Scînteia, aprilie 1977 (Anul 46, nr. 10766-10791)

1977-04-01 / nr. 10766

( SCINTEIA —vineri 1 aprilie 1977 .vi .w» *w8 «S» ' , i eaa ., s fagy g ^ ^ ' ?rv% *y- ■"• ^ lin acuzator si autentic document la dosarul luptei pentru drepturile omului FILMUL­­ LA TELEVIZIUNE Spectatorii iţi amintesc : au vă­zut filme despre ororile fascismu­lui, despre atrocităţile monstruoase din lagărele de concentrare, despre nelegiuirile săvîrşite de agresori în războiul din Vietnam — imagini ale crimei care au zguduit conştiinţa a milioane şi milioane de oameni. De astă­ dată, în filmul prezentat miercuri seară la televiziune nu vedem cruzimea schingiuirilor din lagăre de concentrare, nu se aude tropotul pasului de gisca al bata­lioanelor de asalt hitleriste : cu toate acestea, filmul demască cu violentă agresiunea contra omului, agresiune ce-i calcă în picioare demnitatea, ii răpește orice umbră de libertate. Căci PARAVANUL, ultimul film al reputatului cineast american Martin Ritt, ne oferă imagini răs­colitoare despre crima fără singe , despre moartea fără cadavre fizice, despre furtul fără spargeri, despre brutalitatea cu zimbetul pe buze, despre terfelirea demnităţii umane în numele ,,democraţiei pure“, des­pre un odios furt de identitate umană săvirşit sub masca „priete­niei“ ş.a.m.d. Un şir întreg de acte inumane, proprii lumii occidentale, fapte pe care filmul le „fotografia­ză“ fără menajamente, scoţind la iveală adevărul crud de sub stratul de pomadă al unei propagande mincinoase, nocive. Paravanul este una dintre acele creaţii semnifica­tive pentru impactul artei cu reali­tatea contemporană, trăită deopo­trivă de către artişti şi simpli spec­tatori în acea parte a lumii unde o societate nedreaptă distruge nenu­mărate aventuri şi destine omeneşti. Chiar genericul filmului este con­stituit din imagini ale unor jurnale de actualităţi, cu oameni politici reali, ca McCarthy, MacArthur, Tru­man, Eisenhower, cu aspecte din războiul de agresiune împotriva po­porului coreean şi, totodată, din viaţa „mondenă“ americană — iden­­tifiicindu-se epoca apariţiei „listelor negre“ şi a „vânătorii de vrăjitoare“, cum se denumeau­­vînătoarea de de­mocraţi, persecutarea militanţilor progresişti, ce au marcat o culme a ipocriziei unei false democraţii şi călcarea în picioare a respectului pentru „drepturile omului“. Subiectul dramei astfel anunţate nu este citut şi de puţin o întimplare imaginată. Căci, Intr-adevăr, folo­sirea drept „paravan“ a numelui unor oameni anodini de către pro­scrişii politici, de către victimele faimoasei „comisii pentru cerceta­rea activităţilor antiamericane“ a fost o procedură reală la care au recurs aceştia ca să-şi poată conti­nua munca de creaţie şi să-şi asi­gure existenţa. Mai mult, atit sce­naristul Walter Bernstein, cit şi re­gizorul Martin Ritt sau actorul Zero Mostel au fost ei înşişi incul­paţi de către amintita comisie, in fapt un instrument de teroare pu­blică, de înăbuşire a opiniilor ne- Insemnări despre filmul american „Paravanul“ conforme cu ţelurile slujitorilor „războiului rece“. Alături de ei, s-au aflat nume ca Dalton Trumbo, Bertolt Brecht, Joseph Losey, pre­cum şi alte peste două sute de per­sonalităţi artistice ale Hollywood­­ului, victime ale Încălcării brutale a drepturilor democratice. Un per-­ sona­j aparent secundar, actorul Heeky Brown (rol susţinut de­ Zero Mostel) evocă procedeele utilizate pentru îngenuncherea personalităţii omului, a desfiinţării oricărei um­bre de demnitate : mai­ întâi, auto­­denunţul — cu promisiunea de a fi salvat — iar apoi, acuzarea altora, de regulă a celor mai apropiaţi, împrumutate din universul concen­­traţionar de tip fascist, tehnicile „comisiei“ au avut efecte lesne de prevăzut, instaurind un climat de teroare, de spaimă, suspiciune şi neîncredere, promovând delaţiunea mişelească la rang de „normă civi­că“, generînd