Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)

1976-12-01 / nr. 10663

SCl NT El A — miercuri 7 decembrie 1976 Luna a cărei retrospectivă o con­semnăm se remarcă, fără îndoială, ca una din perioadele deosebit de dense ale acestui an, prin multitudinea şi importanţa evenimentelor, prin im­portanţa acţiunilor întreprinse de conducerea partidului şi statului în vederea înfăptuirii istoricelor hotărîri ale Congresului al XI- lea, dezvoltării accelerate, pe toa­te planurile, a societăţii noastre. Este suficient să amintim că in această perioadă s-au întrunit înalte foruri de partid, precum PLENARA C.C. AL P.C.R., au avut loc şedin­ţe ale COMITETULUI POLITIC E­­XECUTIV AL C.C. AL P.C.R. De a­­semenea, au avut loc reuniuni ale înaltelor foruri de stat — MAREA ADUNARE NAŢIONALA, CONSI­LIUL DE STAT, CAMERA LEGIS­LATIVA A CONSILIILOR POPU­LARE — şi, totodată, pe linia orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti, PLE­NARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIA­LISTE. In acelaşi răstimp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, a rostit cuvintări de o deosebită în­­semnătate si a ÎNTREPRINS VIZI­TE DE LUCRU IN DIFERITE UNI­TĂŢI INDUSTRIALE ŞI COMER­CIALE, soldate cu recomandări de primă importanţă pentru îmbunătăţi­rea activităţii unor sectoare ale eco­nomiei. Această vastă activitate a pri­lejuit cristalizarea unor bogate con­cluzii şi orientări practice pentru transpunerea în viaţă a hotărîri­­lor Congresului al Xl-lea. Cu a­­ceste prilejuri, s-a vădit, o dată mai mult, profunzimea cu care sunt in­vestigate fenomenele vieţii economi­­co-sociale, rigoarea ştiinţifică cu care sunt elaborate măsurile de perfecţio­nare a activităţii în diferitele sectoare pe baza consultării democratice a ma­selor largi de oameni ai muncii. Este semnificativ, bunăoară, faptul că vo­tarea de către Marea Adunare Na­ţională a legilor privind recrutarea şi repartizarea forţei de muncă şi încadrarea într-o muncă utilă a per­soanelor apte de muncă a fost pre­cedată de o amplă dezbatere publică ; în dezbatere publică se află, de asemenea, un important proiect de lege privind aprovizionarea popu­laţiei , respectiv proiectul legii re­feritor la organizarea producţiei de legume şi cartofi, precum şi valori­ficarea legumelor, cartofilor şi fruc­telor. Ca un eveniment cu adinei re­zonanţe in viaţa noastră eco­­nomico-socială se înscrie CUVIN­­TAREA ROSTITA DE TOVARĂ­ŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA C.C. AL P.C.R. Cu acest prilej au fost formulate o seamă de sarcini şi indicaţii de mare impor­tanţă atit pentru perioada imediată, cit şi în perspectivă privind perfec­ţionarea activităţii într-un şir de do­menii ale economiei. In ce priveşte planificarea, de exemplu, se cuvine a­­mintită indicaţia potrivit căreia planul poate fi socotit îndeplinit numai a­­tunci cînd au fost realizate absolut toate sortimentele necesare economiei. Orice răminere în urmă se va adău­ga, în mod obligatoriu, la planul lu­nii următoare sau chiar al anului următor, precizare extrem de impor­tantă, mai ales acum, cînd am intrat în ultima lună a anului. Măsuri de amplă perspectivă au fost enunţate în ce priveşte pro­movarea progresului tehnic, stimula­rea gîndirii tehnice proprii, origina­le, finalizarea ei practică mai opera­tivă şi mai eficientă, corespun­zător cerinţelor valorificării su­perioare a resurselor ţării, astfel incit să se confere pe deplin ac­tualului cincinal caracterul de cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice. De o importantă cu totul deosebi­tă sunt orientările secretarului ge­neral al partidului cu privire la acti­vitatea de investiţii, mai ales avînd în vedere faptul că avem de înde­plinit în acest cincinal un program de lucrări totalizînd aproape 1 000 miliarde lei. Măsurile preconizate sunt menite să determine îmbunătă­ţirea structurală a activităţii de in­vestiţii, modificarea radicală a însăşi concepţiei în construcţii-montaj, în sensul realizării unor mari economii de fonduri materiale, realizarea unor consumuri specifice mult reduse, pro­movarea tehnologiei moderne. In contextul aceloraşi preocupări pentru creşterea­ rapidă a eficienţei întregii activităţi economice se în­scriu şi indicaţiile privind perfecţio­narea organizării muncii şi produc­ţiei în toate sectoarele, utilizarea intensivă a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, încadrarea mai rigu­roasă in