Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)

1975-09-02 / nr. 10274

PAGINA 2 FAPTUL­ DIVERS S-a întîmplat în tren Nicolae Grosu, din București, ne istorisește o întimplare petre­cută într-un tren personal de pe ruta Satu-Mare—Cluj-Napoca. Unei femei îi venise sorocul să nască. Conductorul s-a dus în­tr-un compartiment, unde erau vreo 4—5 tineri fără bagaje, ru­­gîndu-i să-l cedeze. Unul dintre ei i-a răspuns obraznic: „închi­de uşa şi caută-mă pe dinafară“. Auzindu-l, o femeie intre două virste (întimplarea a făcut să fie şi moaşă de meserie) s-a re­pezit în compartimentul cu pri­cina, le-a spus tinerilor certaţi cu buna cuviinţă vreo două vorbe de la obraz şi i-a scos a­­fară. Peste citeva minute îşi vestea sosirea pe lume un băie­ţel dolofan. în prima staţie mai mare, unde se afla un spital prin apropiere, femeia a fost coborită din tren şi urcată într-o „Sal­vare“. La despărţire, l-a între­bat pe bătrînul conductor cum îl cheamă. „Nicolae“ — a răspuns el. „Tot Nicolae o să-i zic şi bă­ieţelului meu“. Să-i trăiască ! N-au mai ajuns la serbare în timp ce pe ogoarele me­­hedinţene oamenii fac din noap­te zi, muncind de zor, unii nu numai că nu pun umărul, dar se mai şi plimbă. Şi încă la vo­lanul maşinilor care nu le apar­ţin. Autoturismul 1—MH—2­573, proprietatea C.A.P. Cioroboreni, alerga de mama focului, condus de şoferul Nohaiu Ilarie. Oprit de un lucrător de miliţie, şoferul i-a spus : „M-aţi prins, m-aţi prins. Sincer să fiu, mă duceam la o serbare folclorică". în a­­ceeaşi zi, în acelaşi judeţ, dar pe o altă rută, un alt autotu­rism (1—MH—1711), proprieta­tea C.A.P. Vînjuleţ, alerga şi el de mama focului, condus de in­ginerul Ion Cigrîcă. Ba că una, ba că alta, inginerul încearcă s-o scalde, dar pină la urmă — co­incidenţă — mărturiseşte şi el la fel : „Mergeam la o ser­bare folclorică". De prisos să mai spunem că cei doi n-au mai a­­juns la... serbare. De-a v-aţi­­ascunselea Pe unul din terenurile de fot­bal din satele comunei Rovine, judeţul Ialomiţa — ne scrie citi­torul nostru D. Neagu — a avut loc un meci cu totul şi cu totul neobişnuit. Nu de fotbal, şi nu între două echipe, ci între un tractorist rutierist şi un şef de atelaj. A fost un fel de joc de-a v-aţi-ascunselea. Cocoţat pe un tractor nou-nouţ, Ion Drăguţ a început să ambaleze motorul şi să-şi alerge herghelia de cai pu­tere după Vasile Ştefan, speri­­indu-l şi fugărindu-1 de colo pină colo. Şi cu cit omul intra mai mult în panică, nemaiştiind un­de să se ascundă, cu atît Dră­guţ se amuza mai tare. La un moment dat, Vasile Ştefan s-a ascuns după un salcim. Drăguţ — după el. Dar, virînd brusc, tractorul s-a răsturnat şi ava­riat. Noroc că Drăguţ a scăpat cu viaţă. Dar nu şi de răspun­dere. I Vînzătorul... I de I promisiuni — Şi zici că-ţi trebuie un ara- I gaz cu două ochiuri ? Atunci să I ştii că a dat norocul peste tări- I că. Dă cinci miişoare şi te fac , eu şi cu aragaz, şi cu două bu- I telii. I Nici n-a apucat bine Gheor- I ghe Jugravu să-i numere banii, I că celălalt i-a şi înşfăcat şi a I rupt-o la sănătoasa pe străzile­­ Craiovei. Abătut, G. J. s-a dus I să reclame la miliţie. Nu mică i-a fost mirarea cind a dat a- I colo exact peste cel care o zbu-­­ ghise cu banii lui. Era un oare­care Ştefan Jurcă din Arad, vin- I zător de... promisiuni. După atita • alergătură, acum se odihneşte. I Revizia I unui revizor Autocamionul 21—PH—352, de I la întreprinderea de mecanizare construcţii şi transporturi fo- I restiere Ploieşti, condus de şo- I ferul G. Ioniţă, circula încărcat ■ cu buşteni, înainte de a intra • în comuna Măneciu, autocamio- I nul s-a prăbuşit într-o prăpas- I tie. Şoferul a sărit la timp şi s-a accidentat uşor, dar un mun- I citor forestier, aflat în cabină, I a fost strivit, lăsînd în urma lui • doi copii orfani. I Acesta e faptul. De ce s-a pe- I trecut ? Organele de anchetă ale I miliţiei au stabilit că de mai­­ multă vreme frîna de la remorcă I era defectă, iar ferodoul de la o I roată din faţă complet uzat. Şi au mai stabilit anchetatorii că I Înainte de accident, la rubrica ■ „Autovehiculul este în bună sta-­­ re şi dispun plecarea în cursă“ • de pe foaia de parcurs, revizorul I tehnic G. Cepoiu şi-a pus sem- I nătura fără să clipească, fără să verifice. Acum a venit şi rîndul I revizorului să fie revizuit. