Scînteia, mai 1976 (Anul 45, nr. 10480-10505)

1976-05-01 / nr. 10480

SO­NT El A — sâmbătă 1 mai 1976 Clasa muncitoare sub steagul biruitor al Partidului Comunist Roman „Pentru marile sale merite, clasa muncitoare din România s-a acoperit de glorie nepieritoare, dovedindu-se cea mai avansată, mai revoluţionară şi mai consecventă clasă a societăţii, stegarul celor mai înaintate idealuri ale naţiunii noastre" NICOLAE CEAUŞESCU An de an, demonstraţiile muncitoreşti de 1 Mai au constituit o adevărată oglindă a combativităţii clasei noastre muncitoare în lupta pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce muncesc. Aspecte de la demonstraţiile de 1 Mai din anii 1914 și 1939. LUPTĂTOARE HOTARITA PENTRU INDEPENDENTA SI SUVERANITATEA TARII De la intrarea sa pe scena istoriei, clasa muncitoare s-a afirmat ca o apărătoare dîrză a intereselor vitale ale tuturor celor ce muncesc, a independenţei şi suvera­nităţii naţionale a propăşirii patriei. Patriotismul ei înflăcărat s-a manifes­tat­­ strălucit în­­ toate momentele decisive pentru destinele poporului român din istoria modernă a României, găsindu-şi o vie reflectare în numeroase documente ale vechii mişcări muncitoreşti şi ale continuatorului acesteia — partidul comunist, să formeze un stat, iar nu să geamă sub nişte dominaţiuni străine şi vitrege“. „Dacia viitoare“ Voim ca românii­­ să fie toţi liberi şi să formeze un stat 1883. „Vom spune dar verde şi lămurit cugetarea noastră : voim Dacia aşa cum ea fu, fiindcă istoria şi dreptul, tradiţiunea şi plebiscitul, trecutul şi prezentul ne dau dreptul de a aspira la o Dacie Română. Acest pămînt, udat cu sîngele şi sudoarea străbunilor noştri, înmulţit cu ţărîna lor de douăzeci de ori seculară, e al nostru. Voim dar ceea ce este al românului, lui să-i aparţină, ca injusta, neomenoasa şi nedem­na de secolul în care trăim (politică — n.n.) de dominare a unei naţiuni asupra alteia să înceteze, ca românii să fie toţi liberi şi Libertatea naţională - un drept imprescriptibil 1916. „Intre socialişti şi patrie, între in­teresele proletariatului şi ale poporului nu este, nu poate să fie antagonism... so­­cial-democraţia se ridică împotriva ciun­tirii ţărilor constituite, împotriva frîngerii popoarelor în bucăţi, împotriva suprimării vieţii naţionale a popoarelor. Ea a procla­mat întotdeauna dreptul imprescriptibil şi inviolabil al tuturor naţiunilor la viaţă li­beră şi integrală“. „Calendarul Muncii" Sîntem gata să apărăm cu arma în mină independenţa României 1935. „Noi, comuniştii, sîntem gata să apărăm cu arma în mină independenţa României dacă ţara noastră ar fi silită să ducă un război naţional de apărare contra imperialismului fascist“. Din scrisoarea C.C. al P.C.R. adresată conducerii P.S.D. Front unic naţional contra hitleriştilor 1941: „Partidul Comunist din România propune lupta comună a tuturor partidelor, grupărilor, persoanelor politice şi tuturor patrioţilor români, pentru realizarea Fron­tului unic naţional al poporului român contra ocupanţilor hitlerişti şi a slugilor lor trădătoare din ţară“. Din „Platforma-program­a C.C. al P.C.R." 0 pondere mereu mai mare in ansamblul populaţiei Industrializarea socialistă a determinat creşterea vertiginoasă a rîndurilor clasei muncitoare, ceea ce constituie încă un factor al întăririi rolului ei de clasă conducătoare in societate. • In timp ce numărul total al angaja­ţilor din economie a crescut în perioada 1951—1975 de aproape 3 ori, efectivele cla­­sei muncitoare „au­ sporit, în aceeaşi perioa­dă, de 4,1 ori.