Scînteia, septembrie 1976 (Anul 45, nr. 10585-10610)

1976-09-01 / nr. 10585

SCINTEIA — miercuri 7 septembrie 1976 ia Zi in agäciiiotiiä;; ■ . . . -. - Recoltarea sfeclei de zahăr CE RECOMANDA SPECIALIȘTII Potrivit programului Întocmit pentru efectuarea lucrărilor agricole de toamnă, la 1 septembrie începe recoltarea sfeclei de zahăr. Ce măsuri se impun a fi luate pentru respectarea întocmai a graficelor de recoltare, transport şi livrare a sfeclei, pentru aprovizionarea ritmică a fabricilor de zahăr ? Am solicitat, în acest sens, cîteva recomandări tovarăşului dr. ing. Gheorghe RIZESCU, director tehnic al Centralei pentru producerea şi industrializarea sfeclei de zahăr, care ne-a relatat : — Din analizele efectuate de la _______________ boratoarele specializate ale fabricilor de zahăr rezultă că, în majoritatea zonelor de cultură, sfecla a ajuns la maturitatea tehnologică. Se poate aprecia deci că începerea recoltării la 1 septembrie se justifică din punct de vedere economic. Greutatea medie a ________ unei rădăcini a ———— ajuns la circa 300 grame, în unele judeţe aceasta fiind mult mai mare Dolj — 420 grame. Mehedinţi — 380 grame, Ilfov — 360 grame. Ialomiţa — 350 grame, Olt — 390 grame. Brăila — 320 grame. De asemenea, deşi anul acesta temperaturile au fost mai scăzute, conţinutul de zahăr este la un nivel apropiat de cel realizat anul trecut la aceeaşi dată: aproximativ 16 la sută în judeţele Mehedinţi, Dolj, Botoşani, Clujşi 15,5 la sută în judeţele Teleorman, Olt. Totuşi, la ora actuală, sfecla este încă în vegetaţie şi, în consecinţă, rădăcinile mai cresc in greutate şi acumulează zahăr. Ca atare, în prima etapă se vor recolta parcelele pe care culturile au stadiul cel mai avansat de vegetaţie, maturizate din punct de vedere tehnologic, asigurindu-se în felul acesta condiţii avantajoase de valorificare pentru unităţile agricole şi o prelucrare industrială economică. Tocmai de aceea, ţinîndu-se seama de stadiul de vegetaţie al culturilor, s-a stabilit ca in judeţele Bistriţa-Năsăud, Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu recoltarea sfeclei de zahăr să înceapă la 1 octombrie. Odată cu declanşarea campaniei de recoltare, fabricile de zahăr încep procesul de prelucrare a sfeclei. Iată de ce, recoltarea, transportul şi livrarea sfeclei de zahăr trebuie să se facă ritmic. Pentru aceasta, unităţile agricole au datoria să respecte riguros graficele întocmite cu fabricile de zahăr. In anii trecuţi au fost cazuri cînd unităţile agricole au recoltat cantităţi mai mari de sfeclă decit cele stabilite prin grafice, depăşindu-se posibilităţile de transport sau, invers, au fost strînse şi livrate cantităţi mai mici decit cele planificate. Ambele situaţii au produs perturbări în activitatea de fabricare a zahărului. Anul acesta trebuie să se ia măsuri pentru prevenirea cu desăvîrşire a unor asemenea situaţii. — Ce consecinţe are nerespectarea graficelor de recoltare şi transport al sfeclei de zahăr ? — In special acum, la începutul campaniei de prelucrare a sfeclei, fabricile de zahăr trebuie aprovizionate ritmic, pentru a nu se crea „goluri“ în producţie. Totodată, pentru evitarea pierderii din greutate şi deprecierii calitative a sfeclei se impune ca rădăcinile scoase din pămînt să fie decolorate şi transportate în aceeaşi zi la bazele de recepţie sau fabricile de zahăr. Din determinările făcute rezultă că, în această perioadă, numai într-o singură zi de staţionare pe cîmp, sfecla recoltată din greutate şi pierde 1,1 la sută 0,29 la sută din conţinutul de zahăr. Adică, la un vagon se poate pierde o tonă de sfeclă. Iată de ce, comandamentele judeţene şi comunale sunt datoare să ia măsuri pentru respectarea graficelor de recoltare, asigurarea mijloacelor de transport şi folosirea acestora la întreaga capacitate. De asemenea, conducerile fabricilor de zahăr au obligaţia să organizeze cit mai bine reţeaua şi funcţionarea bazelor de recepţie, astfel