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ÎSSSSS, CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE Da in fiecare an, zestrea Invăţămîntului se va îmbogăţi în această toamnă cu noi săli de clasă, ateliere şi laboratoare. Planul de con­strucţii destinate şcolii pe anul 1975 include : 3 045 săli de clasă pen­tru învăţămintul primar, gimnazial şi liceal, 11 750 locuri de muncă in ateliere-şcoală, 48 săli de gimnastică, 26 190 locuri în grădiniţe etc. Peste citeva zile începe un nou an de invăţămînt, în foarte multe locuri — din judeţele Cluj, Iaşi, Braşov, Vrancea, Maramureş ş.a. — cu spirit de răspundere şi spirit gospodăresc, constructori, cadre didac­tice, părinţi, elevi au muncit cu spor în aşa fel incit şcolile sunt gata pentru începerea activităţii. Situaţia nu este insă pretutindeni aceeaşi, iată cum se prezintă ea, potrivit relatărilor corespondenţilor „Scînteii“, cu numai două săptămâni înainte de începerea anului şcolar, în trei judeţe din ţară — Olt, Mehedinţi, Sălaj. In judeţul OLT, din 85 noi săli de clasă planificate sunt finisate doar construcţiile de la Gircov, Grădinari, Scărişoara, Corbu şi Milcov — adică 26 săli de clasă. Se lucrează încă la tencuieli la Şcoala generală din Cor­­cova (10 săli de clasă), din judeţul MEHEDINŢI, iar in comuna Gogoşu, din acelaşi judeţ, la cele două săli de clasă adăugate construcţiei exis­tente lucrările nici n-au început, în judeţul SALAJ, unde constructorii pot să raporteze unele succese in în­deplinirea planului — au fost termi­nate 46 din cele 54 săli de clasă pla­nificate — mai există însă construc­ţii şcolare rămase în urmă în loca­lităţile Creaca şi Bălan, de exemplu, întîrzieri se semnalează şi în secto­rul lucrărilor de reparaţii capitale şi reparaţii curente la şcoli. Astfel, în judeţul Mehedinţi, la şcolile ge­nerale din Drincea şi Jiana aceste lucrări sunt efectuate doar în pro­porţie de 60 la sută, la Şcoala gene­rală din Balta nici nu au început, iar la Şcoala generală din Husnicioara, „gospodarii“ şi-au adus aminte abia când s-au apucat de lucru că au ne­voie şi de... materiale de construcţii. Mai consemnăm faptul că, deşi sunt in întirziere, unii constructori nu se prea grăbesc, iar beneficiarii nu dau nici ei semne de nelinişte, în Creaca (Sălaj), bunăoară, în ziua de 30 august, la clădirea cu 8 săli de clasă lucrau doar... 4 oameni, cu toa­te că termenul de dare în folosinţă era... 1 septembrie 1974 ! Primarul comunei, Petru Puşcaş, ne-a asigurat că în comună există peste 20 de meş­teri calificaţi pe care i-ar putea mo­biliza la terminarea lucrărilor res­tante. De ce nu i-a mobilizat pină acum ? întrebarea a rămas fără răs­puns. De altfel, în multe locuri unde stadiul construcţiilor şcolare este ne­­­satisfăcător, în loc să se grăbească rit­mul lucrărilor... se caută justificări pentru rămânerile în urmă. Se con­firmă şi cu acest prilej o experienţă din anii precedenţi , acolo unde fi­nanţările şi documentaţia noilor construcţii, amplasarea clădirilor, asigurarea materialelor de construc­ţie şi a forţei de muncă s-au făcut cu întirziere, fără spirit gospodăresc, realizarea la termenul fixat a planu­lui de dare in folosinţă a fost peri­clitată. Pe de altă parte, forţarea ritmului lucrărilor, munca în asalt au fost, în multe cazuri, izvorul unor deficienţe la capitolul calitate­a localurilor de şcoli respective. Din discuţiile cu factorii de răs­pundere din judeţe rezultă că, in general, situaţia este cunoscută, în şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Olt, din­ 29 august, au fost stabilite mă­suri pentru recuperarea râmînerilor