­­ • In anul 1975, ponderea muncitorilor în totalul angajaţilor din economie atinsese peste 79 la sută, faţă de 57,6 la sută în anul 1950. • Cea mai mare parte din creşterea e­­fectivului clasei muncitoare a revenit, în perioada amintită, industriei, ponderea muncitorilor industriali în­ totalul efecti­vului muncitoresc din economie atingind, în anul 1975 peste 51 la sută. • Ponderea muncitorilor în totalul popu­laţiei ocupate a ajuns în anul 1975 la cir­ca 50 la sută, faţă de 14 la sută, în anul 1950.­­ In anii actualului cincinal, vor fi pre­gătiţi alţi 1 550—1 700 mii noi muncitori — nivel fără precedent în istoria construc­ţiei noastre socialiste. • Programul P.C.R. precizează : „Ca re­zultat al dezvoltării accelerate a industri­ei, rindurile clasei muncitoare vor creşte în ritm rapid, devenind şi numericeşte principala clasă a societăţii noastre“. Calificare superioară, orizont larg de cultură • Faţă de 1950, cind covîrşitoarea majo­ritate a muncitorilor aveau cel mult 4 cla­se, în prezent pregătirea lor minimă este de 7—8 clase, completate cu alte forme de pregătire profesională. • In anul 1975 ponderea muncitorilor calificaţi din economie ajunsese la aproxi­mativ 85 la sută şi la peste 90 la sută în industrie, comparativ cu circa 45 la sută în anul 1948. • Asimilarea cuceririlor revoluţiei teh­nico-ştiinţifice contemporane a determinat apariţia unui mare număr de profesii mun­citoreşti noi,­ ce necesită o pregătire teh­nică complexă, cum ar fi cele de : progra­matori, reglori de circuite automate, ope­ratori etc.­­ • Necesitatea creşterii rapide a nivelului de calificare a clasei muncitoare impune sporirea numărului elevilor cuprinşi în li­cee de specialitate ; in prezent, din numă­rul total de elevi înscrişi în anul I de li­ceu, peste 72 la sută învaţă în licee de specialitate. • în perioada 1951—1975 retribuţia me­die a muncitorilor a sporit de peste 5 ori ; numai în răstimpul­ 1971—1975, ca urmare a unor măsuri succesive de majorare a re­tribuţiilor oamenilor muncii, retribuţia mi­nimă lunară pentru muncitorii necalificaţi a crescut de la 800 lei la 1 200 lei, iar pen­tru muncitorii calificaţi de la 908 lei la 1 406 lei. • Cheltuielile social-culturale finanţate de la bugetul statului sunt astăzi de peste 22 de ori mai mari decît în 1938. Din aces­te cheltuieli, pentru fiecare familie revin în medie 7 420 lei anual. • In perioada care a trecut de la elibe­rare s-au construit circa 1,6 milioane de apartamente la oraşe şi circa 2,3 milioane locuinţe la sate — în care s-a mutat mai mult de jumătate din populaţia ţării. • In cincinalul 1976—1980 nivelul de trai al clasei muncitoare, ca şi al întregii popu­laţii va Înregistra noi şi simţitoare creşteri. Astfel, veniturile totale ale populaţiei vor spori cu 35—37 la sută, fondurile alocate de la bugetul statului pentru finanţarea ac­ţiunilor social-culturale cu 50 la sută, vo­lumul desfacerilor de mărfuri către popu­laţie cu 40—45 la sută, iar al serviciilor cu 61—68 la sută ; se vor construi 815 000 a­­partamente fizice din fondurile statului ; totodată, statul va asigura materiale pen­tru construirea a 250 000—300 000 locuinţe de către populaţie. • Pină la sfirşitul cincinalului, săptămi­­na de lucru se va reduce la 42—44 de ore. Muncitorul Vasile Mihai, de la între­prinderea de produse refractare din Alba Iulia, relatează : „Sunt încadrat in această unitate încă de la punerea ei in funcţiune. Soţia lucrează la «Porţelanul», altă fabrică nouă la Alba Iulia. Este un mare avantaj