normele planificate de con­sum, creşterea calităţii produse­lor etc. Toate aceste indicaţii şi recoman­dări au şi început să fie transpuse în viaţă, contribuind la AMPLIFICA­REA SUCCESELOR obţinute de oa­menii muncii în dezvoltarea econo­miei naţionale. Astfel, în cursul lunii noiembrie s-a înregistrat o accelera­re a ritmului de lucru în toate dome­niile, o mobilizare­­ generală a forţe­lor pentru realizarea integrală, sor­timent cu sortiment, a prevederilor planului, concomitent cu ample ac­ţiuni de pregătire minuţioasă a pro­ducţiei anului viitor. Roadele muncii harnice desfăşurate s-au reflectat pregnant în faptul că un număr de întreprinderi industriale au şi anun­ţat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an. Există toate posibilităţile ca pină la sfîrşitul anului volumul producţiei suplimentare să totalizeze peste 10 miliarde lei. Tocmai pe o asemenea puternică temelie se va putea trece cu succes la îndeplinirea planului pe anul viitor, adoptat de Marea Adunare Naţională. Concomitent cu eforturile pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan în industrie, în această lună s-a depus O RODNICA ACTIVITATE ŞI IN AGRICULTURA. Puternic mo­bilizaţi de chemările partidului, de bilanţul bogatelor rezultate obţinute, evocate cu prilejul „Zilei recoltei“, lucrătorii ogoarelor au muncit cu spor pentru stringerea şi depozitarea tu­turor roadelor acestui an. Recolta bogată — după cum se ştie anul acesta s-au obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria României, precum şi recolte simţitor sporite la celelalte produse — a im­plicat un volum considerabil mai mare de lucrări faţă de alţi ani, efec­tuate în condiţii climatice nu dintre cele mai favorabile. Forţa de mobi­lizare a organizaţiilor de partid, buna organizare a muncii, hărnicia oame­nilor şi-au spus insă cuvîntul, astfel că la ora actuală, practic întreaga recoltă a fost strînsă de pe cimp. Consecventa cu care partidul ur­măreşte Îmbunătăţirea conti­nua A CONDIŢIILOR DE VIAŢA ALE OAMENILOR MUNCII, CREŞ­TEREA NIVELULUI LOR DE TRAI, MATERIAL ŞI SPIRITUAL, şi-a gă­sit, şi în luna pe care o încheiem, noi şi strălucite confirmări. Este revelator în acest sens faptul că Plenara C.C. al P.C.R. a dezbătut un întreg şir de măsuri cu privire la aplicarea treptată, din anul viitor, a majorării retribuţiilor, adoptarea Programului de măsuri privind sa­tisfacerea în mai bune condiţii a ce­rinţelor cetăţenilor de produse agro­­alimentare şi nealimentare, îmbună­tăţirea calităţii acestora, extinderea şi perfecţionarea prestărilor de ser­vicii către populaţie, trecerea eşalo­nată, începînd de anul viitor, la re­ducerea duratei săptăminii de lucru. Modul nemijlocit, direct, în care bunele rezultate obţinute în produc­ţie se răsfrîng asupra condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii este ilus­trat, intre altele, de faptul că redu­cerea costurilor investiţiilor prin mo­dernizarea soluţiilor de proiectare va permite construirea în plus, peste prevederile planului, a 160 000 de lo­cuinţe, numărul locuinţelor nou con­struite în cursul acestui cincinal ri­­dicîndu-se astfel la aproape 1 mili­on. Dar important este nu numai aspectul cantitativ ; după cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizitînd apartamente din noile cvartale de locuinţe, a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea confortului şi gradu­lui de funcţionalitate a acestora. Totodată, cu prilejul vizitelor de lucru întreprinse în luna noiembrie în Capitală, secretarul general al partidului a trasat sarcina să se ac­ţioneze mai stăruitor in ce priveşte diversificarea şi ridicarea calităţii bunurilor de consum, modernizarea serviciilor publice, mai buna apro­vizionare cu bunuri industriale, ex­tinderea modalităţilor moderne de prezentare şi desfacere a mărfurilor. Toate aceste măsuri şi acţiuni atestă cu tărie grija şi preocuparea constantă pe care conducerea parti­dului o manifestă pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea în domeniul ridicării ni­velului de trai al întregului po­por. Totodată, apare limpede, o dată mai mult, corelaţia indisolu­bilă dintre creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea economică a ţării, sporirea venitului naţional. Aşa cum s-a arătat la Plenara C.C., numai asigurînd, în fiecare unitate econo­mică, realizarea planului la toţi in­dicatorii, cantitativi şi calitativi, se va putea trece la săptămîna