Scînteia, noiembrie 1975 (Anul 44, nr. 10326-10351)

1975-11-01 / nr. 10326

SCINTEIA— simbáta 1 noiembrie 1975 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială de prietenie a preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Republica Portugheză La invitaţia preşedintelui Republi­cii Portugheze, general Francisco da Costa Gomes, şi a doamnei Maria Estela da Costa Gomes, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat o vizită oficială de prietenie in Portugalia, in perioada 28—31 octombrie 1975.­ In timpul şederii în Republica Portugheză, înalţii oaspeţi români au vizitat obiective economice şi social­­culturale din Lisabona, Setubal şi Sintra. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pre­tutindeni o primire deosebit de călduroasă şi ospitalieră, expresie a relaţiilor de prietenie, a sentimente­lor de stimă reciprocă existente, a originii şi a tradiţiilor de limbă şi civilizaţie comune ale celor două popoare. Cu prilejul vizitei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Francisco da Costa Gomes au avut convorbiri oficiale, la care au parti­cipat : Din partea română : Emil Drăgă­­nescu, viceprim-ministru al guver­nului ; Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ; George Macovescu, ministrul afaceri­lor externe ; general-colonel Ion Co­­man, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale, şef al Marelui Stat Major ; Nicolae Doicaru, consi­lier al preşedintelui Republicii So­cialiste România ; Constantin Stan­­ciu, adjunct al ministrului comerţu­lui exterior şi cooperării economice internaţionale ; Iuliu Dobroiu, direc­tor în Ministerul Afacerilor Externe ; Marin Iliescu, ambasadorul României în Portugalia. Din partea portugheză : maior Melo Antunes, ministrul afacerilor exter­ne ; ing. Gtopes Cardoso, ministrul agriculturii ; dr. Jorge Campinos, mi­nistrul comerțului exterior ; ing. Marques do Carmo, ministrul indus­triei ; dr. Almeida Santos, ministrul comunicării sociale ; dr. Medeiros Ferreira, secretar de stat pentru afa­cerile externe; ing. Marques Videira, secretar de stat al energiei și mi­nelor ; ambasadorul dr. Tomas An­­dressen, secretar general al Ministe­rului Afacerilor Externe ; dr. Magal­­haes Cruz, director general pentru problemele politice din Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Novais Ma­chado, ambasadorul Portugaliei în România ; dr. Villas Boas, adjunct al directorului general pentru pro­blemele politice în Ministerul Afa­cerilor Externe ; dr. Sacadura Ca­bral, adjunct al directorului ge­neral pentru problemele politice în Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Silva Marques, adjunct al directoru­lui general pentru problemele econo­mice în Ministerul Afacerilor Exter­ne ; dr. Raposo de Magalhaes, șeful serviciului consular din Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Afonso Tei­­xeira da Mota, secretarul delegaţiei. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat îtttr-o­ atmosferă de prie­tenie şi înţelegere reciprocă, cei doi' ' şefi de stat au analizat stadiul actual al relaţiilor bilaterale, perspectivele de dezvoltare a acestora şi au făcut un amplu schimb de păreri cu pri­vire la problemele internaţionale de interes comun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a transmis, din partea poporului român, un salut prietenesc poporului portu­ghez. A salutat, totodată, succesele obţinute de poporul portughez după răsturnarea dictaturii fasciste, trans­formările înnoitoare din viaţa Portu­galiei, iniţiate şi înfăptuite de con­ducerea ţării în direcţia dezvoltării libere, independente şi democratice, potrivit voinţei şi aspiraţiilor de pro­gres şi bunăstare ale poporului por­tughez. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat politica dusă de Republica Portugheză în favoarea obţinerii independenţei depline de către po­poarele din fostele colonii portugheze, pentru soluţionarea completă a pro­blemei coloniale. Preşedintele Francisco da Costa Gomes a transmis, la rîndul său, din partea poporului portughez, un salut prietenesc poporului român şi a ex­primat sincere felicitări pentru suc­cesele obţinute în dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a României, pentru progresele realizate în indus­trializarea ţării şi modernizarea agri­culturii, în ridicarea nivelului de trai, în conformitate cu voinţa şi aspira­ţiile de pace şi bunăstare ale poporu­lui român. De asemenea, preşedintele Portu­galiei a dat o înaltă apreciere poli­ticii externe principiale şi active pro­movate de România, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în interesul păcii şi cooperării interna­ţionale. Cele două părţi