in______________, cit programul de lucru al acestora, să fiecorelat cu cel al unităţilor agricole. Recoltarea, transportul şi livrarea sfeclei de zahăr să se facă operativ, în flux continuu. O atenţie deosebită este necesar să se acorde valorificării frunzelor şi aare_______________ taior de sfeclă de zahăr — produse care de obicei constituie o importantă sursă de furaje. In plus, anul acesta, ca urmare a combaterii cercosporiozei, boală care distrugea aparatul foliar, şi a ploilor din ultima perioadă, culturile au frunzele foarte bine dezvoltate. Sunt multe zone unde producţia de frunze este egală sau chiar mai mare decit greutatea rădăcinilor. Deci, prin stringerea şi insilozarea tuturor frunzelor şi coletelor de sfeclă de zahăr se pot asigura cantităţi mari de furaje pentru hrana animalelor. In felul acesta, sfecla de zahăr se dovedeşte a fi o cultură deosebit de valoroasă. Iată de ce, este de datoria organelor şi organizaţiilor de partid să acorde unităţilor agricole şi de prelucrare întregul sprijin în recoltarea acestei culturi, în valorificarea în condiţii cit mai avantajoase atît a rădăcinilor, cit şi a produselor secundare. ■ Convorbire consemnată de Ion TEODOR • în majoritatea zonelor de cultură, sfecla de zahăr a ajuns la maturitate. • în prima etapă se vor recolta parcelele pe care culturile au stadiul cel mai avansat de vegetaţie. • Rădăcinile scoase din pămînt să nu rămînă pe cîmp nici o zi. • Frunzele şi coletele de sfeclă — o importantă sursă de furaje. IA CIMPULUNG MUSCEL Oameni care dau noi străluciri unei străvechi activităţi Cimpulung Muscel este încercuit de filoane puternice de lignit. Pescăreasă, Poenari, Jugur, Berevoieşti şi Slănic, iată şi denumirile minelor. Existenţa lor organizată datează de aproape un secol. Dar oamenii foloseau pentru încălzitul casnic lignitul de aici — de o mare putere calorică şi o calitate ridicată — din timpuri şi mai îndepărtate. Dovada : cărbunii găsiţi între vestigiile castrului roman Jidava, aflat în împrejurimi. Acum, relatează ing. Romică Stanciu, directorul întreprinderii miniere din Cimpulung, înnoirile socialiste au făcut de nerecunoscut munca şi viaţa minerilor de aici. In subteran, operaţiuni dintre cele mai grele au fost încredinţate unor maşini de mare randament. Tăierea cărbunelui (ce se făcea cu tîrăcopul) se execută cu ajutorul explozibilului, perforatoarelor electrice şi combinelor. La fel, extracţia se efectuează prin puţuri betonate, dotate cu maşini moderne. Recent, a început înzestrarea galeriilor cu utilaj de împingere a vagoneţilor de cărbune de mare productivitate, realizate cu forţe proprii. Minerii nu mai respiră aer îmbîcsit, pentru că numeroase maşini introduc aer proaspăt şi ozonat pe galerii. Armături metalice susţin munţii de cărbune, iar accesul spre abataje este larg. In astfel de condiţii, munca minerilor devine din ce în ce mai spornică. O atestă panourile de întrecere, cu o întreagă galerie de fruntaşi. Intre aceştia, notăm pe Nicolae Stana, a cărui brigadă a depăşit angajamentul anual, pe Emilian Moise, Ion Lupeanu, Nicolae Constantinescu, Ion Soroiu, care, de asemenea, împreună cu formaţiile lor, se înscriu cu importante depăşiri la planul la zi. Grija pentru munca şi viaţa minerilor e la loc de cinste. Sute de angajaţi beneficiază de locuinţe confortabile. Nefamiliştii au locuri în cămine. Asistenţa sanitară se face simţită prin staţionarele existente la fiecare mină, prin spital şi multe zeci de cadre medicale. Instruirea noilor angajaţi are loc în două centre, după care fiecare este dat în grija cîte unui miner cu experienţă, în vederea deprinderii meseriei din subteran. Au loc concursuri şi instructaje de protecţia muncii, întreprinderea minieră din Cimpulung dispune şi de o şcoală profesională cu o bogată activitate şi cu frumoase rezultate in domeniul pregătirii muncitorilor. Ea instruieşte anual sute de tineri în meserii cum sunt: mineri, lăcătuşi, electricieni, sondori. Săli