Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)
1977-07-22 / nr. 10862
CUM ÎNFĂPTUIT! HOTĂRÎRILE MARELUI FORUM AL CLASEI MII Ancheta „Scînteii“ la o săptămînă după încheierea lucrărilor Congresului consiliilor oamenilor muncii A trecut o săptămînă de la încheierea lucrărilor primului Congres al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii şi transporturi, eveniment de o deosebită importanţă în viaţa economico-socială a ţării, care a polarizat atenţia întregii naţiuni. Desigur, o săptămînă este un timp foarte scurt raportat la marile obiective stabilite de Congres. Dar pentru comunişti, pentru oamenii muncii, hotărîţi să gospodărească mai bine întreprinderile, să asigure progresul mai rapid al economiei, al întregii ţări, acest interval a fost dens în fapte concrete, în acţiuni practice, toate subsumate obiectivului fundamental : trecerea la înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii. Consemnăm, în ancheta-sondaj de astăzi, cîteva din aceste preocupări ale colectivelor din întreprinderi și centrale. Hotărîrea Congresului precizează : Congresul consiliilor oamenilor muncii a adoptat în unanimitate programul de dezvoltare suplimentară a economiei naţionale pînă în 1980 , apare posibilitatea ca faţă de prevederile cincinalului în industrie să se realizeze o producţie suplimentară de 120—130 de miliarde lei. Este un angajament patriotic pe care reprezentanţii clasei muncitoare şi l-au asumat in numele milioanelor de oameni ai muncii , un angajament mobilizator, pentru a cărui înfăptuire trebuie să se acţioneze imediat, in fiecare unitate si la fiecare loc de muncă. Pretutindeni să se asigure o evaluare a tuturor rezervelor interne de sporire a producţiei fizice, la produse intens solicitate pe piaţa internă şi la export. Ce s-a făcut practic, în această săptămină, pentru suplimentarea planului intr-o mare întreprindere constructoare de maşini ? Ne răspunde ing. Virgil Florea, directorul întreprinderii de tractoare Braşov : Pentru 20 000 de tractoare peste prevederile cincinalului. Imediat după ce ne-am intors de la Congres, am stabilit împreună cu consiliul oamenilor muncii sarcinile prioritare ce decurg pentru noi din lucrările importantului forum al clasei muncitoare. In centrul atenţiei s-au situat măsurile care "să asigure sporirea contribuţiei întreprinderii noastre la realizarea, pină in 1980, a 100 000 tractoare, faţă de 80 000, cit era prevăzut iniţial prin planul cincinal. In cazul întreprinderii noastre, această contribuţie este de 90 000 tractoare şi seturi de tractoare, plus o bună parte din subansamblele necesare tractoarelor ce se realizează la Craiova si Miercurea Ciuc. In cadrul şedinţei respective s-au fixat sarcini concrete pe compartimente, unităţi funcţionale, secţii şi ateliere. Este vorba de stabilirea unor programe de lucru, cu soluţii si măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivului nostru in condiţiile unei eficiente maxime si îmbunătăţirii continue a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale tractoarelor. De asemenea, s-au luat în discuţie programele de specializare, unificare şi cooperare a producţiei de tractoare între unităţile centralei şi s-au analizat soluţiile de inginerie tehnologică corespunzătoare seriilor de fabricaţie. în sfîrşit, au fost analizate măsurile stabilite în vederea realizării, cu forţe proprii, a unei bune nării din maşini şi utilaje, ca şi a lucrărilor de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, reclamate de suplimentarea sarcinilor deplan._P£_aceeaşi linie a obţinerii unor producţii superioare se înscrie şi hotărirea luată de consiliul nostru de a realiza, în cursul acestei luni, 500 tractoare in plus. Dacă ar fi să facem un bilanţ sumar in legătură cu acţiunile mai importante iniţiate şi finalizate deja In intervalul scurs de la Congresul consiliilor oamenilor muncii, printre acestea aş enumera : încheierea lucrărilor de dotare a noii secţii d£ motoare electrice de 30—70 cai putere, ceea ce a determinat creşterea ritmului de fabricaţie la aproape dublu; punerea la punct a fabricaţiei punţilor pentru tractorul agricol de 180 cai putere articulat, acţiune care, prin amploarea şi implicaţiile ei, s-ar putea echivala cu realizarea unui nou tip de tractor ; tot in aceste zile a fost finalizat si prototipul unui nou tip de tractor pe şenile destinat executării lucrărilor agricole pe terenuri în pantă. Deoarece realizarea celor 20 000 tractoare prevăzute să fie fabricate suplimentar in actualul cincinal este condiţionată