au apreciat că vi­zita preşedintelui Francisco da Costa Gomes în România, în luna iunie 1975, Tratatul de prietenie şi coope­rare şi celelalte documente semnate cu acel prilej, precum şi convorbirile ce au avut loc intre cei doi preşedinţi cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Helsinki au imprimat un curs ascendent dezvoltării rela­ţiilor de prietenie româno-portu­­gheze, au deschis largi perspective de colaborare între cele două ţări în domeniile politic, economic, teh­­nico-ştiinţific, cultural, corespunzător intereselor propăşirii ambelor po­poare, cauzei progresului social, des­tinderii şi înţelegerii internaţionale. în timpul vizitei s-a procedat la schimbul instrumentelor de ratifica­re a Tratatului de prietenie şi coope­rare între România şi Portugalia. Cu acest prilej, părţile au reafirmat semnificaţia deosebită a încheierii a­­cestui tratat, apreciind că el con­stituie o expresie a faptului că, a­­tunci cînd statele sunt animate în mod sincer de dorinţa de înţelegere şi cooperare, de hotărîrea de a con­tribui activ la înfăptuirea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, ele pot depăşi politica de blocuri, pot statornici raporturi normale, funda­mentate pe respectul principiilor e­­galităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecu­lui în treburile interne, excluderii forţei şi ameninţării cu folosirea ei în viaţa internaţională. Părţile şi-au reafirmat hotărîrea da a aşeza in mod ferm aceste principii la baza relaţiilor dintre ele, ca şi a rapor­turilor lor cu celelalte state şi au subliniat necesitatea ca toate state­le să respecte în relaţiile dintre ele aceste principii, ca o condiţie esen­ţială a menţinerii păcii şi Securităţii mondiale. Cele două părţi au subliniat pro­gresele înregistrate in desfăşurarea relaţiilor economice bilaterale. Ele au constatat cu satisfacţia e­­voluţia ascendentă a cooperării eco­nomice şi a schimburilor comercia­le, subliniind, totodată, că acţiunile de cooperare prevăzute în „Protoco­lul privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice intre România şi Portugalia“, semnat la Bucureşti la 14 iunie 1975, se desfăşoară con­form programului stabilit. Ele au reafirmat hotărîrea de a acţiona pen­tru intensificarea şi lărgirea coope­rării dintre cele două ţări. S-a evidenţiat, în acelaşi timp, do­rinţa comună de a se acţiona pen­tru realizarea de noi acţiuni de coo­perare, îndeosebi în domeniile petro­chimiei, minier-petrolier, construcţii­lor de maşini, agriculturii şi in alte domenii de interes reciproc. Pentru a sprijini realizarea unor obiective economice de interes co­mun, partea română acordă părţii portugheze un credit în valoare de 100 milioane dolari, destinat finanţă­rii studiilor, proiectelor şi livrărilor de provenienţă românească. Obiectivele economice respective, precum şi condiţiile concrete de acor­dare a creditului vor fi convenite in­tr-un acord ce se va încheia între guvernele celor două ţări. Părţile au convenit să întreprindă măsurile necesare astfel ca Schimbu­rile comerciale reciproce să ajungă în anul 1980­ la un volum anual de 150 milioane dolari. S-a convenit ca prima sesiune a Comisiei mixte guvernamentale ro­­mâno-portugheze, prevăzută in Acor­dul comercial pe termen lung, sem­nat la Bucureşti, la 14 iunie 1975, să aibă loc la Bucureşti, în cursul lunii decembrie a.c. Cele două părţi şi-au exprimat sa­tisfacţia pentru dezvoltarea cooperării şi schimburilor în domeniile cultural, al artelor, tehnico-ştiinţific, editorial, sportiv şi al informaţiilor. Totodată, ele au apreciat că este necesar ca, pornindu-se de la posibilităţile oferite de patrimoniul cultural-artistic al ce­lor două popoare, de la originea lor comună de cultură şi civilizaţie şi de la dorinţa de adîncire a cunoaşterii reciproce, să se încurajeze contactele şi schimburile intre instituţii, oameni de ştiinţă şi cercetători, personalităţi culturale, în domeniile artelor, ştiin­ţelor, învăţămîntului, turismului şi în alte domenii. In scopul diversificării şi consoli­dării relaţiilor de prietenie şi co­laborare Intre cele două ţări şi po­poare, cu ocazia vizitei au fost sem­nate : — Protocolul privind dezvoltarea cooperării economice şi schimburilor comerciale intre cele două ţări ; — Acordul privind navigaţia co­mercială maritimă ; — Convenţia sanitar-veterinară ; — înţelegerea privind desfiinţarea vizelor. Cei doi preşedinţi au luat act de Încheierea cu ocazia vizitei a înţele­gerilor de colaborare intre Radiotele­­viziunea română şi Radiotele­viziune­a portugheză, Radioteleviziunea română şi Emisiunea naţională de radiodifu­ziune portugheză, Agenţia română de presă şi Agenţia