Scînteia, noiembrie 1975 (Anul 44, nr. 10326-10351)
1975-11-01 / nr. 10326
SCINTEIA— simbáta 1 noiembrie 1975 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială de prietenie a preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Republica Portugheză La invitaţia preşedintelui Republicii Portugheze, general Francisco da Costa Gomes, şi a doamnei Maria Estela da Costa Gomes, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat o vizită oficială de prietenie in Portugalia, in perioada 28—31 octombrie 1975. In timpul şederii în Republica Portugheză, înalţii oaspeţi români au vizitat obiective economice şi socialculturale din Lisabona, Setubal şi Sintra. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire deosebit de călduroasă şi ospitalieră, expresie a relaţiilor de prietenie, a sentimentelor de stimă reciprocă existente, a originii şi a tradiţiilor de limbă şi civilizaţie comune ale celor două popoare. Cu prilejul vizitei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Francisco da Costa Gomes au avut convorbiri oficiale, la care au participat : Din partea română : Emil Drăgănescu, viceprim-ministru al guvernului ; Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ; George Macovescu, ministrul afacerilor externe ; general-colonel Ion Coman, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale, şef al Marelui Stat Major ; Nicolae Doicaru, consilier al preşedintelui Republicii Socialiste România ; Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale ; Iuliu Dobroiu, director în Ministerul Afacerilor Externe ; Marin Iliescu, ambasadorul României în Portugalia. Din partea portugheză : maior Melo Antunes, ministrul afacerilor externe ; ing. Gtopes Cardoso, ministrul agriculturii ; dr. Jorge Campinos, ministrul comerțului exterior ; ing. Marques do Carmo, ministrul industriei ; dr. Almeida Santos, ministrul comunicării sociale ; dr. Medeiros Ferreira, secretar de stat pentru afacerile externe; ing. Marques Videira, secretar de stat al energiei și minelor ; ambasadorul dr. Tomas Andressen, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe ; dr. Magalhaes Cruz, director general pentru problemele politice din Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Novais Machado, ambasadorul Portugaliei în România ; dr. Villas Boas, adjunct al directorului general pentru problemele politice în Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Sacadura Cabral, adjunct al directorului general pentru problemele politice în Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Silva Marques, adjunct al directorului general pentru problemele economice în Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Raposo de Magalhaes, șeful serviciului consular din Ministerul Afacerilor Externe ; dr. Afonso Teixeira da Mota, secretarul delegaţiei. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat îtttr-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, cei doi' ' şefi de stat au analizat stadiul actual al relaţiilor bilaterale, perspectivele de dezvoltare a acestora şi au făcut un amplu schimb de păreri cu privire la problemele internaţionale de interes comun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a transmis, din partea poporului român, un salut prietenesc poporului portughez. A salutat, totodată, succesele obţinute de poporul portughez după răsturnarea dictaturii fasciste, transformările înnoitoare din viaţa Portugaliei, iniţiate şi înfăptuite de conducerea ţării în direcţia dezvoltării libere, independente şi democratice, potrivit voinţei şi aspiraţiilor de progres şi bunăstare ale poporului portughez. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat politica dusă de Republica Portugheză în favoarea obţinerii independenţei depline de către popoarele din fostele colonii portugheze, pentru soluţionarea completă a problemei coloniale. Preşedintele Francisco da Costa Gomes a transmis, la rîndul său, din partea poporului portughez, un salut prietenesc poporului român şi a exprimat sincere felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economică şi social-culturală a României, pentru progresele realizate în industrializarea ţării şi modernizarea agriculturii, în ridicarea nivelului de trai, în conformitate cu voinţa şi aspiraţiile de pace şi bunăstare ale poporului român. De asemenea, preşedintele Portugaliei a dat o înaltă apreciere politicii externe principiale şi active promovate de România, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în interesul păcii şi cooperării internaţionale. Cele două părţi au apreciat că vizita preşedintelui Francisco