Scînteia, august 1977 (Anul 46, nr. 10871-10895)
1977-08-02 / nr. 10871
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A INTÎLNIT CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CARRILLO Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, duminică, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu multă căldură pe tovarăşul Santiago Carrillo şi l-a rugat să transmită conducerii partidului, comuniştilor spanioli un cordial salut de prietenie şi solidaritate, iar Partidului Comunist din Spania urarea de noi şi noi succese în activitatea desfăşurată, împreună cu celelalte forţe progresiste, democratice, patriotice, pentru adincirea procesului de democratizare, pentru rezolvarea, in interesul poporului, a problemelor vieţii politico-economice, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru progres economic şi social. Mulţumind călduros, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din partea conducerii partidului, a comuniştilor spanioli, împreună cu întreaga recunoştinţă pentru sprijinul şi solidaritatea manifestate statornic de Partidul Comunist Român, de secretarul său general, faţă de lupta curajoasă, plină de consecvenţă, a Partidului Comunist din Spania pentru apărarea şi promovarea intereselor şi aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, ale poporului spaniol, pentru dezvoltarea democratică independentă a ţării pe calea progresului, prosperităţii şi bunăstării. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie pentru reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el a urat, in acelaşi timp, poporului prieten român să obţină în continuare noi şi mari victorii in vasta activitate de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In timpul întrevederii, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale vieţii politice mondiale. Constatînd cu deplină satisfacţie stadiul actual al relaţiilor de solidaritate frăţească statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au manifestat hotărirea de a milita pentru întărirea continuă a acestor raporturi in interesul consolidării prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare, legate prin puternice afinităţi de origine şi limbă, prin idealul de dreptate socială şi naţională, spre bineleextinderii colaborării multilaterale dintre cele două ţări. De ambele părţi s-a apreciat că legalizarea Partidului Comunist din Spania — după ce timp de 38 de ani a fost nevoit să activeze in ilegalitate — reprezintă un eveniment important în viaţa politică a Spaniei, deschizind noi perspective accelerării procesului de democratizare a ţării, realizării aspiraţiilor poporului spaniol, spre lichidarea totală a rămăşiţelor trecutului dictatorial, pentru progres economic şi social, în cursul convorbirilor s-a exprimat satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor, pe multiple planuri, dintre România şi Spania, subliniindu-se dorinţa ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturilor politice, a schimburilor comerciale, a cooperării economice, pentru amplificarea colaborării tehnico-ştiinţifice, pentru lărgirea legăturilor în domeniul culturii, artei şi învăţămîntului dintre România şi Spania, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare prietene, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. Cei doi conducători de partid au reafirmat importanţa luptei unite a maselor populare in marile transformări politice, economice şi sociale care au avut loc şi continuă să aibă loc în lume şi au subliniat rolul deosebit care revine partidelor comuniste şi muncitoreşti, partidelor socialiste, social-democrate, tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, în asigurarea triumfului păcii, democraţiei şi progresului social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au reafirmat hotărirea Partidului Comunist Român , şi Partidului Comunist din Spania de a milita în continuare pentru întărirea colaborării, prieteniei şi solidarităţii dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a evidenţiat că intrucît partidele comuniste şi muncitoreşti îşi desfăşoară activitatea intr-o mare diversitate de situaţii şi împrejurări determinate de particularităţile istorice, economice, ‘‘sociale şi naţionale, diferite de la ţară la ţară, o condiţie fundamentală a succesului misiunii lor istorice este aplicarea creatoare a socialismului ştiinţific la realităţile concrete. Aceasta presupune respectarea riguroasă a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili în mod autonom, de sine stătător, linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, fără nici un amestec din afară, instaurarea şi dezvoltarea unor relaţii de prietenie şi solidaritate între partide bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe stimă şi respect reciproc. în acest cadru, s-a dat o apreciere pozitivă paşilor