portugheză de infor­maţii. Pentru lărgirea şi completarea ca­drului juridic necesar dezvoltării continue şi reciproc avantajoase a colaborării româno-portugheze, părţi­le au hotărît ca organele competente din cele două ţări să adopte măsuri pentru a se trece la negocierea şi în­cheierea altor acorduri şi înţelegeri corespunzătoare în domeniile : evită­rii dublei impuneri, transporturilor rutiere de persoane şi mărfuri, ga­rantării investiţiilor de capital, apli­cării acordului de colaborare cultu­rală şi ştiinţifică şi în domeniul sportului. In cursul convorbirilor, cele două părţi au procedat la un aprofundat schimb de vederi cu privire la prin­cipalele probleme internaţionale. Cele două părţi au salutat în­cheierea cu succes a lucrărilor Con­ferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, apreciind aceasta ca un moment de însemnătate istorică în viaţa politică a continentului euro­pean, care pune bazele unui amplu şi profund proces de edificare a securităţii pe continent. Părţile con­sideră că semnarea Actului final al conferinţei corespunde intereselor celor două popoare, ale celorlalte po­poare europene, cauzei securităţii, cooperării şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Ele îşi reafirmă voin­ţa de a acţiona pentru aplicarea fer­mă a principiilor şi măsurilor adop­tate la conferinţă, considerînd că punerea în practică de către toate statele participante, în relaţiile lor reciproce, a prevederilor Actului final al conferinţei reprezintă un element esenţial al edificării securităţii şi dezvoltării cooperării pe continent, de natură să asigure respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî in mod liber dezvoltarea sa politică, economică şi socială, fără amestec şi presiuni din afară, în nici o formă şi sub nici un pretext. In acest spirit, cele două părţi con­sideră necesar să se depună toate eforturile pentru promovarea in con­tinuare a procesului de edificare a securităţii şi dezvoltare a cooperării în Europa şi în acest scop să acţio­neze, împreună cu toate statele parti­cipante, in­direcţia creării unui cadru adecvat, care să permită continuarea eforturilor multilaterale ale ţărilor participante la conferinţă în acest sens. Ambele părţi au subliniat că reali­zarea unei reale securităţi şi păci pe continentul european este indisolubil legată de adoptarea unor măsuri ho­­tărîte de dezarmare şi mai ales de dezarmare nucleară, precum şi de dezangajare militară în Europa, a unor măsuri care să garanteze fiecă­rei ţări europene că se află la adă­post de orice act de agresiune. Cei doi preşedinţi au căzut de acord asupra necesităţii de a se adopta de îndată măsuri concrete şi efective, îndreptate spre încetarea producţiei de noi arme nucleare şi distrugerea celor existente, astfel in­cit să fie eliminate pericolul de fo­losire a unor astfel de arme şi ame­ninţarea de a recurge la ele. Sunt necesare, în acelaşi timp, măsuri de reducere treptată a bugetelor mili­tare, a forţelor armate şi armamen­telor şi alte măsuri, care să ducă la încetarea cursei înarmărilor şi, în fi­nal, la dezarmarea generală şi com­pletă, sub un control internaţional eficace. Părţile au subliniat că nu­mai prin adoptarea unor asemenea măsuri concrete de dezarmare şi dezangajare militară se poate realiza o destindere internaţională reală, se garantează popoarelor posibilitatea de a-şi folosi resursele materiale şi umane in direcţia dezvoltării econo­­mico-sociale, a ridicării bunăstării lor. Părţile consideră că crearea de zone denuclearizate în Europa, ca şi pe celelalte continente, şi respecta­rea statutului unor asemenea zone ar constitui un element important în cadrul unei politici îndreptate spre dezarmarea generală şi completă şi că, în acest context, dezvoltarea de relaţii multilaterale de prietenie, de bună vecinătate şi colaborare în re­giunea Balcanilor va contribui la îmbunătăţirea atmosferei, la întări­rea securităţii în Europa. Pornind de la legătura strînsă care există între securitatea în Europa şi în zona Mediteranei, cele două părţi au subliniat necesitatea promovării securităţii şi Încrederii în această regiune, a dezvoltării cooperării şi contactelor cu toate ţările meditera­neene, prin adoptarea de măsuri e­­fective, în conformitate cu interesele vitale şi aspiraţiile de pace şi pro­gres ale popoarelor. Apreciind că recentul acord egip­­teano-israelian de dezangajare a for­ţelor militare din Sinai poate des­chide calea altor paşi constructivi, ambele părţi consideră că sunt nece­sare noi eforturi stăruitoare pentru soluţionarea definitivă, pe cale paş­nică şi politică, a conflictului din Orientul