un şir de „crime albe“, dispariţii, sinucideri. O moarte len­tă i-a urmărit pe cei care încercau să supravieţuiască dintr-un salariu de mizerie... Panoramă violentă prin tragismul ei, dar absolut au­tentică, absolut exactă pentru ceea ce ascunde odioasa societate a ca­pitalului sub demagogia libertăţii de gîndire şi acţiune ! O latură caracteristică a acestei lumi o incarnează Howard Prince, eroul principal (interpretat de Woody Allen). Acest „american oarecare“, prin slujba lui intr-un bar, este totuşi un model al edu­caţiei primite în spiritul mult lău­datului „american way of life“ — modul de viaţă american. Adică : a profita, a stoarce bani sub mas­ca prieteniei. Ceea ce Prince reali­zează, imprumutîndu-şi numele unor scenarişti persecutaţi si urmă­riţi de agenţii „comisiei“, este un dublu profit : procentul în dolari pe care şi-l asigură din munca celor siliţi să stea in umbră şi, nu mai puţin, reputaţia dobindită fără muncă, peste noapte. Mentalitatea sa acaparatoare nu este singulară, ea reprezintă o concepţie dirigui­toare, soră geamănă cu acea poli­tică de „furt al creierelor“. — atra­gerea capacităţilor creatoare din orice domeniu şi din oricare altă ţară, pentru a creşte atit procen­tele de ciştig, cit şi faima produ­selor ..made in U.S.A.“ ce înmaga­zinează inteligenţa altora sub fir­mă proprie. Confruntind adevărul cu minciu­na în forma ei cea mai agresivă şi condamnind siluirea conştiinţei oa­menilor, a convingerilor lor, încăl­carea echilibrului lor moral, Martin Ritt îşi îndeplineşte o datorie faţă de inalta menire a artei ecranului : aceea de a fi un militant al pro­gresului, de a smulge măştile, de a preveni asupra neofascismului ce se reactivează in forme de o viru­lentă de nedisimulat prin clamarea „drepturilor omului“, in numele că­rora — cinică demagogie — este strivit chiar omul ! Filmul „Paravanul“, un avertis­ment şi o temă de meditaţie ofe­rite tuturor acelora care nu reuşesc să distingă ceea ce se spune de ceea ce se face — intr-o lume clă­dită pe inechitate socială, pe forţa nimicitoare a profitului, pe legile junglei — este un veritabil docu­ment acuzator de care trebuie să se tină seama atunci cind se discută — intr-adevăr si cu seriozitate si răspundere — despre drepturile o­­mului. Eugen ATANASIU Din cronicile presei străine „Fapte reale, nu ficţiuni". Suptommatul de mare tiraj „L'EXPRESS" a publicat un interviu cu Martin Ritt, regizorul filmului, interviu intitulat în mod semnificativ „Am fost pe lista neagră". El arată cli­matul de intoleranţă în care au fost nevoiţi să tră­iască vreme îndelungată toţi cei incluşi pe această listă. „Era de ajuns o simplă denunţare anonimă pentru ca orice cetăţean să fie trimis în faţa jude­căţii. Indiferent dacă era vinovat sau nu. Filmul „Pa­ravanul" nu este deci u­n film de ficţiune. M-am inspi­rat dintr-un fapt real, din sinuciderea actorului Philip Loeb, una din victimele «vinătorii de vrăjitoare»". „Un climat de suspiciune şi persecuţii". Evidenţiind împrejurările reale din care s-a inspirat filmul „Paravanul", cotidianul „LE MONDE" scrie în­­tr-un amplu articol: „în 1947, în plină perioadă a războiului rece, Comisia pentru cercetarea activităţilor antiamericane a început o adevărată „vînătoare" an­tidemocratică. Scenarişti, tehnicieni, realizatori şi actori erau supuşi interogatoriilor. Refuzul de a răspunde la acest gen de anchete a dus la aruncarea în închisoare a 10 personalităţi cunoscute ale Hollywoodului. Totoda­tă, un mare număr de „suspecţi" au fost trecuţi pe lis­ta neagră. Unii scenarişti, precum Dalton Trumbo şi Michael Wilson, au fost nevoiţi să scrie sub nume de împrumut. Realizatori ca Jules Dossin, Joseph Losey au trebuit să emigreze, Abraham Polonsky nu a avut posibilitate timp de 18 ani să turneze măcar un sin­gur film. Cunoscutul actor John Garfield a decedat după ce a