de clasă spaţioase, cabinete tehnice, dotate cu materiale şi aparatură didactică, fac posibilă desfăşurarea unui proces instructiv-educativ de substanţă. Pregătirea şi instruirea elevilor sunt gratuite, iar după şcolarizare ei sunt imediat repartizaţi în producţie. Bazinul carbonifer de la Cimpulung are un trecut demn şi un viitor luminos. Se au în vedere atît noile descoperiri de cărbune, cit şi calitatea calorică a acestuia. Dar, mai ales, se are în vedere experienţa acestor oameni, care dau cărbunelui noi străluciri. (Gheorghe Cîrstea). De o bună perioadă de timp, activitatea economică a municipiului Deva cunoaşte o dezvoltare cu totul deosebită : de la cincinal la cincinal, producţia globală industrială se dublează ! Pe fondul acestei evoluţii — determinată, în primul mod, de un viguros program de investiţii — se înscrie cu bune rezultate activitatea intensă desfăşurată pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan. Anul acesta, de pildă, în şapte luni, odată cu depăşirea planului de producţie cu 82 milioane lei, in principal prin creşterea productivităţii cu peste 11 000 lei pe lucrător, s-a înregistrat şi o reducere a cheltuielilor la 1 000 lei producţie-marfă cu 44 lei, ceea ce relevă preocuparea stăruitoare pentru ridicarea eficienţei economice. Explicaţia progresului constant pe drumul rezultatelor tot mai bune constă în eforturile organelor şi organizaţiilor de partid, ale colectivelor de unităţi pentru valorificarea resurselor interne tehnice, materiale şi umane. Astfel, urmîmd consecvent indicaţiile conducerii de partid, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiecare comitet de partid şi-a întocmit un amplu program de lucru privind creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, economisirea combustibililor şi energiei, micşorarea efortului valutar. Asemenea programe se elaborează anual, atît la nivelul comitetului municipal de partid, cit şi în întreprinderi, secţii şi sectoare. Cel puţin o dată pe trimestru, stadiul de realizare a lor este analizat de consiliile oamenilor muncii. Se înţelege că, de fiecare dată, in funcţie de cerinţele proceselor de producţie, se iniţiază noi acţiuni, noi măsuri. Un exemplu care se detaşează in contextul acestor preocupări îl constituie activitatea economică de la mina Deva. In această unitate, bine cunoscută prin profilul şi importanţa ei in economia naţională, se obţin de mulţi ani rezultate bune. Insă cerinţa mereu actuală de a extrage tot mai multe materii prime din subsolul ţării, in bune condiţii, a declanşat căutări de noi soluţii. Sarcina transmisă de comitetul de partid corpului de ingineri şi tehnicieni, celor mai buni mineri şi maiştri viza imperativul de a se găsi posibilităţi pentru extragerea unei cantităţi mai mari de minereuri, cu productivitate superioară şi, evident, cheltuieli mai mici. Toate acestea trebuiau realizate fără aducerea de utilaje din import, doar prin valorificarea cu eficienţă ridicată a dotării tehnice existente. Ca atare, colectivul exploatării, în strânsă colaborare cu Centrala minereurilor Deva şi cu Institutul de cercetări şi proiectări diin localitate, a elaborat şi introdus în lucru o nouă metodă de exploatare, întru totul adecvată specificului zăcămîntului de aici, care asigură o productivitate de circa 3 ori mai mare şi un consum de lemn de aproape 3 ori mai mic. Acum, metoda este generalizată în toată mina. Fructificând experienţa cîştigată, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii de la mină au iniţiat şi alte acţiuni menite să ducă la creşterea volumului de lucrări de pregătire a zăcămîntului. Efectul ? Viteza de avansare a sporit cu 25 la sută faţă de metoda clasică practicată pină nu de mult, iar volumul manoperei a scăzut cu 30 la sută. In plus, mecanizarea este integrală — atît la perforare, cit şi la Încărcare — deci, efortul fizic al minerilor este minim. Şi asemenea exemple s-ar putea da incă multe de