Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)
1975-09-02 / nr. 10274
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS S-a întîmplat în tren Nicolae Grosu, din București, ne istorisește o întimplare petrecută într-un tren personal de pe ruta Satu-Mare—Cluj-Napoca. Unei femei îi venise sorocul să nască. Conductorul s-a dus într-un compartiment, unde erau vreo 4—5 tineri fără bagaje, rugîndu-i să-l cedeze. Unul dintre ei i-a răspuns obraznic: „închide uşa şi caută-mă pe dinafară“. Auzindu-l, o femeie intre două virste (întimplarea a făcut să fie şi moaşă de meserie) s-a repezit în compartimentul cu pricina, le-a spus tinerilor certaţi cu buna cuviinţă vreo două vorbe de la obraz şi i-a scos afară. Peste citeva minute îşi vestea sosirea pe lume un băieţel dolofan. în prima staţie mai mare, unde se afla un spital prin apropiere, femeia a fost coborită din tren şi urcată într-o „Salvare“. La despărţire, l-a întrebat pe bătrînul conductor cum îl cheamă. „Nicolae“ — a răspuns el. „Tot Nicolae o să-i zic şi băieţelului meu“. Să-i trăiască ! N-au mai ajuns la serbare în timp ce pe ogoarele mehedinţene oamenii fac din noapte zi, muncind de zor, unii nu numai că nu pun umărul, dar se mai şi plimbă. Şi încă la volanul maşinilor care nu le aparţin. Autoturismul 1—MH—2573, proprietatea C.A.P. Cioroboreni, alerga de mama focului, condus de şoferul Nohaiu Ilarie. Oprit de un lucrător de miliţie, şoferul i-a spus : „M-aţi prins, m-aţi prins. Sincer să fiu, mă duceam la o serbare folclorică". în aceeaşi zi, în acelaşi judeţ, dar pe o altă rută, un alt autoturism (1—MH—1711), proprietatea C.A.P. Vînjuleţ, alerga şi el de mama focului, condus de inginerul Ion Cigrîcă. Ba că una, ba că alta, inginerul încearcă s-o scalde, dar pină la urmă — coincidenţă — mărturiseşte şi el la fel : „Mergeam la o serbare folclorică". De prisos să mai spunem că cei doi n-au mai ajuns la... serbare. De-a v-aţiascunselea Pe unul din terenurile de fotbal din satele comunei Rovine, judeţul Ialomiţa — ne scrie cititorul nostru D. Neagu — a avut loc un meci cu totul şi cu totul neobişnuit. Nu de fotbal, şi nu între două echipe, ci între un tractorist rutierist şi un şef de atelaj. A fost un fel de joc de-a v-aţi-ascunselea. Cocoţat pe un tractor nou-nouţ, Ion Drăguţ a început să ambaleze motorul şi să-şi alerge herghelia de cai putere după Vasile Ştefan, speriindu-l şi fugărindu-1 de colo pină colo. Şi cu cit omul intra mai mult în panică, nemaiştiind unde să se ascundă, cu atît Drăguţ se amuza mai tare. La un moment dat, Vasile Ştefan s-a ascuns după un salcim. Drăguţ — după el. Dar, virînd brusc, tractorul s-a răsturnat şi avariat. Noroc că Drăguţ a scăpat cu viaţă. Dar nu şi de răspundere. I Vînzătorul... I de I promisiuni — Şi zici că-ţi trebuie un ara- I gaz cu două ochiuri ? Atunci să I ştii că a dat norocul peste tări- I că. Dă cinci miişoare şi te fac , eu şi cu aragaz, şi cu două bu- I telii. I Nici n-a apucat bine Gheor- I ghe Jugravu să-i numere banii, I că celălalt i-a şi înşfăcat şi a I rupt-o la sănătoasa pe străzile Craiovei. Abătut, G. J. s-a dus I să reclame la miliţie. Nu mică i-a fost mirarea cind a dat a- I colo exact peste cel care o zbu- ghise cu banii lui. Era un oarecare Ştefan Jurcă din Arad, vin- I zător de... promisiuni. După atita • alergătură, acum se odihneşte. I Revizia I unui revizor Autocamionul 21—PH—352, de I la întreprinderea de mecanizare construcţii şi transporturi fo- I restiere Ploieşti, condus de şo- I ferul G. Ioniţă, circula încărcat ■ cu buşteni, înainte de a intra • în comuna Măneciu, autocamio- I nul s-a prăbuşit într-o prăpas- I tie. Şoferul a sărit la timp şi s-a accidentat uşor, dar un mun- I citor forestier, aflat în cabină, I a fost strivit, lăsînd în urma lui • doi copii orfani. I Acesta e faptul. De ce s-a pe- I trecut ? Organele de anchetă ale I miliţiei au stabilit că de mai multă vreme frîna de la remorcă I era defectă, iar ferodoul de la o I roată din faţă complet uzat. Şi au mai stabilit anchetatorii că I Înainte de accident, la rubrica ■ „Autovehiculul este în bună sta- re şi dispun plecarea în cursă“ • de pe foaia de parcurs, revizorul I tehnic G. Cepoiu şi-a pus sem- I nătura fără să clipească, fără să verifice. Acum a venit şi rîndul I revizorului să fie revizuit. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ÎSSSSS, CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE Da in fiecare an, zestrea Invăţămîntului se va îmbogăţi în această toamnă cu noi săli de clasă, ateliere şi laboratoare. Planul de construcţii destinate şcolii pe anul 1975 include : 3 045 săli de clasă pentru învăţămintul primar, gimnazial şi liceal, 11 750 locuri de muncă in ateliere-şcoală, 48 săli de gimnastică, 26 190 locuri în grădiniţe etc. Peste citeva zile începe un nou an de invăţămînt, în foarte multe locuri — din judeţele Cluj, Iaşi, Braşov, Vrancea, Maramureş ş.a. — cu spirit de răspundere şi spirit gospodăresc, constructori, cadre didactice, părinţi, elevi au muncit cu spor în aşa fel incit şcolile sunt gata pentru începerea activităţii. Situaţia nu este insă pretutindeni aceeaşi, iată cum se prezintă ea, potrivit relatărilor corespondenţilor „Scînteii“, cu numai două săptămâni înainte de începerea anului şcolar, în trei judeţe din ţară — Olt, Mehedinţi, Sălaj. In judeţul OLT, din 85 noi săli de clasă planificate sunt finisate doar construcţiile de la Gircov, Grădinari, Scărişoara, Corbu şi Milcov — adică 26 săli de clasă. Se lucrează încă la tencuieli la Şcoala generală din Corcova (10 săli de clasă), din judeţul MEHEDINŢI, iar in comuna Gogoşu, din acelaşi judeţ, la cele două săli de clasă adăugate construcţiei existente lucrările nici n-au început, în judeţul SALAJ, unde constructorii pot să raporteze unele succese in îndeplinirea planului — au fost terminate 46 din cele 54 săli de clasă planificate — mai există însă construcţii şcolare rămase în urmă în localităţile Creaca şi Bălan, de exemplu, întîrzieri se semnalează şi în sectorul lucrărilor de reparaţii capitale şi reparaţii curente la şcoli. Astfel, în judeţul Mehedinţi, la şcolile generale din Drincea şi Jiana aceste lucrări sunt efectuate doar în proporţie de 60 la sută, la Şcoala generală din Balta nici nu au început, iar la Şcoala generală din Husnicioara, „gospodarii“ şi-au adus aminte abia când s-au apucat de lucru că au nevoie şi de... materiale de construcţii. Mai consemnăm faptul că, deşi sunt in întirziere, unii constructori nu se prea grăbesc, iar beneficiarii nu dau nici ei semne de nelinişte, în Creaca (Sălaj), bunăoară, în ziua de 30 august, la clădirea cu 8 săli de clasă lucrau doar... 4 oameni, cu toate că termenul de dare în folosinţă era... 1 septembrie 1974 ! Primarul comunei, Petru Puşcaş, ne-a asigurat că în comună există peste 20 de meşteri calificaţi pe care i-ar putea mobiliza la terminarea lucrărilor restante. De ce nu i-a mobilizat pină acum ? întrebarea a rămas fără răspuns. De altfel, în multe locuri unde stadiul construcţiilor şcolare este nesatisfăcător, în loc să se grăbească ritmul lucrărilor... se caută justificări pentru rămânerile în urmă. Se confirmă şi cu acest prilej o experienţă din anii precedenţi , acolo unde finanţările şi documentaţia noilor construcţii, amplasarea clădirilor, asigurarea materialelor de construcţie şi a forţei de muncă s-au făcut cu întirziere, fără spirit gospodăresc, realizarea la termenul fixat a planului de dare in folosinţă a fost periclitată. Pe de altă parte, forţarea ritmului lucrărilor, munca în asalt au fost, în multe cazuri, izvorul unor deficienţe la capitolul calitatea localurilor de şcoli respective. Din discuţiile cu factorii de răspundere din judeţe rezultă că, in general, situaţia este cunoscută, în şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Olt, din 