să munceşti lingă casă, in oraşul tău. Acum o lună am primit locuinţă nouă, un apartament cu tot confortul necesar, in cartierul „Platoul Romanilor“, un adevărat oraş nou, modern. Cind m-am mutat, tata­­ m-a ajutat. După ce am urcat in apartament toate lucrurile — mobilă nouă, frigider, aragaz, televizor, maşină de spălat şi atitea altele, mi-a spus : «Măi băiete, cind ai strins tu atitea lucruri ? Te-ai căsătorit doar de ciţiva ani. Nu vă lipseşte nimic. Eu cumpăram cind eram tînăr nu ce îmi plăcea, cum faceţi voi acum, ci ce era mai ieftin. Mă bucur că aveţi tot ce vă trebuie». Da, avem tot ce ne trebuie. Împreună cu soţia ciştigăm bine. Copiii sunt la creşă, lingă casă, nu le ducem grija. Suntem­ mulţumiţi că muncim şi trăim fără griji într-un oraş străvechi, care intinereşte şi înfloreşte odată cu ţara". Munca liberă—izvorul bunăstării Dezvoltarea accelerată a ţării a schimbat din temelii condiţiile de viaţă ale clasei muncitoare, determinind un salt apreciabil in nivelul ei de trai. Figura muncitorului subalimentat, trăind în locuinţe insalubre, supus, împreună cu în­treaga familie, celor mai grele privaţiuni, a rămas pentru totdeauna de dome­niul trecutului. De la „Vematirs“ de ieri, la „Timpuri noi" de azi, destinul unei uzine gospodărite de clasa muncitoare Promotoare a revoluţiei Constituind forţa hotărîtoare în înfăptuirea politicii partidului de industria­lizare socialistă,­ clasa muncitoare s-a afirmat şi se afirmă deopotrivă ca promo­toare a celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. • In anul 1975, producţia obţinută cu instalaţii automatizate, faţă de întreaga producţie realizată, a fost de 96 la sută la fontă, 87 la sută la laminate finite, 80 la sută la celuloză, 95 la sută la tuburi de azbociment. In industria chimică, întreaga producţie de amoniac, acid sulfuric, azo­tat de amoniu şi multe alte produse este realizată în instalaţii automatizate. • Productivitatea muncii — indicator sintetic al modernizării economiei — a crescut necontenit de la an la an. In­ 1975, un lucrător din industrie producea de a­­proape 7 ori mai mult decît în 1950 ; în perioada 1951—1975 creşteri spectaculoase a înregistrat productivitatea muncii tocmai în ramurile de vîrf ale economiei : în e­­nergetică — de peste 16 ori, în construc­ţia de maşini — de 14 ori, în chimie — de 13 ori. Petre Saghin, strungar la Şantierul na­val Galaţi, relatează : „Am venit la şantierul naval ca ucenic, in 1942, la 15 ani. Pe atunci reparam nave, construiam vase de pescuit din lemn. Abia in anii puterii populare s-a trecut la pro­ducţia de remorchere, şlepuri, motonave, pentru ca în 1960 să fie livrat primul car­gou construit in ţară —­­Galaţi» de 4 500 tdw. De atur­ei, am construit circa 120 de nave din ce în ce mai mari : 7 500, 12 500, 1S 000 tdw, iar acum executăm nave de 55 000 tdw, după ce am realizat şi plat­forma de foraj marin. Cit priveşte tehnologiile, s-a trecut de la trasajul clasic la cel optic, iar apoi la debitarea automată cu fotocelulă a table­lor, de la nituire la sudură electrică, iar azi la cea automată sub flux de gaze iner­te. Saltul este uimitor in toate privin­ţele. Îmi amintesc cum în primii ani de după război transportul materialelor se făcea pe şantier cu carul cu boi. Acum, această operaţie se desfăşoară in totalitate mecanizat ;­­ mai mult, gestiunea materia­lelor — iar în viitorul foarte apropiat pro­gramarea şi urmărirea producţiei — se realizează cu ajutorul calculatorului elec­tronic“. PAGINA 3 IN AVANGARDA LUPTEI