înregistraţi spre înţelegere, conlucrare şi elaborare de programe şi platforme de acţiune comună între partidele comuniste, socialiste şi social-democrate, alte forţe progresiste din ţările vest-europene, ceea ce deschide perspective rodnice de creştere a influenţei acestora în rîndul oamenilor muncii, al maselor largi populare, de participare tot mai activă în viaţa politică naţională şi creează premisele unei dezvoltări noi, democratice, ale unei conlucrări tot mai fructuoase între popoare în lupta lor pentru pace, destindere şi înţelegere internaţională, în cursul schimbului de păreri privind situaţia din Europa s-a arătat că ambele partide acordă o deosebită importanţă lucrărilor pregătitoare ale reuniunii din toamnă de la Belgrad, menită să adopte măsuri concrete pentru impulsionarea traducerii în viaţă a prevederilor Actului final de la Helsinki, pentru accelerarea procesului de edificare a unui climat de încredere, colaborare şi destindere pe continentul nostru şi, indeosebi, pentru trecerea la măsuri eficiente de dezarmare şi dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea Europei. Secretarii generali ai celor două partide au reafirmat necesitatea întreprinderii de paşi concreţi pe calea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor şi efectivelor militare, pentru depăşirea divizării Europei in blocuri militare opuse şi, in general, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cei doi conducători de partid au exprimat şi cu acest prilej solidaritatea cu lupta popoarelor de a fi stăpine pe propriile destine şi bogăţiile lor naţionale, pentru eliberare şi independenţă naţională deplină, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a politicii de discriminare rasială şi apartheid, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru o nouă ordine economică internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de sinceră prietenie tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe tovarăşul Santiago Gaixillo la dejun, desfăşurat intr-o ambianţă de cordialitate şi caldă prietenie, caracteristică legăturilor tradiţionale dintre cele două partide comuniste, dintre conducătorii Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10871 Marți 2 august 1977 4 PAGINI - 30 BANI Să Intimpinăm marea noastră sărbătoare naţională cu succese cil mai mari In realizarea $i depăşirea planului si angajamentelor Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, strins uniţi in jurul partidului, oamenii muncii din întreaga tară — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se pregătesc să sărbătorească glorioasa zi de 23 August — ziua eliberării patriei de sub dominaţia fascistă. A intrat in tradiţie ca, în această perioadă premergătoare măreţei noastre sărbători naţionale, întrecerea socialistă să cunoască un avînt cu totul deosebit, fiecare colectiv din industrie, de pe șantiere, din agricultură, din toate sectoarele de activitate facindu-și un adevărat titlu de cinste din a raporta succese tot mai însemnate în realizarea angajamentelor. Amintim, de pildă, că în aceste zile știri primite din toate colturile ţării anunţau realizarea mai devreme a planului pe şapte luni , numeroase judeţe au raportat cu mîndrie îndeplinirea planului de şapte luni înainte de termen cu 2—10 zile ; printr-o mai bunăorganizare a muncii, lucrătorii din agricultură au reuşit să asigure strîngerea recoltei de păioase de pe aproape întreaga suprafaţă într-un timp record ; acestor realizări li se adaugă şi revirimentul pe care îl cunoaşte in ultimele săptămîni activitatea de pe numeroase şantiere de construcţii. Simtetizind, putem spune că toate aceste realizări ,de prestigiu — care numai pe ansamblul industriei se concretizează intr-o producţie suplimentară de circa 11 miliarde lei — confirmă realismul sarcinilor de plan, hotărirea cu care clasa muncitoare, ţărănimea, întregul popor acţionează pentru înfăptuirea şi depăşirea lor, convinşi fiind că pe această cale asigură accelerarea progresului multilateral al patriei socialiste , sunt fapte care ilustrează convingător înalta conştiinţă muncitorească, revoluţionară, competenţa şi spiritul de bun gospodar al oamenilor muncii, deopotrivă producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie. Ne-am obişnuit însă ca succesele din întrecere, oricit ar fi ele de importante, să fie privite nu ca limite, ci ca bază de pornire pentru realizări şi mai mari. Această permanentă stare de autodepăşire şi de competiţie cu propriile performanţe şi cu celelalte unităţi constituie, de fapt, chintesenţa întrecerii socialiste, sufletul ei viu. După cum se ştie, IN NUMELE CLASEI MUNCITOARE, CONGRESUL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII A CRISTALIZAT ANGAJAMENTUL DE A SE REALIZA PESTE PREVEDERILE CINCINALULUI O PRODUCŢIE INDUSTRIALA DE 120—130 DE MILIARDE LEI. încă in timpul