29 august, au fost stabilite măsuri pentru recuperarea râmînerilor în urmă. Ne întrebăm însă dacă o asemenea analiză şi măsurile de rigoare n-ar fi fost mai eficiente dacă erau prevăzute cu mai mult tirrp înainte ? . Insuficienta, atenţie acordată construcţiilor şcolare din judeţ, este demonstrată şi de faptul că, pînă acum, nu s-a făcut recepţia definitivă la nici unul din localurile noi de şcoală predate de constructori la termenul planificat. Şi in judeţul Mehedinţi, biroul comitetului judeţean de partid a stabilit, de curînd, un plan concret de măsuri in vederea realizării pină la 15 septembrie a tuturor obiectivelor si lucrărilor prevăzute pentru noul an şcolar. Dar şi aici, mai multă operativitate ar fi putut preîntâmpina răminerile în urmă semnalate. Cele două săptămâni care au mai rămas pină la deschiderea cursurilor şcolare oferă constructorilor un timp preţios pentru îndeplinirea sarcinilor pe care le au in realizarea programului de construcţii şcolare. Pentru aceasta se impun însă citeva acţiuni, susţinute cu fermitate de consiliile populare, de unităţile economice care patronează şcolile, de organizaţiile de masă, de deputaţi, de elevi şi părinţi. în primul rind, se impune asigurarea unui ritm de muncă intens pe şantierele noilor şcoli, atît sub aspectul numărului şi calificării forţei de muncă, cit şi al aprovizionării cu materialele necesare. Respectarea cu stricteţe a documentaţiei tehnice se cere îmbinată cu maximum de grijă în executarea finisajelor, în realizarea unor lucrări de cea maibună calitate. Fondurile însemnate alocate de statul nostru pentru construcţiile şcolare, contribuţia cetăţenilor trebuie folosite cu înaltă răspundere şi simţ gospodăresc pentru realizarea unor clădiri frumoase, durabile, confortabile, în care profesorii şi elevii — copii ai constructorilor înşişi — să lucreze în cele mai bune condiţii. Comitetele judeţene de partid trebuie să acorde cea mai mare atenţie realizării planurilor de construcţii şcolare din judeţele respective, să ia măsuri operative, eficiente pentru pregătirea exemplară a tuturor şcolilor in vederea începerii anului in învăţământ. Florica DINULESCU Emilian ROUĂ Gheorghe RUSU Virgil TATARU • O importantă sporire a zestrei materiale a învăţămîntului în anul 1975 : peste 3 000 săli noi de clasă pentru învăţâmîntul primar, gimnazial şi liceal ; peste 26 000 locuri în grădiniţe ; 11 750 locuri de muncă în ateliere-şcoală , 3 000 locuri în case de copii • Cele mai multe construcţii sunt pregătite să primească elevii • E necesară, în continuare, o bună organizare pentru recuperarea unor rămîneri în urmă îmbunătăţirea asistenţei medicale la Moineşti în urma unei scrisori adresate redacţiei de către un grup de mineri, referitoare la asistenţa medicală in zona oraşului Comăneşti. Direcţia sanitară a judeţului Bacău ne-a trimis următorul răspuns : „Pentru asigurarea asistenţei de medicină generală şi de specialitate a populaţiei din oraşele Comăneşti, Moineşti şi zonele rurale limitrofe. in prezent funcţionează în oraşul Moineşti un spital cu 520 paturi, avînd secţii de chirurgie, pediatrie, medicală, boli contagioase, iar în oraşul Comăneşti un spital cu 230 paturi (secţii de obstetricăginecologie şi interne). Până nu de mult, secţiile chirurgie şi obstetrică-ginecologie funcţionau separat în cele două spitale, ceea ce nu permitea desfăşurarea activităţii în condiţii optime, din cauză că numărul paturilor era mic şi încadrarea cu medici redusă, iar dotarea cu instrumentar şi aparatură era insuficientă. Prin unificarea acestor secţii se utilizează mai bine spaţiul existent, se asigură asistenţă de specialitate pe fiecare profil, în cursul zilei şi nopţii, prin medici de gardă, intervenţiile chirurgicale se efectuează de echipe de medici, în cadrul noului bloc operator al spitalului din Moineşti, dat in folosinţă la începutul acestui an. In acelaşi timp, cu