Apropiat, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi trainice, a securităţii în a­­ceastă regiune. Cele două părţi au fost de acord asupra necesităţii de a se ajunge cît mai repede posibil la o reglementare politică durabilă a problemei ci­priote, bazată pe respectarea prin­cipiilor dreptului internaţional, care să corespundă cauzei cooperării şi păcii în Balcani, în Mediterană, în Europa şi în lumea întreagă. Cele două părţi apreciază că pen­tru înlăturarea fenomenelor de criză economică din viaţa internaţională, care constituie o sursă de tensiune intre state şi fac să crească peri­colul agravării instabilităţii econo­mice şi politice, este imperios nece­sară instaurarea unei noi ordini eco­nomice şi politice internaţionale, de natură să elimine decalajele în dez­voltarea economică şi inechităţile existente astăzi în lume, să creeze un climat de înţelegere şi cooperare fructuoasă, în interesul păcii şi secu­rităţii internaţionale, progresului ge­neral al omenirii. Părţile apreciază că, în procesul edificării unei noi ordini economice şi politice internaţionale, al demo­cratizării relaţiilor dintre state, al in­staurării în lume a unui climat de încredere şi respect mutual, un rol tot mai important revine ţărilor mici­­şi mijlocii, ţărilor nealiniate şi celor în curs de dezvoltare, care pot şi tre­buie să-şi aducă contribuţia în mai mare măsură la rezolvarea probleme­lor complexe care confruntă lumea contemporană. De asemenea, părţile au exprimat satisfacţia faţă de hotărîrile Confe­rinţei de la Lima, la care au fost in­vitate şi, totodată, voinţa lor comună de a continua, în forme corespunză­toare, cooperarea multilaterală cu ţă­rile lumii a treia pentru promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe principiile unanim admise ale drep­tului internaţional. In legătură cu aceasta, părţile au subliniat necesitatea de a se depune eforturi hotărite pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de colo­nialism, neocolonialism, rasism şi de dominaţie străină asupra altor po­poare. Părţile au fost de acord in a apre­cia că în realizarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, a democratizării relaţiilor dintre sta­te, pentru promovarea idealurilor de libertate şi progres ale popoarelor, un rol tot mai important revine Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, care este chemată să aibă o contribuţie mai eficientă în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale, în dezvoltarea cooperării între toate na­ţiunile şi în promovarea principiilor şi normelor dreptului internaţional in relaţiile dintre state. Organizaţia tre­buie să-şi îmbunătăţească structura şi metodele de activitate, astfel incit să devină o organizaţie cu adevărat democratică, să se adapteze schimbă­rilor care s-au produs în lume, ţi­­nînd seama de experienţa celor trei decenii ce s-au scurs de la întemeie­rea ei şi de noile sarcini care îi revin în stadiul actual al relaţiilor inter­naţionale. Părţile au subliniat importanţa contactelor directe între factorii de răspundere ca mijloc de cu­noaştere şi promovare a înţelegerii şi coope­rării reciproce. S-a convenit ca o de­legaţie a Consiliului Revoluţiei să efectueze o vizită în România, la o dată care va fi stabilită ulterior. Cei doi preşedinţi au hotărît să intensifice schimburile de vizite ale miniştrilor şi ale altor reprezentanţi ai celor două ţări, în diferite dome­nii. In acest cadru, s-a convenit să aibă loc în viitorul apropiat vizita în România a ministrului afacerilor externe al Republicii Portugheze şi să se realizeze consultări între cele două ministere ale afacerilor externe şi între alte ministere. Cele două părţi au fost de acord că vizita preşedintelui Republicii So­cialiste România in Republica Por­tugheză a constituit o nouă şi im­portantă contribuţie la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi po­poare, pentru cauza păcii internaţio­nale. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu au exprimat vii mulţumiri preşedintelui Republi­cii Portugheze, Francisco da Costa Gomes, şi doamn­ei Maria Estela da Costa Gomes, guvernului şi poporu­lui portughez pentru primirea de­osebit de călduroasă şi ospitalieră ce le-a fost rezervată în tot timpul vizitei efectuate in Portugalia prie­tenă. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu au adresat preşedintelui Republicii Portugheze, Francisco da Costa Gomes, şi doam­nei Maria Estela da Costa Gomes invitaţia de a vizita România. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu au adresat, de asemenea, primului ministru, Pinhei­­ro de Azevedo, şi doamnei Maria Susana de Azevedo invitaţia de a vizita România. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere, datele urmînd a fi stabilite pe cale diplomatică. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România FRANCISCO DA COSTA GOMES Preşedintele Republicii Portugheze Lisabona, 31 octombrie 1975 „Cauza păcii, democraţiei şi independenţei are numai de ciştigat prin întărirea relaţiilor româno-portugheze" Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Portugalia a fost salu­tată cu caldă simpatie de opinia publică portugheză. Manifestările de cordialitate ale cetăţenilor pe tot parcursul vizitei, întîlnirile cu co­lective de oameni ai muncii — la Şantierele navale „Setenave“, din Setubal, sau la Laboratorul Naţional de Inginerie Civilă (L.N.E.C.) — au prilejuit expresii elocvente ale pre­ţuirii şi stimei pe care le nutresc faţă de şeful statului român, faţă de România socialistă , ale dorinţei ca relaţiile de prietenie dintre cele două popoare să se dezvolte continuu. Mărturie elocventă a atmosferei pline de căldură şi a interesului viu al opiniei publice faţă de solii po­porului român o reprezintă şi me­sajul adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către celula P.C.P. de la L.N.E.C., în care se spune : Celula P.C.P. din L.N.E.C. salută călduros pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. Semnificaţia vi­zitei în Portugalia a tovarăşului Nicolae Ceauşescu este profundă, deoarece el este primul şef de stat al unei ţări socialiste care ne vi­zitează ţara noastră şi preşedintele primei naţiuni din Europa socialistă care a reluat relaţiile cu Portugalia după 25 aprilie 1974. Este profundă, deoarece se află sub semnul eveni­mentelor hotărîtoare care au trans­format ţara noastră într-o ţară care a păşit pe calea socialismului, sub semnul intensificării relaţiilor noas­tre cu naţiunile socialiste. Niciodată nu va fi prea mult să repetăm caracterul calitativ supe­rior al contactelor cu aceste naţiuni , ideologia şi practica politică a mar­­xism-leninismului fac în mod inevi­tabil ca orice forme de exploatare şi dominaţie să fie complet excluse din relaţiile, de orice fel, cu naţiu­nile socialiste. Aşa a fost in trecut, aşa­­ azi, aşa va fi in viitor. Glorioasa cauză a păcii, democra­ţiei, dezvoltării şi independenţei na­ţionale n-are decit de cîştigat prin strîngerea relaţiilor între popoarele portughez şi român, acesta din urmă reprezentat aici de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia ii urăm un căldu­ros bun venit. Intr-un alt mesaj al locuitorilor din localitatea Queluz, în perimetrul căreia se află palatul cu acelaşi nume, în care au fost găzduiţi înalţii oas­peţi români, se arată . Secretariatul Consiliului locuitorilor din Queluz, organ reprezentativ al organizaţiilor populare de bază (comisii ale locui­torilor) salută poporul României, ce­­rindu-i domnului preşedinte Nicolae Ceauşescu să fie purtătorul salutului nostru frăţesc. Interpret al sentimentelor forţelor progresiste din Portugalia — se arată în mesaj — Secretariatul Consiliului locuitorilor din Queluz se bucură de sprijinul și solidaritatea poporului ro­mân in construirea patriei noastre ■ocialiste. Semnarea unor acorduri La Lisabona a avut loc semnarea acordurilor de colaborare intre Ra­dioteleviziunea română şi Radiodifu­ziunea şi Televiziunea portugheză. Acordurile au fost semnate de Ma­rin Iliescu, ambasadorul României în Portugalia, şi, respectiv, de maior ,Joao Figueiredo, preşedintele Consi­liului de administraţie al postului de radio „Emisora National“, şi maior Manuel Pedroso, preşedintele Con­siliului de administraţie al Televi­ziunii portugheze. A fost semnat, de asemenea, A­­cordul de colaborare între Agenţia română de presă „Agerpres“ şi A­­genţia portugheză de ştiri „ANOP“. Acordul a fost semnat de Vilaverde Cabral, director general al agenţiei „ANOP“, şi de Victor Stamate, se­cretar general al „Agerpres". PAGINA 3 Conferinţă de presă Vineri dimineaţă, după ceremonia semnării documentelor oficiale româ­no-portugheze, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit, la Palatul Queluz, în cadrul unei conferinţe de presă, cu reprezentanţi ai ziarelor, Radioului şi Televiziunii portugheze, precum şi cu trimişi speciali şi co­respondenţi ai presei străine acredi­taţi în capitala Portugaliei. Sunt prezenţi tovarăşii Emil Dră­­gănescu, Ştefan Andrei, George Ma­covescu,'' celelalte persoane oficiale române care îl însoţesc pe preşedin­tele Nicolae Ceauşescu. Conferinţa de presă a fost deschi­să de Antonio Almeida Santos, mi­nistrul comunicării sociale, care a spus : , Domnule preşedinte al Republicii Socialiste România, Nu am cuvinte pentru a expri­ma semnificaţia istorică şi inte­resul pe