Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)
1976-12-01 / nr. 10663
SCl NT El A — miercuri 7 decembrie 1976 Luna a cărei retrospectivă o consemnăm se remarcă, fără îndoială, ca una din perioadele deosebit de dense ale acestui an, prin multitudinea şi importanţa evenimentelor, prin importanţa acţiunilor întreprinse de conducerea partidului şi statului în vederea înfăptuirii istoricelor hotărîri ale Congresului al XI- lea, dezvoltării accelerate, pe toate planurile, a societăţii noastre. Este suficient să amintim că in această perioadă s-au întrunit înalte foruri de partid, precum PLENARA C.C. AL P.C.R., au avut loc şedinţe ale COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. De asemenea, au avut loc reuniuni ale înaltelor foruri de stat — MAREA ADUNARE NAŢIONALA, CONSILIUL DE STAT, CAMERA LEGISLATIVA A CONSILIILOR POPULARE — şi, totodată, pe linia organizaţiilor de masă şi obşteşti, PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE. In acelaşi răstimp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, a rostit cuvintări de o deosebită însemnătate si a ÎNTREPRINS VIZITE DE LUCRU IN DIFERITE UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI COMERCIALE, soldate cu recomandări de primă importanţă pentru îmbunătăţirea activităţii unor sectoare ale economiei. Această vastă activitate a prilejuit cristalizarea unor bogate concluzii şi orientări practice pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al Xl-lea. Cu aceste prilejuri, s-a vădit, o dată mai mult, profunzimea cu care sunt investigate fenomenele vieţii economico-sociale, rigoarea ştiinţifică cu care sunt elaborate măsurile de perfecţionare a activităţii în diferitele sectoare pe baza consultării democratice a maselor largi de oameni ai muncii. Este semnificativ, bunăoară, faptul că votarea de către Marea Adunare Naţională a legilor privind recrutarea şi repartizarea forţei de muncă şi încadrarea într-o muncă utilă a persoanelor apte de muncă a fost precedată de o amplă dezbatere publică ; în dezbatere publică se află, de asemenea, un important proiect de lege privind aprovizionarea populaţiei , respectiv proiectul legii referitor la organizarea producţiei de legume şi cartofi, precum şi valorificarea legumelor, cartofilor şi fructelor. Ca un eveniment cu adinei rezonanţe in viaţa noastră economico-socială se înscrie CUVINTAREA ROSTITA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA C.C. AL P.C.R. Cu acest prilej au fost formulate o seamă de sarcini şi indicaţii de mare importanţă atit pentru perioada imediată, cit şi în perspectivă privind perfecţionarea activităţii într-un şir de domenii ale economiei. In ce priveşte planificarea, de exemplu, se cuvine amintită indicaţia potrivit căreia planul poate fi socotit îndeplinit numai atunci cînd au fost realizate absolut toate sortimentele necesare economiei. Orice răminere în urmă se va adăuga, în mod obligatoriu, la planul lunii următoare sau chiar al anului următor, precizare extrem de importantă, mai ales acum, cînd am intrat în ultima lună a anului. Măsuri de amplă perspectivă au fost enunţate în ce priveşte promovarea progresului tehnic, stimularea gîndirii tehnice proprii, originale, finalizarea ei practică mai operativă şi mai eficientă, corespunzător cerinţelor valorificării superioare a resurselor ţării, astfel incit să se confere pe deplin actualului cincinal caracterul de cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice. De o importantă cu totul deosebită sunt orientările secretarului general al partidului cu privire la activitatea de investiţii, mai ales avînd în vedere faptul că avem de îndeplinit în acest cincinal un program de lucrări totalizînd aproape 1 000 miliarde lei. Măsurile preconizate sunt menite să determine îmbunătăţirea structurală a activităţii de investiţii, modificarea radicală a însăşi concepţiei în construcţii-montaj, în sensul realizării unor mari economii de fonduri materiale, realizarea unor consumuri specifice mult reduse, promovarea tehnologiei moderne. In contextul aceloraşi preocupări pentru creşterea rapidă a eficienţei întregii activităţi economice se înscriu şi indicaţiile privind perfecţionarea organizării muncii şi producţiei în toate sectoarele, utilizarea intensivă a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, încadrarea mai riguroasă in normele