da Costa Gomes în România, în luna iunie 1975, Tratatul de prietenie şi cooperare şi celelalte documente semnate cu acel prilej, precum şi convorbirile ce au avut loc intre cei doi preşedinţi cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Helsinki au imprimat un curs ascendent dezvoltării relaţiilor de prietenie româno-portugheze, au deschis largi perspective de colaborare între cele două ţări în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, corespunzător intereselor propăşirii ambelor popoare, cauzei progresului social, destinderii şi înţelegerii internaţionale. în timpul vizitei s-a procedat la schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului de prietenie şi cooperare între România şi Portugalia. Cu acest prilej, părţile au reafirmat semnificaţia deosebită a încheierii acestui tratat, apreciind că el constituie o expresie a faptului că, atunci cînd statele sunt animate în mod sincer de dorinţa de înţelegere şi cooperare, de hotărîrea de a contribui activ la înfăptuirea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, ele pot depăşi politica de blocuri, pot statornici raporturi normale, fundamentate pe respectul principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, excluderii forţei şi ameninţării cu folosirea ei în viaţa internaţională. Părţile şi-au reafirmat hotărîrea da a aşeza in mod ferm aceste principii la baza relaţiilor dintre ele, ca şi a raporturilor lor cu celelalte state şi au subliniat necesitatea ca toate statele să respecte în relaţiile dintre ele aceste principii, ca o condiţie esenţială a menţinerii păcii şi Securităţii mondiale. Cele două părţi au subliniat progresele înregistrate in desfăşurarea relaţiilor economice bilaterale. Ele au constatat cu satisfacţia evoluţia ascendentă a cooperării economice şi a schimburilor comerciale, subliniind, totodată, că acţiunile de cooperare prevăzute în „Protocolul privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice intre România şi Portugalia“, semnat la Bucureşti la 14 iunie 1975, se desfăşoară conform programului stabilit. Ele au reafirmat hotărîrea de a acţiona pentru intensificarea şi lărgirea cooperării dintre cele două ţări. S-a evidenţiat, în acelaşi timp, dorinţa comună de a se acţiona pentru realizarea de noi acţiuni de cooperare, îndeosebi în domeniile petrochimiei, minier-petrolier, construcţiilor de maşini, agriculturii şi in alte domenii de interes reciproc. Pentru a sprijini realizarea unor obiective economice de interes comun, partea română acordă părţii portugheze un credit în valoare de 100 milioane dolari, destinat finanţării studiilor, proiectelor şi livrărilor de provenienţă românească. Obiectivele economice respective, precum şi condiţiile concrete de acordare a creditului vor fi convenite intr-un acord ce se va încheia între guvernele celor două ţări. Părţile au convenit să întreprindă măsurile necesare astfel ca Schimburile comerciale reciproce să ajungă în anul 1980 la un volum anual de 150 milioane dolari. S-a convenit ca prima sesiune a Comisiei mixte guvernamentale româno-portugheze, prevăzută in Acordul comercial pe termen lung, semnat la Bucureşti, la 14 iunie 1975, să aibă loc la Bucureşti, în cursul lunii decembrie a.c. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia pentru dezvoltarea cooperării şi schimburilor în domeniile cultural, al artelor, tehnico-ştiinţific, editorial, sportiv şi al informaţiilor. Totodată, ele au apreciat că este necesar ca, pornindu-se de la posibilităţile oferite de patrimoniul cultural-artistic al celor două popoare, de la originea lor comună de cultură şi civilizaţie şi de la dorinţa de adîncire a cunoaşterii reciproce, să se încurajeze contactele şi schimburile intre instituţii, oameni de ştiinţă şi cercetători, personalităţi culturale, în domeniile artelor, ştiinţelor, învăţămîntului, turismului şi în alte domenii. In scopul diversificării şi consolidării relaţiilor de prietenie şi colaborare Intre cele două ţări şi popoare, cu ocazia vizitei au fost semnate : — Protocolul privind dezvoltarea cooperării economice şi schimburilor comerciale intre cele două ţări ; — Acordul privind navigaţia comercială maritimă ; — Convenţia sanitar-veterinară ; — înţelegerea privind desfiinţarea vizelor. Cei doi preşedinţi au luat act de Încheierea cu ocazia vizitei a înţelegerilor de colaborare intre Radioteleviziunea română şi Radioteleviziunea portugheză, Radioteleviziunea română şi Emisiunea naţională de radiodifuziune portugheză, Agenţia română de presă şi Agenţia portugheză de informaţii. Pentru lărgirea şi completarea cadrului