de lucru redusă, vor putea fi îndeplinite pre­vederile mobilizatoare ale programu­lui de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei ce a fost adoptat. Preocupările partidului pentru pro­blemele dezvoltării producţiei mate­riale şi creşterii nivelului de trai al întregului popor s-au împletit strîns şi în luna pe care o încheiem cu AC­TIVITATEA DE FORMARE A OMU­LUI NOU. O expresie sugestivă în acest sens o constituie adoptarea de către plenara C.C. al P.C.R. a PRO­GRAMULUI DE MASURI PRIVIND APLICAREA HOTARÎRILOR CON­GRESULUI AL XI-LEA AL PARTI­DULUI ȘI ALE CONGRESULUI E­­DUCATIEI POLITICE ŞI AL CUL­TURII SOCIALISTE IN DOME­NIUL MUNCII IDEOLOGICE, POLI­TICE ŞI CULTURAL-EDUCATIVE. La capătul unei laborioase activităţi, desfăşurate vreme de mai mulţi ani, sub îndrumarea şi cu hotărîtoarea contribuţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru clarificarea şi îm­bogăţirea bazelor teoretice ale activi­tăţii ideologico-educative în strînsă legătură cu concluziile evidenţiate de experienţa practică, partidul nostru dispune acum de un program clar şi atotcuprinzător de acţiune, care sta­bileşte, într-o viziune unitară, sar­cini precise pentru toţi factorii edu­cativi. Luna noiembrie a marcat, pe linia aceloraşi preocupări, începerea prac­tică pe scară largă a FESTIVALU­LUI NAŢIONAL AL EDUCAŢIEI ŞI CULTURII SOCIALISTE „CÂNTA­­­­REA ROMÂNIEI“, manifestare poli­­tico-ideologică şi cultural-artistică de o amploare şi complexitate fără pre-­­cedent, la care sunt chemaţi să par­ticipe fruntaşi în muncă, în învăţă­tură, în cercetare. Urmărind să pu­nă în evidenţă cele mai înalte valori ale creaţiei noastre artistice, Festi­valul „Cîntarea României“ îşi propu­ne să contribuie la educarea întregii societăţi, a tineretului, în special, în spiritul muncii neobosite, consacrate făuririi socialismului pe pămîntul pa­triei noastre, al patriotismului înflă­cărat, al devotamentului faţă de par­tid, al umanismului revoluţionar. In concepţia partidului nostru, fău­rirea omului nou implică formarea unei conştiinţe înaintate, revoluţio­nare, însuşirea unei temeinice pregă­tiri profesionale, cit şi o dezvoltare fizică armonioasă, ca expresie a unei dezvoltări multilaterale a personali­tăţii umane. O vie expresie a aces­tei concepţii o reprezintă adop­tarea, în şedinţa din 16 noiembrie a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a PROGRAMULUI PEN­TRU DEZVOLTAREA ACTIVITATII DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT şi organizarea competiţiei „DACIA­­DA“. Măsurile prevăzute pentru sti­mularea mişcării sportive de masă, crearea unor condiţii tot mai bune în vederea participării tuturor cetă­ţenilor ţării la practicarea sporturilor, pentru îmbunătăţirea organizării şi conducerii sportului de performanţă in toate disciplinele, pentru lărgirea bazei lui de masă, pentru întărirea ordinii şi înrădăcinarea mai profundă a normelor eticii în întreaga mişcare sportivă — întregesc programele de educaţie politică, ideologică, cultural­­ştiinţifică, potenţînd întregul pro­ces de dezvoltare complexă a omu­lui nou. Intrăm in ultima lună a anului, înarmaţi cu orientări şi indicaţii pre­cise pentru îndeplinirea cu deplin succes a sarcinilor ce ne revin, pen­tru obţinerea unor rezultate mereu mai bune în întreaga activitate eco­­nomico-socială. Tocmai de aceea este necesar ca organizaţiile de partid să urmărească stăruitor, in ultima lună care a mai rămas pină la sfirşitul a­­nului, realizarea exemplară a sarci­nilor de plan, să iniţieze măsuri efi­ciente de înlăturare a oricăror res­tanţe, folosind din plin în acest scop mijloacele muncii politico-educative. ★ Agenda lunii noiembrie a înmă­nuncheat evenimente de o deosebită însemnătate pentru viaţa social-poli­­tică a ţării noastre şi, totodată, a­­vînd o amplă semnificaţie pe plan internaţional. Ca un eveniment de deosebită importanţă se înscrie în acest sens DIALOGUL ROMÂNO-SOVIETIC LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, prile­juit de vizita pe care a intreprins-o în România, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. Prin rezultatele lor rod­nice, prin orientările date spre adîn­­cirea cooperării multilaterale, convor­birile dintre cei doi conducători de partid reprezintă un moment de semnificaţie istorică în evoluţia re­laţiilor frăţeşti româno-sovietice, oferind o nouă şi elocventă ilustra­re a consecvenţei cu care partidul şi statul nostru, în