Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)

1977-07-22 / nr. 10862

CUM ÎNFĂPTUIT! HOTĂRÎRILE MARELUI FORUM AL CLASEI MII Ancheta „Scînteii“ la o săptămînă după încheierea lucrărilor Congresului consiliilor oamenilor muncii A trecut o săptămînă de la încheierea lucrărilor primului Congres al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construc­ţii şi transporturi, eveniment de o deose­bită importanţă în viaţa economico-so­­cială a ţării, care a polarizat atenţia în­tregii naţiuni. Desigur, o săptămînă este un timp foarte scurt raportat la marile obiective stabilite de Congres. Dar pen­tru comunişti, pentru oamenii muncii, ho­­tărîţi să gospodărească mai bine între­prinderile, să asigure progresul mai ra­pid al economiei, al întregii ţări, acest interval a fost dens în fapte concrete, în acţiuni practice, toate subsumate obiecti­vului fundamental : trecerea la înfăptui­rea neabătută a hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii. Consem­năm, în ancheta-sondaj de astăzi, cîteva din aceste preocupări ale colectivelor din întreprinderi și centrale. Hotărîrea Congresului precizează : Congresul consiliilor oamenilor muncii a adoptat în unanimitate programul de dezvol­tare suplimentară a economiei naţionale pînă în 1980 , apare posibilitatea ca faţă de prevederile cincinalului în industrie să se realizeze o pro­ducţie suplimentară de 120—130 de miliarde lei. Este un angajament patriotic pe care reprezentanţii clasei munci­toare şi l-au asumat in numele mi­lioanelor de oameni ai muncii , un angajament mobilizator, pentru a că­rui înfăptuire trebuie să se acţioneze imediat, in fiecare unitate si la fie­care loc de muncă. Pretutindeni să se asigure o evaluare a tuturor re­zervelor interne de sporire a produc­ţiei fizice, la produse intens solici­tate pe piaţa internă şi la export. Ce s-a făcut practic, în această săptă­­mină, pentru suplimentarea planului intr-o mare întreprindere construc­toare de maşini ? Ne răspunde ing. Virgil Florea, directorul întreprinde­rii de tractoare Braşov : Pentru 20 000 de trac­toare peste prevederile cin­cinalului. Imediat după ce ne-am intors de la Congres, am sta­bilit împreună cu consiliul oamenilor muncii sarcinile prioritare ce decurg pentru noi din lucrările importantu­lui forum al clasei muncitoare. In centrul atenţiei s-au situat măsurile care "să asigure sporirea contribuţiei întreprinderii noastre la realizarea, pină in 1980, a 100 000 tractoare, faţă de 80 000, cit era prevăzut iniţial prin planul cincinal. In cazul întreprinde­rii noastre, această contribuţie este de 90 000 tractoare şi seturi de tractoa­re, plus o bună parte din subansam­blele necesare tractoarelor ce se rea­lizează la Craiova si Miercurea Ciuc. In cadrul şedinţei respective s-au fi­xat sarcini concrete pe compartimen­te, unităţi funcţionale, secţii şi atelie­re. Este vorba de stabilirea unor pro­grame de lucru, cu soluţii si măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivului nostru in condi­ţiile unei eficiente maxime si îmbu­nătăţirii continue a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale tractoarelor. De asemenea, s-au luat în discuţie programele de specializare, unificare şi cooperare a producţiei de tractoare între unităţile centralei şi s-au ana­lizat soluţiile de inginerie tehnologi­că corespunzătoare seriilor de fabri­caţie. în sfîrşit, au fost analizate mă­surile stabilite în vederea realizării, cu forţe proprii, a unei bune nării din maşini şi utilaje, ca şi a lu­crărilor de mecanizare şi automati­zare a proceselor de producţie, recla­mate de suplimentarea sarcinilor de­­plan._P£_aceeaşi linie a obţinerii unor­ producţii superioare se înscrie şi ho­­tărirea luată de consiliul nostru de a realiza, în cursul acestei luni, 500 tractoare in