juridic necesar dezvoltării continue şi reciproc avantajoase a colaborării româno-portugheze, părţile au hotărît ca organele competente din cele două ţări să adopte măsuri pentru a se trece la negocierea şi încheierea altor acorduri şi înţelegeri corespunzătoare în domeniile : evitării dublei impuneri, transporturilor rutiere de persoane şi mărfuri, garantării investiţiilor de capital, aplicării acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică şi în domeniul sportului. In cursul convorbirilor, cele două părţi au procedat la un aprofundat schimb de vederi cu privire la principalele probleme internaţionale. Cele două părţi au salutat încheierea cu succes a lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, apreciind aceasta ca un moment de însemnătate istorică în viaţa politică a continentului european, care pune bazele unui amplu şi profund proces de edificare a securităţii pe continent. Părţile consideră că semnarea Actului final al conferinţei corespunde intereselor celor două popoare, ale celorlalte popoare europene, cauzei securităţii, cooperării şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Ele îşi reafirmă voinţa de a acţiona pentru aplicarea fermă a principiilor şi măsurilor adoptate la conferinţă, considerînd că punerea în practică de către toate statele participante, în relaţiile lor reciproce, a prevederilor Actului final al conferinţei reprezintă un element esenţial al edificării securităţii şi dezvoltării cooperării pe continent, de natură să asigure respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî in mod liber dezvoltarea sa politică, economică şi socială, fără amestec şi presiuni din afară, în nici o formă şi sub nici un pretext. In acest spirit, cele două părţi consideră necesar să se depună toate eforturile pentru promovarea in continuare a procesului de edificare a securităţii şi dezvoltare a cooperării în Europa şi în acest scop să acţioneze, împreună cu toate statele participante, indirecţia creării unui cadru adecvat, care să permită continuarea eforturilor multilaterale ale ţărilor participante la conferinţă în acest sens. Ambele părţi au subliniat că realizarea unei reale securităţi şi păci pe continentul european este indisolubil legată de adoptarea unor măsuri hotărîte de dezarmare şi mai ales de dezarmare nucleară, precum şi de dezangajare militară în Europa, a unor măsuri care să garanteze fiecărei ţări europene că se află la adăpost de orice act de agresiune. Cei doi preşedinţi au căzut de acord asupra necesităţii de a se adopta de îndată măsuri concrete şi efective, îndreptate spre încetarea producţiei de noi arme nucleare şi distrugerea celor existente, astfel incit să fie eliminate pericolul de folosire a unor astfel de arme şi ameninţarea de a recurge la ele. Sunt necesare, în acelaşi timp, măsuri de reducere treptată a bugetelor militare, a forţelor armate şi armamentelor şi alte măsuri, care să ducă la încetarea cursei înarmărilor şi, în final, la dezarmarea generală şi completă, sub un control internaţional eficace. Părţile au subliniat că numai prin adoptarea unor asemenea măsuri concrete de dezarmare şi dezangajare militară se poate realiza o destindere internaţională reală, se garantează popoarelor posibilitatea de a-şi folosi resursele materiale şi umane in direcţia dezvoltării economico-sociale, a ridicării bunăstării lor. Părţile consideră că crearea de zone denuclearizate în Europa, ca şi pe celelalte continente, şi respectarea statutului unor asemenea zone ar constitui un element important în cadrul unei politici îndreptate spre dezarmarea generală şi completă şi că, în acest context, dezvoltarea de relaţii multilaterale de prietenie, de bună vecinătate şi colaborare în regiunea Balcanilor va contribui la îmbunătăţirea atmosferei, la întărirea securităţii în Europa. Pornind de la legătura strînsă care există între securitatea în Europa şi în zona Mediteranei, cele două părţi au subliniat necesitatea promovării securităţii şi Încrederii în această regiune, a dezvoltării cooperării şi contactelor cu toate ţările mediteraneene, prin adoptarea de măsuri efective, în conformitate cu interesele vitale şi aspiraţiile de pace şi progres ale popoarelor. Apreciind că recentul acord egipteano-israelian de dezangajare a forţelor militare din Sinai poate deschide calea altor paşi constructivi, ambele părţi consideră că sunt necesare noi eforturi stăruitoare pentru soluţionarea definitivă, pe cale paşnică şi politică, a conflictului din Orientul Apropiat, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi trainice, a securităţii