ajutorul celor două autosanitare din dotare, transportul bolnavilor intre cele două unităţi spitaliceşti se realizează în maximum 10 minute“. Cine greşeşte... plăteşte Cu cîtva timp în urmă, printr-o scrisoare, redacţia a fost sesizată de faptul că întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Filiaşi, judeţul Dolj, a fost prejudiciată cu o importantă sumă de bani. Despre ce este vorba ? Conducerea unităţii respective a desfăcut în mod ilegal contractul de muncă al muncitorului Dumitru Şugu. Analizind contestaţia acestuia, organele de jurisdicţie a muncii au găsit-o întemeiată şi au dispus reintegrarea sa în muncă cu plata drepturilor cuvenite pe perioada cit a fost împiedicat în mod abuziv să lucreze. Dar, în loc ca aceşti bani să fie plătiţi de cei vinovaţi, se arăta în scrisoare, ei au fost achitaţi din fondurile întreprinderii, aşa cum se mai întîmplase şi în alte daţe. Inspecţia generală financiară de stat din cadrul Ministerului Finanţelor, căreia redacţia i-a trimis această sesizare, ne-a adus recent la cunoştinţă că aspectele semnalate s-au confirmat. „întrucît întreprinderea de utilaje şi piese de schimb din Filiaşi — se spune un răspuns — a fost păgubită cu suma de 20 856 lei, organele de inspecţie ale Ministerului Finanţelor au dispus recuperarea acestei sume de la tov. ing. Vasile Epure, fostul director al unităţii respective“. Adică de la cel vinovat. Cum este normal şi legal. Pe poarta atelierului a reintrat disciplina Gheorghe Potop, încadrat la Atelierul de proiectări al judeţului Vrancea, din Focşani, ne semnala, nu de mult, că atît lui, cit şi unor colegi li s-au imputat pe nedrept anumite sume de bani. Din răspunsul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Vrancea, semnat de tovarăşul primvicepreşedinte Ion Cioară, aflăm însă că lucrurile nu stau deloc aşa, că stabilirea imputaţiilor respective este justificată, în urma apariţiei unor cazuri grave de indisciplină în muncă şi a faptului că, sub motivul plăţii in acord, mulţi din colectivul atelierului de proiectare primeau retribuţii exagerat de mari în raport cu pregătirea lor şi vechimea în proiectare, din iniţiativa Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., s-a efectuat un control amănunţit al activităţii acestui atelier. S-a constatat,astfel, că s-au plătit incorect ore peste program , s-au acordat ilegal premii unor lucrători sancţionaţi disciplinar; s-au achitat diurne unor persoane care aveau domiciliul în localităţile în care se efectuau deplasările ; s-au înregistrat absenţe de la program, întirzieri la serviciu şi deplasări nejustificate ; nu s-a urmărit deschiderea finanţărilor etc. Asemenea deficienţe au fost analizate cu toată răspunderea, dispunîndu-se recuperarea prejudiciilor aduse avutului obştesc de la cei in cauză şi înlocuirea din funcţie a şefului de atelier, ing. Constantin Cîmpeanu. Au fost luate, totodată, şi alte măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a atelierului de proiectare, la crearea unui climat de muncă sănătos. Gheorghe PIRVAN Nu a venit încă toamna. Dar bogatul şi mult admiratul decor verde al Capitalei se prezintă, pe alocuri, în acest început de septembrie, cu numeroase pete ruginii, cu ramuri desfrunzite sau acoperite cu frunze veştede, brune, parcă arse, iar pe alocuri cu pungi ţesute parcă din plasă de păianjen. Care este cauza ? Ne-am interesat la Direcţia domeniului public de la primăria Capitalei, am stat de vorbă cu specialişti în protecţia plantelor. Mai întîi despre pungile ţesute pe crengile pomilor în zonele de verdeaţă din jurul blocurilor, in cartierele Floreasca, in Balta Albă, în numeroase curţi ale cetăţenilor. Ni s-a explicat că avem de-a face cu cel de-al doilea atac din acest an al omizii păroase. A început combaterea chimică a acestui dăunător. Faptul că el a cuprins repede zone întinse — chiar şi acolo unde a fost semnalat şi în vara