Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)

1977-11-01 / nr. 10948

SCINTEIA -marți 1 noiembrie 1977 Dejun oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, duminică, la Si­naia, un dejun în onoarea preşedin­telui Republicii Arabe Egipt, Mo­hammed Anwar El Sadat. Au participat tovarăşii laLanea Mă­­nescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Cotnari, George Macovescu, ministrul afacerilor exter­ne, şi Vasile Pungan, şeful grupului de consilieri ai preşedintelui republicii. Au luat parte Ismail Fahmi, vice­premier şi ministru al afacerilor ex­terne, Hassan Kamel, şeful cabine­tului preşedintelui, si Hassan Abdel Aal Nayel, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. In timpul dejunului, desfăşurat în­tr-o atmosferă de caldă prietenie, preşedinţii ■ Nicolae Ceauşescu si Mo­hammed Anwar El Sadat au rostit scurte toasturi. Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate preşedinte Anwar El Sadat, Dragă prietene, Aş dori să exprim încă o dată sa­tisfacţia noastră de a vă avea ca oas­pete drag în Republica Socialistă România. Trebuie să remarc cu multă satis­facţie că întîlnirile noastre au con­tribuit la dezvoltarea continuă a re­laţiilor de colaborare si prietenie din­tre popoarele noastre. Vizita din aces­te zile — deşi scurtă — se înscrie in contextul extinderii continue a cola­borării în toate domeniile dintre ţă­rile si popoarele noastre. In acest scurt toast nu doresc să mă opresc asupra problemelor care au făcut obiectul discuţiilor noastre. Fără îndoială, am discutat despre căile pentru dezvoltarea colaborării si cooperării dintre România si Egipt, despre o serie de probleme interna­tionale, tinînd seama de preocupările ţărilor si popoarelor noastre ca aceste probleme să fie soluţionate pe cale nouă, în interesul dezvoltării indepen­dente a fiecărei naţiuni. Cum este şi normal, un loc impor­tant în convorbirile noastre l-au ocu­pat problemele Orientului Mijlociu. Sunt cunoscute poziţiile noastre co­mune în această privinţă şi dorinţa de a se ajunge la o pace trainică şi justă, bazată pe retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, pe so­luţionarea problemei palestiniene — inclusiv a dreptului de formare a u­­nui stat palestinian independent —, pe asigurarea independenţei, suvera­nităţii şi integrităţii tuturor statelor din zonă. In această direcţie, reluarea Conferinţei de la Geneva, fiind bine pregătită, ar reprezenta, fără îndo­ială, un moment important. Ne-am preocupat, desigur, şi de problemele Europei, ale Conferinţei de la Belgrad, de problemele Africii, de lichidarea subdezvoltării şi instau­rarea noii ordini economice, precum şi de problemele dezarmării, ale de­mocratizării relaţiilor internaţionale •Şi creşterii rolului Organizaţiei Na­ţiunilor Unite — pornind de la fap­tul că există o strînsă interdepen­dentă între Europa si Orientul Mij­lociu, că realizarea păcii în Orientul Mijlociu este si în interesul Europei, asa cum înfăptuirea securităţii in Europa este si în interesul Orientu­lui Mijlociu. In general există inter­dependenţe tot mai strînse intre toate statele si zonele lumii ; reali­zarea unei păci trainice, care să per­mită popoarelor să se preocupe de dezvoltarea lor economico-socială, de făurirea unei vieţi de bunăstare, constituie astăzi un factor esenţial. Am convingerea că vizita dumnea­voastră şi convorbirile pe care le-am avut vor servi Intereselor celor două ţări, cit şi cauzei păcii în Orientul Mijlociu, securităţii europene şi co­laborării internaţionale. Ridic acest pahar şi toastez pentru bunăstarea şi fericirea poporului pri­eten egiptean ! Pentru o colaborare tot mai strinsă între popoarele român şi egiptean, pentru pace si cooperare !. In sănătatea dumneavoastră ! Vă urez succes in întreaga activi­tate ! Toastul preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat Dragă prietene, Stimate frate preşedinte Nicolae Ceauşescu, Doresc să vă mulţumesc, in nu­mele meu personal, al colegilor care mă însoţesc, din numele întregului po­por egiptean, pentru invitaţia ce mi-a fost adresată, pentru prilejul oferit de a ne reintilni in această vizită deosebit de utilă pentru noi.: :De fapt, vizita a prilejuit o­.analiză a ultimelor evenimente care au avut loc in perioada ce a trecut de la in­­tilnirile si convorbirile noastre ante­rioare de la Cairo şi Bucureşti. Am discutat intr-un spirit de pro­fundă înţelegere şi sinceritate mo­mentul deosebit pe care-l parcurge în prezent starea conflictuală din Orientul Mijlociu, împreună cu ulti­mele evoluţii ale evenimentelor ce vin să dea un plus de interes in le­gătură cu dezvoltarea acestei situaţii. Iată de ce vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc cu căldură, în numele