Scînteia, aprilie 1976 (Anul 45, nr. 10454-10479)

1976-04-01 / nr. 10454

PAGINA 4 zi . AGRICULTURA CALITATEA ÎNSAMÎNJARILOR Sporirea ritmului de lucru —prin folosirea mai bună a tuturor tractoarelor şi utilajelor — trebuie însoţită de controlul şi îndrumarea permanentă a muncii din partea specialiştilor, a cadrelor de conducere din unităţi ---------- --------­Ogorul este bine pregătit, dar aşteaptă prea mult sămînţa Timp de 4 zile, la cooperativa agricolă Lumina din cadrul consiliu­lui intercooperatist Valul Traian, JUDEŢUL CONSTANŢA, cu o sin­gură semănătoare au fost însămînţa­­te 35 hectare de sfeclă, revenind,, în medie, aproape 9 hectare pe zi. In ziua de 29 martie, viteza zil­nică planificată a fost depăşită cu 20 la sută. „Grăbirea semănatului nu s-a făcut în dauna calităţii lucrărilor“ , ne-a spus tov. Petre Mirea, pre­şedintele cooperativei, arătîndu-ne terenul neted, lucrat ca la carte. Alexandru Simion, şeful secţiei S.M.A., ne-a demonstrat că rezulta­tele se datoresc, in primul rînd, or­ganizării bune a muncii. Se lucrează întreaga zi-lumină, adică 12 ore. Me­canizatorii ştiu în amănunt, de seara, ce au de făcut a doua zi şi tot seara se face alimentarea tractoarelor. Di­mineaţa, cum a răsărit soarele, trac­toarele intră în brazdă şi nu se o­­presc decit o jumătate de oră pen­tru masa de prînz a mecanizatorilor. La realizarea unei viteze zilnice bune la semănat contribuie, în egală mă­sură, pregătirea temeinică a terenu­lui. în acest scop, mecanizatorii au cuplat grapele reglabile şi grapele cu discuri cu cite o grapă de mărăcini şi un nivelator confecţionat din şine de cale ferată. Tot în felul acesta se lucrează şi la pregătitul terenului pentru semănatul porumbului şi al celorlalte culturi din epoca a XI-a, lucrări încheiate pînă în prezent pe 80 la sută din întreaga suprafaţă. Am putea da numeroase asemenea exemple. Dar sunt şi unităţi în care utilajele nu sunt folosite la întreaga capacitate. La cooperativa agricolă Pecineaga, in trei zile, cu două se­mănători au fost însămînţate numai 40 hectare. Inginerul-şef al coopera­tivei, Petre Ses, atribuie randamen­tul scăzut al utilajelor atît umi­dităţii excesive a terenului, cit şi defecţiunilor la semănători, care s-au ţinut lanţ. Cauza : necunoaşterea de către mecanizatori a acestor utilaje noi, de un tip perfecţionat. Iată de ce se cere o asistenţă tehnică mai bună din partea specialiştilor de la S.M.A. Aceasta cu atît mai mult cu cit unitatea mai are de semă­nat 160 ha cu sfeclă de zahăr şi 150 ha cu in şi, concomitent, trebuie să se facă pregătirea terenului pentru culturile din epoca a II-a, care vor ocupa 2 700 hectare. O primă măsu­ră, aceea a dublării numărului de semănători, începînd cu ziua de 30 martie, trebuie să fie completată de realizarea vitezei zilnice planificate. In alte unităţi, insămînţările au întîrziat deoarece nu se folosesc su­ficiente utilaje. In cooperativa agri­colă Agigea, pe cele 50 ha destinate sfeclei se lucra cu o singură semă­nătoare, care realiza o viteză de nu­mai 7 hectare pe zi. Normal era ca la această lucrare să fi fost utilizate două semănători, astfel incit semă­natul să se poată încheia în trei zile. Semănatul culturilor din prima urgenţă a constituit doar începutul ; din zilele care vor urma va trebui să se treacă la însămînţatul florii­­soarelui şi apoi al porumbului. Iată de ce se cere să se ţină seama de învăţămintele care s-au desprins din aceste prime zile ale campaniei de primăvară, luîndu-se