Scînteia, august 1977 (Anul 46, nr. 10871-10895)
1977-08-02 / nr. 10871
SCINTEIA — marţi 2 august 1977 faptul! DIVERS! De la străbune I la nepoate ! Muzeul judeţean de istorie . Galaţi a expus o interesantă colecţie de artă populară intitulată I „De la străbune la nepoate". Se află aici ţesături de lină, de I bumbac şi borangic, prosoape, I traiste, obiecte de port, ceramică etc. culese de pe teritoriul ■ judeţului, unele din ele datind I de la sfirşitul secolului al XVII- lea. Dincolo de faptul că expoziţia este de mare folos specia- I liştilor, demonstrind locul im- I portant ce-l ocupă Galaţiul pe harta etnografică a ţării, ea se adresează deopotrivă marelui pu-blic, invitindu-le pe nepoatele contemporane să preţuiască şi , sa urmeze frumoasele tradiţii I şi pilda străbunelor. I „Cascadorii“ I Conducătorul auto Hajnal I Zoltán din oraşul Sf. Gheorghe, după Ce a dat „de duşcă“ cite- * va sute de grame de rachiu, i-a venit o poftă teribilă de... fructe. Fără să stea mult pe gînduri, i s-a suit la volanul autoturismului „Dacia 1300 Combi“, proprietatea unităţii la care lucrează. Şi pentru ca în drum spre livadă să nu se plictisească, şi-a ■ luat şi tovarăşul de pahar, în persoana lui Xovan Ioan. La ie ■ şirea din oraşul St Gheorghe, H. Z. pierde insă controlul volanului, iar maşina începe să danseze de la o margine la alta a şoselei, rupe un indicator I plantat in beton, sare peste şanţ, se dă peste cap. Intr-un tirziu, cei doi „cascadori“ se tre- , zesc la spital... ! Căldură mare! Trenul nr. 6227, care pleacă din Iaşi către Hirlău (la ora 20:45), duce acasă, in comunele Leţ- cani, Dumeşti, Podu Iloaiei, Erbiceni, Belceşti, Cotnari etc. ultimii navetişti şi diverşi călă- ■ tori intirziaţi de la alte trenuri. [ Unii dintre aceştia din urmă, din cauza îndelungatei „aşteptări" in restaurantul gării sau I in alte bodegi megieşe, se suie I in tren puşi pe scandal. Deunăzi, câţiva dintre navetiştii din I comunele Leţcani şi Dumeşti, I încălziţi de soare şi băutură s-au incăierat. Şi, că s-o facă lată, au tras şi semnalul de alarmă. I Apoi s-au gindit că n-ar fi rău I să-i provoace la un duel pe navetiştii din Belceşti şi Cotnari. I A fost o răfuială de pomină, cu I scaune stricate, cu geamuri şi capete sparte. Sesizată, miliţia căilor ferate a luat acum toate măsurile pentru a-i depista şi cuminţi pe scandalagii. Biletele la control! Acestei invitaţii nu i-au putut da curs cetăţenii ötvös Ştefan, Ioan Văcar, Emilian Bozdacu şi alţii, care călătoreau deunăzi pe un autobuz I.T.A. din satul Cor- Ipadea spre Cluj-Napoca. „Am plătit, dar n-avem bilet“ au zis I ei. „Dacă n-aveţi bilet, plătiţi amenda“ — a decis controlorul. * Şi călătorii incorecţi s-au căutat repede prin buzunare. Ciudat în toată povestea e faptul că cei I amendaţi... plătiseră cu adevărat costul călătoriei, dar şoferul I loan Pasc „uitase“ să le elibe- reze biletele. Pentru „amnezie" , el a fost sancţionat de condu- cerea unităţii cu retrogradarea pe două luni şi a fost trimis in faţa comisiei de judecată a întreprinderii. I N-aveţi un 9 vagon în... minus? De peste o jumătate de an, I vagonul cu nr. 315372802704 nu- I cărcat cu melasă rătăceşte prin staţia C.F.R. Borzeşti şi nu-şi I găseşte stăpinul. A fost adus I aici dinspre Ciceu. Văzind, probabil că melasa nu poate fi fo- ■ losită nici la fabricarea cauciu- cului, nici a polistirenului, pe • trochimiștii l-au garat pe una din liniile moarte înscriindu-l I la capitolul „prisos". In pofida zecilor de telegrame trimise către toate regionalele C.F.R. din • țară, nu s-a aflat incă cine este beneficiarul. Dar nici fabrica • furnizoare. Il facem cunoscut şi pe această cale in speranţa că i se va găsi păgubaşul. Unde nu-ţi fierbe oala Zice o vorbă din bătrini că nu e bine să te bagi unde nu-ţi fierbe oala. Ştiu acest lucru şi fraţii Sandu şi Pândele Geică, fochişti la Fabrica de mobilă din comuna Bălceşti (Vilcea). ■ Dar fochiştii au ţinut să facă . pe... sudorii. Luînd un aparat de I sudură s-au apucat de repara- * ţii, fără să posede minimum de . cunoştinţe. Isprava lor nu a ra- I mas fără urmări, una dintre * secţiile fabricii făcindu-se . scrum. I