ţinut piept hărţuielilor comisiei de an­chetă, fiind împins din sinucidere. Evocînd toate aceste împrejurări tragice, "filmul «Pa­ravanul» permite spectatorului să descopere un d­­­­riiat* paranoie de suspiciune, absurditate şi­ persecuţii duse­­până la ultima expresie"« - - -„Intoleranţă, injustiţie, minciună". „L’HUMANITÉ DIMANCHE", referindu-se la unul din interpreţii principali ai filmului, Zero Mostel, scrie: „Mostel joacă, practic, propriul său rol, întrucit a fost unul dintre primii actori acuzaţi de „comunism". Fiind actor şi nn scenarist, nu şi-a putut găsi un „paravan", aşa cum se intimplă in filmul cu acelaşi nume, film care demască fără cruţare intoleranţa, injustiţia, min­ciuna, reaua credinţă". „Am trăit drama emigrantului...“ (Urmare din pag. I) tot necalificat într-o fabrică de hirtie din München. Dar, cum se spune la noi, am sărit din lac un puţ. Aici trecusem de la munca cu braţele la cea cu spatele, la transporturi... Au trecut anii şi prin truda zilei, cu voinţă de fier, mi-am strins o sumă de bani şi mi-am construit o casă în Garching. Dar duceam dorul casei, năzuiam şi eu să simt o mină de femeie în casă, să-mi văd aproape copiii. Curind, soţia avea să obţină paşaportul de plecare din ţară. Vo­iam să-mi chem şi copiii. Martin Meister scoate o fotografie şi ne-o arată : „Iată, aceasta era casa mea de acolo...“. Fotografia e pe peretele ușii. Nu se compară cu casa in care ne aflăm acum, care pe fundalul verde al pă­durii Dumbrava din apropiere pare o adevărată casă de odihnă. Am ză­bovit însă mai mult în fata acestei fotografii fiindcă sofia sa, Agneta, o femeie de 75 de ani, ține să explice ceva. — La geamurile astea din poză stă­team $i mă gîndeam eu. Și nu o dată am plîns după cei de acasă. Stăteam, spălam, mai aranjam prin casă, dar veneam iar la geam să dau drumul dorului către Păuca. Eram obișnuită cu mulți copii $i multă lume în ju­rul meu. Eram obișnuită să mă uit dimineața ce-mi fac păsările din o­­gradă, să schimb o vorbă cu vecinii in poartă. Da, la geamul ăsta, zic eu, mi-am dat seama cel mai bine ce înseamnă tara mea. — Văzînd, asta, a spus, hai să mergem mai des în tară — adaugă Kerr Martin. Și din 1969 am fost an de an. Apoi s-a întimplat ceva ce unii nu prea pot să priceapă. Nici măcar unul din cei 7 copii n-a fost de acord să se strămute acolo. Era intr-un fel o mare lecţie pentru noi. Poate cea mai zguduitoare lecţie: să ai şapte copii şi să te trezeşti deodată că de fapt nu mai ai nici unul. Că nici unul nu vrea să te urmeze prin străini. Acum, cind stau bine Şi mă gin­­desc: pentru ce să-i fi tinut acolo, după mine ? Pentru ce să fi plecat copiii mei de aici ? Ei sint stăpini pe munca lor aici, nu se află in si­tuaţia in care am fost eu acolo, să li Se fure munca. Aici, in tară, în Româ­nia, au văzut lumina zilei. Ei, noi, bunicii, străbunicii noştri. Ei aici au casa lor, şcoala in limba maternă, aici in­vată şi vorbesc româneşte. Gintă laolaltă cu românii cintecele noastre, comune, pe la nunti. Iată aceste fotografii de la nunţile in care feciorii şi fetele noastre au jucat şi joacă Împreună cu românii. Ei se află cu românii, cot la col, la mun­că, la bine şi la necazuri. Sunt fraţi pe viaţă, deşi fiecare are portul lui, biserica lui la care se închină... întrebările lui Martin Meister, ros­tite chiar la o distanţă de timp de la Încheierea unei experienţe amare din existenţa sa, sunt zguduitoare. Ele reprezintă în acelaşi timp un necruţător rechizitoriu împotriva pro­pagandei criminale desfăşurate de oficine aflate în slujba politicii unor cercuri neofasciste de ademenire a oamenilor spre un „rai" inexistent, de înstrăinare de ai lor, de azvintire în vîrtejul unor drame umane care lasă urme de nevindecat. — Iar dacă ar fi să mă alătur unui gind al soţiei — continuă Kerr Martin — şi eu atunci am inteles cel mai limpede că numai