măsurile ce se cuvin în vederea folosirii din plin a tractoarelor și a semănătorilor. George MIHAESCU corespondentul „Scinteii" Chivescu era la sediul cooperativei. Pe undeva prin sat era şi şeful de fermă Carol Ulvovschi. In lipsa lor, mecanizatorul Ivan Terente regla se­mănătoarea,­­ fără asistenţă tehnică o­­bligatorie. Inginerul-şef ne-a spus că au sosit la cooperativă delegaţi de la O.I.F. şi protecţia plantelor, fiecare din­tre aceştia solicitînd prezenţa sa la sediu. In această perioadă, în uni­tăţile agricole vin mulţi delegaţi, au treburi, desigur, importante, dar pre­zenţa lor trebuie să constituie un aju­tor pentru cadrele de conducere, nu să le reţină de la lucru, de la munca de control şi îndrumare în cimp. Or, în cazul la care ne referim, deşi tre­cuse de ora 10, inginerul agronom nu văzuse încă nici una din solele în­sămînţate, nu fusese prezent acolo unde în aceste zile trebuie să-şi pe­treacă cea mai mare parte din timp. La secţia de mecanizare a cooperati­vei agricole Mineri, tractoristul Gri­­gore Nedelcu nu se plîngea, la trei ore de la declanşarea, lucrului în cîmp, că nu poate ieşi la semănat deoarece nu găsise omul care să lu­creze pe semănătoare. „Eu — ne spu­nea ing. Mircea Hudiţă — sunt aici la sediu pentru că vreau să mai or­ganizez munca. Intr-o clieră fug pe tarla şi rezolv problema“. Şi, ca să nu mai fie vorbe, a dispărut. De ce oare unii specialişti — fie din vina lor, fie că sunt puşi în situaţia să stea la sediu — nu sunt prezenţi la cîmp încă din primele ore ale dimineţii ? Volumul producţiei obţinute de pe fiecare hectar este determinat în ulti­mă instanţă de calitatea lucrărilor, nu de „calitatea“ hîrtiilor şi discuţiilor de la sediu. Vasile NICOLAE corespondentul „Scinteii“ Pentru că nu poate fi adus cîmpul la Datorită timpului rece, campania însăminţărilor de primăvară în JU­DEŢUL TULCEA a început mai tîr­­ziu. In ultimele zile s-a muncit in­tens la însăminţatul culturilor fura­jere, al sfeclei de zahăr şi al Inului pentru ulei. Pe judeţ, aceste culturi au fost însămînţate pe 90—95 la sută din suprafeţe. Cu prilejul raidului efectuat în unităţi agricole din judeţ am constatat o bună organizare a muncii. La Mahmudia şi Beştepe, la Agighiol şi Valea Nucarilor, în raza consiliilor intercoorperatiste Isaccea, Nalbant, Horia şi Cerna, munca în cimp se desfăşoară încă din primele ore ale dimineţii la semănat, cit şi la pregătirea terenului pentru cul­tura florii-soarelui. Grăbirea semănatului nu trebuie să se facă în dauna calităţii. Or, în une­le unităţi, în dorinţa de a se recupera restanţele, se neglijează calitatea. La cooperativa agricolă Poşta, bunăoară, pentru intensificarea ritmului semă­natului pe toate cele 10 ha in pentru ulei s-a dispus intrarea in Ian a unei noi semănători. Inginerul-șef Sorin Se amplifică tipizarea în construcţia de maşini In industria constructoare de ma­şini este amplificat procesul de tipi­zare a producţiei unor subansamble, dispozitive şi piese care intră în componenţa maşinilor şi utilajelor. Specialiştii unor institute de cerce­tări din tehnologia construcţiilor de­­maşini, în colaborare cu cei din in­­văţămintul politehnic şi ai Centrului de mecanica solidelor, au definitivat normele de tipizare pentru un număr de 113 familii de mecanisme de ac­ţionare a maşinilor — reductoare, motoreductoare, variatoare — care cuprind peste 1 500 de tipodimen­­siuni. Alte norme se referă la me­canisme de acţionare a liniilor de