planificate de consum, creşterea calităţii produselor etc. Toate aceste indicaţii şi recomandări au şi început să fie transpuse în viaţă, contribuind la AMPLIFICAREA SUCCESELOR obţinute de oamenii muncii în dezvoltarea economiei naţionale. Astfel, în cursul lunii noiembrie s-a înregistrat o accelerare a ritmului de lucru în toate domeniile, o mobilizare generală a forţelor pentru realizarea integrală, sortiment cu sortiment, a prevederilor planului, concomitent cu ample acţiuni de pregătire minuţioasă a producţiei anului viitor. Roadele muncii harnice desfăşurate s-au reflectat pregnant în faptul că un număr de întreprinderi industriale au şi anunţat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an. Există toate posibilităţile ca pină la sfîrşitul anului volumul producţiei suplimentare să totalizeze peste 10 miliarde lei. Tocmai pe o asemenea puternică temelie se va putea trece cu succes la îndeplinirea planului pe anul viitor, adoptat de Marea Adunare Naţională. Concomitent cu eforturile pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan în industrie, în această lună s-a depus O RODNICA ACTIVITATE ŞI IN AGRICULTURA. Puternic mobilizaţi de chemările partidului, de bilanţul bogatelor rezultate obţinute, evocate cu prilejul „Zilei recoltei“, lucrătorii ogoarelor au muncit cu spor pentru stringerea şi depozitarea tuturor roadelor acestui an. Recolta bogată — după cum se ştie anul acesta s-au obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria României, precum şi recolte simţitor sporite la celelalte produse — a implicat un volum considerabil mai mare de lucrări faţă de alţi ani, efectuate în condiţii climatice nu dintre cele mai favorabile. Forţa de mobilizare a organizaţiilor de partid, buna organizare a muncii, hărnicia oamenilor şi-au spus insă cuvîntul, astfel că la ora actuală, practic întreaga recoltă a fost strînsă de pe cimp. Consecventa cu care partidul urmăreşte Îmbunătăţirea continua A CONDIŢIILOR DE VIAŢA ALE OAMENILOR MUNCII, CREŞTEREA NIVELULUI LOR DE TRAI, MATERIAL ŞI SPIRITUAL, şi-a găsit, şi în luna pe care o încheiem, noi şi strălucite confirmări. Este revelator în acest sens faptul că Plenara C.C. al P.C.R. a dezbătut un întreg şir de măsuri cu privire la aplicarea treptată, din anul viitor, a majorării retribuţiilor, adoptarea Programului de măsuri privind satisfacerea în mai bune condiţii a cerinţelor cetăţenilor de produse agroalimentare şi nealimentare, îmbunătăţirea calităţii acestora, extinderea şi perfecţionarea prestărilor de servicii către populaţie, trecerea eşalonată, începînd de anul viitor, la reducerea duratei săptăminii de lucru. Modul nemijlocit, direct, în care bunele rezultate obţinute în producţie se răsfrîng asupra condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii este ilustrat, intre altele, de faptul că reducerea costurilor investiţiilor prin modernizarea soluţiilor de proiectare va permite construirea în plus, peste prevederile planului, a 160 000 de locuinţe, numărul locuinţelor nou construite în cursul acestui cincinal ridicîndu-se astfel la aproape 1 milion. Dar important este nu numai aspectul cantitativ ; după cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizitînd apartamente din noile cvartale de locuinţe, a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea confortului şi gradului de funcţionalitate a acestora. Totodată, cu prilejul vizitelor de lucru întreprinse în luna noiembrie în Capitală, secretarul general al partidului a trasat sarcina să se acţioneze mai stăruitor in ce priveşte diversificarea şi ridicarea calităţii bunurilor de consum, modernizarea serviciilor publice, mai buna aprovizionare cu bunuri industriale, extinderea modalităţilor moderne de prezentare şi desfacere a mărfurilor. Toate aceste măsuri şi acţiuni atestă cu tărie grija şi preocuparea constantă pe care conducerea partidului o manifestă pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea în domeniul ridicării nivelului de trai al întregului popor. Totodată, apare limpede, o dată mai mult, corelaţia indisolubilă dintre creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea economică a ţării, sporirea venitului naţional. Aşa cum s-a arătat la Plenara C.C., numai asigurînd, în fiecare unitate economică, realizarea planului la toţi indicatorii, cantitativi şi calitativi, se va putea trece la