la mina Deva. Aceasta pentru că, aici, consiliul oamenilor muncii nu se mulţumeşte doar cu întocmirea unui program de lucru — în care fiecare inginer şi tehnician este cuprins anual cu cel puţin o temă de certă valoare tehnică şi economică , ci urmăreşte, lunar, stadiul realizării lucrărilor, înlătură greutăţile şi, in funcţie de cerinţe, iniţiază noi acţiuni. De fapt, acesta este suportul rezultatelor cu care Exploatarea minieră Deva a întîmpinat a 32-a aniversare a eliberării patriei: îndeplinirea planului producţiei globale în proporţie de 113 la sută, depăşirea productivităţii planificate cu 14,5 la sută, reducerea cheltuielilor de producţie la 1 000 lei producţiemarfă cu 99 lei. Colectivele de oameni ai muncii din municipiul Deva care acţionează cu pasiune şi dăruire pentru a da viaţă sarcinilor subliniate de conducerea partidului nostru în domeniul economic sunt numeroase. Meritoriu este, astfel, efortul depus de colectivul de la Termocentrala Mintia pentru creşterea siguranţei in funcţionarea sistemului energetic şi reducerea duratei de opriri pentru reparaţii. Şi la această unitate, ca şi la mină, activitatea concretă, specifică locului de muncă, determinată de o anumită cerinţă a îndeplinirii planului, constituie trăsătura esenţială a muncii de partid, a acţiunilor consiliului oamenilor muncii. Un exemplu este, în acest sens, edificator. S-a pus problema opririi blocului cu numărul 3 pentru reparaţie capitală. Consiliul oamenilor muncii a întocmit din timp un minuţios program de pregătire, în care scop a atras pe cei mai pricepuţi ingineri, maiştri şi muncitori din unitate. In acest mod, personalul specializat în asemenea lucrări a înlocuit, pentru prima dată în această unitate, statorul generatorului cu unul nou. Pregătirea temeinică a lucrării, alături de priceperea muncitorilor specialiști, a dus la scurtarea duratei de oprire cu 6 zile, ceea ce s-a soldat cu o producţie suplimentară de peste 25 milioane kWh energie electrică. Intensă activitate creatoare, operativitate şi receptivitate înregistrează şi colectivul întreprinderii de materiale de construcţii Bîrcea. In unitate, la un moment dat, au apărut dificultăţi în desfacerea stâlpilor electrici de tipul SE-1. In plus, tehnologia de fabricaţie era foarte pretenţioasă. Pe de altă parte, beneficiarii cereau în cantităţi mult mai mari stilpi electrici de tipul SE-4. Analizind atent situaţia, consiliul oamenilor muncii, sub directa îndrumare a comitetului de partid, a solicitat sprijinul unui grup de ingineri şi muncitori specialişti pentru a găsi soluţia cea mai bună. Şi aceasta a fost pusă la punct. Ca urmare, prin aplicarea ei, producţia a fost reluată după mai puţin de o săptămână, in concordanţă cu noile cerinţe, adică, fabricarea unui produs mult solicitat în lucrările de electrificare, respectiv stîlpul SE-4, de calitate superioară şi cu eficienţă economică ridicată. Numai din această acţiune, în întreprindere se obţine o economie anuală de peste 1,2 milioane lei. Experienţa organelor şi organizaţiilor de partid din unităţile economice ale municipiului Deva în mobilizarea potenţialului de gindire tehnică şi organizatorică, în valorificarea superioară a resurselor locale este, fără îndoială, mult mai bogată şi rezultatele înregistrate in acest an atestă o asemenea apreciere. Dar sarcinile sunt mult mai mari și mai complexe, mai ales sub raport calitativ. Tocmai de la acest considerent a pornit biroul Comitetului municipal de partid Deva când, analizind modul în care se realizează productivitatea muncii in construcţii, a întreprins o largă acţiune de sprijinire a colectivelor de pe şantiere. Controlul efectuat pe cele două şantiere ale trustului judeţean de construcţii, de pildă, a arătat că în cursul primului semestru productivitatea muncii planificată nu s-a realizat integral. Cu acelaşi prilej au fost scoase in evidenţă şi cauzele care au dus la această situaţie : insuficienta pregătire a