ci­ment, domeniu în care gradul de ti­pizare va atinge circa 90—94 la sută. Eficienţa acestor realizări este în­semnată, în domeniul proiectării, de pildă, specialiştii vor avea posibili­tatea ca, pentru alte produse din a­­ceste familii, să utilizeze date deja finalizate, ceea ce va avea ca efect reducerea ciclurilor de elaborare a documentaţiilor şi, deci, micşorarea substanţială a cheltuielilor pe care le implică fiecare proiect. Producţia, la rindul său, va obţine economii importante de materii prime şi ma­teriale, concomitent cu fabricarea de produse superioare. (Agerpres) TIMIŞ Realizări ale cooperaţiei de consum Cooperativele de consum din judeţul Timiş şi-au propus să achiziţioneze în acest an de la populaţie a­­nimale şi produse a­­nimaliere în valoare de 83 milioane lei, sumă dublă faţă de realizările înregistrate în 1975. Creşterile cele mai însemnate sunt prevăzute la preluări­le de porcine şi ovi­ne. Desfăşurînd o ac­tivitate susţinută, co­operativele dintr-un număr de 10 comune, între care se numără cele din Bethausen, Ohaba Lungă, Balinţ, Boldur, Ghizela, au realizat de pe acum sarcinile anuale la contractarea de porci­ne, în alte 29 de co­mune au fost îndepli­nite prevederile pri­vind contractarea oi­lor, batalilor şi miei­lor. După cum ne spune tovarăşul Ioan Buftea, preşedintele U.J.C.C. Timiş, aceste rezultate au fost po­sibile ca urmare a sprijinului acordat de consiliile populare co­munale în încheierea contractelor, precum şi în asigurarea avan­surilor băneşti şi a cantităţilor de po­rumb cuvenite con­tractanţilor, conform noilor condiţii stabili­te de noul Decret din 1976. Pentru perioada următoare sunt prevă­zute acţiuni pentru încheierea în cel mai scurt timp de contrac­te la nivelul sarcini­lor anuale în toate lo­calitățile județului. (Cezar Ioana). Pentru recolte mari la sfecla de zahăr, mecanizatorii care lucrează pe terenurile CAP. Movila Banului, judeţul Buzău, acordă o deosebită atenţie calităţii însăminţărilor Foto : S. Cristian DIN SUCCESELE INOVATORILOR In fiecare an, membrii cercurilor inovatorilor din judeţul Ialomiţa se întrec pentru găsirea unor noi soluţii in activitatea de producţie prin care să se asigure creşterea productivită­ţii, realizarea de economii de materii prime, materiale, fonduri băneşti. De doi ani consecutiv, inovatorii de la Combinatul de celuloză şi hârtie Că­lăraşi se situează pe primul loc în în­trecere. Cu bune rezultate s-au a­­plicat inovaţia „Procedeu tehnologic de valorificare a fibrei de celuloză recuperată din decantoare“, cu o efi­cienţă economică antecalculată de 975 000 lei anual şi cea intitulată „Recuperarea apelor de răcire de la centrala termică şi utilizarea aces­tora la pretratarea apei pentru ca­zane“, care va aduce o economie a­­nuală de circa 2 milioane lei. In pre­zent sunt în curs de aplicare alte două soluţii valoroase, care vor adu­ce economii de circa un milion lei anual. (Aurel David).­­ O justificare in minus, o brazdă in plus De cîteva zile, lucrările agricole de primăvară se desfăşoară din plin şi in JUDEŢUL BACAU. Peste tot — în întreprinderile agricole de stat Sascut, Traian, Bacău, ca şi în coope­rativele agricole din raza de activita­te a staţiunilor pentru mecanizare Traian, Podu Turcului, Răcăciuni — munca este organizată în schimburi prelungite. Străbătind intr-una din a­­ceste zile un traseu de peste 200 kilo­metri, am notat multe fapte demne de laudă. In Lunca Siretului, pe tarlalele I.A.S. Sascut, bunăoară, se