După „sudură", fraţii au flu- ierat o pagubă care s-a ridicat • la peste 100 000 lei, Rubrică realizată de : Gheorghe GRAURE cu sprijinul corespondenților • „Scînteii" Sosirea unei delegaţii a Confederaţiei Sindicatelor Suedeze Luni seara a sosit in Capitală o delegaţie a Confederaţiei Sindicatelor Suedeze — L.O., condusă de Gunnar Nielsson, preşedintele confederaţiei, care, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, efectuează o vizită in tara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia suedeză a fost salutată de tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., de alti reprezentanţi ai sindicatelor. Întîlnire la Consiliul Central al U.G.S.R. Tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., s-a întâlnit, luni dimineaţă, cu preşedintele Federaţiei Egiptene a Muncii, Saad Mohamed Ahmed, care se află in tara noastră ca oaspete al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. In timpul întilnirii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, prietenească, cei doi preşedinţi s-au informat reciproc asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două centrale sindicale, au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme privind dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor bilaterale, precum si in probleme de interes comun ale mişcării sindicale internationale. Au terminat recoltatul griului Oamenii muncii de neogoarele judeţului NEAMŢ au încheiat cu bune rezultate Secerişul pe întreaga suprafaţă ocupată cu grîu. In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu de comitetul judeţean de partid se spune : Dedicind aceste succese apropiatei zile de 23 August, Conferinţei Nationale a partidului şi celei de-a XXX-a aniversări a republicii , vă raportăm că in prezent se acţionează cu forte sporite pentru executarea arăturilor in vederea insămintărilor de toamnă, stringerea şi valorificarea în bune condiţii a rodului grădinilor şi livezilor, asigurarea bazei furajere şi pregătirea temeinică a campaniei de recoltare a sfeclei de zahăr, cartofilor şi porumbului. Au încheiat recoltatul cerealelor de Vară şi oamenii muncii de neogoarele judeţului HUNEDOARA. Au fost de asemenea depăşite sarcinile privind efectuarea arăturilor de vară. Raportind aceste realizări Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetul judeţean de partid arată in telegrama trimisă . In intregul judeţ se desfăşoară activ munca pentru recoltarea şi buna darpozitare a furajelor, pentru depăşirea planului de insilozări. Vă raportăm că avem culturi bune de porumb, estimind recolte superioare anilor anteriori, că producţia de legume este de asemenea bună, ceea ce ne permite să asigurăm o bună aprovizionare a populaţiei. Ne angajăm să acţionăm in continuare pentru perfecţionarea întregii activităţi în agricultură, pentru sporirea aportului ei la progresul de ansamblu al economiei noastre naţionale. Cronica zilei Luni a sosit in Capitală o delegaţie condusă de Gheorghi Karamanov, ministrul comerţului interior din R.P. Bulgaria, care face o vizită de lucru în ţara noastră. La invitaţia tovarăşului Janos Fazekas, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului interior, în aceeaşi zi au început convorbirile in probleme privind dezvoltarea colaborării şi a schimburilor de bunuri de consum dintre ministerele de comerţ interior din cele două ţări. 11 Luni după-amiază au sosit în Capitală Tullia Carettoni Romagnoli, vicepreşedinte al Senatului italian, şi Ettore Carettoni, director al filialei Roma a Societăţii „Cartiera Durgo“ din industria hirtiei, care fac o vizită in tara noastră la invitaţia Consiliului National al Frontului Unităţii Socialiste. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., membru al Consiliului de Stat. A fost prezent Diego Moretti, însărcinat cu afaceri ad-interim al Italiei la Bucureşti. ★ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare şefului Departamentului politic federal din Elveţia, Pierre Gruber, cu prilejul Zilei naţionale a Confederaţiei Elveţiene. (Agerpres) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu gratitudine amabilul dumneavoastră mesaj de felicitări cu ocazia aniversării Revoluţiei din iulie. Mulţumind Excelenţei Voastre şi poporului român prieten, apreciez, totodată, in mod deosebit eforturile dumneavoastră constante si atitudinea constructivă pentru stabilirea unei păci permanente si juste în regiunea Orientului Mijlociu. Am deplina convingere că relaţiile de prietenie si cooperare existente între ţările noastre vor cunoaşte o mai mare dezvoltare şi stabilitate in anii viitori. Cu cele mai bune urări pentru continua sănătate si fericire a Excelentei Voastre, precum şi de progres şi prosperitate pentru poporul român prieten. MOHAMED ANWAR EL SADAT SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TRICOLORII ÎN ARENA Medalii europene Juniorii noștri — de fapt, junioarele — nu s-au întors cu mina goală de la Vichy, unde s-au desfășurat Campionatele europene de tenis de masă. Crinela Sava a jucat finala de simplu (la junioare II), alegîndu-se însă numai cu argintul şi cu satisfacţia unor victorii anterioare la partenere de valoare din R.F.G., Franţa şi Uniunea Sovietică. O altă tinără reprezentantă a noastră, Eva Ferenczi, a cucerit două medalii de Privit prin ceea ce reprezintă în sine, bilanţul tinerilor noştri la cea de-a VIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism pentru juniori disputată la Bucureşti, constituie, bineînţeles, un remarcabil succes : din cele 35 titluri (cite se acordă, în total, la băieţi şi fete) ei şi-au însuşit 16, depăşindu-şi astfel copios rezultatul de anul trecut (cind obţinuseră numai 5), şi reuşind totodată 6 noi recorduri naţionale. Acest frumos salt este lăudabil şi bucură deopotrivă pe iubitorii sportului si pe specialişti, cărora ne alăturăm şi noi, cu binemeritatele aplauze... scrise. Privit insă prin prisma viitorului, raportat la parametrii internaţionali şi judecat în funcţie de necesităţile şi pretenţiile atletismului nostru, acest bilanţ al juniorilor nu apare — în ochii şi în opiniile persoanelor competente pe care le-am consultat — atît de optimist pe cit ar fi fost de dorit. Spre exemplu, sunt de aplaudat 16 titluri balcanice, dar astăzi, cind in atletism ,schimbul cadet“ la tot mai frecvent locul seniorilor, ar fi fost si mai de aplaudat 10, 12 sau chiar 16 noi si valoroase recorduri naţionale de juniori. Or, am asistat la 6, si acelea destul de modeste ca nivel international. Demonstrează aceasta două dintre cele mai bune performante obţinute de juniorii noştri la această Balcaniadă : brăileanca Eugenia Baciu (merituoasă ciştigătoare in trei probe), a realizat pe 400 metri un timp (54,11 sec.) destul de slab cotat in tabelele internationale , la rindul său. Adrian Preoteasa a ciştigat înălţimea cu 2,15 m — o performantă, e drept, apropiată de recol ia tenis de masă bronz (la simplu si la dublu) ceea ce, împreună cu medalia de argint anterioară a echipei, înseamnă, un bilanţ mulţumitor : de două ori argint si de două ori bronz. Să ne bucurăm că aceste fetişcane au infirmat, prin comportarea lor bună, unele păreri pesimiste de genul „nu ne mai cereţi mari performante in tenisul de masă, fiindcă n-avem juniori talentati“. dul national de seniori (2,17 m), dar departe de recordul mondial (2,33 m) deţinut de un... junior. Ca să nu mai vorbim că si de data aceasta fetele (cu 10 titluri balcanice) au fost cu un pas înaintea băieţilor (6), ceea ce arată că şi la juniori se menţine acel nedorit decalaj valoric existent între atletele si atletii din lotul mare. Din perspectiva Olimpiadei ’80, pentru care, aşa cum s-a demonstrat, trebuie împrospătat in proporţie de 70—80 la sută lotul care ne-a reprezentat la Montreal ’76, recentele naţionale de juniori, şi acum Balcaniada rezervată lor nu au oferit motivele de linişte aşteptate. Iată, suntem in 1977 și nu se impun juniorii care să poată candida cu succes la un loc în echipa olimpică a României, înseamnă că mai trebuie căutat, că mai trebuie muncit. Mult ! In încheierea acestor rinduri despre juniori, ne permitem o subliniere și pentru seniorii pe care i-am văzut în aceste zile la Poiana Braşov făcind pregătiri, ce par intense, in vederea apropiatei Universiade de la Sofia. Ar fi bine ca unii dintre