condiţiilor de lucru, neasigurarea forţei de muncă în structura cerută de lucrări, pierderi mari din fondul de timp maxim disponibil, „goluri“ in aprovizionarea tehnico-materială ş.a. A mai rezultat că, deşi necesarul de utilaje a fost permanent asigurat, acestea nu s-au utilizat la nivelul corespunzător. Acţionând în spiritul indicaţiilor date de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 12—13 mai ax., biroul comitetului municipal de partid a sprijinit organizaţiile de partid de pe şantiere în aplicarea unor măsuri care să ducă la îmbunătăţirea activităţii. între altele, se vizează extinderea acordului global, folosirea utilajelor şi a forţei de muncă în mai multe schimburi sau in schimburi prelungite, întărirea disciplinei. Drept urmare, în lunile iulie şi august, ritmul de lucru pe şantiere a fost mult superior celui din lunile anterioare, planul construcţiei de locuinţe s-a depăşit, iaunele obiective s-a creat un avans in execuţie şi, bineînţeles, a crescut productivitatea muncii. Dar realitatea demonstrează că nu numai pe şantiere, ci şi în alte întreprinderi — chiar şi in cele cu rezultate foarte bune — există încă resurse nevalorificate. De aceea, pentru punerea lor în valoare, comitetul municipal de partid constituie Lunar colective de lucru, care, împreună cu specialiştii din unităţile economice, studiază diferite aspecte ale procesului muncii şi elaborează propuneri de măsuri. Acestea sunt examinate şi aprobate apoi de comitetele de partid şi consiliile oamenilor muncii. Desfăşurăm deci în această direcţie o activitate permanentă, care permite ca la intervale scurte de timp să fie cuprinse toate întreprinderile. Ceea ce, desigur, oferă garanţia unor noi succese în îndeplinirea planului şi angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Ing. Nicolae ANDRONACHE secretar al Comitetului municipal Deva al P.C.R. Cum conduce comitetul municipal de partid activitatea economică Rezultate, preocupări, cerinţe în unităţi din Deva PAGINA 3 Imagine panoramică a Combinatului de celuloză și hîrtie din Drobeta Turnu-Severin LA I.R.E. IAŞI Importante sporuri de producţie Colectivul de muncă de la întreprinderea de reţele electrice Iaşi a realizat, în perioada care a trecut din acest an, o producţie globală industrială, peste prevederi, în valoare de aproape două milioane lei şi o producţie la construcţii-montaje, peste graficul la zi, de 3,5 milioane lei. Aceste rezultate se datoresc folosirii mai depline a instalaţiilor şi reţelelor existente, precum şi a extinderii lor la noile obiective industriale, cartiere de locuinţe şi la sate. In acelaşi timp, a crescut gradul de siguranţă în alimentarea cu energie electrică a beneficiarilor. Concomitent cu activitatea de servire promptă şi în deplină siguranţă cu energie electrică şi a celei de construire a reţelelor necesare, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.R.E. Iaşi efectuează şi proiectarea acestor reţele, a staţiilor şi punctelor de transformare. (M. Corcaci), în fotografie: Aspect din camera de comandă Toate capacităţile de producţie la termen in funcţiune ! • In acest trimestru, zeci şi zeci de noi unităţi urmează să producă • Se impun extinderea largă a lucrului în două şi trei schimburi, întărirea ordinii şi disciplinei pe fiecare şantier • Pentru grăbirea montajului tehnologic este necesară şi participarea echipelor din partea întreprinderilor beneficiare Comparativ cu orice perioadă anterioară, exigenţele acestui trimestru sunt considerabil sporite pentru absolut toate şantierele de investiţii productive. Este firesc, deoarece acum, în această perioadă deosebit de favorabilă muncii intense pe şantiere, constructorii şi montorii susţin, practic, partea cea mai grea, efectiv hotăritoare, a „bătăliei“ desfăşurata în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan şi, mai cu seamă, a programului de puneri în funcţiune stabilit pentru acest prim an al cincinalului. Intr-adevăr, pînă