plus. Dacă ar fi să facem un bilanţ su­mar in legătură cu acţiunile mai im­portante iniţiate şi finalizate deja In intervalul scurs de la Congresul con­siliilor oamenilor muncii, printre a­­cestea aş enumera : încheierea lucră­rilor de dotare a noii secţii d£ motoa­re electrice de 30—70 cai putere, ceea ce a determinat creşterea ritmului de fabricaţie la aproape dublu; punerea la punct a fabricaţiei punţilor pentru tractorul agricol de 180 cai putere ar­ticulat, acţiune care, prin amploarea şi implicaţiile ei, s-ar putea echivala cu realizarea unui nou tip de tractor ; tot in aceste zile a fost finalizat si prototipul unui nou tip de tractor pe şenile destinat executării lucrărilor agricole pe terenuri în pantă. Deoarece realizarea celor 20 000 tractoare prevăzute să fie fabricate suplimentar in actualul cincinal este condiţionată şi de noile obiective de investiţii, in ultimele zile au fost intensificate lucrările pe şantierele noilor hale de fabricaţie ca punţi şi montaj general, ultima urmînd să fie predată cu 3 luni mai devreme, ceea ce va­ însemna un apgre adau­v pentru economia naţională. Viorel SAIAGEAN, Nicolae MOCANU, Ion STANCIU (Continuare în pag. a IlI-a) Am ajuns la lotul expe­rimental al C.A.P. „Drum nou“ din comuna Drănie- Dolj. Se apropia prînzul, dar Marin Rădulescu, pre­şedintele cooperativei şi inginer-şef, nu era de gă­sit nicăieri. De la tarlaua de porumb plecase la cea de soia, de acolo spre la­nurile de grîu, apoi spre cele de floarea-soarelui. Aici, la, lotul experimen­tal de sfeclă aveam toa­te şansele să-l Intilnim. Şeful echipei, Ion C. Tri­­fu, ne-o spusese categoric privind spre Soare : — Intr-un sfert de ceas vine precis. Aici e zaua care leagă lanţul expe­rienţei... Pe lotul nostru experimental anul acesta este planificată o recoltă de 56 000 tone de sfeclă de zahăr la hectar neiri­gat. Ceea ce e bine, e chiar foarte bine, dar nu e maximum. — Şi o să izbutiţi ? — întrebăm. Aude întreba­rea una din lucrătoare. Nicoleta Andrei. Ne pri­veşte mirată parcă : — Asta poate ne-om fi întrebat acum vreo ciţiva ani, cind trebuia să depă­şim recolta de numai 25 000 kilograme la hectar. Bunicului nu-i venea să creadă : peste două va­goane la hectar ? Uite că acum un an am obţinut 50 000 kilograme. Recolta e după om. Adică după cum ştie să lucreze pă­­mîntul, între timp apare Marin Rădulescu, preşedintele — inginer-şef. Se scuză de intirziere. Ii răspun­dem că ne-am întreţinut în acest timp cu tehni­­cianul-şef de echipă aici, pe lotul experimental. — Care tehnician ? — suride el. Ion C. Trifu n-are nici un fel de di­plomă de tehnician. E însă unul din cei mai buni agricultori de mese­rie. Primul „chimist“ la cursurile agrotehnice din iarnă. „Diploma“ lui de agricultor cântăreşte mii de tone toamna în ham­bar. După absolvirea facul­tăţii, proaspătul inginer agronom Marin Râdu­­lescu, născut şi cres­cut aici la Drănie, s-­a întors la muncă în comu­na natală, unde-l aştep­tau părinţii, consătenii, o­­goarele. Şi-a dat cuvintul în faţa oamenilor că re­coltele de pe aceleaşi su­prafeţe pot fi mult mări­te, dublate, ba chiar tri­plate. Unii : „Dacă pă­mintul ar fi ca un fel de zglici, să-l întinzi cit vrei, da. Dar aşa...“. Cei mai multi însă, in frunte cu comuniştii, au crezut. Au acţionat alături de el. Au venit tractoarele, celelalte utilaje moderne, erbici­­dele, insecticidele. Dar fără oameni nimic nu se face. Şi La cursurile agro­tehnice din iarnă au fost murmure la început : Laurenţiu DUŢĂ Nicolae BABALAU (Continuare in pag. a V-a) D­iploma de agricultor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 852 Vineri 22 iulie 1977 6 PAGINI - 30 BANI Economii de materiale şi combustibil Iniţiativa „Să muncim ca adevăraţi producători, să gospodărim ca adevă­raţi proprietari“ a fost extinsă