spiritul Congre­sului al XI-lea, acţionează pentru dezvoltarea continuă a prieteniei, solidarităţii şi conlucrării cu toate ţările socialiste. Rezultatele vizitei îşi găsesc oglindirea în Declaraţia pri­vind dezvoltarea continuă a colabo­rării şi prieteniei frăţeşti între P.C.R. şi P.C.U.S., între România şi Uniunea Sovietică, document care, reafirmînd principiile de bază ale ra­porturilor reciproce din Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală, a dat expresie hotărîrii şi vo­inţei comune de a dezvola colabo­rarea în toate domeniile între par­tidele, ţările şi popoarele noastre. Satisfacţia cu care comuniştii, în­tregul nostru popor salută rezulta­tele convorbirilor de la Bucureşti îşi are izvorul in convingerea nestrămu­tată că ele vor marca o treaptă nouă, superioară în dezvoltarea continuă a raporturilor dintre România socia­listă şi Uniunea Sovietică, constitu­ind, totodată, un aport de seamă la cauza generală a socialismului şi păcii. Aceleiaşi preocupări statornice pentru lărgirea cooperării, pe diver­se ţărimuri, cu ţările alături de care zidim noua orinduire i se circum­scriu şi alte evenimente ale lunii, între care sesiunea comisiilor mixte guvernamentale de colaborare eco­nomică şi tehnică dintre România, pe de o parte, R.S.F. Iugoslavia, R.D. Germană, R.S. Vietnam, pe de altă parte — toate soldate cu rezultate concrete, pozitive pentru evoluţia de perspectivă a raporturilor noastre. In virtutea rolului şi răspunderii deosebite ce revin ţărilor socialiste, partidelor lor comuniste în evoluţia vieţii internaţionale, partidul şi sta­tul nostru dezvoltă totodată o con­lucrare activă cu celelalte ţări so­cialiste pe arena mondială, aducîn­­du-şi astfel contribuţia la soluţiona­rea, in interesul tuturor popoarelor, a marilor probleme care confruntă lumea de azi. Acestui deziderat i-a răspuns şi CONSFĂTUIREA COMI­TETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA, care a avut loc la Bucu­reşti. Evidenţiind spiritul de înaltă răspundere manifestat de ţările socialiste faţă de soarta umani­tăţii, consfătuirea a reflectat hotă­­rîrea cu care aceste state acţionează pentru a contribui la eforturile ge­nerale consacrate înfăptuirii securi­tăţii europene, a formulat, in Decla­raţia adoptată, un şir de pro­puneri concrete pentru traducerea în viaţă, integrală şi ca un tot uni­tar, a prevederilor Actului final de la Helsinki. De o evidentă însemnătate este relevarea cerinţei de a se acţiona pentru completarea destinderii poli­tice prin măsuri de dezarmare, de reducere reală a înarmărilor nucle­are şi de dezangajare militară — pe această linie înscriindu-se proiectul de Tratat prin care statele partici­pante la Conferinţa general-euro­­peană îşi asumă angajamentul de a nu folosi primele unul împotriva al­tuia armele nucleare, evidenţierea necesităţii ca procesul reducerii for­ţelor armate să înglobeze, la scara întregului continent, atit forţele ar­mate naţionale, cit şi cele aflate pe teritorii străine, de a se ajunge la crearea unor zone de bună vecină­tate şi cooperare pe continent, la de­păşirea divizării în blocuri militare opuse — evitîndu-se lărgirea celor existente şi accentuîndu-se latura politică a activităţii Tratatului de la Varşovia, acestui obiectiv slujin­­du-i şi crearea Comitetului miniştri­lor de externe ai ţărilor participante. Consfătuirea a relevat în acest sens rolul important ce revine luptei po­poarelor, maselor celor mai largi in înfăptuirea acestei cauze comune. Pe agenda evenimentelor lunii no­iembrie s-au înscris, totodată, vizita primului ministru al guvernului român în Irak, prezenţa la Bucu­reşti a unui şir de reprezentanţi de seamă ai unor state din Africa şi Asia, ca şi prezenţa unor delegaţii române în diverse ţări în curs de dezvoltare — toate reflectînd­­ con­secvenţa cu care România ac­ţionează pentru extinderea co­laborării cu ţările în curs de dezvol­tare, ţările nealiniate, cu toate po­poarele­­care luptă pentru propăşirea economică, pentru afirmarea unor relaţii internaţionale noi, cu adevărat echitabile. In acelaşi timp, semnarea acordu­lui pe termen lung de colaborare economică, industrială şi tehnică dintre România şi S.U.A., primul de acest fel încheiat pe o perioadă de 10 ani intre cele două ţări, ca şi sesiu­nea Comisiei mixte guvernamentale româno-vest-germane aduc noi con­firmări liniei constante a statului nostru de lărgire a relaţiilor în