meu, al poporului egiptean, dar şi al întregii naţiuni arabe, pentru poziţia principială deosebit de constructivă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în direcţia făuririi unei păci drepte in zona Orientului Mij­lociu. De altfel, această poziţie de principiu, clădită pe ideea necesită­ţii retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate in anul 1967, precum şi a soluţionării problemei palestiniene, a recunoaşterii dreptu­rilor inalienabile ale poporului pa­lestinian, este poziţia care, realmen­te, stă la baza instaurării unei so­luţii finale in zonă. In acest cadru, nu putem să nu vă adresăm mulţumirile noastre şi să subliniem cu deosebită satisfacţie convingerea noastră profundă potrivit căreia o pace realmente dreaptă şi trainică in Orientul Mijlociu nu poa­te fi realizată decit prin soluţionarea problemei palestiniene. De altfel, to­talitatea discuţiilor pe care le-am avut de fiecare dată — desfăşurate intr-un climat de profundă înţelegere şi stimă reciprocă — au evidenţiat similitudinea opiniilor noastre in a­­precierea unor situaţii,­ fie că ele se preferă la Orientul Mijlociu şi Africa, fie la probleme ale securităţii" eur«­... pene, sau la orice alte probleme de interes reciproc, şi că, in acest con­text, împărtăşim ideea privind nece­sitatea instaurării unei noi ordini e­­conomice in raporturile internaţio­nale. Pentru noi, locul în care ne aflăm acum — localitatea Sinaia — are o semnificaţie cu totul deosebită, fie ca prin contribuţia noastră comună să avem prilejul ca, foarte curind, să ne putem întîlni in cealaltă Sinaia, respectiv Sinai­ul nostru eliberat, şi să ne putem aduce aminte cu plăcere că un aport important la eliberarea sa l-au adus aceste locuri frumoase, care se numesc Sinaia sau Sinai­ul românesc. Permiteţi-mi, stimaţi colegi, să vă invit să vă alăturaţi toastului in cinstea prietenului drag, a fratelui meu îndrăgit, preşedintele Ceauşescu, care priveşte în profunzime şi cu realism toate problemele pe care le-am discutat şi să vă alăturaţi, tot­odată, acestui mesaj de sinceră prie­tenie din partea întregului popor egiptean adresat poporului român. Vă urăm din toată inima succese şi mai mari dumneavoastră, poporu­lui român, prietenului meu drag, fratelui meu, preşedintele Nicolae Ceauşescu, familiei sale dragi ! COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Mohammed An­war El Sadat, preşedintele Republicii Arabe Egipt, a efectuat o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în perioada 29—31 octom­brie 1977. Președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, s-a bucurat de o primire deosebit de căl­duroasă și ospitalieră, mărturie a ra­porturilor de strinsă prietenie şi con­lucrare rodnică dintre cele două ţări, a stimei şi respectului, pe care şi le nutresc reciproc poporul român şi poporul egiptean, a afinităţilor dintre ele în lupta comună pentru progres, prosperitate şi pace în lume, pentru dezvoltarea liberă şi independentă. Continuînd dialogul fructuos care a fost stabilit în cursul întîlnirilor anterioare la nivel înalt de la Bucu­reşti şi Cairo şi în spiritul contacte­lor şi consultărilor permanente din­tre cele două ţări, preşedintele Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au avut convorbiri la Sinaia, desfăşurate într-o atmosferă cor­dială, de sinceritate şi încredere re­ciprocă, cu privire la stadiul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bi­laterale, precum şi la unele probleme internaţionale actuale, îndeosebi evo­luţia situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi, trecînd în re­vistă stadiul actual al relaţiilor bi­laterale, în special schimburile co­merciale şi cooperarea economică, şi-au exprimat satisfacţia faţă de re­zultatele bune obţinute in ultimii ani. In acelaşi timp, au scos în evidenţă perspectivele favorabile existente pentru realizarea accelerată de noi şi importante acţiuni de cooperare eco­nomică, pentru diversificarea şi in­tensificarea comerţului româno-egip­tean. In acest scop, a fost subliniată utilitatea unor analize bilaterale de­taliate a acţiunilor de cooperare eco­nomică, necesitatea identificării uinor noi forme şi­­ metode de conlucrare pe plan economic. Scoţind in relief rolul important care revine in acest domeniu Comisiei mixte de coope­rare economică şi tehnico-ştiinţifică româno-egipteană, cei doi preşedinţi au fost de acord cu necesitatea orga­nizării la Cairo a celei de-a X-a se­siuni a comisiei, cel mai tîrziu Dină la sfirşitul lunii ianuarie 1978. Cei doi preşedinţi au scos în evi­denţă şi cu această ocazie amplele transformări revoluţionare, naţionale şi sociale care continuă să aibă loc în lume, mutaţiile profunde în rapor­tul mondial de forţe în favoarea cauzei