şi de noile obiective de investiţii, in ultimele zile au fost intensificate lucrările pe şantierele noilor hale de fabricaţie ca punţi şi montaj general, ultima urmînd să fie predată cu 3 luni mai devreme, ceea ce va însemna un apgre adauv pentru economia naţională. Viorel SAIAGEAN, Nicolae MOCANU, Ion STANCIU (Continuare în pag. a IlI-a) Am ajuns la lotul experimental al C.A.P. „Drum nou“ din comuna Drănie- Dolj. Se apropia prînzul, dar Marin Rădulescu, preşedintele cooperativei şi inginer-şef, nu era de găsit nicăieri. De la tarlaua de porumb plecase la cea de soia, de acolo spre lanurile de grîu, apoi spre cele de floarea-soarelui. Aici, la, lotul experimental de sfeclă aveam toate şansele să-l Intilnim. Şeful echipei, Ion C. Trifu, ne-o spusese categoric privind spre Soare : — Intr-un sfert de ceas vine precis. Aici e zaua care leagă lanţul experienţei... Pe lotul nostru experimental anul acesta este planificată o recoltă de 56 000 tone de sfeclă de zahăr la hectar neirigat. Ceea ce e bine, e chiar foarte bine, dar nu e maximum. — Şi o să izbutiţi ? — întrebăm. Aude întrebarea una din lucrătoare. Nicoleta Andrei. Ne priveşte mirată parcă : — Asta poate ne-om fi întrebat acum vreo ciţiva ani, cind trebuia să depăşim recolta de numai 25 000 kilograme la hectar. Bunicului nu-i venea să creadă : peste două vagoane la hectar ? Uite că acum un an am obţinut 50 000 kilograme. Recolta e după om. Adică după cum ştie să lucreze pămîntul, între timp apare Marin Rădulescu, preşedintele — inginer-şef. Se scuză de intirziere. Ii răspundem că ne-am întreţinut în acest timp cu tehnicianul-şef de echipă aici, pe lotul experimental. — Care tehnician ? — suride el. Ion C. Trifu n-are nici un fel de diplomă de tehnician. E însă unul din cei mai buni agricultori de meserie. Primul „chimist“ la cursurile agrotehnice din iarnă. „Diploma“ lui de agricultor cântăreşte mii de tone toamna în hambar. După absolvirea facultăţii, proaspătul inginer agronom Marin Râdulescu, născut şi crescut aici la Drănie, s-a întors la muncă în comuna natală, unde-l aşteptau părinţii, consătenii, ogoarele. Şi-a dat cuvintul în faţa oamenilor că recoltele de pe aceleaşi suprafeţe pot fi mult mărite, dublate, ba chiar triplate. Unii : „Dacă pămintul ar fi ca un fel de zglici, să-l întinzi cit vrei, da. Dar aşa...“. Cei mai multi însă, in frunte cu comuniştii, au crezut. Au acţionat alături de el. Au venit tractoarele, celelalte utilaje moderne, erbicidele, insecticidele. Dar fără oameni nimic nu se face. Şi La cursurile agrotehnice din iarnă au fost murmure la început : Laurenţiu DUŢĂ Nicolae BABALAU (Continuare in pag. a V-a) Diploma de agricultor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 852 Vineri 22 iulie 1977 6 PAGINI - 30 BANI Economii de materiale şi combustibil Iniţiativa „Să muncim ca adevăraţi producători, să gospodărim ca adevăraţi proprietari“ a fost extinsă in toate unităţile de producţie din cadrul Combinatului siderurgic din Reşiţa. Măsurile cu caracter tehnic aplicate in secţiile cu proces continuu in vederea ridicării indicilor de utilizare a tuturor agregatelor, ca şi acţiunile organizate la fiecare loc de muncă, pentru gospodărirea mai judicioasă a materiilor prime şi energiei, s-au materializat in importante sporuri de producţie la fontă, oţel, laminate, cocs metalurgic şi la alte produse siderurgice, sporuri ce depăşesc substantial angajamentele asumate de colectivul combinatului pe perioada care a trecut din acest an. In acelasi timp, siderurgistii reşiteni au economisit la un volum de producţie superior celui înregistrat in prima jumătate a anului trecut peste 5 milioane kWh energie electrică şi însemnate cantităţi de combustibil, iar prin extinderea aplicării unor noi tehnologii de prelucrare a lingourilor de otel, la o serie de laminate consumul de metal s-a redus cu aproape 50 kg pe tonaj de produse. IN CADRUL FERTIL AL DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE, IN SPIRITUL UMANISMULUI REVOLUŢIONAR, AL RECENTELOR MĂSURI INITIATE DE PARTID Colectivele de minei - chemate si participe direct la înfăptuirea actului justiţiar Importantele măsuri hotărite de partid cu privire la creşterea rolului unităţilor socialiste, al organizaţiilor obşteşti, al maselor populare in respectarea legalităţii, sancţionarea şi reeducarea prin muncă a persoanelor care comit abateri de la normele de convieţuire socială si legile tării sunt traduse consecvent in viată atit prin preluarea cu competenţă şi spirit de răspundere de către factorii educaţionali