trecută — dovedește că stropirea din această primăvară a fost făcută cu superficialitate. în treacăt fie vorba, nici in prezent acest dăunător nu este combătut destul de energic. Pentru '.a evita desfrunzirile’pe carfe acest dăuna-, tor le provoacă acum și pentru a se preveni afectarea mugurilor, care in primăvara viitoare vor înflori şi rodi, este necesar ca şi cetăţenii să intervină, să dea o mină de ajutor, să strîngă cuiburile de omidă, să taie crengile atacate şi să le ardă. Dacă zonele atacate sint mai mari sau omida păroasă a părăsit cuiburile invadînd pomii, cetăţenii sunt invitaţi să sesizeze imediat serviciile de resort, adică cele ale administraţiei domeniului public de la primăriile sectoarelor respective sau direct la Laboratorul de carantină, prognoză şi combatere din str. Cooperativei nr. 20, sectorul 6, cartierul Ghencea, tel. 46 53 40. Cit priveşte celălalt aspect — al frunzelor „arse“ şi al ramurilor desfrunzite — cu care ne întimplată foarte mulţi castani şi tei pe bd. Kiseleff şi pe alte artere centrale bucureştene — el este de fapt o reacţie biologică de apărare a arborilor respectivi, care pur şi simplu suferă de sete, nu dispun in zona sistemului lor radicular de apă suficientă. Pămintul din jur este acoperit cu asfalt, iar porţiunea mică din jurul pomului, aridă, secătuită. Potrivit aprecierii specialiştilor, la îmbătrînirea prematură a copacilor contribuie şi poluarea provocată de traficul intens auto de pe aceste artere. Drept răspuns la aceste condiţii vitrege, arborii şi-au redus cu citeva săptămini mai devreme frunzişul, multe crengi par uscate. Deci este vorba de un întreg complex de factori, dar ţinind seama de aria de extindere a desfrunzirii sau îngălbeniră timpurii a acestora, nu putem să nu remarcăm încetineala cu care se acţionează pentru a preîntimpina asemeneasituaţii. Dacă un rol atit de important are umiditatea în jurul rădăcinii şi alinarea pămîntului, de ce atunci, măcar pe bulevardele centrale care traversează Capitala (şi pe care, după cum am fost informaţi, lucrează cincizeci de angajaţi ai domeniului public) nu se fac cu regularitate aceste udări necesare ? Uneori se fac stropiri superficiale, adevărate „opăriri“ la ore total nepotrivite. Dacă observăm mai atent zonele verzi şi spaţiile afectate, vom vedea că teii şi castanii sunt arborii care au avut de suferit cel mai mult, în timp ce stejarii decorativi dintre Piaţa Aviatorilor şi Arcul de Triumf au frunzişul neafectat. Roate se impune o studiere mai atentă a speciilor şi selecţionarea pentru plantarea pe bulevarde a acelora care rezistă cel mai bine condiţiilor existente. Şi, mai există un aspect care atestă lipsa de răspundere a unor cetăţeni, în jurul unor blocuri poţi vedea sîrme întinse pentru rufe care rănesc adînc coaja arborilor încă nedezvoltaţi, sau cite un scrînciob agăţat între copaci sau de ramuri. Dar citi dintre ei udă o floare, plantează un pom, curăţă o ramură de omizi ? înainte de a încheia, să arătăm că „plămînul verde", dătător de sănătate, al Capitalei are azi o suprafaţă de peste 2 500 de hectare, de vreo douăsprezece ori mai mare decât acum trei decenii, şi că revin aproximativ 17 mp de fiecare bucureştean. Este o realizare importantă a municipalităţii. Şi această suprafaţă continuă să crească. Valoarea „producţiei“ de arbori, arbuşti şi flori din pepinierele, răsadniţele şi serele Consiliului popular al municipiului Bucureşti este în acest an de circa 55 milioane lei ! Iar specialiştii care se ocupă de spaţiile verzi spun că ar avea nevoie cam de două ori mai mult material dendrologic şi floricol pentru crearea sau completarea cut mai grabnică a spaţiilor verzi in zonele Plumbuita, Fundeni, Mărţişor, în Parcul Tineretului, in noul orăşel al copiilor, în Titan-Nord şi Sud, in Pantelimon I şi II, pe marile artere de penetraţie. Deci au nevoie de contribuţia şi sprijinul nostru, al tuturor. Este