aflau la lucru peste 20 de tractoare şi semă­nători. La faţa locului, ing. Florin Gruia, directorul unităţii, ne-a infor­mat că întreaga suprafaţă de 500 ha prevăzută pentru culturile din prima epocă a fost deja pregătită. Semăna­tul mazării s-a încheiat, iar acum se lucrează la semănatul sfeclei furajere şi al lucernei. Lucrările vor fi gata in cel mult 4 zile. Se munceşte intens şi pe tarlalele fermelor Vultureni, Izvo­, rul Berheciului, Călu­găreni, din ca­drul I.A.S. Traian. In ziua raidului, aici se încheiase semănatul celor 470 hectare cu ierburi şi rădăcinoase. Peste 40 de tractoare lucrau la pre­gătirea terenului pentru porumb. Munca este bine organizată şi in cooperativele agricole de producţie. La Podu Turcului, în vreme ce me­canizatorii însămînţau culturile din prima urgenţă, cîteva sute de coope­ratori, înşiruiţi pe una din tarlalele de lingă şosea, plantau butaşii de sfeclă. De asemenea, la cooperativele agricole din Răcăciuni şi Parava, me­canizatorii încheiaseră, la vremea , prînzului, arăturile ; la Fărăoani se lucra din plin la modelajul terenului pentru legume, iar la Nicolae Bâlces­­cu şi Cleja se însămînţau ultimele suprafeţe cu borceag. Aici am reţinut şi cîteva greutăţi pe care le întîmpi­­nă mecanizatorii. Inginerul C. Po­­pescu, directorul staţiunii de mecani­zare, ne-a informat că o bună parte din tractoare nu pot fi utilizate deoarece staţiunea nu are carburanţi şi lubrifianţi, iar tractoarele pentru legumicultura nu au cauciucuri. Toa­te demersurile făcute pînă acum la forurile de resort au rămas fără răspuns. In alte unităţi am găsit tractoare nefolosite. La Izvorul Berheciului, de pildă, 8 tractoare care servesc coope­rativa agricolă stăteau aliniate, ziua în amiaza mare, in curtea secţiei de mecanizare, iar tractoriştii — nicăieri. Şi aceasta în vreme ce cooperativa mai are de arat încă 170 hectare de teren, iar semănatul încă­­nu a început. Şeful de secţie Andrei Di­­mofte n-a putut să dea nici o expli­caţie. Şi la cooperativa agricolă din Blaga, jumătate din tractoarele sec­ţiei S.M.A. nu ieşiseră încă pe cimp. Unele sunt defecte, iar altele nu au tractorişti. Ca urmare, pină în ziua raidului, la cooperativa din­ Blaga se făcuseră alături doar pe 5 hectare. Deficienţe in folosirea maşinilor am consemnat şi în alte unităţi din raza de activitate a S.M.A. Dealu Morii şi Izvorul Berheciului. Credem că o in­tervenţie operativă din partea orga­nelor judeţene de specialitate şi a comitetelor comunale de partid ar duce la impulsionarea lucrărilor şi în unităţile respective. Gheorghe BALTA corespondentul „Scinteii" SCl NT El A — joi 1 aprilie 1976 Montarea utilajelor la noua ţesătorie de la Filatura de bumbac din Baia Mare Foto : E. Dichiseanu» La zi in INVESTIŢII fm€M ML* III JLJLm V JuIM JL JL JL JLJL CONSTRUIREA HALELOR, MONTAREA UTILAJELOR­ in acelaşi ritm 9 In „Scînteia“ din 20 august anul trecut a fost­­publicată o ştire despre priceperea şi hărnicia constructorilor şi montorilor care lucrau, in regie proprie, pe şantierul de dezvoltare a intreprinderii de utilaj petrolier „1 Mai" din Ploieşti. Printre altele, se arăta că ei au reuşit să pună în funcţiune hala mare a sectorului de mecanică II şi aceea de instalaţii hidropneumatice cu 5 luni şi, res­pectiv, cu două luni mai devreme faţă de termenele planificate. Era vorba de un succes deosebit, dacă ţinem seama de faptul că realizarea aces­tor investiţii s-a desfăşurat în condi­ţii aparte , fără front de lucru , in