aici e tara mea. Lingă cei 7 copii, 34 de nepoţi şi 25 de strănepoţi pe care-i am. Şi toti numai in judeţul Sibiu. Am cerut deindată să revin acasă. In 1975 mi se acorda viza de reve­nire in tară şi, in acelaşi an, ne stabileam in Sibiu. — Acasă e acasă — completează­ şi Agneta Meister. Vin copiii toată ziua la tine, te intilneşti cu rudele, acum mi-am reciştigat liniştea. Cind m-am încumetat să plec prin străini, statul nostru a manifestat faţă de mine o atitudine de înţelegere. Dar atunci cind mi-a aprobat reîntoarce­rea, eu zic că a dat dovadă de cea mai mare omenie. — In cei aproape 30 de ani de umblet prin alte ţări — continuă soţul Agnetei — am avut timp să aflu tot ce se poate afla şi despre ce-i bine, şi despre ce-i rău „dincolo“. Am avut răgazul să mă gindesc şi unde ne simţim mai bine. Şi găseam Sibiul, de fiecare dată, mai frumos. In centru, spre fostul Tire al finu­lui, in Hipodrom, s-au inăltat multe blocuri. Desigur, mai sunt multe de făcut şi în Sibiu, ca şi în ţară. Dar cine să te facă dacă nu noi, cu toţii, cei care ne-am născut şi trăim de veacuri pe aceste locuri? Incercind să redăm cu strictă au­tenticitate discuţia cu soţii Meister şi totodată să recompunem cit mai fidel destinul unei familii numeroase de sibieni de naţionalitate germană, trecuţi prin cruda experienţă a vremelnicei înstrăinări, poate am trecut peste unele amănunte privind stările sufleteşti trăite de interlocu­torii noştri. Importantă e, ni se pare, bucuria lor de acum, generată de faptul că, după atita zbucium sufle­tesc, greul celor doi oameni s-a încheiat, că barca vieţii lor a trecut de cataracte, că după înstrăinare, azi au din nou PATRIE, că noi ramuri, la fel de viguroase, vor creşte in ar­borele genealogic al familiei Meister. NOI AMENAJĂRI LA SLĂNIC­ MOLDOVA Aşezarea sa pitorească, clima plăcută, dar mai ales calită­ţile terapeutice ale celor peste 20 de izvoare de ape minerale au­­ făcut din Slănic Moldova o staţiune balneoclimaterică renu­mită atit în ţară, cit şi peste hotare. Dovada aprecierii apelor de aici o constituie medaliile de aur obţinute la Viena, Paris şi la alte diverse expoziţii interna­ţionale. Sunt ape cloruro-bicar­­bonate-sodice, carbogazoase, uşor sulfuroase, atermale, de compoziţie şi concentraţie dife­rite, indicate în tratarea un­or afecţiuni digestive şi boli de nu­triţie, precum şi a unor afec­­­ţiuni ale aparatului respirator. Pentru efectuarea tratamentelor staţiunea dispune de burete cu apă minerală, instalaţii pentru băi calde, instalaţii pentru pneumoterapie şi fizioterapie, bazine cu apă caldă pentru chi­­netoterapie. Tot la baza de tra­tamente pacienţii au la dispozi­ţie săli pentru gimnastică medi­cală, masaje, cosmetică medi­cală, precum şi o policlinică modernă cu cabinete şi labora­toare de diferite specialităţi. Do­tarea modernă a acestei noi baze de tratamente permite efectuarea unui număr de circa 10 000 de proceduri pe zi. Vilele şi hotelurile dotate cu încălzire centrală şi confortul necesar sunt gazde primitoare pentru turiştii veniţi la cură sau odihnă in orice anotimp al anului. In staţiune au fost con­struite pensiuni, restaurante, co­fetării, braserii, baruri de zi. (Gh. Baltă, corespondentul „Scinteii“). Excelenţei Sale Domnului MORARJI DESAI Prim-ministru al Republicii India îmi este plăcut să vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de succes cu prilejul numirii dumneavoastră în inalta funcţie de prim-ministru al Republicii India. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima încrederea că relaţiile româno­­indiene de prietenie şi colaborare pe multiple planuri, precum şi conlu­crarea dintre Republica Socialistă România şi Republica India pe ţărimul vieţii internaţionale se vor dezvolta in continuare, corespunzător intere­selor celor două popoare, cauzei păcii, securităţii şi înţelegerii inter­naţionale. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România O delegaţie română a plecat la Brazzaville pentru a participa la funeraliile preşedintelui Republicii Populare Congo, Marien N’Gouabi O delegaţie condusă de tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat, joi dimineaţa, la Brazzaville, pentru a participa la funeraliile preşedintelui Comitetului Central al Partidului Consolez al Muncii, preşedintele Republicii Populare Congo, Marien N’Gouabi. La plecare, pe aeroportul Otopeni, au fost de faţă tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Comel Pacoste, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. A fost prezent Joseph Gampono, ambasadorul Re­publicii Populare Congo la Bucu­rești. Conferinţă de presă la Ambasada Uniunii Sovietice Ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Dnozdemko, a orga­nizat, joi la amiază, la Ambasada U.R.S.S., o conferinţă de presă con­sacrată celei de-a 60-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. In expunerea sa, ambasadorul so­vietic a subliniat importanţa istorică a Revoluţiei din Octombrie, înfăp­tuită sub conducerea partidului co­munist, condus de Lenin, eveniment care a marcat începutul epocii tre­cerii omenirii de la capitalism la so­cialism. Au fost înfăţişate, în conti­nuare, aspecte reprezentative ale dezvoltării societăţii sovietice in cele şase decenii care au trecut de la vic­toria revoluţiei, succesele obţinute de popoarele acestei ţări in construc­ţia comunismului. In înfăptuirea programului Congresului al XXV-lea al P.C.U.S. V. I. Drozdenko s-a referit apoi la politica externă promovată de U. R.S.S. pentru consolidarea păcii şi securităţii in lume, pentru întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti. Evocind dezvoltarea raporturilor de colaborare romăno-sovietică, am­basadorul a subliniat rolul deosebit al convorbirilor dintre tovarăşul Leonid Brejnev şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru continua Întărire a prieteniei ro­mâno-sovietice, pentru adincirea relaţiilor dintre cele două partide, ţări şi popoare. Au­­fost prezentate apoi filme do­cumentare dedicate personalităţii lui V. I. Lenin, realizărilor de astăzi ale Uniunii Sovietice. (Agerpres) PLECAREA DELEGAŢIEI DIN R. S. CEHOSLOVACĂ Joi după-amiază a părăsit Capi­tala tovarăşul Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslova­cia, care, la invitaţia C.C. al Parti­dului Comunist Român, a făcut o vi­zită de prietenie in tara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Vladimir Micka, şeful secţiei economice a C.C. a.­ P.C.C., de activişti de partid. La plecare, pe aeroportul Otopeni au fost prezenţi tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Turcuş şi Alexa Haralambie, adjuncţi de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au fost prezenţi Teodor Haş, am­basadorul ţării noastre la Praga, şi Lamir Hanak, ambasadorul Republi­cii Socialiste Cehoslovace la Bucu­reşti. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT HOCHEI: „Cupa Federaţiei“ • La patinoarul „23 August“ din Tot la egalitate 5—5 s-a încheiat şi Capitală au început joi întrecerile meciul dintre selecţionata divizionară competiţiei internaţionale de hochei a României şi formaţia cehoslovacă pe gheaţă pentru „Cupa Federaţiei“. Ingstav din Brno. In primul joc selecţionata R. F. Ger- Astăzi, de la ora 16, se dispută mania a terminat la egalitate 4—4 partidele : R. F. Germania — Ingstav (1—1, 3—2, 0—1) cu fornjatis rtovie- Brno şi selecţionata divizionară a­tacă S.K. Uriţki din oraşul ‘ Kazan. României — S. K. Uriţki Kazan. • La patinoarul „23 August“ din Capitală au început joi întrecerile competiţiei internaţionale de hochei pe gheaţă pentru „Cupa Federaţiei“. In primul joc selecţionata R. F. Ger­mania a terminat la egalitate 4—4 (1—1, 3—2, 0—1) cu forndaţia: Ispine- Uca S.K. Untki din orașul Kazan. În cîteva rînduri • In turneul de tenis de la Londra, jucătorul român Ilie Năstase l-a în­vins cu 7—6. 