bine că spaţiile verzi *e extind. Dar trebuie, în paralel, să fie asigurate mă- * suţi ca ele să fie astfel 'întreţinute incit să nu sufere,-' să nu se distrugă. De aceea, în afară de efortul concentrat şi cit mai bine organizat al celor care lucrează în domeniul public, se impune o atragere a maselor largi de bucureşteni, prin comitetele şi administraţiile de bloc, prin comitetele de cetăţeni, deputaţii de sectoare şi de municipiu la întreţinerea şi sporirea acestora. Al. PLAIEŞU De ce a veni mai devreme pe unele bulevarde bucureştene ? ARTIŞTI AMATORI IN ÎNTRECERE în două centre de comună, Dăbuleni şi Goicea, judeţul Dolj, s-a desfăşurat ediţia a 5-a a Festivalului judeţean al dansului, portului şi rapsozilor populari, organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Dolj. (Nicolae Bâbălău). EXPOZIŢIE Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului şi cenaclul U.A.P. Brăila au deschis la galeriile de artă din localitate expoziţia judeţeană de artă plastică a anului 1975. 14 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBA|- Despre arbitraje Două dintre echipele diviziei A, finalistele „Cupei României“, Rapid şi Universitatea Craiova, din motive independente de voinţa lor, au avut parte de mai puţină odihnă şi de un timp de pregătire mai scurt decit toate celelalte concurente ; acum, ambele echipe reintră treptat pe făgaşul normal, fapt dovedit prin jocuri şi prin rezultate. De altfel, victoria Rapidului, prin modul net in care a fost obţinută — asemenea altor rezultate din etapa a IV-a, de la Tîrgu- Mureş şi Satu-Mare, de exemplu — serveşte la măsurarea mai realistă a valorii unor formaţii divizionare. O problemă care se pune în mod acut în discuţie şi după etapa a IV-a este aceea a arbitrajelor, a influenţei complexe pe care o au acestea asupra calităţii campionatului, a ordinii de clasare a echipelor şi, în general, asupra aprecierii corespunzătoare a valorii diferitelor formaţii în parte. Am fost duminică martorii unui alt rezultat denaturat de arbitraj. Dintre persoanele oficiale prezente la partida Sportul studenţesc — Universitatea Craiova, probabil, numai arbitrul V. Iacob n-a văzut golul valabil, înscris de craioveni spre sfîrşitul partidei ! încolo, colegii de la linie, observatorul federal, alţi funcţionari ai F.R.F. şi ziarişti n-au avut dubii cu privire la valabilitatea punctului. Cum spuneam, şi acest rezultat viciat, ca şi altele, nu-şi limitează efectele foarte negative asupra unei singure echipe ; denaturarea unui scor o resimte întregul clasament general, însăşi ordinea lui finală va fi alterată ; apoi, se creează aprecieri greşite asupra valorii echipelor şi a stării lor de formă sportivă. Drept exemplu, vom lua cazul foarte comentat al meciului din prima etapă, Jiul — A.S.A. (2—3). în acel caz, arbitrul C. Manusaride a anulat echipei locale nu mai puţin de cinci goluri ! Observatorul federal I. Tătaru a calificat arbitrajul drept foarte slab, subliniind că două dintre golurile anulate fuseseră perfect valabile. Acum, tocmai la început de campionat, cerem federaţiei de fotbal măsuri exemplare pentru îmbunătăţirea arbitrajelor, asigurarea deplinei corectitudini pe terenul de sport. Valeriu MIRONESCU „Crosul tinerilor muncitori“ Săptămîna aceasta se va încheia competiţia atletică de masă „Crosul tinerilor muncitori“. Organizată de Consiliul Central al U.G.S.R. şi C.C. al U.T.C., competiţia s-a desfăşurat din luna mai şi pină în prezent, întîi în întreprinderi şi instituţii, apoi pe oraşe şi judeţe, angrenînd un mare număr de tineri şi tinere pe două categorii de virstă (18—21 ani şi 22— 30 de ani). Finalele crosului le va găzdui oraşul Sibiu în zilele de 6 şi 7 septembrie. în urma rezultatelor care se vor obţine la cele patru probe (fete 1 000 m şi 1 500 m ; băieţi 2 000 m şi 3 000 m) se va alcătui şi un clasament pe județe. CAMPIONATE, COMPETIŢII ATLETISM Cu