a îndatoririlor ce le revin, prin reconsiderarea in spirit revoluţionar a menirii şi activităţii organelor dejustiţie, cit şi pe plan legislativ. Sporesc în număr şi eficienţă acţiunile de popularizare a conţinutului legilor şi de întărire a respectului fiecărui cetăţean faţă de prevederile lor, creşte rolul educativ al muncii, criteriul primordial al cinstei şi demnităţii în orinduireanoastră, se manifestă tot mai marcant opinia activă a cetăţenilor. Viaţa înregistrează, de asemenea, un rapid proces de integrare in muncă a persoanelor a căror îndreptare morală este încredinţată obştii. In perspectiva modificării esenţiale a legislaţiei în spiritul Hotărîrii C.C. al P.C.R., din 29 iunie 1977, au fost adoptate, prin recentul Decret al Consiliului de Stat, unele norme de drept tranzitorii. Legat de complexitatea acestui întreg ansamblu de măsuri iniţiate de partid, ne-am adresat, solicitînd unele precizări, tovarăşului prim-adjunct al procurorului general, Sever Georgescu. — Ce semnificaţie au recentele măsuri luate de partid şi de stat pentru evoluţia dreptului socialist ? — Este de subliniat, in primul rind, că aceste măsuri se înscriu într-o evoluţie firească, determinată ştiinţific, a dreptului socialist. Una dintre tezele general-valabile ale materialismului istoric, desprinse din analiza obiectivă a evoluţiei societăţii, a fost şi rămîne aprecierea că statul şi dreptul au un caracter istoric, în sensul că au apărut într-o anumită etapă din evoluţia societăţii şi vor dispărea treptat, în procesul edificării comunismului pe plan naţional şi internaţional. Consecvent politicii sale de aplicare a adevărurilor general-valabile la condiţiile patriei noastre, Partidul Comunist Român, cu spiritul revoluţionar şi cutezanţa lucidă cu care conduce destinele poporului, a imprimat şi acestui proces, în perioada inaugurată prin Congresul al IX-lea, direcţii teoretice novatoare şi a luat măsuri practice de maximă importanţă. Experienţa măsurilor adoptate în perioada dintre Congresele al IX-lea şi al XI-lea şi analiza temeinică a perspectivelor dezvoltării sociale au condus la formularea limpede in Programul partidului a procesului de preluare tot mai largă a atribuţiilor organelor de justiţie de către societatea însăşi, de către organele de influenţare obştească. Această dinamică a dreptului socialist se încadrează organic in procesul amplu şi consecvent de dezvoltare şi adîncire continuă a democraţiei socialiste, care face posibilă extinderea competenţei directe a maselor de oameni ai muncii inclusiv asupra exercitării unor atribuţii cum sunt judecarea şi sancţionarea încălcării normelor de convieţuire socială, educarea şi reeducarea celor ce comit Convorbire consemnată de Sergiu ANDON (Continuare în pag. a II-a) Convorbire cu tovarășul Sever GEORGESCU, prim-adjunct al procurorului general TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÂLNIT CU TOVARĂŞUL HERBERT MIES, preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, in ziua de 21 iulie, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German, care întreprinde o vizită de prietenie in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, preşedinte- le Partidului Comunist German a dat o deosebită apreciere realizărilor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Secretarul general al P.C.R. şi preşedintele P.C. German au avut un schimb de vederi privind activitatea si preocupările actuale ale celor două partide, precum şi in legătură cu probleme principale ale vieţii internaţionale, ale’ mişcării comuniste şi muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde şi adinei aceste raporturi de prietenie şi solidaritate militantă, de a intensifica contactele, schimbul de informaţii şi experienţă, in interesul ambelor partide, al întăririi prieteniei si conlucrării dintre cele două popoare, al cauzei generale a socialismului si păcii. Relevîndu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare si cooperare dintre Romania si R.F. Germania, a fost manifestată dorinţa de a se dezvolta in continuare aceste legături, in domeniile politic, economic, tehnico-stiintific, cultural si în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, totodată, importanţa lărgirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi celelalte forţe politice din R.F. Germania, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă si obşteşti similare din cele două ţări, considerindu-se că aceasta este in folosul ambelor popoare, al cooperării si înţelegerii internationale. In cadrul