do­meniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, in­clusiv cu statele capitaliste dezvolta­te, aceasta corespunzînd cerinţelor coexistenţei paşnice, ale progresului şi destinderii internaţionale. Multiple evenimente de pe arena Internaţională desfăşurate în perioa­da la care se referă cronica de faţă atestă PARTICIPAREA ACTIVA ŞI CONSTRUCTIVA A ROMÂNIEI SOCIALISTE LA DEZBATEREA MARILOR PROBLEME ALE CON­TEMPORANEITĂŢII. După cum se ştie, una din problemele cardinale care preocupă în cel mai înalt grad popoarele este dezarmarea generală, în primul rînd dezarmarea nu­cleară. Pe acest plan se impune a fi consemnată o iniţiativă de larg răsunet prezentată la O.N.U., a­­vînd drept coautoare şi ţara noastră : propunerea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Adunării Ge­nerale a O.N.U., în 1978, consacrată exclusiv problemelor dezarmării ge­nerale şi totale. Propunerea dă expre­sie dorinţei de a se asigura — potrivit cerinţelor democratizării relaţiilor in­ternaţionale — cel mai larg cadru de dezbatere a acestei probleme vitale a lumii de azi, de a cărei rezolvare depind în mod direct pacea şi pro­gresul general. Tot la O.N.U. s-a aflat în atenţie în această perioadă proiectul iniţiat de U.R.S.S. şi la care România a de­venit coautoare , privind încheierea unui tratat internaţional asupra nerecurgerii la forţă în relaţiile din­tre state. In cursul dezbaterilor a fost reafirmată poziţia ţării noastre privind importanţa hotăritoare a apli­cării consecvente şi neabătute a aces­tui principiu pentru lichidarea prac­ticilor specific imperialiste, pentru realizarea efectivă a normelor de bază ale dreptului internaţional, pen­tru democratizarea raporturilor inter­statale şi triumful spiritului de jus­tiţie şi echitate în viaţa internaţio­nală. In acelaşi timp, dezbaterile din alte organisme ale Naţiunilor Unite au reliefat afirmarea tot mai puter­nică a imperativului instaurării unei noi ordini economice mondiale. Ast­fel, Comitetul economic al Adunării Generale a adoptat un proiect de re­zoluţie al Grupului celor 77 în le­gătură cu Conferinţa asupra coope­rării economice internaţionale — do­cument ce se face ecoul voinţei aces­tor state de a acţiona, în conlucrare cu ţările dezvoltate, pentru a găsi soluţii juste şi echitabile problemelor aflate în atenţia conferinţei, aceasta fiind în interesul tuturor statelor, atit al celor în curs de dezvoltare, cît şi al celor industrializate. întreaga desfăşurare a sesiunii O.N.U. pune în evidenţă necesitatea întăririi rolului şi eficienţei O.N.U. în viaţa internaţională. Cu deosebită pregnanţă s-a impus acest deziderat în cursul dezbaterilor din Comitetul juridic al Adunării Generale. Adop­tarea prin consens a proiectului de rezoluţie prezentat în acest sens de România şi Filipine, la care au de­venit coautoare alte 60 de state, ex­primă elocvent caracterul imperativ al propunerilor vizînd adaptarea or­ganizaţiei la schimbările profunde ale contemporaneităţii. Aceluiaşi Ţel i-ar sluji, fără îndoială, înfăptuirea pină la capăt a principiului univer­salităţii , prin admiterea R. S. Vietnam in organizaţie. In cursul lunii noiembrie s-au în­registrat NOI PAŞI SPRE REGLE­MENTAREA PAŞNICA A SITUA­ŢIEI DIN LIBAN. Pe întreg terito­riul ţării au fost amplasate aşa-nu­­mitele „căşti verzi“, respectiv forţele militare arabe însărcinate să asigure respectarea încetării focului. Fireşte, este vorba, deocamdată, doar de so­luţionarea unor aspecte militare me­nite să ofere condiţiile pentru re­intrarea treptată a vieţii pe făgaşul normal, ceea ce s-ar răsfrînge pozi­tiv asupra climatului general în re­giune. De altfel, situaţia din Orientul Mij­lociu s-a aflat in atenţia a diverse foruri internaţionale, relevîndu-se încă o dată că numai in cadrul unei reglementări globale în această zonă şi-ar putea găsi o soluţionare trainică şi problemele din Liban. Dezbaterile au subliniat din nou necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea justă şi durabilă a situaţiei din Orientul Mijlociu, pe baza retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi recunoaşterea drepturilor legitime ale poporului pa­­lestinean, inclusiv la formarea sta­tului său independent, garantarea in­dependenţei şi suveranităţii tutur­or statelor din zonă. In această privinţă întruneşte un larg consens propune­rea pentru reluarea cit mai grabnică a Conferinţei de pace de la Geneva, cu participarea tuturor statelor