sportivii şi antrenorii de frunte să înţeleagă mai limpede că în acest an obiectivul principal este „mica olimpiadă" pe care o constituie Universiada , vizind morţiş medalie la o altă competiţie, unii au început să schimbe metodele de antrenament, pregătindu-se pentru probe care nu figurează in programul Universiadei şi la care ţara noastră dispune şi de alti performeri de valoare sensibil egală. Poate ar fi bine ca federaţia să controleze si mai atent, si mai autoritar, sub toate aspectele, pregătirile atleţilor pentru cea mai mare competiţie a anului. antrenor Constantin Cernăianu şi doctorul Dumitru Tomescu — acordă in continuare credit nucleului tinăr deja sudat, fără insă a închide porţile selecţionatei. Asa se explică de ce la toate cele trei partide de verificare jucate in compania echipelor braşovene de „B" (scoruri : 5—1, 6—2 şi 3—0, dar n-are importantă) formaţia de bază a fost cea învingătoare la Zagreb, cu două modificări : la mijloc. Dumitru in locul lui Romilă (care continuă să fie bine apreciat şi bine jucat), in poartă fiind rulaţi toţi cei 4 tineri convocaţi (Moraru şi Bucu, de cite 21 de ani fiecare, Cristian şi Windt, de cîte 20 de ani). In acelaşi timp, la Braşov au fost folosiţi şi ceilalţi selecţionaţi, dintre care o bună impresie şi un deosebit „apetit“ de gol a dovedit arădeanul Nedelcu II, care a înscris in fiecare meci, deşi n-a jucat în nici unul mai mult de o repriză. Seriozitatea si competenta cu care a fost alcătuit programul de pregătire in această etapă, disciplina si dăruirea cu care a fost aplicat fără excepţii — sunt de bun augur pentru toamna fotbalistici grea ce ne aşteaptă, ne dau încrederea că, lucrîndu-se la fel de mult, in linişte, modest dar cu ambiţie, şansele create de victoria de la Zagreb vor putea fi realizate integral. Miine, lotul national porneşte intr-un turneu de verificare. Din cei 21 jucători intorşi ieri de la Braşov, vor face deplasarea 18 : portarii Moraru şi Bucu ; fundaşii dreapta Cheran şi Anghelini (care poate fi folosit şi pe stingă) ; fundaşii centrali Someş — Sătmăreanu II, plus Ştefânescu — Mehedinţu ; fundaşul strigă Vigu ; mijlocaşii Dumitru — Beldu — Iordănescu, plus Romilă şi Bălăci ; extremele Crişan şi Zamfir ; atacanţii centrali Dudu Georgescu şi Nedelcu II. Pînă la 15 august (cind e prevăzută sosirea şi, a doua zi, prezentarea la cluburi), selecţionata va juca un meci la Teheran cu naţionala Iranului, unul la Istanbul cu Fenerbahce, şi alte două in Maroc — cu naţionala-gazdă şi apoi cu Cehoslovacia sau cu Everton. Vor urma (după începerea campionatului, in 21 august), un alt meci cu Panathynaikos şi, mai tirziu, România — Grecia (21 sept.), România — Polonia (9 oct.), Spania — România (26 oct.), România — Iugoslavia (13 nov.), Grecia — România (13 dec.). Programul e dificil, dar la sfîrşitul lui pe fotbaliştii români îi poate aştepta... Argentina. Drum bun şi spor la munci ! G. MITROI I n cîteva rînduri • Incepind de astăzi şi pină joi, 4 august, in Sala sporturilor din Constanţa se vor desfăşura întrecerile celei de-a 16-a ediţii a tradiţionalei competiţii internaţionale feminine de baschet „Cupa Mării Negre“. In prima zi a turneului, la ora 17, selecţionata Cehoslovaciei va întâlni formaţia Cubei, iar în continuare se va disputa partida dintre reprezentativele României şi Poloniei. • In cadrul concursului international de caiac-canoe desfăşurat la Bydgoszcz (Polonia), sportivul român Gheorghe Titu a terminat învingător in proba de canoe simplu — 500 m, fiindcronometrat cu timpul de 2*08”. Pe locul doi s-a clasat Frenkel (R.D. Germană) — 2’10”. • Competiţia internaţională feminină de baschet „Cupa Diana“, desfăşurată la Vama, s-a încheiat cu victoria reprezentativei U.R.S.S., urmată in clasamentul final de selecţionatele Bulgariei, României, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei. In ultima zi a turneului s-au înregistrat următoarele rezultate: U.R.S.S.-Bulgaria 78-82 (45—24) ; Ungaria-România 59—58 (30—25); Iugoslavia-Cehoslovacia 69—67 (41—30). 