imediata vecinătate a şantierului, strungarii, frezorii, rabotorii ş.a. mun­ceau cu spor pentru îndeplinirea indicatorilor de plan ai producţiei curente. Acum, în primul an al actualului cincinal — după cum ne spunea ing. Gheorghe Damian, care se ocupă de investiţiile întreprinderii în dubla ca­litate de beneficiar şi de constructor — tot în regie proprie, se execută in continuare noi lucrări de dezvoltare a capacităţilor de producţie ale uni­tăţii ploieştene. — Avem o experienţă de cîţiva ani de zile. Rezultatele ne îndreptăţesc să considerăm bună varianta aleasă. Au fost atunci, la început, păreri pro şi contra. Unii susţineau că nu vom reuşi, că nu suntem­ specializaţi, că nu avem oameni pentru lucrări de zidărie, de betoane, montori ş. a. Dar faptele arată cu totul altceva. Dacă privim rezultatele „la zi“ constatăm că in două luni ne-am realizat planul pe întreg trimestrul I. Aproape la toate obiectivele, stadiile fizice sunt în avans cu 20—30 de zile. Dar să mergem pe şantiere, la faţa locului... Am plecat pe unul din şantiere. Aici am dat de constructori harnici, care lucrau în echipe specializate sau cu activităţi complexe, conduse de Pavel Guţu, Nicolae Iliescu, Petre Ionescu, de maiştrii Ion Tudor şi Ion Dăndărău (acesta din urmă, deşi este de vîrsta pensiei, n-a renunţat la şantier). Ne-am interesat de res­pectarea graficelor de lucru. Peste tot, la zidărie, la betoane, la lucrări metalice, stadiile fizice erau în avans faţă de prevederile din gra­fice. — Cum se explică acest ritm de lucru rapid? — l-am întrebat, după vizitarea şantierului, pe ing. Mihai Mateescu, şeful compartimentului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii din întreprindere. — Vă spun ce concluzii au rezul­tat din analiza recentă efectuată de comitetul oamenilor muncii. În pri­mul rind, munca este bine organi­zată. Dar buna organizare se dato­rează faptului că oamenii din echipe, fie el fierar-betoniști, timplari, dul­gheri, nu absentează de la lucru, res­pectă programul și disciplina muncii. In al doilea rînd, oamenilor le este tot timpul asigurat lucrul, care, au­ observat, se desfăşoară „în lanţ“, după priorităţi. Şi, aş dori să subli­niez acest fapt, montajul utilajelor are loc concomitent cu înălţarea ha­lelor, cu realizarea utilităţilor. Pune­ Experienţa organizării unor şantiere in regie proprie la „1 Mai“ Ploieşti­ rea In funcţiune a unor capacităţi de producţie este posibilă astfel, chiar dacă întreaga hală nu este gata. Căutăm să cîştigăm şi in acest fel timp pentru sporirea producţiei în­treprinderii. Schimbul de oameni in­tre secţiile intreprinderii şi şantiere, ne asigura interlocutorul, se reali­zează fluid, fără inconveniente. La toate acestea mai trebuie adăugată — ca un element esenţial în reali­zarea ritmică a sarcinilor — stabili­tatea oamenilor. — Cum se explică lipsa fluctuaţiei? — Aşa am convenit, peste un an, doi ei pot trece în unele din secţiile întreprinderii, calificindu-se la locul de muncă. Fiindu-le asigurat viitorul — mă refer, mai ales, la oamenii ne­­calificaţi — ei prind rădăcini aici, ce şantiere sau în întreprindere. Şi mai este ceva : avind continuu de luent, cîştigă bine. Un alt mare avantaj constă în eco­nomicitatea activităţii de pe şantier, in corelarea nevoilor de utilaje si ma­şini cu activitatea de autoutilaje. Din mijloacele tehnice ce se vor realiza în acest an, de circa 40 milioane lei în maşini-unelte, utilaje, agregate ş.a., majoritatea dintre ele vor în­zestra