PENTRU EURERARE SOCIALA PENTRU DREPTATE $1PROGRES­­I Cu deosebită vigoare s-a ridicat clasa muncitoare la lupta împotriva exploa­tării şi asupririi burghezo-moşiereşti, pentru dreptate şi progres social, afirmîn­­du-se ca exponentul năzuinţelor tuturor celor ce muncesc spre o reală libertate, şi egalitate în drepturi, spre o viaţă demnă, omenească. Oameni liberi într-o Românie liberă 1892. „Voim o Românie tare şi puternică, o Românie ,însă liberă şi alcătuită din ce­tăţeni liberi economiceşte şi politiceşte. A­­cesta ne este idealul nostru în ceea ce pri­veşte cestiunea naţională“. „Munca" Ţinta noastră finală - dezrobirea prin socialism 1919. „Manifestaţia noastră trebuie să fie­­/ grandioasă întruchipare a stării munci­torimii care îşi cere drepturile, care cere să poată să-şi spună şi ea cuvintul, care cere vot universal real, drept de adunare şi coaliţie, libertatea cuvîntului şi toate drepturile adevăratei democraţii care ne apropie de ţinta noastră finală : dezrobirea prin socialism... Trebuie ca prin numărul nostru să arătăm că sîntem o forţă de care trebuie să se ţină seama de aici încolo, o putere care miine va schimba înfăţişarea ţării, regenerînd-o prin forţele pe care le-am trezit din adîncurile populare“. „Socialismul" Exproprierea expropriatorilor 1924. „Muncitorimea demonstrează de 1 Mai împotriva stării de asediu. Pentru amnistie generală ! Pentru eliberarea luptă­torilor clasei muncitoare din temniţele bur­gheziei ! Pentru ajutorarea celor fără de lucru ! Pentru naţionalizarea marii in­dustrii, a marilor bănci şi a marelui co­merţ ! Pentru exproprierea integrală, fără plată, a pămîntului marii proprietăţi şi tre­cerea lui în mîinile ţăranilor care îl mun­cesc“. Din Manifestul C.C. al P.C.R. de 1 Mai în fruntea celor exploataţi şi oprimaţi 1938: „Clasa muncitoare luptă nu numai pentru interesele ei proprii de clasă. Fiind contra exploatării şi oprimării, ea este a­­vangarda tuturor celor exploataţi, obidiţi, oprimaţi, persecutaţi. Ea strînge în jurul ei toate masele populare, ea urmăreşte u­­nirea poporului român... în lupta pentru pace, pîine, pămînt şi libertate. Clasa mun­citoare este motorul frontului popular an­tifascist“.I „lupta da clasă" IDEALURILE DE IERI - ÎMPLINIRILE AZI Înaltele idealuri ale deplinei eliberări naţionale şi sociale a patriei, pentru care clasa muncitoare a luptat cu abnegaţie sub conducerea partidului ei revolu­ţionar, au devenit în anii socialismului măreţele cuceriri revoluţionare care au transformat din temelii societatea românească şi, în primul rind, însăşi condiţia clasei muncitoare în societate. Din orice unghi ar fi privită — politic, economic, social, cultural — clasa noastră muncitoare dezvăluie astăzi o fizionomie nouă, deo­sebită faţă de trecut şi în continuă înnoire. . La conducerea ţârii, a tuturor treburilor obşteşti .­­ Dintr-o clasă exploatată şi asuprită, cum era în regimul burghezo-moşie­­resc, clasa muncitoare a devenit clasa conducătoare un stat, deţinătoare, îm­preună cu întregul popor, a puterii politice şi economice. • Expresia esenţială a acestei schimbări constă în faptul că, în timp ce în trecut partidul politic al clasei muncitoare, Parti­dul Comunist Român, era nevoit să acti­veze în adincă ilegalitate, astăzi el consti­tuie forţa conducătoare a societăţii noas­tre, realitate consfinţită în însăşi Consti­tuţia ţării. • Dacă în trecut reprezentanţii clasei muncitoare erau cu totul excluşi de la conducerea statului , în primul parlament al ţării din 1919, din cei 568 de