6—3 pe campionul olan­dez Tom Okker. In alte două partide disputate, Wojtek Fibak l-a întrecut cr­ 7—6. 6—4 pe Jan Kodes, iar Dick Stockton a dispus cu 6—3. 7—6 de Ray Moore. • In preliminariile campionatului mondial de fotbal (zona europeană) s-au disputat alte două partide, în­cheiate cu următoarele rezultate teh­nice : Anglia — Luxemburg 5—0 (1—0). Cele 5 puncte au fost marcate de Keegan, Francis. Kennedy, Channon. (2, dintre care unul din 11 m) ; Țara Galilor — Cehoslovacia 3—0 (1—0). Au înscris James (2) şi Deacy. Intr-un meci amical de fotbal des­făşurat la Lisabona, selecţionata Por­tugaliei a învins cu scorul de 1—0 (0—0) echipa Elveţiei. Golul a fost marcat de Alves (min. 51). • Competiţia europeană feminină de baschet „Cupa Liliana Ronchetti“ a fost câștigată de echipa Spartak Moscova. In finala disputată la Roma, baschetbalistele sovietice au întrecut cu scorul de 97—54 (53—25) formația bulgară Minior Perik. • Aseară la Moscova, un meci retur pentru Cupa campionilor europeni la handbal masculin, echipa vest-ger­­mană V.F.L. Gummersbach a între­cut cu scorul de 16—15 (7—5) forma­ția Ț.S.K.A. Moscova. Pentru finală s-a calificat însă echipa sovietică, în­vingătoare, în primul joc cu scorul de 20—18. • Penultima partidă a meciului pentru turneul candidaților la titlul mondial de șah dintre marii maestri Tigran Petrosian şi Viktor Korcinoi, care se desfăşoară la Castelvecchio Pascoli (Italia), s-a încheiat remiză la mutarea a 27-a. După 11 partide, scorul este favorabil cu 6—5 puncte lui Viktor Korcinoi. Meciul dintre marii maestri Lev Polugaevski şi Henrique Costa Mecking a continuat la Lucerna cu partida a 11-a, care s-a întrerupt după efectuarea a 41 de mutări. Lev Polugaevski conduce cu scorul de 5,5—4,5 puncte. De la ADAS ADMINISTRAŢIA ASIGURĂRILOR DE STAT ANUNŢA : La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă pentru luna martie 1977 au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : R.J.S. ; A.O.K. : D.G.T. ; J.C.G. ; U.L.T. ; S.U.F. ; X.S.K. ; M.N.D. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise în poliţele lor, urmează să se adreseze unităţi­lor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoa­rele trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii să achite pri­mele de asigurare la termenele sta­bilite. FUNERALIILE PATRIARHULUI JUSTINIAN MARINA SINODULUI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Adine impresionaţi de încetarea din viaţă a patriarhului Justinian Marina, exprimăm Sinodului Bisericii Ortodoxe Române profunde condoleanţe. Prin încetarea din viaţă a patriarhului Justinian Marina. Biserica Orto­doxă Română pierde un slujitor de seamă, care şi-a desfăşurat întreaga acti­vitate in spiritul principiilor Constituţiei şi legilor ţării noastre ce consfin­ţesc libertatea cultelor, acţionind pentru ca întregul cler al Bisericii Ortodoxe Române să sprijine consecvent strădaniile poporului nostru pentru zidirea României noi, pentru progres şi bunăstare, pentru pace şi colaborare inter­naţională. Cronica zilei La Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România a fost deschisă, joi, expoziţia ,,Desenatori şi acuare­­lişti englezi“ (1900—1950), organizată in cadrul acordului cultural dintre tara noastră si Marea Britanie, de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste si Consiliul Britanic. Expoziţia cuprinde peste 80 de lu­­crări care fixează principalele direc­­­ţii de dezvoltare a acuarelei şi de­senului englez, etapele de afirmare ale acestor genuri de artă. Artiştii de prestigiu prezenţi în expoziţie — mulţi de reputaţie mondială — ca Henry Moore, Ben Nicholson, Bar­bara, Hepworth sau Paul Nash, va­loarea lucrărilor selecţionate şi ţi­nuta prezentării fac ca