săptămîna de lucru redusă, vor putea fi îndeplinite prevederile mobilizatoare ale programului de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei ce a fost adoptat. Preocupările partidului pentru problemele dezvoltării producţiei materiale şi creşterii nivelului de trai al întregului popor s-au împletit strîns şi în luna pe care o încheiem cu ACTIVITATEA DE FORMARE A OMULUI NOU. O expresie sugestivă în acest sens o constituie adoptarea de către plenara C.C. al P.C.R. a PROGRAMULUI DE MASURI PRIVIND APLICAREA HOTARÎRILOR CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI ȘI ALE CONGRESULUI EDUCATIEI POLITICE ŞI AL CULTURII SOCIALISTE IN DOMENIUL MUNCII IDEOLOGICE, POLITICE ŞI CULTURAL-EDUCATIVE. La capătul unei laborioase activităţi, desfăşurate vreme de mai mulţi ani, sub îndrumarea şi cu hotărîtoarea contribuţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru clarificarea şi îmbogăţirea bazelor teoretice ale activităţii ideologico-educative în strînsă legătură cu concluziile evidenţiate de experienţa practică, partidul nostru dispune acum de un program clar şi atotcuprinzător de acţiune, care stabileşte, într-o viziune unitară, sarcini precise pentru toţi factorii educativi. Luna noiembrie a marcat, pe linia aceloraşi preocupări, începerea practică pe scară largă a FESTIVALULUI NAŢIONAL AL EDUCAŢIEI ŞI CULTURII SOCIALISTE „CÂNTAREA ROMÂNIEI“, manifestare politico-ideologică şi cultural-artistică de o amploare şi complexitate fără pre-cedent, la care sunt chemaţi să participe fruntaşi în muncă, în învăţătură, în cercetare. Urmărind să pună în evidenţă cele mai înalte valori ale creaţiei noastre artistice, Festivalul „Cîntarea României“ îşi propune să contribuie la educarea întregii societăţi, a tineretului, în special, în spiritul muncii neobosite, consacrate făuririi socialismului pe pămîntul patriei noastre, al patriotismului înflăcărat, al devotamentului faţă de partid, al umanismului revoluţionar. In concepţia partidului nostru, făurirea omului nou implică formarea unei conştiinţe înaintate, revoluţionare, însuşirea unei temeinice pregătiri profesionale, cit şi o dezvoltare fizică armonioasă, ca expresie a unei dezvoltări multilaterale a personalităţii umane. O vie expresie a acestei concepţii o reprezintă adoptarea, în şedinţa din 16 noiembrie a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a PROGRAMULUI PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITATII DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT şi organizarea competiţiei „DACIADA“. Măsurile prevăzute pentru stimularea mişcării sportive de masă, crearea unor condiţii tot mai bune în vederea participării tuturor cetăţenilor ţării la practicarea sporturilor, pentru îmbunătăţirea organizării şi conducerii sportului de performanţă in toate disciplinele, pentru lărgirea bazei lui de masă, pentru întărirea ordinii şi înrădăcinarea mai profundă a normelor eticii în întreaga mişcare sportivă — întregesc programele de educaţie politică, ideologică, culturalştiinţifică, potenţînd întregul proces de dezvoltare complexă a omului nou. Intrăm in ultima lună a anului, înarmaţi cu orientări şi indicaţii precise pentru îndeplinirea cu deplin succes a sarcinilor ce ne revin, pentru obţinerea unor rezultate mereu mai bune în întreaga activitate economico-socială. Tocmai de aceea este necesar ca organizaţiile de partid să urmărească stăruitor, in ultima lună care a mai rămas pină la sfirşitul anului, realizarea exemplară a sarcinilor de plan, să iniţieze măsuri eficiente de înlăturare a oricăror restanţe, folosind din plin în acest scop mijloacele muncii politico-educative. ★ Agenda lunii noiembrie a înmănuncheat evenimente de o deosebită însemnătate pentru viaţa social-politică a ţării noastre şi, totodată, avînd o amplă semnificaţie pe plan internaţional. Ca un eveniment de deosebită importanţă se înscrie în acest sens DIALOGUL ROMÂNO-SOVIETIC LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, prilejuit de vizita pe care a intreprins-o în România, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. Prin rezultatele lor rodnice, prin orientările date spre adîncirea cooperării multilaterale, convorbirile dintre cei doi conducători de partid reprezintă un moment de semnificaţie istorică în evoluţia relaţiilor frăţeşti româno-sovietice, oferind o nouă şi elocventă ilustrare