deputaţi, Partidul Socialist deţinea doar 7 mandate, iar în 1931 cele 5 mandate pentru cameră obţinute de către Blocul Muncitoresc-Ţără­­nesc au fost infirmate de către parlamentul burghez — astăzi, muncitorilor le revin, îm­preună cu reprezentanţii ţărănimii, ponde­rea şi rolul hotăritor în organele centrale şi locale ale puterii de stat : — din cei 349 de deputaţi ai M.A.N., 115 lucrează nemijlocit în producţie, din­tre care 70 îşi desfăşoară activitatea în industrie, construcţii, transporturi, iar 45 in agricultură ; — din cei 51 441 de deputaţi ai consilii­lor populare 29 446 sunt muncitori şi ţărani ; • Pentru a se asigura participarea ne­mijlocită a muncitorilor la conducerea vie­ţii sociale, la soluţionarea treburilor ob­şteşti, au fost create, în ultimii ani, noi structuri democratice, precum : — adunările generale ale oamenilor mun­cii, ca for suprem de conducere a ac­tivităţii în unităţile economice ; — comitetele oamenilor muncii, ca or­gane colective de conducere in între­prinderi; — consiliile de control muncitoresc și comisiile pe probleme în întreprin­deri ;­­ — consfătuirile de lucru ale cadrelor de bază din diferite ramuri de activitate, organizate periodic la nivel republi­can şi local. • Au fost lărgite atribuţiile principalei organizaţii de masă a oamenilor muncii — sindicatele, acestea fiind reprezentate de drept în toate organele colective de condu­cere — de la comitetele şi consiliile oame­nilor muncii pină la Consiliul de Miniştri. Model de conştiinţă revoluţionară Purtătoare fermă a ideologiei partidului comunist, a eticii noi, socialiste, clasa muncitoare reprezintă nucleul incandescent al societăţii noastre care iradiază forţă, spirit revoluţionar, tenacitate in realizarea sarcinilor construcţiei socialiste in rindurile întregului popor. Iată citeva ipostaze care definesc acest adevăr : • Ducînd pe umerii ei cea mai mare parte a eforturilor pentru edificarea unei noi economii, clasa muncitoare este prin­cipalul promotor şi susţinător al întrecerii socialiste, autoarea a sute şi sute de ini­ţiative în muncă de mare eficienţă, eco­nomică , eroismului, hărniciei, capacităţii ei de creaţie i se datoresc în mod hotări­tor îndeplinirea înainte de termen a cin­cinalului 1971—1975, succesele obţinute în primele luni din acest prim an al noului cincinal.­­ In virtutea trăsăturilor ei politico-mo­rale şi a modului ei de viaţă, clasa mun­citoare îşi asimilează rapid, organic noile contingente ce-i sporesc rindurile, formea­ză o adevărată retortă socială în care a­­cestea sunt supuse unui proces de educare şi reconfigurare morală ; anual, în medie, peste 100 000 de ţărani intră în rindurile clasei muncitoare. • Prin rolul său în conducerea societă­ţii, prin întregul său mod de organizare şi conduită in muncă, clasa muncitoare propagă în rindurile tuturor celorlalte cla­se şi categorii sociale ordinea şi disciplina socialistă. • Afirmîndu-şi, în toate împrejurările însuşirile care o definesc — în primul rind spiritul revoluţionar, devotamentul neclin­tit faţă de cauza socialismului, faţă de in­teresele vitale ale naţiunii — clasa munci­toare are un rol decisiv în înrădăcinarea tot mai puternică în întreaga noastră via­ţă socială a eticii şi echităţii socialiste. • Din iniţiativa şi prin activitatea teo­retică a partidului comunist, societatea noastră dispune în prezent de Codul etic, adoptat de Congresul al XI-lea, îndrumar de conduită în spiritul moralei clasei muncitoare, pentru comunişti, ca şi pentru toţi oamenii muncii.

Next