în urmă. Ne întrebăm însă dacă o asemenea analiză şi măsurile de ri­goare n-ar fi fost mai eficiente dacă erau prevăzute cu mai mult tirr­p înainte ? . Insuficienta, atenţie acordată construcţiilor şcolare din judeţ, este demonstrată şi de faptul că, pînă acum, nu s-a făcut recepţia definitivă la nici unul din localurile noi de şcoală predate de constructori la termenul planificat. Şi in judeţul Mehedinţi, biroul comitetului jude­ţean de partid a stabilit, de curînd, un plan concret de măsuri in vede­rea realizării pină la 15 septembrie a tuturor obiectivelor si lucrărilor prevăzute pentru noul an şcolar. Dar şi aici, mai multă operativitate ar fi putut preîntâmpina răminerile în urmă semnalate. Cele două săptămâni care au mai rămas pină la deschiderea cursurilor şcolare oferă constructorilor un timp preţios pentru îndeplinirea sar­cinilor pe care le au in realizarea programului de construcţii şcolare. Pentru aceasta se impun însă citeva acţiuni, susţinute cu fermitate de consiliile populare, de unităţile eco­nomice care patronează şcolile, de organizaţiile de masă, de deputaţi, de elevi şi părinţi. în primul rind, se impune asigurarea unui ritm de muncă intens pe şantierele noilor şcoli, atît sub aspectul numărului şi calificării forţei de muncă, cit şi al aprovizionării cu materialele nece­sare. Respectarea cu stricteţe a do­cumentaţiei tehnice se cere îmbina­tă cu maximum de grijă în executa­rea finisajelor, în realizarea unor lucrări de cea mai­­bună­ calitate. Fondurile însemnate alocate de sta­tul nostru pentru construcţiile şco­lare, contribuţia cetăţenilor trebuie folosite cu înaltă răspundere şi simţ gospodăresc pentru realizarea unor clădiri frumoase, durabile, conforta­bile, în care profesorii şi elevii — copii ai constructorilor­ înşişi — să lucreze în cele mai bune condiţii. Comitetele judeţene de partid tre­buie să acorde cea mai mare atenţie realizării planurilor de construcţii şcolare din judeţele respective, să ia măsuri operative, eficiente pen­tru pregătirea exemplară a tuturor şcolilor in vederea începerii anului in învăţământ. Florica DINULESCU Emilian ROUĂ Gheorghe RUSU Virgil TATARU • O importantă sporire a zestrei materiale a învăţămîntului în anul 1975 : peste 3 000 săli noi de clasă pentru învăţâmîntul primar, gimnazial şi liceal ; peste 26 000 locuri în grădiniţe ; 11 750 locuri de muncă în ateliere-şcoală , 3 000 locuri în case de copii • Cele mai multe construcţii sunt pregătite să primească elevii • E necesară, în conti­nuare, o bună organizare pentru recuperarea unor rămîneri în urmă ­ îmbunătăţirea asistenţei medicale la Moineşti în urma unei scri­sori adresate redacţiei de către un grup de mineri, referitoare la asistenţa medicală in zona oraşului Comă­­neşti. Direcţia sanitară a judeţului Bacău ne-a trimis următorul răs­puns : „Pentru asigurarea asistenţei de medi­cină generală şi de specialitate a popu­laţiei din oraşele Co­­măneşti, Moineşti şi zonele rurale limitrofe. in prezent funcţionea­ză în oraşul Moineşti un spital cu 520 paturi, avînd secţii de chirur­gie, pediatrie, medica­lă, boli contagioase, iar în oraşul Comăneşti un spital cu 230 paturi (secţii de obstetrică­­ginecologie şi interne). Până nu de mult, secţi­ile chirurgie şi obste­­trică-ginecologie func­ţionau separat în cele două spitale, ceea ce nu permitea desfăşu­rarea activităţii în condiţii optime, din cauză că numărul pa­turilor era mic şi înca­drarea cu medici re­dusă, iar dotarea cu instrumentar şi apa­ratură era insuficientă. Prin unificarea aces­tor secţii se utilizează mai bine spaţiul exis­tent, se asigură asis­tenţă de specialitate pe fiecare profil, în cursul zilei şi nopţii, prin medici de gardă, intervenţiile chirurgi­cale se efectuează de echipe de medici, în cadrul noului bloc operator al spitalului din Moineşti, dat in folosinţă la începutul acestui an. In acelaşi timp, cu ajutorul ce­lor două autosanitare din dotare, transportul bolnavilor intre