a consecvenţei cu care partidul şi statul nostru, în spiritul Congresului al XI-lea, acţionează pentru dezvoltarea continuă a prieteniei, solidarităţii şi conlucrării cu toate ţările socialiste. Rezultatele vizitei îşi găsesc oglindirea în Declaraţia privind dezvoltarea continuă a colaborării şi prieteniei frăţeşti între P.C.R. şi P.C.U.S., între România şi Uniunea Sovietică, document care, reafirmînd principiile de bază ale raporturilor reciproce din Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, a dat expresie hotărîrii şi voinţei comune de a dezvola colaborarea în toate domeniile între partidele, ţările şi popoarele noastre. Satisfacţia cu care comuniştii, întregul nostru popor salută rezultatele convorbirilor de la Bucureşti îşi are izvorul in convingerea nestrămutată că ele vor marca o treaptă nouă, superioară în dezvoltarea continuă a raporturilor dintre România socialistă şi Uniunea Sovietică, constituind, totodată, un aport de seamă la cauza generală a socialismului şi păcii. Aceleiaşi preocupări statornice pentru lărgirea cooperării, pe diverse ţărimuri, cu ţările alături de care zidim noua orinduire i se circumscriu şi alte evenimente ale lunii, între care sesiunea comisiilor mixte guvernamentale de colaborare economică şi tehnică dintre România, pe de o parte, R.S.F. Iugoslavia, R.D. Germană, R.S. Vietnam, pe de altă parte — toate soldate cu rezultate concrete, pozitive pentru evoluţia de perspectivă a raporturilor noastre. In virtutea rolului şi răspunderii deosebite ce revin ţărilor socialiste, partidelor lor comuniste în evoluţia vieţii internaţionale, partidul şi statul nostru dezvoltă totodată o conlucrare activă cu celelalte ţări socialiste pe arena mondială, aducîndu-şi astfel contribuţia la soluţionarea, in interesul tuturor popoarelor, a marilor probleme care confruntă lumea de azi. Acestui deziderat i-a răspuns şi CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA, care a avut loc la Bucureşti. Evidenţiind spiritul de înaltă răspundere manifestat de ţările socialiste faţă de soarta umanităţii, consfătuirea a reflectat hotărîrea cu care aceste state acţionează pentru a contribui la eforturile generale consacrate înfăptuirii securităţii europene, a formulat, in Declaraţia adoptată, un şir de propuneri concrete pentru traducerea în viaţă, integrală şi ca un tot unitar, a prevederilor Actului final de la Helsinki. De o evidentă însemnătate este relevarea cerinţei de a se acţiona pentru completarea destinderii politice prin măsuri de dezarmare, de reducere reală a înarmărilor nucleare şi de dezangajare militară — pe această linie înscriindu-se proiectul de Tratat prin care statele participante la Conferinţa general-europeană îşi asumă angajamentul de a nu folosi primele unul împotriva altuia armele nucleare, evidenţierea necesităţii ca procesul reducerii forţelor armate să înglobeze, la scara întregului continent, atit forţele armate naţionale, cit şi cele aflate pe teritorii străine, de a se ajunge la crearea unor zone de bună vecinătate şi cooperare pe continent, la depăşirea divizării în blocuri militare opuse — evitîndu-se lărgirea celor existente şi accentuîndu-se latura politică a activităţii Tratatului de la Varşovia, acestui obiectiv slujindu-i şi crearea Comitetului miniştrilor de externe ai ţărilor participante. Consfătuirea a relevat în acest sens rolul important ce revine luptei popoarelor, maselor celor mai largi in înfăptuirea acestei cauze comune. Pe agenda evenimentelor lunii noiembrie s-au înscris, totodată, vizita primului ministru al guvernului român în Irak, prezenţa la Bucureşti a unui şir de reprezentanţi de seamă ai unor state din Africa şi Asia, ca şi prezenţa unor delegaţii române în diverse ţări în curs de dezvoltare — toate reflectînd consecvenţa cu care România acţionează pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate, cu toate popoarelecare luptă pentru propăşirea economică, pentru afirmarea unor relaţii internaţionale noi, cu adevărat echitabile. In acelaşi timp, semnarea acordului pe termen lung de colaborare economică, industrială şi tehnică dintre România şi S.U.A., primul de acest fel încheiat pe o perioadă de 10 ani intre cele două ţări, ca şi sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-vest-germane aduc noi confirmări liniei constante a statului nostru de lărgire a relaţiilor