care îl prezintă pentru popoarele portughez şi român vizita Excelenţei Voastre în ţara noastră. Această vizită, care va rămîne de neuitat, alături de vizita preşedin­telui Costa Gomes în România, va constitui un moment de cea mai mare importanţă pentru întărirea prieteniei între ţările noastre, care creşte tot mai mult. Această priete­nie se cimentează din ce în ce mai mult pe baza comuniunii de interese şi de puncte de vedere. Cred că cel mai înalt omagiu pe care îl pot aduce Excelenţei Voastre în aceste momen­te este acela de a nu mai irosi din timpul pe care Excelenţa Voastră l-ar putea folosi pentru a răspunde la întrebările presei. Aş dori însă să subliniez că, deşi scurtă, vizita dumneavoastră nu a avut numai caracterul unei vizite de prietenie şi curtoazie, ci a fost de fapt o vizită de muncă intensă, care s-a tradus în convenirea şi semnarea multor acorduri în domeniile econo­mic, ştiinţific, tehnic şi cultural. Am onoarea şi împuternicirea spe­cială de a informa organele de presă reprezentate aici că la nivelul mi­nisterului meu a fost posibil să se semneze trei acorduri foar­te importante în domeniul coope­rării intre Televiziunea portugheză şi Televiziunea română, între Ra­diodifuziunea portugheză şi Radio­difuziunea română, precum şi în do­meniul schimbului de informaţii prin intermediul agenţiilor noastre oficia­le de presă. Sper că aceste acorduri vor constitui baza unui dialog con­tinuu între popoarele portughez şi român, pentru ca ele să se cunoască din ce în ce mai bine. Domnule preşedinte, Am onoarea şi satisfacţia de a vă oferi un modest omagiu al lucrători­lor din ministerul meu, între care mă includ şi eu : este vorba de o cu­legere a cîtorva din discursurile Ex­celenţei Voastre. Această carte este pusă şi mai mult în valoare de o in­troducere semnată de preşedintele Costa Gomes. Imi pare rău că, dis­­punînd de un termen scurt, n-am putut­­să facem o selecţie mai amă­nunţită din discursurile Excelenţei Voastre. Cu toate acestea, eu cred că şi această modestă acţiune va contri­­­bui ca poporul portughez să cunoască mai bine poporul român, sistemul său social şi gîndirea politică a pre­şedintelui Ceauşescu. Domnule preşedinte, In încheiere, aş dori să mai adaug cîteva cuvinte. Ceea ce a produs o mare bucurie şi o deosebită onoare poporului portughez este, în primul rînd, faptul că Excelenţa Voastră a venit în ţara noastră. (Aplauze). In continuare a luat cuvîntul to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a spus : înainte de a asculta întrebările, aş dori să declar că vizita pe care am făcut-o în Portugalia, convorbirile care le-am avut cu preşedintele Costa Gomes, cu primul ministru, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu b uni membri ai Consiliului Revo­luţiei şi comandanţi de arme au dus la o mai bună cunoaştere între po­poarele noastre, s-au concretizat în semnarea unor acorduri importante de colaborare economică, tehnico-şti­­inţifică, a unui şir de acorduri în do­meniul presei, televiziunii şi infor­mării reciproce. De asemenea, cu cîtva timp în urmă, a fost semnat un comunicat în care sunt afirmate prin­cipiile relaţiilor dintre popoarele noastre — cuprinse în mod minunat in Tratatul de prietenie şi cooperare între România şi Portugalia semnat cu prilejul vizitei în România a pre­şedintelui Costa Gomes. Avem, deci, toate motivele să fim mulţumiţi de cursul ascendent al co­laborării dintre ţările noastre, să prevedem că în viitor vom asista la o creştere simţitoare a schimburilor economice, a cooperării, la o dezvol­tare a contactelor la toate nivelurile. Toate acestea vor servi intereselor popoarelor noastre, cît şi cauzei co­laborării şi păcii în Europa şi întrea­ga lume. Acum sunt gata să răspund la în­trebări. Filinto Lapas (Diario Popu­lar) : Dacă s-ar putea să fie mai mult concretizate convorbirile pe care le-aţi avut cu membri ai Consiliului Revoluţiei şi cu conducători de partide. De asemenea, aş dori să vă întreb care sunt raţiunile concre­te care au dus la anularea unor vizite ce ar fi trebuit realizate în afara Lisabonei, la Evora şi in Nord ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU : In ce priveşte contactele cu membrii Consiliului Revoluţiei şi unii coman­danţi de arme, ele s-au referit la o informare despre preocupările celor două ţări, la un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor de colaborare ; desigur, am ascultat u­­nele informaţii cu privire la desfă­şurarea activităţii din Portugalia, la rolul armatei în dezvoltarea demo­cratică, spre socialism a ţării. La rîn­dul meu, am împărtăşit unele im­presii şi am arătat cum au acţionat poporul român, armata română