inte­resate şi, bineînţeles, a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, al cărei aport este indispensabil. Noi fapte şi evenimente vin să con­firme INTENSIFICAREA LUPTEI POPOARELOR DIN AFRICA AUS­TRALA împotriva dominaţiei COLONIALE şi RASISTE. La Gene­va se desfăşoară Conferinţa asupra viitorului constituţional al Rhodesiei — însăşi organizarea sa fiind impusă ca rezultat direct al acestei lupte. In ciuda tentativelor rasiştilor de la Salisbury de a amina data transfe­rului puterii către reprezentanţii au­tentici ai majorităţii africane sau de a eluda conţinutul acestui transfer, devine tot mai limpede că poporul Zimbabwe nu va putea fi împiedicat, pină la urmă, să-şi cucerească drep­tul sacru de a fi deplin stăpîn pe propriile destine. învăţămintele istoriei mai recente a continentului african sunt cît se poate de clare : orice încercări ale colonialismului şi imperialismului de a perpetua vechile rînduieli, de a menţine popoarele africane în robie sunt inevitabil sortite eşecului. Nici o forţă nu poate şi nu va putea înăbuşi lupta popoarelor africane pentru eliberarea lor naţională şi so­cială deplină, luptă care, după cum se ştie, se bucură de solidaritatea şi sprijinul poporului român, al tuturor forţelor progresiste din lume. Un eveniment urmărit cu a­­tenţie de opinia publică inter­naţională l-au constituit ALEGE­RILE PREZIDENŢIALE DIN S.U.A., în cadrul cărora victoria a fost obţinută de candidatul partidului democrat, Jimmy Carter. Comentînd primele declaraţii de politică exter­nă după alegeri ale preşedintelui ales, observatorii exprimă opinia că acele orientări realiste ce s-au ma­nifestat în ultimii ani în politica americană vor fi continuate şi sub administraţia Cartei. EVOLUŢII SEMNIFICATIVE AU AVUT LOC IN SPANIA în acest interval de timp, ele reflectînd vi­goarea crescândă a luptei forţelor progresiste pentru normalizarea vieţii politice. Au luat o uriaşă amploare manifestaţiile populare, grevele in sprijinul unor revendicări economice vitale, ca şi al înfăptuirii unor reale şi profunde transformări democra­tice. Peste două milioane de oameni ai muncii au luat parte la 12 noiem­brie la acţiunile greviste organizate în cadrul „Zilei de luptă naţională", a­­preciată drept cea mai amplă acţiune revendicativă din ultimele decenii. In acest context se înscrie adoptarea de către parlamentul spaniol a proiectu­lui de reformă politică prezentat de guvern şi care prevede instituirea unui regim parlamentar. Reprezentan­ţii partidelor de opoziţie au adus cri­tici legii adoptate, cerînd lega­lizarea tuturor partidelor, inclusiv a partidului comunist, asigurarea de drepturi şi libertăţi care să garan­teze participarea liberă, deplină şi egală în drepturi a tuturor forţelor democratice la viaţa politică a ţării. Aşa cum a subliniat Partidul Comu­nist Spaniol, în aceste momente, de deosebită importanţă pentru evolu­ţia situaţiei din Spania, esenţială este, mai mult ca oricînd, colaborarea şi acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste ale ţării. Luna noiembrie a fost marcată, deci, pe plan internaţional de o serie de evoluţii ce au oferit noi confir­mări poziţiilor constructive ale parti­dului şi statului nostru, de numeroase evenimente în a căror desfăşurare România socialistă a adus impor­tante contribuţii constructive în spri­jinul dezvoltării proceselor pozitive, înnoitoare, caracteristice epocii con­temporane. Ioan ERHAN Dumitru TINU CRONICA LUNII NOIEMBRIE­ ­ internă şi internaţională ! în folosul oamenilor muncii Se diversifică producţia la „fabrica de case“ din Craiova Marca întreprinderii de prefabri­cate din beton Craiova este cunos­cută în peste 30 de judeţe ale ţării, unde întreprinderea craioveană îşi trimite produsele sale, printre care tuburi precomprimate, stîlpi elec­trici, diverse elemente pentru con­strucţii industriale (chesoane in trei tipodimensiuni, panouri pentru în­chiderea halelor, elemente de aco­periş) panouri pentru locuinţe ş.a. Bunele aprecieri de care se bucură produsele realizate se datoresc îndeosebi seriozităţii şi spiritului novator de care dau do­vadă muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii ce îşi desfăşoară activitatea aici. Suportul acestei afirmaţii constă, în primul rînd, în rezulta­tele pozitive obţinute în domeniul diversificării producţiei de mate­riale de construcţii şi perfecţionă­rii tehnologiilor de fabricaţie. Grăi­tor în acest sens