cele două unităţi spitali­ceşti se realizează în maximum 10 minute“. Cine greşeşte... plăteşte Cu cîtva timp în ur­mă, printr-o scrisoare, redacţia a fost sesiza­tă de faptul că în­treprinderea de uti­laje şi piese de schimb Filiaşi, judeţul Dolj, a fost prejudiciată cu o importantă sumă de bani. Despre ce este vorba ? Conducerea unităţii respective a desfăcut în mod ilegal contractul de muncă al muncitorului Dumi­tru Şugu. Analizind contestaţia acestuia, organele de jurisdicţie a muncii au găsit-o în­temeiată şi au dispus reintegrarea sa în muncă cu plata drep­turilor cuvenite pe pe­rioada cit a fost îm­piedicat în mod abu­ziv să lucreze. Dar, în loc ca aceşti bani să fie plătiţi de cei vi­novaţi, se arăta în scri­soare, ei au fost achi­taţi din fondurile în­treprinderii, aşa cum se mai întîmplase şi în alte daţe. Inspecţia generală financiară de stat din cadrul Ministerului Fi­nanţelor, căreia re­dacţia i-a trimis aceas­tă sesizare, ne-a adus recent la cunoştinţă că aspectele semnalate s-au confirmat. „întrucît întreprin­derea de utilaje şi pie­se de schimb din Fi­liaşi — se spune un răspuns — a fost pă­gubită cu suma de 20 856 lei, organele de inspecţie ale Ministe­rului Finanţelor au dispus recuperarea a­­cestei sume de la tov. ing. Vasile Epure, fos­tul director al unităţii respective“. Adică de la cel vi­novat. Cum este nor­mal şi legal. Pe poarta atelierului a reintrat disciplina Gheorghe Potop, în­cadrat la Atelierul de proiectări al judeţului Vrancea, din Focşani, ne semnala, nu de mult, că atît lui, cit şi unor colegi li s-au imputat pe nedrept anumite sume de bani. Din răspunsul Comi­tetului executiv al Consiliului popular ju­deţean Vrancea, sem­nat de tovarăşul prim­­vicepreşedinte Ion Cioară, aflăm însă că lucrurile nu stau deloc aşa, că stabilirea im­­putaţiilor respective este justificată, în urma apariţiei u­­nor cazuri grave de indisciplină în muncă şi a faptului că, sub motivul plăţii in acord, mulţi din colectivul atelierului de proiecta­re primeau retribuţii exagerat de mari în raport cu pregătirea lor şi vechimea în pro­iectare, din iniţiativa Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., s-a efectuat un control a­­mănunţit al activităţii acestui atelier. S-a constatat,­­astfel, că s-au plătit incorect ore peste program , s-au acordat ilegal premii unor lucrători sancţionaţi disciplinar; s-au achitat diurne u­­nor persoane care a­­veau domiciliul în lo­calităţile în care se e­­fectuau deplasările ; s-au înregistrat absen­ţe de la program, întir­­zieri la serviciu şi de­plasări nejustificate ; nu s-a urmărit deschi­derea finanţărilor etc. Asemenea deficienţe au fost analizate cu toată răspunderea, dis­­punîndu-se recupera­rea prejudiciilor aduse avutului obştesc de la cei in cauză şi înlocu­irea din funcţie a şe­fului de atelier, ing. Constantin Cîmpeanu. Au fost luate, totodată, şi alte măsuri menite să ducă la îmbunătă­ţirea activităţii de an­samblu a atelierului de proiectare, la crea­rea unui climat de muncă sănătos. Gheorghe PIRVAN Nu a venit încă toamna. Dar bogatul şi mult admi­ratul decor verde al Capi­talei se prezintă, pe alocuri, în acest început de sep­­­tembrie, cu numeroase pete ruginii, cu ramuri desfrun­zite sau acoperite cu frun­ze veştede, brune, parcă arse, iar pe alocuri cu pungi ţesute parcă din plasă de păianjen. Care este cauza ? Ne-am interesat la Direc­ţia domeniului public de la primăria Capitalei, am stat de vorbă cu specialişti în protecţia plantelor. Mai întîi despre pun­gile ţesute pe crengi­le pomilor în zonele de verdeaţă din jurul blocu­rilor, in cartierele Flo­­reasca, in Balta Albă, în numeroase curţi ale cetăţe­nilor. Ni s-a explicat că a­­vem de-a face cu cel de-al doilea atac din acest an al omizii păroase. A început combaterea chimică a aces­tui dăunător. Faptul că el a cuprins repede zone în­tinse — chiar şi acolo unde a fost semnalat şi în vara trecută — dovedește că stropirea din această