în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, inclusiv cu statele capitaliste dezvoltate, aceasta corespunzînd cerinţelor coexistenţei paşnice, ale progresului şi destinderii internaţionale. Multiple evenimente de pe arena Internaţională desfăşurate în perioada la care se referă cronica de faţă atestă PARTICIPAREA ACTIVA ŞI CONSTRUCTIVA A ROMÂNIEI SOCIALISTE LA DEZBATEREA MARILOR PROBLEME ALE CONTEMPORANEITĂŢII. După cum se ştie, una din problemele cardinale care preocupă în cel mai înalt grad popoarele este dezarmarea generală, în primul rînd dezarmarea nucleară. Pe acest plan se impune a fi consemnată o iniţiativă de larg răsunet prezentată la O.N.U., avînd drept coautoare şi ţara noastră : propunerea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Adunării Generale a O.N.U., în 1978, consacrată exclusiv problemelor dezarmării generale şi totale. Propunerea dă expresie dorinţei de a se asigura — potrivit cerinţelor democratizării relaţiilor internaţionale — cel mai larg cadru de dezbatere a acestei probleme vitale a lumii de azi, de a cărei rezolvare depind în mod direct pacea şi progresul general. Tot la O.N.U. s-a aflat în atenţie în această perioadă proiectul iniţiat de U.R.S.S. şi la care România a devenit coautoare , privind încheierea unui tratat internaţional asupra nerecurgerii la forţă în relaţiile dintre state. In cursul dezbaterilor a fost reafirmată poziţia ţării noastre privind importanţa hotăritoare a aplicării consecvente şi neabătute a acestui principiu pentru lichidarea practicilor specific imperialiste, pentru realizarea efectivă a normelor de bază ale dreptului internaţional, pentru democratizarea raporturilor interstatale şi triumful spiritului de justiţie şi echitate în viaţa internaţională. In acelaşi timp, dezbaterile din alte organisme ale Naţiunilor Unite au reliefat afirmarea tot mai puternică a imperativului instaurării unei noi ordini economice mondiale. Astfel, Comitetul economic al Adunării Generale a adoptat un proiect de rezoluţie al Grupului celor 77 în legătură cu Conferinţa asupra cooperării economice internaţionale — document ce se face ecoul voinţei acestor state de a acţiona, în conlucrare cu ţările dezvoltate, pentru a găsi soluţii juste şi echitabile problemelor aflate în atenţia conferinţei, aceasta fiind în interesul tuturor statelor, atit al celor în curs de dezvoltare, cît şi al celor industrializate. întreaga desfăşurare a sesiunii O.N.U. pune în evidenţă necesitatea întăririi rolului şi eficienţei O.N.U. în viaţa internaţională. Cu deosebită pregnanţă s-a impus acest deziderat în cursul dezbaterilor din Comitetul juridic al Adunării Generale. Adoptarea prin consens a proiectului de rezoluţie prezentat în acest sens de România şi Filipine, la care au devenit coautoare alte 60 de state, exprimă elocvent caracterul imperativ al propunerilor vizînd adaptarea organizaţiei la schimbările profunde ale contemporaneităţii. Aceluiaşi Ţel i-ar sluji, fără îndoială, înfăptuirea pină la capăt a principiului universalităţii , prin admiterea R. S. Vietnam in organizaţie. In cursul lunii noiembrie s-au înregistrat NOI PAŞI SPRE REGLEMENTAREA PAŞNICA A SITUAŢIEI DIN LIBAN. Pe întreg teritoriul ţării au fost amplasate aşa-numitele „căşti verzi“, respectiv forţele militare arabe însărcinate să asigure respectarea încetării focului. Fireşte, este vorba, deocamdată, doar de soluţionarea unor aspecte militare menite să ofere condiţiile pentru reintrarea treptată a vieţii pe făgaşul normal, ceea ce s-ar răsfrînge pozitiv asupra climatului general în regiune. De altfel, situaţia din Orientul Mijlociu s-a aflat in atenţia a diverse foruri internaţionale, relevîndu-se încă o dată că numai in cadrul unei reglementări globale în această zonă şi-ar putea găsi o soluţionare trainică şi problemele din Liban. Dezbaterile au subliniat din nou necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea justă şi durabilă a situaţiei din Orientul Mijlociu, pe baza retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi recunoaşterea drepturilor legitime ale poporului palestinean, inclusiv la formarea statului său independent, garantarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor din zonă. In această privinţă întruneşte un larg consens propunerea pentru reluarea cit mai grabnică a Conferinţei de pace de la Geneva, cu