16 titluri de campioni balcanici - tot la juniori Fotbaliştii se pregătesc în ţară şi în turneu Este cunoscut că lotul reprezentativ de fotbal se află, încă din 22 iulie, în pregătire pentru a-şi asigura pînă la sfirsitul lunii noiembrie, cum sperăm si dorim atit de mult cu totii, un loc printre cele 16 protagoniste sile Mondialelor '78. Ieri, luni, s-a incheiat la Poiana Braşov prima etapă a pregătirilor în vederea confruntărilor internationale amicale si oficiale. Conducerea lotului — alcătuită, după cum se ştie, din Ştefan Covaci, vicepreşedinte al F.R.F., profesorul cinema • Inspectorul și fantoma : SCALA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, EFORIE — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Omul liniștit : SALA PALATULUI — 20, PATRIA — 9; 11,46; 14,30; 17,15; 20, FESTIVAL — 8,45; 11,30; 14,15; 17; 19,45, FAVORIT — 9,15; 12,15; 16,15; 19,15, GRAPINA CAPITOL — 20.15. • Albă ca zăpada şi cei şapte pitici — 9.30; 11,15; 13; 14,45, Tănase Scatiu — 16.30; 19 . DOINA. • Robin Hood junior : LUCEAFĂRUL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 20,45, la grădină — 20. • Şapte zile : BUCEGI — 9; 11,13; 13.30; 15,30; 17,45; 20. • Fraţii mei, păsări călătoare : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20. • Acești vecini „minunat!“ : DRUMUL SĂRII — 16; 18; 20, ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Minte rece : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Brigada diverse în alertă : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Rocky : EXCELSIOR — 9; 11,30; 14, 17; 19,45, MELODIA — 9; 11,30; 14; 17; 19,45, GLORIA — 9; 11,30; 14; 17; 19,45. • Osinda : LIRA — 9; 11,13; 13,39; 15,45; 18, 20. • Pușcă veche : GRIvIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. • Tom şi Jerry — 9,30; 11,30; 13,30, Actorul şi sălbaticii — 16, 19 , FERENTARI. • Operaţiunea „Petrol“ BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.15, la grădină — M. • Salvele Aurorei : PROGRESUL — 16; 18, 20. • Rio Grande — 9,45; 11,45, Malek pleacă Invest — 14; 16,15. Clovnii 18.30: Femeia cu două fete — 20;30 : CINEMATECA. • Locotenentul McQ In acţiune : GIULEŞTI — 9; 11; 13;15; 15,30; 17,45; 20. • Gluma — 15; 18; 20: Pintea — 10; 12; 14 : COTROCENI. • Călătoriile lui Guliver — 16; 13: Învingătorul — 20 : PACEA. • Pasărea albastră : FLOREASCA — 9; 11; 13; 15,30; 18 , 20. • Timidul AURORA — 9: 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,80, la grădină — 20. TOMIS — 9; IMS: 18,80; 15,45; 18, 20, la grădină — 20,30, GRADINA FESTIVAL — 20. • Maiakovski rîde : VIITORUL — 15,30; 17,45; 20. • Joe Kidd : MIORIŢA — 9: 11; 13; 15,15; 17.30; 19,45, GRADINA MOSILOR — 20.15. • Gloria incintă : POPULAR — 16, 18; 20. 0 Veronica se întoarce — 9, 11; 13, 15. Anul de graţie 1573 — 17; 19,45 . MUNCA. • Trei fraţi in vacantă : FLAMURA — 9. • Comedie mută ’77 : FLAMURA — 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. PARCHOTEL — 20,30. • Căluţul cocoşat — 9; 11,15; 13,30. Magnolia înfloreşte din plin — 15.45;18. 20 : COSMOS. • Desene animate — 9.30: Toamna bobocilor — 11.30; 13.30; 16. 18. 20 : FLACARA. • Şapte păcate : GRADINA DINAMO — 20. • Oameni respectabili : GRADINA BUCEGI — 20,15. • Frăţiorul : GRADINA UNIREA — 20,15. • O fereastră spre cer : GRADINA LIRA — 20,15. • Urmărire la Amsterdam: GRADINA TITAN — 20.15. • Parada Chaplin : GRADINA FLACARA — 20,30. • Ah, Jonatban, Jonathan: GRADINA ARTA — 20.30. teatre • Teatrul Mic (la Rotonda scriitorilor din Cişmigiu) : Spectacol de sunet și lumină „Din stejar, stejar răsare“ — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (grădina Boema) : „Camping-Boema“ — 19.30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Bucuroşi de oaspeţi — 18.30. Alteţei Sale Regale JEAN Mare Duce al Luxemburgului Vă adresez sincere condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a prinţului Charles de Luxemburg. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Domnule prim-ministru, Mulţumesc mult Excelenţei Voastre pentru mesajul de felicitări pe care aţi binevoit să miri adresaţi cu prilejul numirii mele in funcţia de prim-comisar de stat al Republicii Zair. La rindul meu, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare intre guvernele ţârilor noastre se vor întări tot mai mult. Cu înaltă consideraţie, MPINGA KASENDA Prim-comisar de stat al Republicii Zair Consfătuire de lucru cu cadre de conducere din agricultură Luni dimineaţa a început, la sala Palatului, consfătuirea de lucru cu inginerii şefi din cooperativele agricole de producţie, întreprinderile agricole de stat, staţiunile de mecanizare a agriculturii şi consiliile intercooperatiste din zona de cimpie din sudai şi vestul ţârii. La consfătuire participă, în calitate de invitaţi, oameni de ştiinţă din unităţile de invăţămînt şi cercetare, reprezentanţi ai direcţiilor generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară. Lucrările au fost deschise de tovarăşul Angelo Miculescu, viceprimministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Timp de cinci zile, cei peste 3 000 de participanţi vor analiza rezultatele de producţie si economice obţinute in acest an la cultura griului si orzului, vor dezbate probleme privind creşterea producţiei vegetale şi animale in perioada care a rămas din acest an, precum şi măsurile ce se impun pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a producţiei anului viitor. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la consfătuire au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, o telegramă in care se spune, intre altele : Vă încredinţăm, tovarăşe secretar general, că ne vom preocupa, cu toată grija, de executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare, in vii şi livezi, in legumicultura, de recoltarea furajelor, de stringerea si depozitarea în bune condiţii a recoltei culturilor de toamnă, pentru a obţine o producţie superioară celei de anul trecut si, in acelaşi timp, vom munci neobosit pentru efectuarea la timpul optim şi de bună calitate a tuturor lucrărilor pregătitoare pentru producţia anului viitor. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru perfecţionarea continuă a activităţii, in vederea realizării şi depăşirii sarcinilor trasate agriculturii de cel de-al XIlea Congres al P.C.R., îndeplinirii programelor de creştere a producţiei şi îmbunătăţire a activităţii economice, aducindu-ne întreaga contribuţie alături de toţi lucrătorii ogoarelor la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, in patria noastră. (Agerpres) V Programul 19.00 Teleşcoală. 10.00 Antologia filmului pentru copii şi tineret : Stan şi Bran 11.00 Cum se desfăşoară stagiunea estivală. 11.20 Itinerare folclorice 11.40 File de istorie : Oastea la români. Episodul III — „Continuatorii“. 12.00 Telex. 16.00 Telex. 16.03 Teleşcoală. 16.35 Curs de limba engleză. 17.05 La volan 17.20 Cîntece patriotice şi ostăşeşti 17.40 Lecţii TV. pentru lucrătorii din agricultură. 18.10 Judeţul Timiş vă oferă... Emisiune muzical-coregrafică 18.50 Tribuna TV. — „Clasa eroică“. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal • 23 August 1977 — In intimpinarea marii sărbători. 19.50 Hotărîrile Congresului consiliilor oamenilor muncii — program de acţiune ! 20.00 Seară de teatru : ,,Capul“ de Mihnea Gheorghiu. Premieră TV. 21.45 Orizont tehnico-ştiinţific. 22.20 Telejurnal. Programul 2 19.50 Film serial pentru copii : Robin Hood — reluarea episodului 2. 20.20 Viaţa economică a Capitalei. 20.50 Tineretul Capitalei. 21.15 Telex. 21.20 Muzică de cameră în interpretarea unui mare violonist : David Oistrah. 21.55 Inscripţii pe celuloid. Istorie şi artă — documentar privind istoria Palatului Wilanow de lîngă Varșovia. PAGINA 3 SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A JAMAICĂI Excelenţei Sale Domnului FLORIZEL AUGUSTUS GLASSPOLE Guvernatorul general al Jamaicei Cea de-a XV-a aniversare a proclamării independenţei ţării dumneavoastră îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele poporului român şi al meu personal, cordiale felicitări, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de noi realizări poporului jamaican prieten pe calea progresului şi prosperităţii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului MICHAEL MANLEY Primul ministru al Jamaicei In numele guvernului român şi al meu personal, imi este deosebit de plăcut sa vă transmit, cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării dumneavoastră, sincere felicitări, cele mai bune urări de fericire personală, de progres şi prosperitate poporului jamaican. MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România In aceste zile, Jamaica sărbătoreşte cea de-a 15-a aniversare a proclamării independenţei naţionale. Ţară insulară, in mijlocul Mării Caraibilor (cu o suprafaţă de 10 962 kmp şi cu peste 2 milioane de locuitori). Jamaica, precum si atîtea alte state in curs de dezvoltare, cunoaşte astăzi un proces de înnoire a structurilor economice si sociale. Guvernul tării promovează o politică de recuperare a bogăţiilor nationale, de extindere a controlului de stat asupra minelor de bauxită, principala bază de materii prime a ţării. Programul economic pentru perioada 1976— 1980 prevede un şir de proiecte în domeniile industriei şi agriculturii, investiţiile urmînd să se ridice la 250 milioane de dolari. Progresele economice se realizează odată cu înfăptuirea unor reforme socialculturale , stabilirea unui salariu minim, lansarea unei campanii largi de culturalizare ș.a. Pină în anul 1980 vor fi create 40 000 de noi locuri de muncă. Poporul român urmărește cu simpatie eforturile poporului din Jamaica pentru dezvoltare independentă si suverană. Intre România si Jamaica există bune relații de prietenie si colaborare, care se dezvoltă in folosul ambelor popoare, al cauzei păcii si progresului în lume. E. P. SUCCESE CIT MAI MARI IN REALIZAREA SI DEPĂSIREA PLANULUI SI ANGAJAMENTELOR ! 1 * (Urmare din pag. I) adresate conducerii partidului, la baza asumării lor stau, deopotrivă, realizările (le pînă acum, însemnatele sporuri de producţie obţinute in anul trecut si in acest an, precum si reevaluările concrete făcute in întreprinderi in legătură cu resursele interne de sporire a producţiei, ele creştere a productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor materiale, de sporire a eficientei întregii activităţi productive. In realizarea acestor mobilizatoare obiective întrecerea in cinstea marii noastre sărbători naţionale trebuie să se constituie ca o etapă prin cele mai importante. Fireşte, acest angajament formulat la Congresul consiliilor oamenilor muncii nu se referă la perioada strictă a acestui an, însă in înfăptuirea lui aniversarea zilei de 23 August trebuie să determine o puternică afirmare a iniţiativei creatoare, a spiritului gospodăresc, a hotărîrii colectivelor de oameni ai muncii de a-şi aduce din plin contribuţia la realizarea de progrese şi mai mari în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Care sunt dimensiunile resurselor de sporire suplimentară a producţiei la nivelul întregii economii ? Să ne oprim doar la cîteva dintre ele. In primul rînd, creşterea mai susţinută a productivităţii muncii. Numai un singur procent de creştere suplimentară a productivităţii muncii echivalează la nivelul acestui an cu un plus de producţie de circa 7 miliarde lei. Iată de ce în marea întrecere organizaţiile de partid, colectivele de oameni ai muncii trebuie să urmărească neabătut, realizarea programului de creştere suplimentară a productivităţii muncii — aşa cum a indicat conducerea partidului — cu cel puţin 2—3 la sută în industrie şi, respectiv, 4—6 la sută în construcţii. In al doilea rînd, o maximă atenţie pentru sporirea suplimentară a producţiei trebuie acordată utilizării intensive, la întreaga capacitate, a maşinilor si utilajelor , in spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului, al hotăririi Congresului consiliilor oamenilor muncii se cere să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru ca, in condiţiile sporirii continue a dotării cu maşini şi utilaje, indicele de utilizare a acestora să crească mai rapid — la cel puţin 85 la sută. In al treilea rind, amintim, fie şi numai succint, că prin reducerea doar cu o lună a duratei de execuţie a noilor obiective de investiţii şi darea in funcţiune mai devreme se poate obţine o producţie industrială suplimentară de peste 15 miliarde lei. Acestea sunt doar citeva din direcţiile concrete de acţiune care dovedesc că angajamentul de suplimentare a producţiei industriale, in cincinalul actual, cu 