ocazia meciului atletic feminin R. F. Germania — România, care a avut loc la Heidenheim (R.F.G.) şi s-a încheiat cu victoria gazdelor cu scorul de 72—70, echipa noastră a cîştigat şapte probe, la două dintre ele înregistrîndu-se noi recorduri naţionale : la aruncarea greutăţii (Mihaela Loghin — 19,15 m) şi la aruncarea suliţei (Ioana Pecec — 60,98 m). HANDBAL Turneul internaţional pentru juniori desfăşurat în Capitală s-a încheiat cu victoria formaţiilor Sofia (la masculin) şi Bucureşti (la feminin). In meciurile finale Sofia — Bucureşti 15—13 (8—7) şi, respectiv, Bucureşti I — Bucureşti II 15—14 (9-6). FOTBAL Divizia A. Etapa a IV-a : S.C. Bacău — Jiul 3—0, A.S.A. Tg. Mureş — Steaua 1—1, Universitatea Cluj-Napoca — Poli. Timişoara 6—0, Sportul studenţesc — Universitatea Craiova 1—1, F.C. Constanţa — U.T.A. 4—3, F.C. Olimpia — Dinamo 2—1, Rapid — C.F.R. 3—0, F.C. Argeş — F.C. Bihor 0—0 , F.C.M. Reşiţa — Poli. Iaşi 4—0. în clasament, 7 echipe totalizează cite 5 puncte, primele două locuri ocupindu-le, la egalitate de golaveraj, A.S.A. Tg. Mureş şi Universitatea Craiova. SCINTEIA - marți 2 septembrie 1975 Carnet cultural artişti plastici brăileni prezintă peisaje, portrete, compoziţii cu o cromatică optimistă, configurind plastic realitatea brăileană, munca, viaţa, pasiunile oamenilor de pe aceste meleaguri, precum şi inegalabilele frumuseţi ale oraşului de la kilometrul 173 al Dunării. (Mircea Bunea). MICROSTAGIUNE ESTIVALĂ înainte de deschiderea stagiunii 1975—1976, teatrul de stat „V. I. Popa“ din Birlad oferă iubitorilor artei dramatice din municipiul Birlad şi oraşul Vaslui o microstagiune estivală. Sunt prezentate piesele „Drumul spre Everest“ de George Genoiu şi „Puterea întunericului“ de L. N. Tolstoi, o nouă premieră a teatrului. (Crăciun Lăluci). SĂRBĂTOARE FOLCLORICA în pitorescul cadru natural al Văii lui Liman din vecinătatea comunei Tomeşti, judeţul Timiş, s-a desfăşurat duminică cea de-a treia ediţie a „Sărbătorii cintecului şi dansului popular“. Melodii din folclorul nou, reunite sub genericul „Te cîntăm şi te-om cinta, colţ de rai din ţara mea“, dansuri bărbăteşti interpretate de mai multe generaţii de artişti amatori din comunele Seceani şi Fibiş, suită de dansuri populare de la munte, de la şes şi din folclorul naţionalităţilor conlocuitoare din Banat interpretate de dansatorii din ansamblurile „Timişul“, „Făgetul“ şi „Ghiocelul“, recitări, parăzi ale costumelor şi instrumentelor populare din această parte a ţării — iată doar citeva secvenţe din amplul program artistic. Oaspeţilor li s-a oferit, de asemenea, posibilitatea să-i vadă la lucru pe olarii de la Jupîneşti, pe cioplitorii în lemn de la Pietroasa, pe alţi iscusiţi meşteri populari din zonă. (Cezar Ioana). 0 mie şi una de biografii (Urmare din pag. I) liceul seral, unde este în anul III, în specialitate, la construcţii de maşini, alături de tînărul ei soţ, coleg cu ea de clasă din copilărie, îşi durează, demnă şi sigură, zi cu zi, destinul propriu... Dar tinăra ingineră stagiară Mesaroş (Anghel) Tamara ? Cu iubirea şi nostalgia veche în suflet a Călanului copilăriei, de unde se trage, cu Streiul curgînd gălăgios peste pietrişuri, să-l treci în joacă, cu oraşul nou şi oraşul vechi, cu imaginile acestea în suflet, ea a venit aici, a cerut Timişoara, ca şefă de promoţie a Politehnicii clujene, deşi putea cere Bucureştii sau Braşovul. Ea a cerut insă Timişoara şi, din Timişoara, I.A.E.M.-ul. Şi soţul ei a cerut Timişoara. Şi a cerut „Electrotimisul", o uzină „din vecini“. Au poposit amindoi aici şi în ziua aceea de august, cind notam aceste amănunte din viaţa ei, mi-a spus : „Ştiţi, azi împlinesc 25 de ani. Oare nu e minunat să ai o asemenea virstă ?