participarea tuturor statelor interesate şi, bineînţeles, a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, al cărei aport este indispensabil. Noi fapte şi evenimente vin să confirme INTENSIFICAREA LUPTEI POPOARELOR DIN AFRICA AUSTRALA împotriva dominaţiei COLONIALE şi RASISTE. La Geneva se desfăşoară Conferinţa asupra viitorului constituţional al Rhodesiei — însăşi organizarea sa fiind impusă ca rezultat direct al acestei lupte. In ciuda tentativelor rasiştilor de la Salisbury de a amina data transferului puterii către reprezentanţii autentici ai majorităţii africane sau de a eluda conţinutul acestui transfer, devine tot mai limpede că poporul Zimbabwe nu va putea fi împiedicat, pină la urmă, să-şi cucerească dreptul sacru de a fi deplin stăpîn pe propriile destine. învăţămintele istoriei mai recente a continentului african sunt cît se poate de clare : orice încercări ale colonialismului şi imperialismului de a perpetua vechile rînduieli, de a menţine popoarele africane în robie sunt inevitabil sortite eşecului. Nici o forţă nu poate şi nu va putea înăbuşi lupta popoarelor africane pentru eliberarea lor naţională şi socială deplină, luptă care, după cum se ştie, se bucură de solidaritatea şi sprijinul poporului român, al tuturor forţelor progresiste din lume. Un eveniment urmărit cu atenţie de opinia publică internaţională l-au constituit ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN S.U.A., în cadrul cărora victoria a fost obţinută de candidatul partidului democrat, Jimmy Carter. Comentînd primele declaraţii de politică externă după alegeri ale preşedintelui ales, observatorii exprimă opinia că acele orientări realiste ce s-au manifestat în ultimii ani în politica americană vor fi continuate şi sub administraţia Cartei. EVOLUŢII SEMNIFICATIVE AU AVUT LOC IN SPANIA în acest interval de timp, ele reflectînd vigoarea crescândă a luptei forţelor progresiste pentru normalizarea vieţii politice. Au luat o uriaşă amploare manifestaţiile populare, grevele in sprijinul unor revendicări economice vitale, ca şi al înfăptuirii unor reale şi profunde transformări democratice. Peste două milioane de oameni ai muncii au luat parte la 12 noiembrie la acţiunile greviste organizate în cadrul „Zilei de luptă naţională", apreciată drept cea mai amplă acţiune revendicativă din ultimele decenii. In acest context se înscrie adoptarea de către parlamentul spaniol a proiectului de reformă politică prezentat de guvern şi care prevede instituirea unui regim parlamentar. Reprezentanţii partidelor de opoziţie au adus critici legii adoptate, cerînd legalizarea tuturor partidelor, inclusiv a partidului comunist, asigurarea de drepturi şi libertăţi care să garanteze participarea liberă, deplină şi egală în drepturi a tuturor forţelor democratice la viaţa politică a ţării. Aşa cum a subliniat Partidul Comunist Spaniol, în aceste momente, de deosebită importanţă pentru evoluţia situaţiei din Spania, esenţială este, mai mult ca oricînd, colaborarea şi acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste ale ţării. Luna noiembrie a fost marcată, deci, pe plan internaţional de o serie de evoluţii ce au oferit noi confirmări poziţiilor constructive ale partidului şi statului nostru, de numeroase evenimente în a căror desfăşurare România socialistă a adus importante contribuţii constructive în sprijinul dezvoltării proceselor pozitive, înnoitoare, caracteristice epocii contemporane. Ioan ERHAN Dumitru TINU CRONICA LUNII NOIEMBRIE internă şi internaţională ! în folosul oamenilor muncii Se diversifică producţia la „fabrica de case“ din Craiova Marca întreprinderii de prefabricate din beton Craiova este cunoscută în peste 30 de judeţe ale ţării, unde întreprinderea craioveană îşi trimite produsele sale, printre care tuburi precomprimate, stîlpi electrici, diverse elemente pentru construcţii industriale (chesoane in trei tipodimensiuni, panouri pentru închiderea halelor, elemente de acoperiş) panouri pentru locuinţe ş.a. Bunele aprecieri de care se bucură produsele realizate se datoresc îndeosebi seriozităţii şi spiritului novator de care dau dovadă muncitorii, tehnicienii şi inginerii ce îşi desfăşoară activitatea aici. Suportul acestei afirmaţii constă, în primul rînd, în rezultatele pozitive obţinute în domeniul diversificării producţiei de materiale de construcţii şi perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie. Grăitor în acest sens este faptul că de la an la an sporeşte gama produselor realizate. In prezent, întreprinderea craioveană produce elemente prefabricate în 110 tipodimensiuni, faţă de numai 8 cite se fabricau cu 10 ani în urmă. Dacă In 1964 — anul de debut al întreprinderii — produsul de bază erau spalierii pentru vii, în prezent I.P.B. Craiova a devenit o unitate producătoare de elemente spaţiale prefabricate, practic o „fabrică de case“. Pină acum au fost construite In tînărul cartier „Craioviţa nouă“ cinci blocuri cochete (P + 4) din astfel de elemente spaţiale. De relevat este faptul că printr-o bună organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea judicioasă a timpului de lucru şi creşterea productivităţii muncii, harnicul colectiv al acestei întreprinderi reuşeşte, lună de lună, să-şi realizeze exemplar indicatorii de plan. Aşa cum ne informa inginerul Valentin Smărăndescu, directorul întreprinderii, eforturile celor ce lucrează aici sunt orientate în direcţia traducerii în practică a indicaţiilor conducerii partidului cu privire la diversificarea producţiei şi realizarea de materiale de construcţii mai uşoare, mai ieftine. In acest scop, in urma analizei făcute in consiliul oamenilor muncii s-a conturat un plan de acţiune care vizează realizarea unor elemente prefabricate mai uşoare pentru construcţii industriale, agrozootehnice şi social-culturale, cu consumuri mai reduse de materiale, fără să se afecteze calitatea lor. Astfel, peste puţin timp se va trece la asimilarea în fabricaţie a unor căpriori pentru construcţii, plăci ondulate şi drepte din poliester armat cu fibră de sticlă pentru acoperiş şi luminatoare, ce vor fi realizate tot din poliester armat cu fibră de sticlă. In prezent se pun la punct tehnologiile de fabricaţie pentru aceste noi tipuri de prefabricate pentru construcţii. In fotografie , un aspect de muncă din această întreprindere. (Nicolae Băbălău). PAGINA 3 Statul naţional unitar român, operă istorică a poporului (Urmare din pag. I) marchează centenarul independenţei noastre, ne dăm mai bine seama de excepţionala însemnătate a acestui eveniment pentru destinele poporului român. Tocmai cucerirea independenţei, prin lupta eroică şi grelele sacrificii de singe ale întregului popor, a permis, odată cu afirmarea tot mai viguroasă a naţiunii române ca naţiune de sine stătătoare, crearea condiţiilor pentru desăvîrşirea unităţii statale. In cadrul luptei generale a întregului nostru popor pentru dreptate socială şi libertate naţională s-a afirmat în primele rânduri, încă de la începuturile apariţiei sale pe scena vieţii sociale şi politice, proletariatul din România. Este cunoscut sprijinul activ pe care mişcarea revoluţionară socialistă l-a acordat războiului pentru independentă şi luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. „Voim Dacia aşa cum era ea, fiindcă istoria şi dreptul, trecutul şi prezentul ne dau dreptul de a aspira la o Dacie română“ — proclama în 1883 cunoscuta publicaţie socialistă, semnificativ intitulată „Dacia viitoare“. Această atitudine înaintată a socialiştilor români reflecta adaptarea organică a concluziilor socialismului ştiinţific la realităţile ţării noastre. Legăturile multilaterale ale românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor şi — în cadrul lor — legăturile mişcării muncitoreşti din vechiul regat cu aceea de peste munţi au contribuit la pregătirea desăvîrşirii Unirii. Tocmai această sarcină politică de însemnătate istorică in faţa căreia se afla societatea românească a făcut ca, în condiţiile internaţionale complexe ale primului război mondial, după doi ani de menţinere a neutralităţii, România să se angajeze un război, în august 1916, de partea Antantei, nu pentru a se asocia scopurilor imperialiste urmărite de marile puteri, ci pentru o cauză justă şi legitimă, pe deplin îndreptăţită istoriceşte, pentru desăvîrşirea unităţii sale statale. Lupta proprie şi energică a poporului român pentru înfăptuirea înaltului ideal naţional a putut fi încununată de succes în condiţiile favorabile create prin prăbuşirea imperiilor otoman, habsburgic şi ţarist, sub presiunea luptei de eliberare a popoarelor, prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis o eră nouă în istoria omenirii. Aşa cum se ştie, încă din