la sfîrşitul trimestrului III, un număr mare de noi unităţi, capacităţi şi instalaţii sînt prevăzute să se alinieze la „startul“ producţiei. Concomitent, tot în acest trimestru, urmează să fie încheiate sau aproape încheiate lucrările de construcţii şi, îndeosebi, cele de montaj tehnologic la alte citeva zeci de obiective cu termene de punere in funcţiune în 1976. Se desprind, deci, cu claritate complexitatea sarcinilor, responsabilitatea majoră, atît profesională, cit şi politică, ce revin in această perioadă tuturor factorilor angajaţi în realizarea investiţiilor. Ce reflectă stadiul realizărilor pe un şir de şantiere de investiţii ? Mai întîi, imaginea unei activităţi energice şi rodnice, concretizată, deseori, în rezultate superioare prevederilor din grafice, prin pregătirea temeinică, cu deosebită grijă, a condiţiilor tehnico-organizatorice necesare la darea în funcţiune a noilor capacităţi. Numărul şantierelor din această categorie este mare şi vom menţiona, îndeosebi, pe cele de la întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş, întreprinderea mecanică „Nicolina“ din Iaşi, întreprinderea de utilaj greu din Craiova, ale unor capacităţi de la întreprinderile de maşini grele şi „Tinara Gardă“ din Capitală. Dintre „atu“-urile constructorilor şi montorilor reţinem, în special, concepţia organizatorică clară privind desfăşurarea in ritm intens şi insuccesiunea firească a lucrărilor, precum şi răspunderea, spiritul de ordine şi disciplină, abnegaţia, dovedite permanent în „focul“ muncii, la aplicarea în practică a măsurilor adoptate pentru intensificarea ritmului zilnic de lucru. Totodată însă sunt şi şantiere unda — din diferite motive — nici activitatea depusă, nici rezultatele obţinute nu se situează la nivelul aşteptărilor şi al posibilităţilor reale de care dispun constructorii şi montorii. Cauzele greutăţilor şi neajunsurilor întimpinate sunt bine cunoscute, au format nu o dată obiectul unor profunde analize, la faţa locului, cu participarea tuturor factorilor interesaţi, sub directa îndrumare a organelor judeţene de partid. Şi, fapt extrem de important, în cazul multora dintre şantierele de investiţii aflate in această situaţie, concluziile privind natura dificultăţilor intimpinate relevă existenţa, chiar pe şanterele respective, a mijloacelor şi resurselor necesare redresării hotărite a situaţiei, accelerării ritmului de execuţie. Acesta este, de altfel, obiectivul fundamental subliniat cu tărie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie a.c. şi pe care constructorii şi mentorii au datoria să-l înfăptuiască cu stăruinţă şi hotărîre : intensificarea, la maximum, prin toate căile, a ritmului de lucru, creşterea de la o zi la alta a „cotei“ realizărilor, punerea în funcţiune la termen sau mai repede a tuturor capacităţilor programate. Un exemplu în această privinţă îl oferă evoluţia activităţii de pe şantierul de la întreprinderea navală de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate şi forjate din oţel (I.N.E.T.O.F.) din Galaţi. Deşi mult timp au fost confruntaţi cu o serie de greutăţi, care şi-au pus amprenta asupra ritmului de execuţie, totuşi lucrătorii Trustului de construcţii industriale şi agrozootehnice din Bucureşti au reuşit să găsească remediul cerut de redresarea radicală a activităţii pe acest şantier. Şi-au făcut din plin simţite efectele pozitive (astăzi, nivelul realizărilor depăşeşte, aici, prevederile din grafice) măsurile aplicate cu promptitudine şi, înainte de toate, cele vizînd organizarea mai raţională a lucrărilor, un flux neîntreerupt, Întărirea ordinii şi disciplinei în muncă. Desigur, nu ne propunem să stabilim reţete general valabile în acest scop. Pe fiecare şantier în parte s-au stabilit sau sunt în curs de adoptare măsuri corespunzătoare, în funcţie de condiţiile concrete de lucru existente. Totuşi, o serie de direcţii de acţiune se impun, în mod cu totul deosebit, atenţiei. Astfel, în