lucrărilor congresului o serie de reprezentanţi ai colectivelor din întreprinderi s-au angajat să asigure suplimentarea angajamentelor din acest an, creînd condiţii pentru obţinerea unor importante sporuri de producţie în următorii ani ai cincinalului. De asemenea, participanţii la adunările generale ale oamenilor muncii — aflate în plină desfăşurare — dezbat intr-un spirit de înaltă responsabilitate muncitorească căile concrete pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai importantă la înfăptuirea marelui angajament. In acest cadru se reliefează telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitete judeţene de partid, prin care acestea se angajează, in numele comuniştilor din judeţele respective, al colectivelor de oameni ai muncii să realizeze însemnate sporuri de producţie peste prevederile cincinalului. Aşa, de pildă, judeţul Buzău se angajează să producă peste sarcinile planului cincinal o producţie industrială de 3,2 miliarde lei, judeţul Caraş-Severin — de 3 miliarde lei, judeţul Dîmboviţa — de 3 miliarde lei, judeţul Suceava — de 2,7 miliarde lei, judeţul Vrancea — de 1,3 miliarde lei. Toate aceste angajamente reprezintă o elocventă dovadă a hotăririi şi spiritului de răspundere cu care comuniştii, oamenii muncii au trecut la înfăptuirea angajamentului de realizare peste prevederile cincinalului a unei producţii industriale suplimentare de 120—130 de miliarde lei. Pe ce se fundamentează aceste angajamente asumate de judeţe ? Aşa cum se desprinde din înseşi telegramele (Continuare în pag. a IlI-a) Pentru îndeplinirea obiectivului stabilit de clasa muncitoare la Congresul consiliilor oamenilor muncii: 120-130 MILIARDE LEI PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ SUPLIMENTARĂ Bucureşti: noi blocuri pe şoseaua Colentina, la intersecţia cu strada Doamna Ghica SPIRITUL UZINEI Cele două cuvinte le-am auzit de curind in vatra de otel a Galaţiului, la Uzina de piese de schimb şi reparaţii siderurgice. Erau aduse ca argument intr-o dispută. Argument forte. întrebăm : — Uzina e tinără. Are doar 13 ani de producţie. Tinereţea întregii platforme siderurgice, de altfel. Cum se simte acest spirit al uzinei intr-un colectiv atit de tînăr ? Răspunsul e tot un argument forte. Adică un fapt. Il repovestim aici, pe scurt : Un maistru dintr-un atelier al uzinei are un mare necaz — sofia îi este răpusă de o boală necruțătoare. Alături de omul aflat la greu vin cu inima des- ______________________ chisă şi caldă tovarăşii lui de muncă. Vine şi unul care a lucrat mai înainte în atelierul respectiv şi a ţinut-o morţiş cu plecarea in altă parte — motivul nu mai are importanţă. Acum, aflîndu-se întîmplător in oraş, a auzit de impasul maistrului şi a ţinut să-i simtă alături şi umărul lixi. Vine şi directorul întreprinderii, îl vede şi-i spune „musafirului“ : — E multă lume azi lingă meşterul aflat in necaz. Intrucît eşti mai înalt, vrei să priveşti in jur şi să vezi de pe unde mai sint ? Că n-avem noi atîţia oameni intr-un singur atelier !... Da, omul acela care ţinuse morţiş să plece din uzină era mai înalt, şi nu i-a venit greu să vadă, să numere. „Văd, zice, cam pe toţi cei care lucrează in atelier“. „Asta-i normal la noi. Ştii la fel de bine ca şi mine. Sper că n-ai uitat. Mai departe ?“ „Mai departe văd oameni de la prelucrări metalice". „Şi mai departe ?“ „Şi de la turnătoria de lingotiere“. „Şi ?“ „Şi din secţia cutare, şi din secţia cutare..." Numără omul, ascultă directorul. După care acesta din urmă : — Ce zici de uzina noastră ? Celălalt tresare. — Ei? — Nu știu... în ce privință ? caută să ciștige timp cel plecat. — Mi se pare destul de unită, nu ? întrebarea aceasta a rămas fără nici un răspuns, atunci. Cel căruia i se adresa n-a zis nici da, nici ba. A răspuns în schimb, in felul lui, peste citeva zile , revenind la matca lui adevărată, uzina — loc unde s-a format în meserie şi ca om. Şi de-o bună bucată de vreme lucrează cu aceeaşi destoinicie, alături de foştii lui tovarăşi de muncă. Oameni care, prin conduita şi munca lor, au înrădăcinat trainic spiritul uzinei în această unitate tinără. Ilie TANASACHE PICĂTURA DE CERNEALĂ" Succesele minerilor din Baraolt Minerii din străvechiul bazin carbonifer Baraolt — judeţul Covasna — consemnează in cronica întrecerii socialiste ce se desfăşoară cu tot mai mare intensitate, in cinstea zilei de 23 August, noi şi importante realizări în îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor asumate pe acest an. Minerii de aici au furnizat patriei, peste planul la zi, 125 000 tone lignit şi 12 000 tone brichete din lignit. Aceleaşi preocupări, susţinute de sporire a eficienţei economice a producţiei au făcut ca nivelul planificat al cheltuielilor de producţie să fie diminuat cu 48,50 lei la fiecare 1 000 lei producţie marfă. Analizind acestesuccese si rezervele de care