este faptul că de la an la an sporeşte gama produ­selor realizate. In prezent, între­prinderea craioveană produce ele­mente prefabricate în 110 tipodi­mensiuni, faţă de numai 8 cite se fabricau cu 10 ani în urmă. Dacă In 1964 — anul de debut al între­prinderii — produsul de bază erau spalierii pentru vii, în prezent I.P.B. Craiova a devenit o unitate producătoare de elemente spaţiale prefabricate, practic o „fabrică de case“. Pină acum au fost construite In tînărul cartier „Craioviţa nouă“ cinci blocuri cochete (P + 4) din astfel de elemente spaţiale. De relevat este faptul că printr-o bună organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea judicioasă a timpului de lucru şi creşterea pro­ductivităţii muncii, harnicul colec­tiv al acestei întreprinderi reuşeş­te, lună de lună, să-şi realizeze exemplar indicatorii de plan. Aşa cum ne informa inginerul Valentin Smărăndescu, directorul întreprin­derii, eforturile celor ce lucrează aici sunt orientate în direcţia tra­ducerii în practică a indicaţiilor conducerii partidului cu privire la diversificarea producţiei şi realiza­rea de materiale de construcţii mai uşoare, mai ieftine. In acest scop, in urma analizei făcute in consi­liul oamenilor muncii s-a conturat un plan de acţiune care vizează realizarea unor elemente prefabri­cate mai uşoare pentru construcţii industriale, agrozootehnice şi so­cial-culturale, cu consumuri mai reduse de materiale, fără să se afec­teze calitatea lor. Astfel, peste pu­ţin timp se va trece la asimilarea în fabricaţie a unor căpriori pentru construcţii, plăci ondulate şi drepte din poliester armat cu fibră de sti­clă pentru acoperiş şi luminatoare, ce vor fi realizate tot din poliester armat cu fibră de sticlă. In pre­zent se pun la punct tehnologiile de fabricaţie pentru aceste noi ti­puri de prefabricate pentru con­strucţii. In fotografie , un aspect de muncă din această întreprindere. (Nicolae Băbălău). PAGINA 3 Statul naţional unitar român, operă istorică a poporului (Urmare din pag. I) marchează centenarul independenţei noastre, ne dăm mai bine seama de excepţionala însemnătate a acestui eveniment pentru destinele poporului român. Tocmai cucerirea indepen­denţei, prin lupta eroică şi grelele sacrificii de singe ale întregului po­por, a permis, odată cu afirmarea tot mai viguroasă a naţiunii române ca naţiune de sine stătătoare, crearea condiţiilor pentru desăvîrşirea uni­tăţii statale. In cadrul luptei generale a între­gului nostru popor pentru dreptate socială şi libertate naţională s-a afirmat în primele rânduri, încă de la începuturile apariţiei sale pe scena vieţii sociale şi politice, proletariatul din România. Este cunoscut sprijinul activ pe care mişcarea revoluţionară socialistă l-a acordat războiului pen­tru independentă şi luptei de elibe­rare naţională a românilor din Tran­silvania. „Voim Dacia aşa cum era ea, fiindcă istoria şi dreptul, trecutul şi prezentul ne dau dreptul de a aspira la o Dacie română“ — procla­ma în 1883 cunoscuta publicaţie so­cialistă, semnificativ intitulată „Dacia viitoare“. Această atitudine înaintată a socialiştilor români reflecta adap­tarea organică a concluziilor socialis­mului ştiinţific la realităţile ţării noastre. Legăturile multilaterale ale românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor şi — în cadrul lor — le­găturile mişcării muncitoreşti din vechiul regat cu aceea de peste munţi au contribuit la pregătirea de­­săvîrşirii Unirii. Tocmai această sar­cină politică de însemnătate istorică in faţa căreia se afla societatea româ­nească a făcut ca, în condiţiile inter­naţionale complexe ale primului răz­boi mondial, după doi ani de menţi­nere a neutralităţii, România să se angajeze un război, în august 1916, de partea Antantei, nu pentru a se asocia scopurilor imperialiste urmă­rite de marile puteri, ci pentru o cauză justă şi legitimă, pe deplin îndreptăţită istoriceşte, pentru desă­vîrşirea unităţii sale statale. Lupta proprie şi energică a po­porului român pentru înfăptuirea înaltului ideal naţional a putut fi încununată de succes în condi­ţiile favorabile create prin pră­buşirea imperiilor otoman, habsbur­­gic şi ţarist, sub presiunea luptei de eliberare a popoarelor, prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, care a deschis o eră nouă în istoria omenirii. Aşa cum se ştie, încă din luna oc­tombrie 1918, întreaga Transilvanie a fost cuprinsă de o puternică