obiectivele noi. Anul trecut, printr-o conlucrare strînsă între în­treprindere şi şantiere, la capitolul utilaje din import s-au făcut econo­mii de peste 5 milioane lei valută, în acest an, de asemenea, au fost ,,tăia­te“ de pe lista importurilor alte ma­șini, de mare tehnicitate , de dan­turat, de alezat — întrucât vor fi rea­lizate prin autoutilare. La toate aceste avantaje ale activi­tăţii de investiţii în regie proprie, ing. Gheorghe Dinu, directorul întreprin­derii „1 Mai“, a ţinut să mai adauge încă unul, considerat a fi deosebit de important : omogenizarea colectivelor de constructori şi montori, creşterea spiritului de întrajutorare.­­ Oamenii s-au convins, aprecia directorul, că in cadrul colaborării nemijlocite dintre şantiere şi secţiile întreprinderii, realizarea investiţiei nu se poate asigura decit prin înde­plinirea planului de producţie şi, in­vers, planul de producţie nu se poate înfăptui dacă investiţia nu este ter­minată la timp. înţelegerea deplină a acestei corelaţii constituie un bun de mare preţ ciştigat de noi prin acti­vitatea de investiţii în regie proprie. Constantin CAPRARU corespondentul „Scinteii" REZULTATE DEOSEBITE ÎN ÎNTRECERE Oamenii muncii din întreprinderile industriale de pe­­întreg cu­prinsul ţării înregistrează în aceste zile de bilanţ al primului trimestru din noul cincinal realizări de prestigiu în întrecerea socialistă. « Apropiata aniversare a 55 de ani de la crearea P.C.R. este întîmpinată de colectivele de oameni ai muncii din unităţile economice arădene cu în­semnate succese in întrecerea socia­listă. Astfel, la întreprinderea meca­nică pentru agricultură şi industria alimentară, prin folosirea raţională a capacităţilor de producţie şi a timpu­lui de lucru, prin buna aprovizionare cu materii prime şi materiale, de la începutul anului şi pină în prezent s-au realizat peste sarcinile de plan 40 maşini de fulguit cereale, 15 agregate de pompare pentru irigaţii, 10 autobene pentru transportul fura­jelor, 10 instalaţii pentru preparat furaje fibroase, precum şi piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole în valoare de aproape 2 mi­lioane lei. Totodată, fabricile din subordinea întreprinderii judeţene de industrie locală din Arad au înregis­trat o producţie suplimentară a cărei valoare se ridică la circa 7 milioane lei. (Constantin Simion). • Chimiştii Combinatului Işalniţa, unitate fruntaşă în industria Dolju­lui, de pildă, au produs suplimentar o cantitate de îngrăşăminte pe bază de azot suficientă pentru fertilizarea a circa 50 000 de hectare, îndeplini­rea mai devreme a planului trimes­trial se concretizează aici într-o pro­­ducţie-marfă dată peste prevederi in valoare de circa 17 milioane lei. • Cu realizări notabile au încheiat acest prim pătrat al anului şi nume­roase întreprinderi din judeţul Mu­reş. Astfel, chimiştii din Tîrnăveni au livrat în avans unor beneficiari mai mult de 6 000 tone carbid, 1 100 tone bicromat de sodiu, precum şi alte produse a căror valoare depăşeşte şase milioane lei. La rindul său, co­lectivul fabricii de specialitate din Tirgu-Mureş a pus la dispoziţia uni­tăţilor comerciale peste nivelul­ pla­nificat mai mult de 20 000 arti­cole din piele, între care mănuşi, confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii. Inregistrînd un spor al produc­tivităţii muncii de aproape­ 15 000 de lei pe fiecare lucrător, unităţile elec­­trocentrale­ Mureş au realizat o pro­ducţie globală suplimentară evaluată la 