pri­măvară a fost făcută cu superficialitate. în treacăt fie vorba, nici in prezent acest dăunător nu este combătut destul de energic. Pentru '.a evita­­ desfrun­zirile’pe carfe acest dăuna-, tor le provoacă acum și pentru a se preveni afec­tarea mugurilor, care in primăvara viitoare vor în­flori şi rodi, este necesar ca şi cetăţenii să intervină, să dea o mină de ajutor, să strîngă cuiburile de omidă, să taie crengile atacate şi să le ardă. Dacă zo­nele atacate sint mai mari sau omida păroasă a pă­răsit cuiburile invadînd pomii, cetăţenii sunt invitaţi să sesizeze imediat servi­ciile de resort, adică cele ale administraţiei domeniu­lui public de la primăriile sectoarelor respective sau direct la Laboratorul de carantină, prognoză şi com­batere din str. Cooperativei nr. 20, sectorul 6, cartierul Ghencea, tel. 46 53 40.­ Cit priveşte celălalt as­pect — al frunzelor „arse“ şi al ramurilor desfrunzite — cu care ne­­ întimplată foarte mulţi castani şi tei pe bd. Kiseleff şi pe alte artere centrale bucureştene — el este de fapt o reac­ţie biologică de apărare a arborilor respectivi, care pur şi simplu suferă de sete, nu dispun in zona sis­temului lor radicular de apă suficientă. Pămintul din jur este acoperit cu asfalt, iar porţiunea mică din ju­rul pomului, aridă, secă­tuită. Potrivit aprecierii specialiştilor, la îmbătrîni­rea prematură a copacilor contribuie şi poluarea pro­vocată de traficul intens auto de pe aceste artere. Drept răspuns la aceste condiţii vitrege, arborii şi-au redus cu citeva săp­­tămini mai devreme frunzi­şul, multe crengi par us­cate. Deci este vorba de un în­treg complex de factori, dar ţinind seama de aria de extindere a desfrunzirii sau îngălbeniră timpurii a acestora, nu putem să nu remarcăm încetineala cu care se acţionează pentru a preîntimpina asemenea­­si­tuaţii. Dacă un rol atit de important are umiditatea în jurul rădăcinii şi alina­rea pămîntului, de ce a­­tunci, măcar pe bulevardele centrale care traversează Capitala (şi pe care, după cum am fost informaţi, lu­crează cincizeci de anga­jaţi ai domeniului public) nu se fac cu regularitate aceste udări necesare ? U­­neori se fac stropiri super­ficiale, adevărate „opăriri“ la ore total nepotrivite. Dacă observăm mai atent zonele verzi şi spaţiile a­­fectate, vom vedea că teii şi castanii sunt arborii care au avut de suferit cel mai mult, în timp ce stejarii decorativi dintre Piaţa A­­viatorilor şi Arcul de Triumf au frunzişul neafec­tat. Roate se impune o stu­diere mai atentă a speciilor şi selecţionarea pentru plantarea pe bulevarde a acelora care rezistă cel mai bine­­ condiţiilor existente. Şi, mai există un aspect care atestă lipsa de răs­pundere a unor cetăţeni, în jurul unor blocuri poţi vedea sîrme întinse pen­tru rufe care rănesc a­­dînc coaja arborilor încă nedezvoltaţi, sau cite un scrînciob agăţat între co­paci sau de ramuri. Dar citi dintre ei udă o floare, plantează un pom, curăţă o ramură de omizi ? înainte de a încheia, să arătăm că „plămînul ver­de", dătător de sănătate, al Capitalei are azi o supra­faţă de peste 2 500 de hec­tare, de vreo douăsprezece ori mai mare decât acum trei decenii, şi că revin a­­proximativ 17 mp de fieca­re bucureştean. Este o rea­lizare importantă a munici­palităţii. Şi această supra­faţă continuă să crească. Valoarea „producţiei“ de arbori, arbuşti şi flori din pepinierele, răsadniţele şi serele Consiliului popular al municipiului Bucureşti este în acest an de circa 55 mi­lioane lei ! Iar specialiştii care se ocupă de spaţiile verzi spun că ar avea ne­­voie cam de două ori mai mult material dendrologic şi floricol pentru crearea sau completarea cut mai grabnică a spaţiilor verzi in zonele Plumbuita, Fundeni, Mărţişor, în Parcul Tinere­tului, in noul orăşel al co­piilor, în Titan-Nord şi Sud, in Pantelimon I şi II, pe marile artere de penetraţie. Deci au nevoie de contri­buţia şi sprijinul nostru, al tuturor. Este bine că spaţiile verzi *e extind. Dar