în această regiune. Cele două părţi au fost de acord asupra necesităţii de a se ajunge cît mai repede posibil la o reglementare politică durabilă a problemei cipriote, bazată pe respectarea principiilor dreptului internaţional, care să corespundă cauzei cooperării şi păcii în Balcani, în Mediterană, în Europa şi în lumea întreagă. Cele două părţi apreciază că pentru înlăturarea fenomenelor de criză economică din viaţa internaţională, care constituie o sursă de tensiune intre state şi fac să crească pericolul agravării instabilităţii economice şi politice, este imperios necesară instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, de natură să elimine decalajele în dezvoltarea economică şi inechităţile existente astăzi în lume, să creeze un climat de înţelegere şi cooperare fructuoasă, în interesul păcii şi securităţii internaţionale, progresului general al omenirii. Părţile apreciază că, în procesul edificării unei noi ordini economice şi politice internaţionale, al democratizării relaţiilor dintre state, al instaurării în lume a unui climat de încredere şi respect mutual, un rol tot mai important revine ţărilor micişi mijlocii, ţărilor nealiniate şi celor în curs de dezvoltare, care pot şi trebuie să-şi aducă contribuţia în mai mare măsură la rezolvarea problemelor complexe care confruntă lumea contemporană. De asemenea, părţile au exprimat satisfacţia faţă de hotărîrile Conferinţei de la Lima, la care au fost invitate şi, totodată, voinţa lor comună de a continua, în forme corespunzătoare, cooperarea multilaterală cu ţările lumii a treia pentru promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe principiile unanim admise ale dreptului internaţional. In legătură cu aceasta, părţile au subliniat necesitatea de a se depune eforturi hotărite pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de colonialism, neocolonialism, rasism şi de dominaţie străină asupra altor popoare. Părţile au fost de acord in a aprecia că în realizarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, a democratizării relaţiilor dintre state, pentru promovarea idealurilor de libertate şi progres ale popoarelor, un rol tot mai important revine Organizaţiei Naţiunilor Unite, care este chemată să aibă o contribuţie mai eficientă în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale, în dezvoltarea cooperării între toate naţiunile şi în promovarea principiilor şi normelor dreptului internaţional in relaţiile dintre state. Organizaţia trebuie să-şi îmbunătăţească structura şi metodele de activitate, astfel incit să devină o organizaţie cu adevărat democratică, să se adapteze schimbărilor care s-au produs în lume, ţinînd seama de experienţa celor trei decenii ce s-au scurs de la întemeierea ei şi de noile sarcini care îi revin în stadiul actual al relaţiilor internaţionale. Părţile au subliniat importanţa contactelor directe între factorii de răspundere ca mijloc de cunoaştere şi promovare a înţelegerii şi cooperării reciproce. S-a convenit ca o delegaţie a Consiliului Revoluţiei să efectueze o vizită în România, la o dată care va fi stabilită ulterior. Cei doi preşedinţi au hotărît să intensifice schimburile de vizite ale miniştrilor şi ale altor reprezentanţi ai celor două ţări, în diferite domenii. In acest cadru, s-a convenit să aibă loc în viitorul apropiat vizita în România a ministrului afacerilor externe al Republicii Portugheze şi să se realizeze consultări între cele două ministere ale afacerilor externe şi între alte ministere. Cele două părţi au fost de acord că vizita preşedintelui Republicii Socialiste România in Republica Portugheză a constituit o nouă şi importantă contribuţie la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi popoare, pentru cauza păcii internaţionale. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au exprimat vii mulţumiri preşedintelui Republicii Portugheze, Francisco da Costa Gomes, şi doamnei Maria Estela da Costa Gomes, guvernului şi poporului portughez pentru primirea deosebit de călduroasă şi ospitalieră ce le-a fost rezervată în tot timpul vizitei efectuate in Portugalia prietenă. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au adresat preşedintelui Republicii Portugheze, Francisco da Costa Gomes, şi doamnei Maria Estela da Costa Gomes invitaţia de a vizita România. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au adresat, de asemenea, primului ministru, Pinheiro de Azevedo, şi doamnei Maria Susana de Azevedo invitaţia de a vizita România. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere, datele urmînd a fi stabilite pe cale diplomatică. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România FRANCISCO DA COSTA GOMES Preşedintele Republicii Portugheze Lisabona, 31 octombrie 1975 „Cauza păcii, democraţiei şi independenţei are numai de ciştigat prin întărirea relaţiilor româno-portugheze" Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Portugalia a fost salutată cu caldă simpatie de opinia publică portugheză. Manifestările de cordialitate ale cetăţenilor pe tot parcursul vizitei, întîlnirile cu colective de oameni ai muncii — la Şantierele navale „Setenave“, din Setubal, sau la Laboratorul Naţional de Inginerie Civilă (L.N.E.C.) — au prilejuit expresii elocvente ale preţuirii şi stimei pe care le nutresc faţă de şeful statului român, faţă de România socialistă , ale dorinţei ca relaţiile de prietenie dintre cele două popoare să se dezvolte continuu. Mărturie elocventă a atmosferei pline de căldură şi a interesului viu al opiniei publice faţă de solii poporului român o reprezintă şi mesajul adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către celula P.C.P. de la L.N.E.C., în care se spune : Celula P.C.P. din L.N.E.C. salută călduros pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. Semnificaţia vizitei în Portugalia a tovarăşului Nicolae Ceauşescu este profundă, deoarece el este primul şef de stat al unei ţări socialiste care ne vizitează ţara noastră şi preşedintele primei naţiuni din Europa socialistă care a reluat relaţiile cu Portugalia după 25 aprilie 1974. Este profundă, deoarece se află sub semnul evenimentelor hotărîtoare care au transformat ţara noastră într-o ţară care a păşit pe calea socialismului, sub semnul intensificării relaţiilor noastre cu naţiunile socialiste. Niciodată nu va fi prea mult să repetăm caracterul calitativ superior al contactelor cu aceste naţiuni , ideologia şi practica politică a marxism-leninismului fac în mod inevitabil ca orice forme de exploatare şi dominaţie să fie complet excluse din relaţiile, de orice fel, cu naţiunile socialiste. Aşa a fost in trecut, aşa azi, aşa va fi in viitor. Glorioasa cauză a păcii, democraţiei, dezvoltării şi independenţei naţionale n-are decit de cîştigat prin strîngerea relaţiilor între popoarele portughez şi român, acesta din urmă reprezentat aici de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia ii urăm un călduros bun venit. Intr-un alt mesaj al locuitorilor din localitatea Queluz, în perimetrul căreia se află palatul cu acelaşi nume, în care au fost găzduiţi înalţii oaspeţi români, se arată . Secretariatul Consiliului locuitorilor din Queluz, organ reprezentativ al organizaţiilor populare de bază (comisii ale locuitorilor) salută poporul României, cerindu-i domnului preşedinte Nicolae Ceauşescu să fie purtătorul salutului nostru frăţesc. Interpret al sentimentelor forţelor progresiste din Portugalia — se arată în mesaj — Secretariatul Consiliului locuitorilor din Queluz se bucură de sprijinul și solidaritatea poporului român in construirea patriei noastre ■ocialiste. Semnarea unor acorduri La Lisabona a avut loc semnarea acordurilor de colaborare intre Radioteleviziunea română şi Radiodifuziunea şi Televiziunea portugheză. Acordurile au fost semnate de Marin Iliescu, ambasadorul României în Portugalia, şi, respectiv, de maior ,Joao Figueiredo, preşedintele Consiliului de administraţie al postului de radio „Emisora National“, şi maior Manuel Pedroso, preşedintele Consiliului de administraţie al Televiziunii portugheze. A fost semnat, de asemenea, Acordul de colaborare între Agenţia română de presă „Agerpres“ şi Agenţia portugheză de ştiri „ANOP“. Acordul a fost semnat de Vilaverde Cabral, director general al agenţiei „ANOP“, şi de Victor Stamate, secretar general al „Agerpres". PAGINA 3 Conferinţă de presă Vineri dimineaţă, după ceremonia semnării documentelor oficiale româno-portugheze, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit, la Palatul Queluz, în cadrul unei conferinţe de presă, cu reprezentanţi ai ziarelor, Radioului şi Televiziunii portugheze, precum şi cu trimişi speciali şi corespondenţi ai presei străine acreditaţi în capitala Portugaliei. Sunt prezenţi tovarăşii Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, George Macovescu,'' celelalte persoane oficiale române care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu. Conferinţa de presă a fost deschisă de Antonio Almeida Santos, ministrul comunicării sociale, care a spus : , Domnule preşedinte al Republicii Socialiste România, Nu am cuvinte pentru a exprima semnificaţia istorică şi interesul pe care îl prezintă pentru popoarele portughez