20 milioane lei. • Onorîndu-şi cu 6 zile mai devre­me sarcinile trimestriale, sondorii schelei de foraj din Rîmnicu-Vîlcea au săpat in plus echivalentul a trei sonde de adîncime medie. • Obţinerea unui spor de şase la sută la­ indicatorul productivitatea muncii a permis unităţilor Centralei minereurilor din Deva înfăptuirea mai devreme a planului de producţie trimestrial. Avansul ciştigat, datorat mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, a dat posibilitatea munci­torilor să înscrie în grafice o produc­ţie mai mare faţă de prevederi cu circa 14 milioane lei. (Agerpres). La zi in INDUSTRIE ÎNTĂRIREA disciplinei fa fecare loc de munca La întreprinderea de anvelope „Danubiana“ din Capitală, într-un minut se produc 5 anvelope. Menţi­nerea acestui ritm de fabricaţie mi­nut cu minut, oră de oră, zi de zi, decadă de decadă este obligatorie pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, orice irosire a timpului d­e lucru repercutindu-se nemijlocit asu­pra realizării­­planului. Precizarea se dovedește necesară, întrucît ■ la „Da­nubiana“, în primul trimestru din acest an, pe fondul îndeplinirii sar­cinilor de plan la marea majoritate a indicatorilor, • s-a consemnat o res­tanţă de 2 500 anvelope faţă de pla­nul fizic. Am solicitat unor muncitori şi ca­dre de conducere din întreprindere să-şi spună părerea asupra mersului activităţii productive in acest an, precum şi în legătură cu măsurile ce se impun pentru înlăturarea neajun­surilor. , — In unitatea noastră avem în pre­zent de rezolvat două mari proble­me : integrarea in colectiv a unui important efectiv de noi angajati — care lucrează la capacităţile de pro­ducţie intrate recent în funcţiune — şi instaurarea unei discipline ferme la toate locurile de muncă , ne-a relatat ing. Lucian Moţiu, directoru­l intreprinderii. Cât priveşte soluţio­narea primei probleme, au fost orga­nizate diferite forme de calificare, s-au luat măsuri pentru integrarea noilor angajaţi în viaţa întreprinde­rii. Este necesar însă să întărim dis­ciplina sub toate aspectele. Iată de ce acordăm o mare atenţie şi spriji­nim activitatea comisiilor de discipli­nă şi comisiilor de analiză a calităţii producţiei existente în fiecare secţie de fabricaţie. Ele acţionează operativ, prin discuţii în cadrul colectivelor din secţii, în toate cazurile în care se constată abateri. — Cum se manifestă concret opi­nia colectivă în cazul unor abateri de la disciplina producţiei ? — In urmă cu o lună, în secţia de pregătire a semifabricatelor s-a in­­tîmplat un lucru mai puţin obişnuit — ne-a spus muncitorul loan Mincu, şef de echipă la malaxorul nr. 4. Un ope­rator a „omis“ o operaţie tehnologică şi amestecul de cauciuc s-a dovedit a fi necorespunzător calitativ. Ime­diat am supus dezbaterii colectivului secţiei acest caz, iar cel vinovat a primit din partea tovarăşilor de mun­că o lecţie de etică muncitorească pe care, credem, nu o va uita nici­odată. — Cum s-ar putea preveni apariţia unor abateri asemănătoare ? — Cazul acela a fost învăţătură şi pentru noi, muncitorii mai vechi. Ne-am dat seama că, de fapt, am fă­cut prea puţin pentru ca şi cei mai tineri să înţeleagă pe de-a-ntregul rostul tuturor operaţiilor tehnologice, să-i controlăm şi să-i îndrumăm mai îndeaproape. De cînd lucrăm în în­treprindere, au venit şi au plecat o serie de oameni nestatornici sau care nu au îndrăgit munca noastră. Aceas­ta ne-a făcut cu timpul să mani­festăm o anumită rezervă faţă de noii angajaţi