120—130 de miliarde lei, este realist şi poate fi înfăptuit întocmai. Esenţial este ca în fiecare unitate consiliile oamenilor muncii să urmărească să asigure sporuri de producţie peste prevederi numai şi numai la produsele solicitate pe piaţa internă şi externă, să mobilizeze oamenii muncii pentru întronarea unui riguros spirit gospodăresc, pentru reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, înnoirea, modernizarea şi ridicarea calităţii produselor. Dar, pentru ca scopul major al infăptuirii acestui angajament patriotic să fie bine înţeles, pentru ca să se acţioneze, zi de zi, pentru înfăptuirea lui, organizaţiilor de partid le revine îndatorirea de a întreprinde o amplă activitate politico-educativă şi organizatorică, astfel ca toţi comuniştii, oamenii muncii să participe intens, cu întreaga lor putere de muncă şi spirit de iniţiativă pentru valorificarea tuturor resurselor de creştere suplimentară a producţiei, potrivit înaltelor exigenţe formulate de secretarul general al partidului la Congresul consiliilor oamenilor muncii. In intimpiinarea scumpei noastre sărbători naţionale, să răspundem inflăcăratei Chemări a marelui forum al clasei muncitoare prin muncă hotărită, prin bună organizare şi înaltă disciplină, dind dovadă de un profund spirit revoluţionar, să facem cu fiecare zi întrecerea mai rodnică, mai viguroasă, să sporim avuţia ţării, convinşi fiind că numai pe această cale asigurăm progresul necontenit și multilateral al patriei socialiste ! vremea Timpul probabil pentru 3, 4 şi 5 august. In ţară Vremea va fi în general instabilă şi va continua să se răcească uşor la începutul intervalului, îndeosebi In jumătatea de nord a ţârii, cerul va fi temporar noros în Transilvania, Maramureş şi Moldova, unde vor cădea ploi locale şi cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice. In celelalte regiuni, cerul va fi variabil, iar aversele izolate. Vine în general slab. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Pe alocuri — condiţii de grindină. In Bucureşti : Vremea va fi ușor instabilă și se va răci ușor îndeosebi la începutul intervalului. Cerul va fi schimbător, favorabil aversei de ploaie. Vint moderat (15—20 km/h). Timpul in Potrivit prognozei Institutului meteorologic, in cea mai mare parte a lunii august vremea va fi normal de caldă. Intre 1 si 6 august, vremea va fi usor instabilă in nord si in zonele de deal si de munte, unde izolat vor cădea ploi de scurtă durată, mai ales după-amiază. In celelalte regiuni, vremea va fi in general, frumoasă. Vîntul va sufla slab pină la moderat, predominind din sectorul nordestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10 si 20 de grade, iar cele maxime intre 22 si 30 grade, local mai ridicate. Intre 7 si ill august, vremea va fi frumoasă, dar răcoroasă noaptea si dimineaţa in nordul tării. Vintul va sufla slab. Temperaturile minime vor oscila între 8 si 18 grade, mai coborite in depresiunile intramontane, iar cele maxime intre 22 si 32 grade, mai ridicate in a doua parte a intervalului. In zilele de 12—18 august, vremea va fi călduroasă. Cerul va fi variabil cu înnorari mai pronunţate în jumătatea de nord-vest a tării si in zo luna august cele muntoase, unde vor cădea ploi de scurtă durată, insotite de descărcări electrice. In celelalte zone, ploile vor fi izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 12 si 22 grade, iar cele maxime intre 21 si 31 grade, local mai ridicate. In perioada 19—24 august vremea va fi in general instabilă cu cer schimbător. Ploi locale, insotite de descărcări electrice, se vor semnala îndeosebi după-amiaza. Temperaturile vor scădea uşor. In ultimele zile ale lunii august vremea va fi în general instabilă, mai ales in jumătatea de nord-vest a tării si în zonele de deal si de munte. Cerul va fi temporar noros în Banat, Crisana, Maramureş, Transilvania si nordul Moldovei, unde vor cădea averse locale insotite de descărcări electrice si de intensificări ale vintului de pînă la 30—40 km/h. In celelalte regiuni aversele vor fi izolate. Temperaturile minime vor oscila intre 12 si 22 grade, iar cele maxime între 20 si 29 grade. (Agerpres)