“ . La Oarda de Jos, la confluenţa Sebeşului cu Mureşul, a copilărit Olimpia Lupşa, tânăra preşedintă a comitetului sindical de la I.A.E.M. Copilăria, la sat. Liceul, la Alba Iulia. Examen la o facultate. Un post de contabilă la Orăştie, la virstă de 19 ani, la un I.A.S. Acolo, aleasă secretară U.T.C. în acei ani se constituia noua întreprindere. A auzit de ea. A venit la ea. Să-şi ofere priceperea şi dăruirea. Şi a fost de la începuturi prezentă aici, din 1971. Şi, nu după multă vreme, a fost aleasă preşedintă a sindicatului pe fabrică. O muncă dificilă. Cu fete din întreaga ţară. Cu fete dintre care unele rămîn în fabrică, iar altele pleacă. Cu fete care se căsătoresc şi apoi unele vor să se despartă. Cu altele care iau uneori drumuri periculoase. Tuturor acestor fete, preşedinta de sindicat trebuie să le dea un răspuns. Să le determine să revină la un drum drept. Şi majoritatea acestor fete au ales drumul drept. In toate acestea a intrat, ca un liant sufletesc, şi surîsul blind, şi îndemnul, şi cuvîntul pornit din cuget senin, ale Olimpiei Lupşa. Viaţa ei creştea şi se împlinea odată cu viaţa acestor fete. .. _ La I.A.E.M. Timişoara, munciletoarele îşi creează propria lor biografie. In toată această tînără efervescenţă, vieţile fetelor amintite pot repeta, aşa cum scria un poet, vieţile a încă o mie de fete care muncesc aici la I.A.E.M.-ul timişorean cu abnegaţie şi tragere de inimă. Ele au ajuns ca in 3 ani de activitate să realizeze, în loc de 3 sortimente cu 60 tipodimensiuni, 60 de sortimente cu 4 000 de tipodimensiuni, iar aceste mniini sprintene, de la începuturile întreprinderii, au realizat 1,8 milioane aparate de măsură. Căutând peste capetele aplecate asupra pieselor, am descoperit-o şi pe Marinescu Rozalia, şi pe Mercela Voinea, şi pe Maria Turturea, şi pe Novac Ana, şi pe Maria Cernicica, şi pe Elisabeta Suciu şi pe încă o mie şi una de fete bune care, în aceste zile fierbinţi, îşi duc vieţile şi munca împreună, işi creează biografia proprie intrând, astfel, pe nesimţite, dar definitiv, în însăşi uriaşa biografie a acestei fabrici. tv PROGRAMUL 1 9.00 Teleşcoală. 10.00 Portativ ’75. 10.31 Film artistic : „Un om trece prin zid“ — producţie a studiourilor din R.F.G. 12.05 Telex. 12.10 închiderea programului. 16.30 Teleşcoală. 17.00 Telex. 17.05 Opereta în ritm de dans. 17.25 Scenas, emisiune de actualitate şi critica teatrală. 17.45 Rezonanţe de madrigal şi de cîntec românesc. 18.00 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.35 Voci tinere — muzică uşoară. 19.00 Teleglob. E pace la Hanoi — reportaj de Corneliu Leu. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Teleobiectiv. 20.25 Teatru liric TV . ..Othello*? — de Giuseppe Verdi. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : ..Inginerul Pronceator“ — ultimulepisod. 20.40 Timpul meu, viaţa mea — muzică uşoară 20.50 Ce ştim şi ce nu ştim despre... Cine a descoperit insulina ? 21.20 Telex. 21.25 Meridiane literare. Mesajul culturii româneşti (Urmare din pag. I) pune omenirea contemporană. In contrast cu o mare parte a literaturii actuale a lumii, care mutilează omul şi valorile sale, literatura contemporană românească acordă integrală încredere facultăţilor acestuia, apte să transforme pozitiv universul. Operele scriitorilor români contemporani sunt documente de artă ale unei imense efervescenţe creatoare, sunt cristalizări de confruntări dinamice de idei în mers, sinteze de filozofie activă a vieţii şi a realităţilor noi. Scriitorii contemporani ai României au o experienţă comună de existenţă nouă de treizeci şi unul de ani, orientarea lor estetică fiind generată de o concepţie comună, concepţia marxist-leninistă despre lume şi viaţă. Iată într-o succintă enumerare tot atâtea argumente — prilej de meditaţie pentru creatorii noştri — argumente care ilustrează pregnant de ce lucrările scriitorilor români, in care se decantează valori umaniste, sunt tot mai preţuite pe meridianele lumii, purtind nobilele mesaje ale contemporaneităţii româneşti, patosul şi vibraţia mereu mai intensă a universului sufletesc al oamenilor.