in împrejurările istorice şi sociale con­crete din România pentru a edifica societatea socialistă, pentru a asigu­ra independenţa ţării. Convorbirile cu conducătorii unor partide politice s-au referit la in­formări reciproce, la problemele le­gate de dezvoltarea relaţiilor atît în­tre partidele noastre, cît şi între România şi Portugalia. Am împărtă­şit, de asemenea, din­ experienţa partidului nostru în întărirea unită­ţii tuturor forţelor democratice pen­tru a asigura dezvoltarea cu suc­ces a socialismului în România. In ce priveşte programul, nu a fost vorba de nici un fel de contra­mandare. Ne-am înţeles de la în­ceput că va trebui să-l adaptăm la timpul scurt al şederii noastre in Portugalia, rămînind ca alte regiuni foarte frumoase şi importante din ţara dumneavoastră să le vizităm cu alt prilej, considerînd că aceasta este prima vizită ! Eduardo Miragaia (ziarul „Republica“) : Cred că a fost abordată şi problema decoloni­zării în Angola şi Timor. Aş ruga pe domnul preşedinte să se re­fere la poziţia României in ce priveşte această chestiune şi să facă referiri la chestiunile care au privit problema decolo­nizării. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: încă în toastul meu am menţionat că România a salutat hotărîrile adoptate de guvernul portughez cu privire la decolonizare, proclamarea indepen­denţei Guineei-Bissau, Mozambicu­­lui, Insulelor Capului Verde şi Sao Tome şi Principe. După cum cred că ştiţi, România s-a pronunţat întot­deauna şi se pronunţă ferm pentru dreptul fiecărui popor de a trăi li­ber. Trebuie să vă spun deschis că în trecut am sprijinit activ mişcăriie de eliberare din toate aceste ţări in concordanţă cu principiile politicii Partidului Comunist Român şi ale României socialiste. Şi astăzi spriji­nim toate naţiunile în lupta pentru dezvoltare şi independenţă. In acelaşi spirit privim şi proble­mele Angolei şi Timorului. După cite ştiu, urmează ca la 11 noiembrie să se proclame oficial independenţa deplină a Angolei. Consider că acest fapt va prezenta o Însemnătate deo­sebită şi, in fond, va încheia proble­ma decolonizării. Va rămîne încă de soluţionat chestiunea independenţei Timorului, dar consider că esenţială este astăzi problema Angolei. Sigur, există o preocupare cu privire la confruntarea între cele trei mişcări de eliberare. România s-a pronunţat şi în trecut, se pronunţă şi acum pentru o înţelegere intre cele trei mişcări, pentru o colaborare între ele. Dar la această înţelegere trebuie să ajungă cele trei mişcări de eliberare înseşi, poporul din Angola. De aceea, consider că, chiar dacă nu se va ajunge în perioada pînă la 11 noiembrie la o asemenea înţele­gere, trebuie să aibă loc proclama­rea independenţei şi transferul pu­terii. Suzana Rosa (B.B.C.) : Aceas­tă poziţie a guvernului român in ce priveşte Angola indică a­­numite divergenţe intre poziţia Partidului Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, care doreşte ca independenţa Angolei să se realizeze sub con­ducerea M.P.L.A. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ! Eu am impresia că nu există nici o divergenţă. Problema unităţii forţe­lor democratice şi de eliberare na­ţională se pune în toate ţările, inclu­siv in Angola. De altfel, problema co­laborării forţelor progresiste şi de­mocratice se pune chiar şi în An­glia. După cite ştiu, Partidul Comu­nist Portughez, ca toate partidele comuniste, se pronunţă pentru această colaborare şi unitate. Dar, desigur, aşa cum am menţionat, dacă aceasta nu se va realiza în perioa­da pînă la 11 noiembrie, puterea trebuie să fie transferată acelei miş­cări care deţine efectiv puterea. Manuel Dias (Diario de No­­ticias) . Aş dori să cunosc dacă poziţia pe care aţi exprimat-o acum înseamnă că preşedintele României consideră că toate cele trei mişcări de eliberare repre­zintă interesele poporului din­­ Angola. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU I Cele trei mişcări au desfăşurat fie­care o anumită activitate — unele mai mult, altele mai puţin. Ele exis­tă şi, desigur, ar fi în interesul dez­voltării democraţiei şi independen­ţei din Angola să se ajungă la o co­laborare între aceste trei mişcări. In mod constant, România s-a pro­nunţat şi se pronunţă pentru o cola­borare largă intre toate forţele de eliberare naţională, între toate for­ţele democratice din toată lumea, in­tre toate forţele antiimperialiste şi anticolonialiste, considerînd că aceas­tă colaborare constituie o garanţie mai bună pentru dezvoltarea inde­pendenţei, pentru progres economic şi social, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Richard Elis (Reuter) : Dacă M.P.L.A. o să proclame unilate­ral independenţa Angolei, Româ­nia va recunoaşte aceasta . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU­­ întreţinem relaţii de 10 ani cu M.P.L.A. Am sprijinit Întotdeauna lupta sa şi o vom sprijini în conti­nuare şi în momentul transferului deplin al puterii şi al independenţei depline a Angolei. Fără nici o îndo­ială, vom recunoaşte oficial noul stat independent angolez. Gil Montalverne (Radio Na­­­­ional) : Ne puteţi comenta fap­tul că se acordă sprijin F.N.L.A. şi V.N.I.T.A. de către puterile imperialiste şi neocolonialiste ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ! Consider că problemele care se pun în Angola pentru toate mişcările de eliberare sunt acelea de a porni de la interesele poporului angolez, de a-i asigura deplina independenţă, tre­cerea la o dezvoltare economico-so­­cială progresistă a Angolei. Pornind de la condiţiile concrete din Angola, se pune problema ca aceasta să co­laboreze larg cu forţele progresiste de pretutindeni, cu ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare şi — în primul rînd — cu cele din Africa, precum şi cu celelalte state ale lu­mii, fără deosebire de orunduire so­cială. Antonio dos Santos (A Ca­pital) : In cadrul convorbirilor dintre domnul preşedinte şi gu­vernul portughez s-a ajuns la un acord in ceea ce priveşte declararea independentei Ango­lei şi trecerea puterii unei anu­mite mişcări . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU « Nu am discutat această problemă, pentru că nu este o problemă pe care să o discute România cu guvernul portughez. Aceasta este o problemă a guvernului portughez şi el trebuie să hotărască cum va proceda. Am men­ţionat însă că noi considerăm că transferul puterii trebuie realizat şi, din cît am reţinut, guvernul portu­ghez are intenţia de a proceda in a­­cest fel. Marta Delacal (Times) » Cre­deţi că dorinţa Portugaliei de a crea un stat independent, socia­list şi care să aibă legături pu­ternice cu ţările din Estul Euro­pei creează probleme serioase între ţările din Răsărit şi ţările occidentale din Europa şi Sta­tele Unite . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU : Problema dezvoltării socialiste a Por­tugaliei trebuie să o hotărască însuşi poporul portughez. Am reţinut din toate convorbirile că există o dorinţă generală de a se asigura dezvoltarea democratică, spre socialism a Portu­galiei. Noi nu putem decit să salutăm şi să urăm poporului prieten portu­ghez, guvernului şi tuturor forţelor politice, forţelor armate să obţină succese cît mai mari pe acest drum. Faptul că dezvoltarea socialistă a Portugaliei va duce la o dezvoltare a relaţiilor cu ţările socialiste este un lucru firesc şi necesar, aşa cum vor trebui dezvoltate relaţiile cu ţă­rile în curs de dezvoltare şi cu ţările capitaliste dezvoltate, pe baza prin­cipiilor egalităţii, respectului inde­pendenţei şi neamestecului în trebu­rile interne. Această politică nu poate veni în contradicţie şi nu poate dău­na în nici un fel nici ţărilor occi­dentale, nici Statelor Unite. Dezvol­tarea oricărui stat independent nu poate fi decit în favoarea păcii şi co­laborării internaţionale. De altfel, cred că cunoaşteţi, România întreţine relaţii foarte bune cu toate ţările oc­cidentale, cu Statele Unite ale Ame­rica, aşa cum are relaţii foarte bune cu toate ţările socialiste, cu toate sta­tele in curs de dezvoltare. Aceasta nu numai că nu a dăunat nimănui, dim­potrivă, a contribuit la cauza colabo­rării și securității în Europa, a păci în lume. (Aplauze). Excelenţei Sale Domnului FRANCISCO DA COSTA GOMES Preşedintele Republicii Portugheze Părăsind teritoriul frumoasei dumneavoastră ţări, doresc să vă adresez, încă o dată, în numele meu şi al soţiei, cele mai calde mulţumiri pentru pri­mirea deosebit de cordială de care ne-am bucurat, pentru ospitalitatea care ne-a fost rezervată pe timpul vizitei oficiale de prietenie în Portugalia, îmi exprim deplina convingere că întîlnirile şi convorbirile pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu domnul prim-ministru, cu reprezentanţi ai vieţii politice şi economice, ai Mişcării Forţelor Armate, înţelegerile la care am ajuns vor contribui la consolidarea prieteniei şi colaborării româno-portu­gheze, la promovarea climatului de destindere şi cooperare pe continentul european şi în lume. Folosesc acest prilej pentru a vă transmite cele mai bune urări de sănă­tate şi fericire personală, iar poporului portughez prieten succes deplin în edificarea pe pămîntul Portugaliei a unei vieţi noi, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale de progres şi bunăstare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialista Români»

Next