convorbirii s-au evidenţiat^transformările pozitive care au loc in lume in favoarea socialismului, democraţiei şi păcii, apreciindu-se rolul hotărîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele însele îl au în dezvoltarea cursului vieţii internaţionale, în soluţionarea problemelor pe o cale democratică, in interesul destinderii şi colaborării internaţionale. A fost reliefată, în acest sens, importanţa intensificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor revoluţionare, muncitoreşti, democratice, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pentru accelerarea schimbărilor înnoitoare in societatea contemporană, a procesului de edificare a unui climat de securitate, încredere şi cooperare în Europa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi socialismului. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi-au reafirmat hotărîrea de a milita şi în viitor pentru întărirea unităţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru lupta unită, pe scară naţională şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democratice, antiimperialiste, pentru triumful în întreaga lume a idealurilor de libertate, pace, democraţie, independenţă naţională şi progres social, întilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, in staţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială in tara noastră. La primire a participat tovarăşul George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a înminat tovarăşului Nicolae Ceausescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Unite Camerun. El Hadj Ahmadou Ahidio, si i-a transmis călduroase urări de sănătate si fericire, iar poporului român succese tot mai mari in edificarea noii societăţi. Ministrul camerunez a exprimat şefului statului român satisfacţia deosebită pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, precum şi profunde mulţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, material si spiritual, realizări urmărite cu interes şi admiraţie in tara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit si a rugat să se transmită preşedintelui El Hadj Ahmadou Ahidio salutul său prietenesc si cele mai bune urări, iar poporului camerunez urarea de a obţine noi si însemnate realizări în dezvoltarea economico-socială independentă a patriei. In cursul convorbirii s-a relevat modul pozitiv in care evoluează relaţiile politice, economice, tehnicoştiintifice si culturale dintre cele două state şi a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona in continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, în măsură să intensifice şi mai mult raporturile prieteneşti dintre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale, evidenţiindu-se mutaţiile adinei care au loc în lume, afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi liber, de a fi stăpîne pe destinele lor, de a-şi hotărî soarta în conformitate cu aspiraţiile lor fundamentale. In acest cadru, s-a apreciat că soluţionarea problemelor complexe ale contemporaneităţii impune participarea activă la viaţa internaţională, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor statelor, un rol tot mai important revenind ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor în curs de dezvoltare, ţărilor nealiniate, profund interesate în abolirea politicii imperialiste, în promovarea unei politici noi, echitabile, de conlucrare rodnică între naţiuni. Schimbul de vederi a reliefat hotărirea României şi Camerunului de a conlucra mai strins pe plan extern, de a-şi aduce in continuare întreaga contribuţie la democratizarea relaţiilor dintre state, la instaurarea in lume a unui climat de pace şi securitate, de încredere şi cooperare, la lichidarea fenomenului subdezvoltării, la făurirea unei noi ordini politice şi economice internaţionale, care să asigure respectarea dreptului sacru al popoarelor de a dispune de bogăţiile naţionale şi de a le folosi în scopul propăşirii lor. A fost reafirmată solidaritatea celor două state cu lupta popoarelor din Africa australă împotriva politicii de discriminare rasială şi apartheid, pentru libertate şi neatirnare, relevîndu-se că România şi Camerunul se vor afla mereu alături de ţările şi popoarele africane în lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi dominaţie, pentru afirmarea independenţei şi demnităţii lor naţionale, pentru înfăptuirea idealurilor de bunăstare și progres social, pentru consolidarea unității africane, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă prietenească, de caldă cordialitate. .