dispun, minerii de aici s-au angajat in adunarea generală care a avut loc recent să suplimenteze cu încă 180 000 tone lignit si brichete din lignit producţia peste plan. Cu planul anual de export îndeplinit In cinstea apropiatei sărbători de la 23 August, colectivul de muncitori, ingineri si tehnicieni de la întreprinderea de motoare electric© București raportează un succes de prestigiu : îndeplinirea înainte de termen a prevederilor planului de export pe întreg anul 1977. Analizind, in recenta adunare generală a oamenilor muncii, acest succes si posibilităţile de a-i da noi valenţe in viitor, colectivul bucurestean s-a angajat ca, pină la marea sărbătoare naţională a poporului nostru — ziua de 23 August — să realizeze in plus pentru export motoare electrice, grupuri de sudură si grupuri electrogene in valoare de circa 14 milioane leivalută, iar pină la sfirsitul anului — 65 milioane lei valută. Plecarea Luni dimineaţa, tovarăşul Santiago Carrillo, secretarul general al Partidului Comunist din Spania, şi-a încheiat vizita în ţara noastră, efectuată la invitaţia secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a plecat spre patrie, din ţară La aeroportul Kogălniceanu a fost condus de tovarăşii Emil Boibu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. (Agerpres) zi şi noapte, tu toate forţele, IRIGAREA CULTURILOR • In aceste zile bătălia recoltei înseamnă IRIGAŢII • Cum funcţionează sistemele de irigaţii din judeţul Olt • Datorită nerespectării programelor de zi şi de noapte suprafeţe întinse n-au destulă apă • Cînd îşi face loc comoditatea, nici calculatoarele nu-i pot măsura consecinţele • Se cer eforturi susţinute, intervenţii energice din partea organelor judeţene Străbătînd lanurile unităţilor agricole care au terenurile în sistemele de irigaţii Caracal, vedem culturi frumoase, bine dezvoltate. Dar in aceste zile toride, porumbul, sfecla de zahăr, soia, floarea-soarelui şi legumele sunt în faza critică de dezvoltare, cînd au nevoie de cantităţi mari de apă pentru a se obţine un rod îmbelşugat. Şi unităţile agricole din această zonă pot asigura culturilor apa necesară, deoarece ele au amenajate pentru irigaţii 63100 ha. Din datele întreprinderii de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din Caracal rezultă însă că irigarea culturilor nu se desfăşoară corespunzător. Udarea întii s-a făcut numai pe 84 la sută din suprafeţele planificate, a doua — pe 59 la sută, a treia — pe 24 la sută, iar a patra — pe 7 la sută. Este adevărat, pe o însemnată suprafaţă deficitul de umiditate din sol a fost completat prin ploi. Neaplicarea udărilor pe restul suprafeţelor se datoreşte unor cauze de ordin subiectiv. Care sunt acestea ? Pe parcursul zilei de 29 iulie, zi in care mercurul termometrelor a urcat la 30 de grade, am urmărit cum se aplică udările în unităţile agricole din raza sistemului Stoeneşti—Vişina, care înregistrează şi cele mai mari restanţe la irigarea culturilor. Tovarăşul Eugen Cranta, şeful sistemului, a ţinut să ne precizeze : „Sunt unităţi — cooperativele agricole Jieni, Stoeneşti, Slăveni, Gostavăţu, I.A.S. Deveselu şi Staţiunea de cercetări agricole Caracal — unde irigarea culturilor se desfăşoară neîntrerupt. In altele — cooperativele agricole Vişina Veche, Rusăneşti, „Calea Belşugului“ din Brastavăţ, Studina şi Scărişoara — programele săptămînale de udări nu se îndeplinesc“. Ne-am îndreptat atenţia îndeosebi asupra acestui ultim aspect, pentru a depista cauzele neîndeplinirii programelor de udări stabilite de sistem. Ora 8. Pornim de la staţia principală de pompare a sistemului Stoeneşti, amplasat pe malul riului Olt. Pe canalul magistral se pompa apă cu numai 14 agregate, faţă de 18 cit era nevoie pentru a se asigura debitul necesar irigării tuturor suprafeţelor prevăzute. Aflăm că dimineaţa, din cauza demarajului greoi din unele unităţi agricole, nu e nevoie de debitul de apă planificat. Şi, intr-adevăr, aşa stau lucrurile. Pe la ora 11 intrăm pe terenurile C.A.P. Gostavăţu. Udătorii Petre Scarlat şi Petre Niţu terminaseră de montat conductele intr-un lan cu porumb în cultură succesivă şi se odihneau la umbră. De ce nu daţi drumul la apă ? — i-am întrebat. „Am da noi, dar nu avem micropompă — ne-au răspuns. Un tractor trebuia s-o aducă încă de dimineaţă, dar nu a venit nici pînă acum“. In tot acest timp, apa în loc să ajungă la rădăcina plantelor, s-a scurs fără folos pe canal. Pe la ora 12, mecanicul Stelian I. Ristea, angajat al sistemului, ne face semn să oprim. „Cei de la C.A.P. Băbiciu — ne spune acesta — au cerut suplimentarea debitului pentru a crește nivelul apei pe canale cu încă 5 cm. de la Ing. Aurel PAPADIUC (Continuare în pag. a II-a) Absorbită de puternice agregate de pompare, apa Oltului este trimisă pe zeci de kilometri de canale în sistemul Stoeneşti-Vişina, pentru a potoli setea plantelor