in toate unităţile de producţie din ca­drul Combinatului siderurgic din Re­şiţa. Măsurile cu caracter tehnic apli­cate in secţiile cu proces continuu in vederea ridicării indicilor de utilizare a tuturor agregatelor, ca şi acţiunile organizate la fiecare loc de muncă, pentru gospodărirea mai judicioasă a materiilor prime şi energiei, s-au materializat in importante sporuri de producţie la fontă, oţel, laminate, cocs metalurgic şi la alte produse si­derurgice, sporuri ce depăşesc sub­stantial angajamentele asumate de colectivul combinatului pe perioada care a trecut din acest an. In a­­celasi timp, siderurgistii reşiteni au economisit la un volum de produc­ţie superior celui înregistrat in pri­ma jumătate a anului trecut peste 5 milioane kWh energie electrică şi însemnate cantităţi de combustibil, iar prin extinderea aplicării unor noi tehnologii de prelucrare a lingourilor de otel, la o serie de laminate con­sumul de metal s-a redus cu a­­proape 50 kg pe tonaj de produse. IN CADRUL FERTIL AL DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE, IN SPIRITUL UMANISMULUI REVOLUŢIONAR, AL RECENTELOR MĂSURI INITIATE DE PARTID Colectivele de minei - chemate si participe direct la înfăptuirea actului justiţiar Importantele măsuri ho­­tărite de partid cu privire la creşterea rolului unităţi­lor socialiste, al organizaţii­lor obşteşti, al maselor populare in respectarea le­galităţii, sancţionarea şi re­educarea prin muncă a per­soanelor care comit abateri de la normele de convie­ţuire socială si legile tării sunt traduse consecvent in viată atit prin preluarea cu competenţă şi spirit de răspundere de către factorii educaţionali a îndatoririlor ce le revin, prin reconside­rarea in spirit revoluţionar a­ menirii şi activităţii or­ganelor de­­justiţie, cit şi pe plan legislativ. Sporesc în număr şi eficienţă ac­ţiunile de popularizare a conţinutului legilor şi de întărire a respectului fie­cărui cetăţean faţă de pre­vederile lor, creşte rolul e­­ducativ al muncii, crite­riul­ primordial al cinstei şi demnităţii în orinduirea­­noastră, se manifestă tot mai marcant opinia activă a cetăţenilor. Viaţa înregis­trează, de asemenea, un ra­pid proces de integrare in muncă a persoanelor a că­ror îndreptare morală este încredinţată obştii. In per­spectiva modificării esen­ţiale a legislaţiei în spiritul Hotărîrii C.C. al P.C.R., din 29 iunie 1977, au fost adoptate, prin recentul De­cret al Consiliului de Stat, unele norme de drept tran­zitorii. Legat de complexi­tatea acestui întreg ansam­blu de măsuri iniţiate de partid, ne-am adresat, soli­­citînd unele precizări, tova­răşului prim-adjunct al procurorului general, Sever Georgescu. — Ce semnificaţie au re­centele măsuri luate de partid şi de stat pentru evo­luţia dreptului socialist ? — Este de subliniat, in primul rind, că aceste mă­suri se înscriu într-o evo­luţie firească, determinată ştiinţific, a dreptului socia­list. Una dintre tezele ge­­neral-valabile ale materia­lismului istoric, desprinse­­ din analiza obiectivă a e­­voluţiei societăţii, a fost şi rămîne aprecierea că statul şi dreptul au un caracter istoric, în sensul că au apă­rut într-o anumită etapă din evoluţia societăţii şi vor dispărea treptat, în pro­cesul edificării comunis­mului pe plan naţional şi internaţional. Consecvent politicii sale de apli­care a adevărurilor gene­­ral-valabile la condiţiile patriei noastre, Partidul Comunist Român, cu spiri­tul revoluţionar şi cute­zanţa lucidă cu care con­duce destinele poporului, a imprimat şi acestui proces, în perioada inaugurată prin Congresul al IX-lea, direc­ţii teoretice novatoare şi a luat măsuri practice de ma­ximă importanţă. Expe­rienţa măsurilor adoptate în perioada dintre Congre­sele al IX-lea şi al XI-lea şi analiza temeinică a per­spectivelor