luna octombrie 1918, întreaga Transilvanie a fost cuprinsă de o puternică efervescenţă revoluţionară, exprimată prin greve muncitoreşti şi lupte ţărăneşti, prin mari demonstraţii politice — primul rezultat al acestor mari mişcări de masă fiind înlăturarea vechii şi silnicei administraţii habsburgice şi înlocuirea ei prin consilii şi gărzi naţionale româneşti, alese de masele populare. Momentul culminant al revoluţiei sociale şi naţionale din Transilvania l-a constituit Adunarea Naţională de la Alba Iulia, convocată de Consiliul Naţional Român, organul politic conducător al luptei pentru Unire a românilor transilvăneni. Alegerea delegaţilor, pe baza sufragiului universal, în cercurile electorale de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, participarea la Adunare, pe lângă cei 1228 delegaţi aleşi, a altor zeci de mii de oameni atestă faptul că hotărârile adoptate au fost emanaţia voinţei unui întreg popor. „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, glăsuia rezoluţia adoptată de acest înalt for, decretează unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dinşii cu România“. Prin lupta plină de sacrificii a întregului popor, visul milenar al unităţii şi-a găsit împlinirea. Intr-o cuprinzătoare apreciere de sinteză asupra actului istoric din decembrie 1918, Programul P.C.R. subliniază că „formarea statului naţional unitar român nu a fost rezultatul unui eveniment intimplător, de conjunctură, al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor ; tratatul de pace n-a făcut decit să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta maselor populare“. Această realitate politică şi-a găsit recunoaştere deplină pe planul dreptului internaţional, prin tratatele de pace din 1920 şi 1946, care au dat consacrare definitivă, în domeniul relaţiilor internaţionale, integrităţii teritoriale şi unităţii intangibile a statului naţional unitar român. In perspectiva istorică, apare limpede că făurirea statului naţional unitar a fost un act de covîrşitoare Însemnătate pentru destinele poporului român, înmănunchind şi amplificînd energiile creatoare ale naţiunii, accelerindu-i înaintarea pe calea progresului. Prin Unire au crescut forţa proletariatului român, capacitatea sa de a purta la scară naţională mari bătălii sociale. De la idealul unităţii naţionale la realizarea şi desăvîrşirea statului naţional unitar, independent, şi apoi la afirmarea, pe o treaptă superioară, a naţiunii, devenită naţiune socialistă, poporul român a parcurs un drum lung istoric. Prin lupta revoluţionară a poporului, sub conducerea Partidului Comunist Român, în ţara noastră a triumfat orînduirea nouă, socialistă. La a 58-a aniversare a măreţului act istoric de la 1 decembrie 1918, întregul popor trăieşte un sentiment de legitimă mindrie şi satisfacţie pentru marile succese dobîndite in cei mai luminoşi ani din istoria patriei, anii socialismului. România înfăţişează astăzi imaginea unei ţări înfloritoare, libere şi independente, în care poporul, eliberat de orice exploatare şi asuprire, stăpîn deplin pe soarta sa, valorifică intens resursele naţionale, dezvoltă puternic economia şi cultura, făurindu-şi o viaţă din ce în ce mai bună. Una din marile cuceriri dobîndite în aceşti ani o constituie asigurarea deplinei egalităţi in drepturi a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate , egalitate continuu consolidată prin politica de dezvoltare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. Este ceea ce a făcut ca legăturile dintre oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi să se dezvolte într-o indestructibilă frăţie. Ca rezultat al tuturor transformărilor economice, politice, sociale petrecute în societatea noastră, unitatea statală a dobîndit o şi mai trainică temelie prin făurirea unei reale unităţi naţionale, avînd la bază comunitatea intereselor fundamentale ale tuturor claselor şi păturilor sociale. Avîntul şi abnegaţia cu care întregul popor munceşte pentru a înfăptui măreţele obiective stabilite de Congresul al XI-lea al partidului ilustrează în mod strălucit această unitate — uriaşă forţă motrice a progresului României socialiste. Munca unită pentru înfăptuirea politicii partidului de continuă înflorire a patriei socialiste reprezintă cel mai înalt omagiu adus de poporul nostru luptei şi jertfei înaintaşilor. Alexandru PORŢEANU