această ex­poziţie să constituie un eveniment artistic care va reţine atenţia publi­cului nostru iubitor de artă. La vernisaj au rostit cuvîntări Constantin Suter, critic şi istoric de artă, Reginald Louis Secondé, amba­sadorul Marii Britanii la Bucureşti, şi Richard Timms, ataşat cultural al aceleiaşi ambasade. Au participat Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, personalităţi ale vieţii cul­­tural-artistice bucureştene, precum şi membri ai corpului diplomatic. LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobindă şi ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul I, 1977 — Ciştigurile se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea ciştigului ; pen­tru ceilalţi titulari, cîştigul este de 10 ori mai mare decit soldul mediu tri­mestrial al libretului! Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 lei nu beneficiază de ciştig. Nr. libretu- Valoarea ciştigului Numărul câştigurilor . . ..... ...................... .............. Iul cistigator parțială I totală 1 2 980 094 50 000 50 000 1 1 530 427 40 000 1 0 387 114 40 000 80 000 1 0 767 554 30 000 1 0 236 557 30 000 1 0 110 672 30 000 1 2 615 463 30 000 1 2 288 326 30 000 1 0 832 777 30 000 180 000 1 0 871 005 20 000 1 2 791 499 20 000 1 3 238 333 20 000 1 3 233 762 20 000 1 2 068 707 20 000 1 2 267 312 20 000­­ 1 3 132 805 20 000 1 0 706 0­ 30 20 000 1 2 145 343 20 000 jgQ 000 Terminația libretului ____________ _____­ 42 86 454 10 000 42 50 334 10 000 42 87 499 10 000 1 260 000 42 37 951 5 000 42 17 483 5 000 42 90 013 5 000 42 20 422 5 000 840 000 418 6 013 2 000 413 8 295 2 000 418 8 094 2 000 418 0 558 2 000 3 344 000 418 3 012 1 000 418 8 629 1 000­­ 418 0 725 1 000­­ 413 9 347 1 000 418 4 133 1 000 418 7 365 1 000 413 1 996 1 000 2 926 000 ____________4 180_______________________225___________500________2 090 000 Total 9 090 cistiguri în obiecte în valo­are de lei 10 950 000 PAGINA 3 CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în ziua de 31 martie a.c. au avut loc funeraliile patriarhului Justinian Marina. Ceremonia de doliu s-a desfăşurat la catedrala Patriarhiei din Bucu­reşti. Au asistat Ştefan Voitec, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat. Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, reprezentanţi ai Consiliu­lui popular al Capitalei, ai Departa­mentului cultelor. Au luat parte membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, şefii cultelor din ţara noas­tră, membri ai clerului, credincioşi. De asemenea, au participat reprezen­tanţi ai unor biserici de peste hotare şi ai unor organizaţii religioase in­ternaţionale. In numele preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, al Consiliului de Stat, guvernului şi al Frontului Unităţii Socialiste. Şte­fan Voitec a exprimat condoleanţe. In cuvântul său, Justin Moisescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a înfăţişat viaţa defunctului, datele sale biografice, principalele momente ale activităţii celui dispărut, subliniind că el a fost legat, prin originea sa ţărănească, prin educaţia primită în familie, de oamenii simpli, animat fiind de dorinţa împlinirii binelui ob­ştesc. Relevind dragostea lui faţă de România de astăzi, pentru opera nouă înfăptuită în anii noştri, Justin Moi­sescu a citat ceea ce patriarhul Justi­nian Marina mărturisea : „România nouă, liberă şi democrată, este un patrimoniu sfînt care trebuie păstrat cu sfinţenie“. Vorbitorul s-a referit apoi la activitatea patriarhului Justi­nian Marina în fruntea Bisericii Or­todoxe Române pentru ca aceasta şi clerul său să contribuie la activitatea de dezvoltare şi progres a ţării, îm­părtăşind pe deplin aspiraţiile po­porului pentru o Societate nouă, mai dreaptă, mai bună. La rîndul său, Ion Roşianu, pre­şedintele Departamentului cultelor, a relevat că, timp de 29 de ani, cit