pînă cînd ne dovedesc prin fapte că ne putem bizui pe ei. Poate că greşim, uneori, că nu le dăm de la început mai mult credit pentru a-i apropia. De aceea, în echipa pe care o conduc — şi pe care mă simt în­dreptăţit să o caracterizez ca fiind omogenă şi unitară — am introdus următoarea regulă: fiecare nou anga­jat trebuie să fie ajutat de către toţi pentru a se integra în activitatea echipei în cel mult două săptămini. — In secţia noastră se bucură de o mare preţuire iniţiativa „Prietenii noului angajat“ — a continuat ideea maistrului Dumitru Ilie, secretar al unei organizaţii de bază din secţia asamblare. Pină nu de mult fiecare angajat era prezentat maistrului, care îl repartiza la un loc de muncă şi­­cam atît. Acum, fiecărui nou venit i se acordă o atenţie specială : este condus la toate locurile de muncă din secţie, este prezentat tovarăşilor de muncă, i se explică rosturile fiecă­rei operaţii din procesul tehnologic, este sprijinit în rezolvarea probleme­lor sociale sau administrative. După care este dat in grija unui muncitor cu experienţă, care îl ajută perma­nent să se obişnuiască cu locul de muncă. Apoi, o anumită perioadă, şeful de echipă şi maistrul discută zilnic cu noul muncitor, îl ajută să depăşească greutăţile începutului.­­ Totuşi, în secţia de asamblare se mai înregistrează absenţe nemotiva­te, precum şi abateri de la normele disciplinei de producţie. Ce întreprin­deţi pentru înlăturarea lor ? — Abateri disciplinare se constată nu numai la noii angajaţi, ci chiar şi la anumiţi muncitori care lucrează mai de mult în întreprindere. De aceea, in ultimul timp, in adunările de partid sau de sindicat se discută cit se poate de concret cazurile de abateri, se propun şi se adoptă în co­lectiv măsurile necesare. Bunăoară, am reuşit să instituim efectuarea unui control exigent asupra anvelopelor confecţionate chiar din partea celor care le-au executat. Sunt acţiuni interesante, al căror numitor comun îl constituie întărirea rolului colectivului in imprimarea unei conduite moral-prof­esionale îna­intate tuturor muncitorilor, in­forma­rea unei atitudini ferme față de orice abatere­­de la normele discipli­nei în muncă. Pentru că, așa cum am arătat la început, întreprinderea nu a obţinut cele mai bune rezultate la toţi indicatorii de plan şi, aşa cum s-a putut desprinde din investigaţii, mai sunt unele neajunsuri în respectarea normelor de disciplină, este necesar ca organizaţia de partid a întreprin­derii să acţioneze mai hotărît pentru intensificarea şi aplicarea consecven­tă a iniţiativelor bune existente la diferite locuri de muncă. Corneliu CÂRLAN Ancheta noastră la întreprinderea „Danubiana“ Producţii suplimentare prin perfecţionarea organizării muncii Sub directa îndrumare şi conducere a organizaţiilor de partid, în multe întreprinderi din judeţul Argeş se depun eforturi stăruitoare pentru or­ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Se pune accentul pe introdu­cerea unor tehnologii avansate de lucru, îmbunătăţirea aprovizionării locurilor de muncă, ridicarea califică­rii oamenilor, odată cu modernizarea bazei tehnice. In felul acesta, la Com­binatul de lianţi din Cîmpulung s-a obţinut, de la începutul anului, o producţie suplimentară de 20 000 tone de ciment. Producţii peste prevederi­le de plan s-au realizat şi la instala­ţiile de polietilenă de joasă presiune şi de negru de fum, ambele de la Combinatul petrochimic din Piteşti, la I.M.E. Piteşti (Gheorghe Cîrstea).

Next