prezent, energiile colectivelor de la noile capacităţi aflate în construcţie se cer cu prioritate concentrate la accelerarea montajului tehnologic. Avind in vedere volumul de utilaje şi echipamente încă nemontate, livrările care se vor face în continuare, această lucrare trebuie bine organizată,mai ales pe şantierele unor capacităţi noi de la Combinatul siderurgic Galaţi, Combinatul de oţeluri speciale din Tîrgovişte, Combinatul de îngrăşăminte chimice din Bacău, Rafinăria Teleajen şi întreprinderea de materiale de construcţii din Mintia-Deva. Este vorba, printre altele, de organizarea temeinică a lucrului în 3 schimburi la montaj, iar la partea de construcţii propriu-zisă, condiţionind nemijlocit lărgirea fronturilor solicitate de echipele de montori, in 2 schimburi prelungite ; de mare importanţă sint şi preocupările vizînd folosirea raţională, cu randament superior, a parcului de maşini şi utilaje de construcţii. Un loc important în reuşita deplini a acestor eforturi în grăbirea substanţială a ritmului de montaj îl au beneficiarii noilor capacităţi productive. Prezenţa şi aportul lor concret pe şantiere, prin echipe speciale de montori, pot şi trebuie să fie considerabil îmbunătăţite. Evident, nici una din măsurile menţionate nu poate fi concepută în afara sporirii preocupărilor privind Întărirea ordinii şi disciplinei, asigurarea unui climat de muncă exigentă şi responsabilă pe toate şantierele de investiţii productive şi, în special, pe cele ale unor capacităţi de la întreprinderea de ţevi din Roman, întreprinderea de sîrmă şi produse din sirmă Buzău, întreprinderea „Unio“ Satu-Mare, uzina de valorificare complexă a cenuşilor de pirită aparţinînd C.I.C. Turnu-Măgurele — şantiere pe care ordinea şi disciplina constituie încă „punctele nevralgice“ în munca unor montori şi constructori. Fiecare zi şi fiecare ceas au căpătat acum o valoare inestimabilă şi, de aceea, trebuie preţuite şi folosite la maximum. Prezenţa riguroasă la program, utilizarea cu randament înalt a timpului de muncă, gospodărirea judicioasă a materialelor şi utilajelor de construcţii, preocuparea permanentă pentru nivelul calitativ ireproşabil al fiecărei lucrări şi operaţii executate constituie condiţii sine qua non pentru succesul deplin al eforturilor depuse de constructori şi mentori, condiţii ce nu pot fi întrunite decit prin întărirea continuă a ordinii şi disciplinei in muncă. Iată conturat un larg domeniu de acţiune pentru organele şi organizaţiile de partid de pe şantiere, chemate ca, printr-o muncă politico-educativă mai susţinută, mai eficientă, să contribuie în mod hotărîtor la unirea eforturilor tuturor lucrătorilor, să-i mobilizeze şi să le insufle conştiinţa răspunderii majore ce revine fiecăruia la locul său de muncă. In tot ce întreprind, nu trebuie nici o clipă pierdută, din vedere că adevărata măsură a modului în care acţionează o dă numai înfăptuirea exemplară a prevederilor planului de investiţii din acest an şi punerea în funcţiune la termen sau chiar mai devreme a noilor obiective şi capacităţi productive planificate. Cristian ANTONESCU zi Hi JLMN JCUS7 «i» •!* X. XX»? Capacităţile de producţie mai bine folosite Faţă de sarcinile de plan la zi, siderurgiştii din Reşiţa au realizat o producţie globală suplimentară in valoare de 30 milioane lei, concretizată în 800 tone cocs metalurgic, 10 000 tone fontă, 3 500 tone laminate finite şi alte produse siderurgice. De remarcat este faptul că sporurile de producţie şi avansul ciştigat se datoresc folosirii mai depline a capacităţilor de producţie ale agregatelor şi instalaţiilor siderurgice, promovării unor metode şi tehnologii avansate de lucru, folosirii, mai bune a timpului efectiv de muncă. Un aport deosebit la obţinerea acestor succese l-au adus şi factorii intensivi ai producţiei : creşterea productivităţii muncii, folosirea mai eficientă a materiilor prime, combustibilului şi energiei. (Nicolae Cătană).