s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Justinian Marina a fost sensibil la înnoirile ce se ză­misleau în ţara noastră, a îndrumat permanent clerul, împreună cu mem­brii Sinodului, pe drumul slujirii ne­abătute a eforturilor constructive ale tuturor fiilor acestui pământ. Tot­odată, el şi-a dedicat o mare parte din activitatea sa statornicirii bune­lor relaţii cu celelalte culte din pa­tria noastră, contribuind la climatul de respect reciproc şi de înţelegere între acestea. Desfăşurindu-şi activi­tatea pe baza libertăţilor religioase acordate de Constituţia ţării, patri­arhul Justinian Marina a înţeles că înalta îndatorire a clerului o repre­zintă îndeplinirea cu devotament a îndatoririlor cetăţeneşti, sprijinirea fără preget a strădaniilor poporului nostru pentru înălţarea patriei. Au mai luat cuvîntul Nicolae Mladin, mitropolitul Ardealului, epis­copul Albert Klein, din partea Bise­ricilor Evanghelice, dr. Moses Rosen, șef-rabinul Cultului mozaic, episco­pul auxiliar monseniorul Jakab An­tal, al Episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, din partea Bisericii Ro­mano-Catolice. De asemenea, din rîndul delegaţiilor de peste hotare, au omagiat personali­tatea defunctului Sanctitatea Sa pa­triarhul Maxim al Bisericii Ortodoxe Bulgare, Sanctitatea Sa patriarhul Vasken I, din partea Catolicosatului Armean de Etchmiadzin, mitropolitul Meletios de Paris, din partea­ Patri­arhiei Ecumenice a Constantinopo­­lului, mitropolitul Ghermanos de Pe­tra, din partea Patriarhiei Ierusali­mului, mitropolitul Alexei de Tallin, din partea Patriarhiei Moscovei, mi­tropolitul Alexandru de Peristeri, din partea Bisericii Ortodoxe a Greciei, episcopul Ramon Torrella, vicepre­şedinte al Secretariatului pentru Uni­tate Creştină al Vaticanului, episcopul John Satterthwithe de Fulham şi Gibraltar, din partea Bisericii An­glicane, Allan Brasch, secretar gene­ral asociat al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, şi dr. G. Williams, secre­tar general al Conferinţei Bisericilor Europene. înhumarea a avut loc in cripta din biserica Radu Vodă din Bucureşti. (Agerpres) LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 martie 1977 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea cişti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite ciştigă­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele și agențiila C.E.C. La obligațiunile C.E.C. din seriilt 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială, primul­­ zero de la serie nu se ia în consi­derare. s| £ a • s 2 ș i i­ «s w _ s 2 — Sg, EsU £ ■-3E0 ^ SE jo ► o o o 1 11425 122 50 000 1 26811 93 50 000 1 40339 118 40 000 1 98357 52 40 000 1 70787 42 40 000 1 82271 19 30 000 1 94462 12 30 000 1 95904 109 30 000 1 98455 60 30 000 1 54155 73 25 000 1 50995 81 25 000 1 73036 119 25 000 1 81621 69 25 000 1 88515 54 25 000 1 15795 92 20 000 1 00391 45 20 000 1 77651 37 20 000 1 36645 1 55 20 000 1 68469 112 20 000 1 75430 01 20 000 *1 44916 70 15 000 1 32141 27 15 000 1 36423 100 15 000 1 94873 09 15 000 1 24925 107 15 000 Termi­nația seriei obliga­țiunii 100 077 117 5 000 100 309 108 3 000 100 467 14 1 000 100 232 23 1 000 100 719 24 1 000 100 365 36 1 000 100 079 83 1 000 100 490 113 1 000 1 000 81 55 800 1 000 95 84 800 1 000 74 08 800 1 000 33 52 800 1 000 02 117 800 1 000 91­­20 800 1 000 79 70 800 1 000 58 84 800 1 000 25 13 800 9 825 Total: 9 260 000 II ST A OFICIALA a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti pentru trimestrul I 1977 Calcularea şi înscrierea ciştigurilor în librete se efectuează de către su­cursalele (filialele) C.E.C. T* Terminaţiile " numerelor Procentelo " libretelor de cîştig T ciștigătoare 1 302 250 % 2 300 200®* 3 380 ICO % 4 139 50­0 % 5 870 23% 6 640 25 % 7 645 25 % 8 803 25 % 9 716 25% 10 021 25 % 11 162 25 % 12 777 25% 13 939 25 % 14 133 25 % 15 376 25 %

Next