trebuie, în paralel, să fie asigurate mă- * suţi ca ele să fie astfel 'în­treţinute incit să nu sufere,-' să nu se distrugă. De a­­ceea, în afară de efortul concentrat şi cit mai bine organizat al celor care lu­crează în domeniul public, se impune o atragere a ma­selor largi de bucureşteni, prin comitetele şi adminis­traţiile de bloc, prin co­mitetele de cetăţeni, depu­taţii de sectoare şi de mu­nicipiu la întreţinerea şi sporirea acestora. Al. PLAIEŞU De ce a veni mai devreme pe unele bulevarde bucureştene ? ARTIŞTI AMATORI IN ÎNTRECERE în două centre de comună, Dăbuleni şi Goicea, judeţul Dolj, s-a desfăşurat ediţia a 5-a a Festivalului judeţean al dan­sului, portului şi rapsozilor populari, organizat de Comite­tul judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă şi Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Dolj. (Nicolae Bâbălău). EXPOZIŢIE Comitetul de cultură şi edu­caţie socialistă al judeţului şi cenaclul U.A.P. Brăila au des­chis la galeriile de artă din lo­calitate expoziţia judeţeană de artă plastică a anului 1975. 14 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBA|- Despre arbitraje Două dintre echipele diviziei A, fi­nalistele „Cupei României“, Rapid şi Universitatea Craiova, din motive independente de voinţa lor, au avut parte de mai puţină odihnă şi de un timp de pregătire mai scurt decit toate celelalte concurente ; acum, ambele echipe reintră treptat pe fă­gaşul normal, fapt dovedit prin jocuri şi prin rezultate. De altfel, victoria Rapidului, prin modul net in care a fost obţinută — asemenea altor re­zultate din etapa a IV-a, de la Tîrgu- Mureş şi Satu-Mare, de exemplu — serveşte la măsurarea mai realistă a valorii unor formaţii divizionare. O problemă care se pune în mod acut în discuţie şi după etapa a IV-a este aceea a arbitrajelor, a influenţei complexe pe care o au acestea asu­pra calităţii campionatului, a ordinii de clasare a echipelor şi, în general, asupra aprecierii corespunzătoare a valorii diferitelor formaţii în parte. Am fost duminică martorii unui alt rezultat denaturat de arbitraj. Din­tre persoanele oficiale prezente la partida Sportul studenţesc — Univer­sitatea Craiova, probabil, numai arbi­trul V. Iacob n-a văzut golul valabil, înscris de craioveni spre sfîrşitul partidei ! încolo, colegii de la linie, observatorul federal, alţi funcţionari ai F.R.F. şi ziarişti n-au avut dubii cu privire la valabilitatea punctului. Cum spuneam, şi acest rezultat viciat, ca şi altele, nu-şi limitează efectele foarte negative asupra unei singure echipe ; denaturarea unui scor o re­simte întregul clasament general, în­săşi ordinea lui finală va fi alterată ; apoi, se creează aprecieri greşite asu­pra valorii echipelor şi a stării lor de formă sportivă. Drept exemplu, vom lua cazul foarte comentat al meciu­lui din prima etapă, Jiul — A.S.A. (2—3). în acel caz, arbitrul C. Ma­­nusaride a anulat echipei locale nu mai puţin de cinci goluri ! Observa­torul federal I. Tătaru a calificat arbitrajul drept foarte slab, subliniind că două dintre golurile anulate fu­seseră perfect valabile. Acum, tocmai la început de cam­pionat, cerem federaţiei de fotbal măsuri exemplare pentru îmbunătă­ţirea arbitrajelor, asigurarea deplinei corectitudini pe terenul de sport. Valeriu MIRONESCU „Crosul tinerilor muncitori“ Săptămîna aceasta se va încheia competiţia atletică de masă „Crosul tinerilor muncitori“. Organizată de Consiliul Central al U.G.S.R. şi C.C. al U.T.C., competiţia s-a desfăşurat din luna mai şi pină în prezent, întîi în întreprinderi şi instituţii, apoi pe oraşe şi judeţe, angrenînd un mare număr de tineri şi tinere pe două categorii de virstă (18—21 ani şi 22— 30 de ani). Finalele crosului le va găzdui ora­şul Sibiu în zilele de 6 şi 7 septem­brie. în urma rezultatelor care se vor obţine la cele patru probe (fete 1 000 m şi 1 500 m ; băieţi 2 000 m şi 3 000 m) se va alcătui şi un clasament pe județe. CAMPIONATE, COMPETIŢII