şi român vizita Excelenţei Voastre în ţara noastră. Această vizită, care va rămîne de neuitat, alături de vizita preşedintelui Costa Gomes în România, va constitui un moment de cea mai mare importanţă pentru întărirea prieteniei între ţările noastre, care creşte tot mai mult. Această prietenie se cimentează din ce în ce mai mult pe baza comuniunii de interese şi de puncte de vedere. Cred că cel mai înalt omagiu pe care îl pot aduce Excelenţei Voastre în aceste momente este acela de a nu mai irosi din timpul pe care Excelenţa Voastră l-ar putea folosi pentru a răspunde la întrebările presei. Aş dori însă să subliniez că, deşi scurtă, vizita dumneavoastră nu a avut numai caracterul unei vizite de prietenie şi curtoazie, ci a fost de fapt o vizită de muncă intensă, care s-a tradus în convenirea şi semnarea multor acorduri în domeniile economic, ştiinţific, tehnic şi cultural. Am onoarea şi împuternicirea specială de a informa organele de presă reprezentate aici că la nivelul ministerului meu a fost posibil să se semneze trei acorduri foarte importante în domeniul cooperării intre Televiziunea portugheză şi Televiziunea română, între Radiodifuziunea portugheză şi Radiodifuziunea română, precum şi în domeniul schimbului de informaţii prin intermediul agenţiilor noastre oficiale de presă. Sper că aceste acorduri vor constitui baza unui dialog continuu între popoarele portughez şi român, pentru ca ele să se cunoască din ce în ce mai bine. Domnule preşedinte, Am onoarea şi satisfacţia de a vă oferi un modest omagiu al lucrătorilor din ministerul meu, între care mă includ şi eu : este vorba de o culegere a cîtorva din discursurile Excelenţei Voastre. Această carte este pusă şi mai mult în valoare de o introducere semnată de preşedintele Costa Gomes. Imi pare rău că, dispunînd de un termen scurt, n-am pututsă facem o selecţie mai amănunţită din discursurile Excelenţei Voastre. Cu toate acestea, eu cred că şi această modestă acţiune va contribui ca poporul portughez să cunoască mai bine poporul român, sistemul său social şi gîndirea politică a preşedintelui Ceauşescu. Domnule preşedinte, In încheiere, aş dori să mai adaug cîteva cuvinte. Ceea ce a produs o mare bucurie şi o deosebită onoare poporului portughez este, în primul rînd, faptul că Excelenţa Voastră a venit în ţara noastră. (Aplauze). In continuare a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a spus : înainte de a asculta întrebările, aş dori să declar că vizita pe care am făcut-o în Portugalia, convorbirile care le-am avut cu preşedintele Costa Gomes, cu primul ministru, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu b uni membri ai Consiliului Revoluţiei şi comandanţi de arme au dus la o mai bună cunoaştere între popoarele noastre, s-au concretizat în semnarea unor acorduri importante de colaborare economică, tehnico-ştiinţifică, a unui şir de acorduri în domeniul presei, televiziunii şi informării reciproce. De asemenea, cu cîtva timp în urmă, a fost semnat un comunicat în care sunt afirmate principiile relaţiilor dintre popoarele noastre — cuprinse în mod minunat in Tratatul de prietenie şi cooperare între România şi Portugalia semnat cu prilejul vizitei în România a preşedintelui Costa Gomes. Avem, deci, toate motivele să fim mulţumiţi de cursul ascendent al colaborării dintre ţările noastre, să prevedem că în viitor vom asista la o creştere simţitoare a schimburilor economice, a cooperării, la o dezvoltare a contactelor la toate nivelurile. Toate acestea vor servi intereselor popoarelor noastre, cît şi cauzei colaborării şi păcii în Europa şi întreaga lume. Acum sunt gata să răspund la întrebări. Filinto Lapas (Diario Popular) : Dacă s-ar putea să fie mai mult concretizate convorbirile pe care le-aţi avut cu membri ai Consiliului Revoluţiei şi cu conducători de partide. De asemenea, aş dori să vă întreb care sunt raţiunile concrete care au dus la anularea unor vizite ce ar fi trebuit realizate în afara Lisabonei, la Evora şi in Nord ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU : In ce priveşte contactele cu membrii Consiliului Revoluţiei şi unii comandanţi de arme, ele s-au referit la o informare despre preocupările celor două ţări, la un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor de colaborare ; desigur, am ascultat unele informaţii cu privire la desfăşurarea activităţii din Portugalia, la rolul armatei în dezvoltarea democratică, spre socialism a ţării. La rîndul meu, am împărtăşit unele impresii şi am arătat cum au acţionat poporul român, armata română in împrejurările istorice şi sociale