dezvoltării so­ciale au condus la formu­larea limpede in Progra­mul partidului a procesului de preluare tot mai largă a atribuţiilor organelor de justiţie de către societatea însăşi, de către organele de influenţare obştească. Această dinamică a drep­tului socialist se încadrează organic in procesul amplu şi consecvent de dezvoltare şi adîncire continuă a de­mocraţiei socialiste, care face posibilă extinderea competenţei directe a ma­selor de oameni ai muncii inclusiv asupra exercitării unor atribuţii cum sunt ju­­decarea şi sancţionarea în­călcării normelor de con­vieţuire socială, educarea şi reeducarea celor ce comit Convorbire consemnată de Sergiu ANDON (Continuare în pag. a II-a)­­ Convorbire cu tovarășul Sever GEORGESCU, prim-adjunct al procurorului general TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÂLNIT CU TOVARĂŞUL HERBERT MIES, preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit, in ziua de 21 iulie, în staţiunea Neptun, cu to­varăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German, care întreprinde o vizită de prietenie in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan An­drei, membru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, preşedinte-­ le Partidului Comunist German a dat o deosebită apreciere realizări­lor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în o­­pera de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Secretarul general al P.C.R. şi pre­şedintele P.C. German au avut un schimb de vederi privind activita­tea si preocupările actuale ale celor două partide, precum şi in legătură cu probleme principale ale vieţii in­ternaţionale, ale­’ mişcării comuniste şi muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pen­tru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist German şi s-a afir­mat voinţa comună de a extinde şi adinei aceste raporturi de prietenie şi solidaritate militantă, de a inten­sifica contactele, schimbul de infor­maţii şi experienţă, in interesul am­belor partide, al întăririi prieteniei si conlucrării dintre cele două po­poare, al cauzei generale a socialis­mului si păcii. Relevîndu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare si cooperare dintre Romania si R.F. Germania, a fost manifestată dorinţa de a se dez­volta in continuare aceste legături, in domeniile politic, economic, tehni­­co-stiintific, cultural si în alte sec­toare de activitate. S-a subliniat, totodată, importanţa lărgirii relaţii­lor dintre Partidul Comunist Român şi celelalte forţe politice din R.F. Germania, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă si ob­şteşti similare din cele două ţări, considerindu-se că aceasta este in folosul ambelor popoare, al coope­rării si înţelegerii internationale. In cadrul convorbirii s-au eviden­ţiat­^transformările pozitive care au loc in lume in favoarea socialismu­lui, democraţiei şi păcii, apreciin­­du-se rolul hotărîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoa­rele însele îl au în dezvoltarea cursu­lui vieţii internaţionale, în soluţio­narea problemelor pe o cale demo­cratică, in interesul destinderii şi co­laborării internaţionale. A fost relie­fată, în acest sens, importanţa inten­sificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor re­voluţionare, muncitoreşti, democrati­ce, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pentru accelerarea schimbărilor înnoitoare in societatea contemporană, a procesului de edifi­care a unui climat de securitate, în­credere şi cooperare în Europa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi socialismului. Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist German şi-au reafir­mat hotărîrea de a milita şi în viitor pentru întărirea unităţii şi solidari­tăţii partidelor comuniste şi munci­toreşti, pentru lupta unită, pe scară naţională şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democratice, an­tiimperialiste, pentru triumful în întreaga lume a idealu­rilor de libertate, pace, democraţie, independenţă naţională şi progres social, întilnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă tovărăşească, de caldă prie­tenie. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, in staţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială in tara noastră. La primire a participat tovarăşul George Macovescu, ministrul aface­rilor externe. Oaspetele a înminat tovarăşului Nicolae Ceausescu un mesaj de prie­tenie din partea preşedintelui Re­publicii Unite Camerun. El Hadj Ahmadou Ahidio, si i-a transmis călduroase urări de sănătate si fe­ricire, iar poporului român succese tot mai mari in edificarea noii so­cietăţi. Ministrul camerunez a exprimat şefului statului român satisfacţia deosebită pe care o încearcă cu pri­lejul acestei întrevederi, precum şi profunde mulţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cu­noaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, ma­terial si spiritual, realizări urmărite cu interes şi admiraţie in tara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit si a rugat să se transmită preşedintelui El Hadj Ahmadou Ahidio salutul său prietenesc si cele mai bune urări, iar poporului came­runez urarea de a obţine noi si în­semnate realizări în dezvoltarea eco­nomico-socială independentă a pa­triei. In cursul convorbirii s-a relevat modul pozitiv in care evoluează rela­ţiile politice, economice, tehnico­­ştiintifice si culturale dintre cele două state şi a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona in conti­nuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, în măsură să intensifice şi mai mult raporturile prieteneşti din­tre România şi Camerun, spre bi­nele ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale, evi­­denţiindu-se mutaţiile adinei care au loc în lume, afirmarea tot mai pu­ternică a voinţei popoarelor de a trăi liber, de a fi stăpîne pe desti­nele lor, de a-şi hotărî soarta în con­formitate cu aspiraţiile lor funda­mentale. In acest cadru, s-a apreciat că so­luţionarea problemelor complexe ale contemporaneităţii impune participa­rea activă la viaţa internaţională, în condiţii de deplină egalitate, a tutu­ror statelor, un rol tot mai impor­tant revenind ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor în curs de dezvoltare, ţărilor nealiniate, profund interesate în abo­lirea politicii imperialiste, în promo­varea unei politici noi, echitabile, de conlucrare rodnică între naţiuni. Schimbul de vederi a reliefat hotă­­rirea României şi Camerunului de a conlucra mai strins pe plan extern, de a-şi aduce in continuare întreaga contribuţie la democratizarea relaţii­lor dintre state, la instaurarea in lume a unui climat de pace şi secu­ritate, de încredere şi cooperare, la lichidarea fenomenului subdezvoltă­rii, la făurirea unei noi ordini politice şi economice internaţionale, care să asigure respectarea dreptului sacru al popoarelor de a dispune de bogă­ţiile naţionale şi de a le folosi în scopul propăşirii lor. A fost reafirmată solidaritatea ce­lor două state cu lupta popoarelor din Africa australă împotriva poli­ticii de discriminare rasială şi a­­partheid, pentru libertate şi neatir­­nare, relevîndu-se că România şi Camerunul se vor afla mereu alături de ţările şi popoarele africane în lupta împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi domi­naţie, pentru afirmarea independen­ţei şi demnităţii lor naţionale, pentru înfăptuirea idealurilor de bunăstare și progres social, pentru consolidarea unității africane, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă prietenească, de caldă cor­dialitate. .

Next