ATLETISM Cu ocazia meciului atletic feminin R. F. Germania — România, care a avut loc la Heidenheim (R.F.G.) şi s-a încheiat cu victoria gazdelor cu scorul de 72—70, echipa noastră a cîştigat şapte probe, la două dintre ele înregistrîndu-se noi recorduri na­ţionale : la aruncarea greutăţii (Mi­­haela Loghin — 19,15 m) şi la arun­carea suliţei (Ioana Pecec — 60,98 m). HANDBAL Turneul internaţional pentru ju­niori desfăşurat în Capitală s-a în­cheiat cu victoria formaţiilor Sofia (la masculin) şi Bucureşti (la femi­nin). In meciurile finale­­ Sofia — Bucureşti 15—13 (8—7) şi, respectiv, Bucureşti I — Bucureşti II 15—14 (9-6). FOTBAL Divizia A. Etapa a IV-a : S.C. Ba­cău — Jiul 3—0, A.S.A. Tg. Mureş — Steaua 1—1, Universitatea Cluj-Na­­poca — Poli. Timişoara 6—0, Sportul studenţesc — Universitatea Craiova 1—1, F.C. Constanţa — U.T.A. 4—3, F.C. Olimpia — Dinamo 2—1, Rapid — C.F.R. 3—0, F.C. Argeş — F.C. Bihor 0—0 , F.C.M. Reşiţa — Poli. Iaşi 4—0. în clasament, 7 echipe totalizează cite 5 puncte, primele două locuri ocupindu-le, la egalitate de golave­raj, A.S.A. Tg. Mureş şi Universita­tea Craiova. SCINTEIA - marți 2 septembrie 1975 Carnet cultural artişti plastici brăileni prezintă peisaje, portrete, compoziţii cu o cromatică optimistă, configu­­rind plastic realitatea brăileană, munca, viaţa, pasiunile oame­nilor de pe aceste meleaguri, precum şi inegalabilele frumu­seţi ale oraşului de la kilome­trul 173 al Dunării. (Mircea Bu­­nea). MICROSTAGIUNE ESTIVALĂ înainte de deschiderea stagiu­nii 1975—1976, teatrul de stat „V. I. Popa“ din Birlad oferă iubitorilor artei dramatice din municipiul Birlad şi oraşul Vas­lui o microstagiune estivală. Sunt prezentate piesele „Dru­mul spre Everest“ de George Genoiu şi „Puterea întunericu­lui“ de L. N. Tolstoi, o nouă premieră a teatrului. (Crăciun Lăluci). SĂRBĂTOARE FOLCLORICA în pitorescul cadru natural al Văii lui Liman din vecinătatea comunei Tomeşti, judeţul Ti­miş, s-a desfăşurat duminică cea de-a treia ediţie a „Sărbă­torii cintecului şi dansului popu­lar“. Melodii din folclorul nou, reunite sub genericul „Te cîn­­tăm şi te-om cinta, colţ de rai din ţara mea“, dansuri bărbă­teşti interpretate de mai multe generaţii de artişti amatori din comunele Seceani şi Fibiş, suită de dansuri populare de la mun­te, de la şes şi din folclorul na­ţionalităţilor conlocuitoare din Banat interpretate de dansato­rii din ansamblurile „Timişul“, „Făgetul“ şi „Ghiocelul“, reci­tări, parăzi ale costumelor şi instrumentelor populare din a­­ceastă parte a ţării — iată doar citeva secvenţe din amplul pro­gram artistic. Oaspeţilor li s-a oferit, de asemenea, posibilita­tea să-i vadă la lucru pe olarii de la Jupîneşti, pe cioplitorii în lemn de la Pietroasa, pe alţi iscusiţi meşteri populari din zo­nă. (Cezar Ioana). 0 mie şi una de biografii (Urmare din pag. I) liceul seral, unde este în anul III, în specialitate, la construcţii de maşini, alături de tînărul ei soţ, coleg cu ea de clasă din copilărie, îşi durează, demnă şi sigură, zi cu zi, destinul propriu... Dar tinăra ingineră stagiară Me­­saroş (Anghel) Tamara ? Cu iubirea şi nostalgia veche în suflet a Căla­­nului copilăriei, de unde se trage, cu Streiul curgînd gălăgios peste pietrişuri, să-l treci în joacă, cu oraşul nou şi oraşul vechi, cu ima­ginile acestea în suflet, ea a venit aici, a cerut Timişoara, ca şefă de promoţie a Politehnicii clujene, deşi putea cere Bucureştii sau Braşovul. Ea a cerut insă Timişoara şi, din Timişoara, I.A.E.M.-ul. Şi soţul ei a cerut Timişoara. Şi a cerut „Electro­­timisul", o uzină „din vecini“. Au poposit amindoi aici şi în ziua aceea de august, cind notam aceste amă­nunte din viaţa ei, mi-a spus : „Ştiţi, azi împlinesc 25 de ani. Oare nu e minunat să ai o asemenea virstă ?