concrete din România pentru a edifica societatea socialistă, pentru a asigura independenţa ţării. Convorbirile cu conducătorii unor partide politice s-au referit la informări reciproce, la problemele legate de dezvoltarea relaţiilor atît între partidele noastre, cît şi între România şi Portugalia. Am împărtăşit, de asemenea, din experienţa partidului nostru în întărirea unităţii tuturor forţelor democratice pentru a asigura dezvoltarea cu succes a socialismului în România. In ce priveşte programul, nu a fost vorba de nici un fel de contramandare. Ne-am înţeles de la început că va trebui să-l adaptăm la timpul scurt al şederii noastre in Portugalia, rămînind ca alte regiuni foarte frumoase şi importante din ţara dumneavoastră să le vizităm cu alt prilej, considerînd că aceasta este prima vizită ! Eduardo Miragaia (ziarul „Republica“) : Cred că a fost abordată şi problema decolonizării în Angola şi Timor. Aş ruga pe domnul preşedinte să se refere la poziţia României in ce priveşte această chestiune şi să facă referiri la chestiunile care au privit problema decolonizării. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: încă în toastul meu am menţionat că România a salutat hotărîrile adoptate de guvernul portughez cu privire la decolonizare, proclamarea independenţei Guineei-Bissau, Mozambicului, Insulelor Capului Verde şi Sao Tome şi Principe. După cum cred că ştiţi, România s-a pronunţat întotdeauna şi se pronunţă ferm pentru dreptul fiecărui popor de a trăi liber. Trebuie să vă spun deschis că în trecut am sprijinit activ mişcăriie de eliberare din toate aceste ţări in concordanţă cu principiile politicii Partidului Comunist Român şi ale României socialiste. Şi astăzi sprijinim toate naţiunile în lupta pentru dezvoltare şi independenţă. In acelaşi spirit privim şi problemele Angolei şi Timorului. După cite ştiu, urmează ca la 11 noiembrie să se proclame oficial independenţa deplină a Angolei. Consider că acest fapt va prezenta o Însemnătate deosebită şi, in fond, va încheia problema decolonizării. Va rămîne încă de soluţionat chestiunea independenţei Timorului, dar consider că esenţială este astăzi problema Angolei. Sigur, există o preocupare cu privire la confruntarea între cele trei mişcări de eliberare. România s-a pronunţat şi în trecut, se pronunţă şi acum pentru o înţelegere intre cele trei mişcări, pentru o colaborare între ele. Dar la această înţelegere trebuie să ajungă cele trei mişcări de eliberare înseşi, poporul din Angola. De aceea, consider că, chiar dacă nu se va ajunge în perioada pînă la 11 noiembrie la o asemenea înţelegere, trebuie să aibă loc proclamarea independenţei şi transferul puterii. Suzana Rosa (B.B.C.) : Această poziţie a guvernului român in ce priveşte Angola indică anumite divergenţe intre poziţia Partidului Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, care doreşte ca independenţa Angolei să se realizeze sub conducerea M.P.L.A. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ! Eu am impresia că nu există nici o divergenţă. Problema unităţii forţelor democratice şi de eliberare naţională se pune în toate ţările, inclusiv in Angola. De altfel, problema colaborării forţelor progresiste şi democratice se pune chiar şi în Anglia. După cite ştiu, Partidul Comunist Portughez, ca toate partidele comuniste, se pronunţă pentru această colaborare şi unitate. Dar, desigur, aşa cum am menţionat, dacă aceasta nu se va realiza în perioada pînă la 11 noiembrie, puterea trebuie să fie transferată acelei mişcări care deţine efectiv puterea. Manuel Dias (Diario de Noticias) . Aş dori să cunosc dacă poziţia pe care aţi exprimat-o acum înseamnă că preşedintele României consideră că toate cele trei mişcări de eliberare reprezintă interesele poporului din Angola. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU I Cele trei mişcări au desfăşurat fiecare o anumită activitate — unele mai mult, altele mai puţin. Ele există şi, desigur, ar fi în interesul dezvoltării democraţiei şi independenţei din Angola să se ajungă la o colaborare între aceste trei mişcări. In mod constant, România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru o colaborare largă intre toate forţele de eliberare naţională, între toate forţele democratice din toată lumea, intre toate forţele antiimperialiste şi anticolonialiste, considerînd că această colaborare constituie o garanţie mai bună pentru dezvoltarea independenţei, pentru progres economic şi social, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Richard Elis (Reuter) : Dacă M.P.L.A. o să proclame unilateral independenţa Angolei, România va recunoaşte aceasta . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întreţinem relaţii de 10 ani cu M.P.L.A. Am sprijinit Întotdeauna lupta sa şi o vom sprijini în continuare şi în momentul transferului deplin al puterii şi al independenţei depline a Angolei. Fără nici o îndoială, vom recunoaşte oficial noul stat independent angolez. Gil Montalverne (Radio Naional) : Ne puteţi comenta faptul că se acordă sprijin F.N.L.A. şi V.N.I.T.A. de către puterile imperialiste şi neocolonialiste ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ! Consider că problemele care se pun în Angola pentru toate mişcările de eliberare sunt acelea de a porni de la interesele poporului angolez, de a-i asigura deplina independenţă, trecerea la o dezvoltare economico-socială progresistă a Angolei. Pornind de la condiţiile concrete din Angola, se pune problema ca aceasta să colaboreze larg cu forţele progresiste de pretutindeni, cu ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare şi — în primul rînd — cu cele din Africa, precum şi cu celelalte state ale lumii, fără deosebire de orunduire socială. Antonio dos Santos (A Capital) : In cadrul convorbirilor dintre domnul preşedinte şi guvernul portughez s-a ajuns la un acord in ceea ce priveşte declararea independentei Angolei şi trecerea puterii unei anumite mişcări . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU « Nu am discutat această problemă, pentru că nu este o problemă pe care să o discute România cu guvernul portughez. Aceasta este o problemă a guvernului portughez şi el trebuie să hotărască cum va proceda. Am menţionat însă că noi considerăm că transferul puterii trebuie realizat şi, din cît am reţinut, guvernul portughez are intenţia de a proceda in acest fel. Marta Delacal (Times) » Credeţi că dorinţa Portugaliei de a crea un stat independent, socialist şi care să aibă legături puternice cu ţările din Estul Europei creează probleme serioase între ţările din Răsărit şi ţările occidentale din Europa şi Statele Unite . Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU : Problema dezvoltării socialiste a Portugaliei trebuie să o hotărască însuşi poporul portughez. Am reţinut din toate convorbirile că există o dorinţă generală de a se asigura dezvoltarea democratică, spre socialism a Portugaliei. Noi nu putem decit să salutăm şi să urăm poporului prieten portughez, guvernului şi tuturor forţelor politice, forţelor armate să obţină succese cît mai mari pe acest drum. Faptul că dezvoltarea socialistă a Portugaliei va duce la o dezvoltare a relaţiilor cu ţările socialiste este un lucru firesc şi necesar, aşa cum vor trebui dezvoltate relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare şi cu ţările capitaliste dezvoltate, pe baza principiilor egalităţii, respectului independenţei şi neamestecului în treburile interne. Această politică nu poate veni în contradicţie şi nu poate dăuna în nici un fel nici ţărilor occidentale, nici Statelor Unite. Dezvoltarea oricărui stat independent nu poate fi decit în favoarea păcii şi colaborării internaţionale. De altfel, cred că cunoaşteţi, România întreţine relaţii foarte bune cu toate ţările occidentale, cu Statele Unite ale America, aşa cum are relaţii foarte bune cu toate ţările socialiste, cu toate statele in curs de dezvoltare. Aceasta nu numai că nu a dăunat nimănui, dimpotrivă, a contribuit la cauza colaborării și securității în Europa, a păci în lume. (Aplauze). Excelenţei Sale Domnului FRANCISCO DA COSTA GOMES Preşedintele Republicii Portugheze Părăsind teritoriul frumoasei dumneavoastră ţări, doresc să vă adresez, încă o dată, în numele meu şi al soţiei, cele mai calde mulţumiri pentru primirea deosebit de cordială de care ne-am bucurat, pentru ospitalitatea care ne-a fost rezervată pe timpul vizitei oficiale de prietenie în Portugalia, îmi exprim deplina convingere că întîlnirile şi convorbirile pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu domnul prim-ministru, cu reprezentanţi ai vieţii politice şi economice, ai Mişcării Forţelor Armate, înţelegerile la care am ajuns vor contribui la consolidarea prieteniei şi colaborării româno-portugheze, la promovarea climatului de destindere şi cooperare pe continentul european şi în lume. Folosesc acest prilej pentru a vă transmite cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului portughez prieten succes deplin în edificarea pe pămîntul Portugaliei a unei vieţi noi, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale de progres şi bunăstare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialista Români»