eferves­cenţă revoluţionară, exprimată prin greve muncitoreşti şi lupte ţărăneşti, prin mari demonstraţii politice — pri­mul rezultat al acestor mari mişcări de masă fiind înlăturarea vechii şi sil­nicei administraţii habsburgice şi în­locuirea ei prin consilii şi gărzi na­ţionale româneşti, alese de masele populare. Momentul culminant al re­voluţiei sociale şi naţionale din Tran­silvania l-a constituit Adunarea Na­ţională de la Alba Iulia, convocată de Consiliul Naţional Român, organul politic conducător al luptei pentru Unire a românilor transilvăneni. Ale­gerea delegaţilor, pe baza sufragiului universal, în cercurile electorale de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, participarea la Adunare, pe lângă cei 1228 delegaţi aleşi, a altor zeci de mii de oameni atestă faptul că hotă­rârile adoptate au fost emanaţia voinţei unui întreg popor. „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungu­rească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, glăsuia rezoluţia adoptată de acest înalt for, decretează unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dinşii cu România“. Prin lupta plină de sacrificii a în­tregului popor, visul milenar al uni­tăţii şi-a găsit împlinirea. Intr-o cu­prinzătoare apreciere de sinteză asu­pra actului istoric din decembrie 1918, Programul P.C.R. subliniază că „formarea statului naţional unitar român nu a fost rezultatul unui eve­niment intimplător, de conjunctură, al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor ; tratatul de pace n-a fă­cut decit să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta maselor populare“. Această realitate politică şi-a găsit recunoaştere deplină pe planul dreptului internaţional, prin tratatele de pace din 1920 şi 1946, care au dat consacrare definitivă, în domeniul relaţiilor internaţionale, in­tegrităţii teritoriale şi unităţii intan­gibile a statului naţional unitar ro­mân. In perspectiva istorică, apare limpede că făurirea statului naţional unitar a fost un act de covîrşitoare Însemnătate pentru destinele po­porului român, înmănunchind şi am­­plificînd energiile creatoare ale na­ţiunii, accelerindu-i înaintarea pe calea progresului. Prin Unire au crescut forţa proletariatului român, capacitatea sa de a purta la scară naţională mari bătălii sociale. De la idealul unităţii naţionale la realizarea şi desăvîrşirea statului na­ţional unitar, independent, şi apoi la afirmarea, pe o treaptă superioară, a naţiunii, devenită naţiune socialistă, poporul român a parcurs un drum lung istoric. Prin lupta revoluţionară a poporului, sub conducerea Parti­dului Comunist Român, în ţara noas­tră a triumfat orînduirea nouă, so­cialistă. La a 58-a aniversare a mă­reţului act istoric de la 1 decembrie 1918, întregul popor trăieşte un sen­timent de legitimă mindrie şi satis­facţie pentru marile succese dobîn­­dite in cei mai luminoşi ani din is­toria patriei, anii socialismului. România înfăţişează astăzi imaginea unei ţări înfloritoare, libere şi inde­pendente, în care poporul, eliberat de orice exploatare şi asuprire, stă­pîn deplin pe soarta sa, valorifică intens resursele naţionale, dezvoltă puternic economia şi cultura, fău­­rindu-şi o viaţă din ce în ce mai bună. Una din marile cuceriri dobîndite în aceşti ani o constituie asigurarea deplinei egalităţi in drepturi a tutu­ror celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate , egalitate conti­nuu consolidată prin politica de dez­voltare armonioasă a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării. Este ceea ce a făcut ca legăturile dintre oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi să se dezvolte într-o indestructibilă frăţie. Ca rezultat al tuturor transformă­rilor economice, politice, sociale pe­trecute în societatea noastră, unita­tea statală a dobîndit o şi mai trai­nică temelie prin făurirea unei reale unităţi naţionale, avînd la bază co­munitatea intereselor fundamentale ale tuturor claselor şi păturilor so­ciale. Avîntul şi abnegaţia cu care întregul popor munceşte pentru a în­făptui măreţele obiective stabilite de Congresul al XI-lea al partidului ilustrează în mod strălucit această unitate — uriaşă forţă motrice a progresului României socialiste. Munca unită pentru înfăptuirea po­liticii partidului de continuă înflori­re a patriei socialiste reprezintă cel mai înalt omagiu adus de poporul nostru luptei şi jertfei înaintaşilor. Alexandru PORŢEANU

Next