“ . La Oarda de Jos, la confluenţa Sebeşului cu Mureşul, a copilărit Olimpia Lupşa, tânăra preşedintă a comitetului sindical de la I.A.E.M. Copilăria, la sat. Liceul, la Alba Iulia. Examen la o facultate. Un post de contabilă la Orăştie, la virstă de 19 ani, la un I.A.S. Acolo, aleasă secretară U.T.C. în acei ani se con­stituia noua întreprindere. A auzit de ea. A venit la ea. Să-şi ofere priceperea şi dăruirea. Şi a fost de la începuturi prezentă aici, din 1971. Şi, nu după multă vreme, a fost aleasă­ preşedintă a sindicatului pe fabrică. O muncă dificilă. Cu fete din întreaga ţară. Cu fete dintre care unele rămîn în fabrică, iar al­tele pleacă. Cu fete care se căsăto­resc şi apoi unele vor să se despar­tă. Cu altele care iau uneori dru­muri periculoase. Tuturor acestor fete, preşedinta de sindicat trebuie să le dea un răspuns. Să le determi­ne să revină la un drum drept. Şi majoritatea acestor fete au ales dru­mul drept. In toate acestea a intrat, ca un liant sufletesc, şi surîsul blind, şi îndemnul, şi cuvîntul pornit din cuget senin, ale Olimpiei Lupşa. Via­ţa ei creştea şi se împlinea odată cu viaţa acestor fete. .. _ La I.A.E.M. Timişoara, munci­le­toarele îşi creează propria lor biografie. In toată această tînără efervescenţă, vieţile fetelor amintite pot repeta, aşa cum scria un poet, vie­ţile a încă o mie de fete care muncesc aici la I.A.E.M.-ul timişorean cu ab­negaţie şi tragere de inimă. Ele au ajuns ca in 3 ani de activitate să realizeze, în loc de 3 sortimente cu 60 tipodimensiuni, 60 de sortimente cu 4 000 de tipodimensiuni, iar aces­te mniini sprintene, de la începuturile întreprinderii, au realizat 1,8 mi­lioane aparate de măsură. Căutând peste capetele aplecate asupra pie­selor, am descoperit-o şi pe Mari­­nescu Rozalia, şi pe Mercela Voinea, şi pe Maria Turturea, şi pe Novac Ana, şi pe Maria Cernicica, şi pe Elisabeta Suciu şi pe încă o mie şi una de fete bune care, în aceste zile fierbinţi, îşi duc vieţile şi munca împreună, işi creează biografia pro­prie intrând, astfel, pe nesimţite, dar definitiv, în însăşi uriaşa bio­grafie a acestei fabrici. tv­ ­PROGRAMUL 1 9.00 Teleşcoală. 10.00 Portativ ’75. 10.31 Film artistic : „Un om tre­ce prin zid“ — producţie a studiourilor din R.F­.G. 12.05 Telex. 12.10 închiderea programului. 16.30 Teleşcoală. 17.00 Telex. 17.05 Opereta în ritm de dans. 17.25 Scena­­s­, emisiune de actua­litate şi critica teatrală. 17.45 Rezonanţe de madrigal şi de cîntec românesc. 18.00 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.35 Voci tinere — muzică uşoară. 19.00 Teleglob. E pace la Hanoi — reportaj de Corneliu Leu. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Teleobiectiv. 20.25 Teatru liric TV . ..Othello*? — de Giuseppe Verdi. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : ..Inginerul Pron­­ceator“ — ultimul­­episod. 20.40 Timpul meu, viaţa mea — muzică uşoară 20.50 Ce ştim şi ce nu ştim des­pre... Cine a descoperit insulina ? 21.20 Telex. 21.25 Meridiane literare. Mesajul culturii româneşti (Urmare din pag. I) pune omenirea contemporană. In contrast cu o mare parte a literaturii actuale a lumii, care mutilează omul şi valorile sale, literatura contemporană româ­nească acordă integrală încrede­re facultăţilor acestuia, apte să transforme pozitiv universul. Operele scriitorilor români con­temporani sunt documente de artă ale unei imense eferves­cenţe creatoare, sunt cristalizări de confruntări dinamice de idei în mers, sinteze de filozofie ac­tivă a vieţii şi a realităţilor noi. Scriitorii contemporani ai Româ­niei au o experienţă comună de existenţă nouă de treizeci­ şi unul de ani, orientarea lor es­tetică fiind generată de o con­cepţie comună, concepţia mar­­xist-leninistă despre lume şi viaţă. Iată într-o succintă enume­rare tot atâtea argumente — prilej de meditaţie pentru crea­torii noştri — argumente care ilustrează pregnant de ce lucră­rile scriitorilor români, in care se decantează valori umanist­e, sunt tot mai preţuite pe meri­dianele lumii, purtind nobilele mesaje ale contemporaneităţii româneşti, patosul şi vibraţia mereu mai intensă a universu­lui sufletesc al oamenilor.

Next