progresului şi păcii. Caracte­ristica acestor schimbări o consti­tuie afirmarea tot mai puternică a voinţei şi hotăririi popoarelor de a pune pentru totdeauna capăt politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere. deplin stăpâne De soarta lor, de a promova o politică nouă, de egali­tate şi respect intre naţiuni, de cola­borare multilaterală, într-un climat de încredere şi de deplină securitate. Au fost relevate rolul şi contribuţia ţărilor mici şi mijlocii, ale statelor nealiniate, ale ţărilor în curs de dez­voltare în examinarea şi soluţionarea principalelor probleme cu care este confruntată omenirea, în aşezarea relaţiilor internaţionale pe baze noi, democratice, prin respectarea strictă a principiilor independenţei şi suve­ranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa, avantajului reciproc. In cadrul unui schimb aprofundat de păreri privind situaţia în Orien­tul Mijlociu, cei doi preşedinţi au scos în relief necesitatea realizării unei păci juste şi durabile in re­giune şi a utilizării momentului ac­tual favorabil păcii. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat poziţiile ţărilor lor, po­trivit cărora realizarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlo­ciu trebuie să se bazeze pe retrage­rea Israelului din toate teritoriile a­­rabe ocupate în urma războiului din 1967, pe restaurarea drepturilor na­ţionale legitime, ale poporului pales­tinian, inclusiv a dreptului său ina­lienabil de a-şi constitui un stat propriu, independent, pe garantarea dreptului la existenţă liberă, suvera­nă şi independentă a tuturor state­lor din zonă. Cei doi preşedinţi au subliniat că menţinerea in continuare de teritorii arabe sub ocupaţie militară israelia­­nă, diversele acţiuni si măsuri ale Israelului care vizează modificarea caracterului demografic, cultural si istoric al acestor teritorii constituie in permanentă o sursă gravă de ten­siune în zonă, o piedică in reglemen­tarea paşnică, justă şi durabilă a conflictului din această parte a lu­mii. In acest context, şefii celor două state au reliefat că dezbaterile care au avut loc recent la sesiunea Adu­nării Generale a O.N.U., din iniţia­tiva Egiptului, şi adoptarea rezoluţi­ei cu privire la aşezările ilegale is­raeliene în teritoriile ocupate demon­strează încă o dată că statele lumii îşi exprimă deschis dezacordul faţă de astfel de acte cu serioase implica­ţii politice, care ridică noi obstacole pe calea reglementării conflictului din Orientul Mijlociu. Preşedinţii celor două ţârî s-au pronunţat pentru reluarea cit mai curind posibil a Conferinţei de la Ge­neva pentru pace în Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor părţilor inte­resate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ca reprezen­tant legitim al poporului palestinian. In acelaşi timp, preşedinţii României şi Egiptului s-au pronunţat pentru sporirea rolului şi participării Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite in regle­mentarea situaţiei din Orientul Mij­lociu, astfel incit aceasta să contribuie din plin la soluţionarea problemelor complexe din zonă. Ei consideră că procesul de reglementare a conflictu­lui trebuie să se bucure de Sprijinul larg al tuturor statelor, al tuturor for­ţelor iubitoare de pace in măsură să ajute la stabilirea unei păci juste şi durabile in zonă. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat hotărîrea de a continua să acţioneze perseverent pentru a se ajunge la soluţii echitabile care să conducă la instaurarea unei păci durabile­ în Orientul Mijlociu, în interesul ţărilor din zonă, al păcii şi securităţii mon­diale. Ei au hotărit să menţină con­tacte permanente în acest domeniu, procedînd la consultări bilaterale ori de cite ori este nevoie. Trecînd în revistă alte aspecte ma­jore ale vieţii internaţionale, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat poziţiile ţărilor lor cu privire la necesitatea lichidării sub­dezvoltării, a reducerii decalajelor care separă ţările în curs de dezvol­tare de cele dezvoltate pe calea instaurării urgente a unei noi ordini economice şi politice internaţionale, a făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Ei au subliniat cu satisfacţie că cele două ţări au poziţii similare în ceea ce priveşte: necesitatea adoptării de măsuri ferme care să conducă la declanşarea procesului dezarmării generale şi complete şi, în primu­l rînd, a dezarmării nucleare, precum şi in legătură cu creşterea rolului O.N.U. in rezolvarea problemelor care con­fruntă in prezent omenirea, in de­mocratizarea relaţiilor internationale. Cei doi şefi de stat, examinînd evo­luţia situaţiei din Africa, au reamintit că imperialismul, colonialismul, neo­colonialism­ şi alte forme de domi­naţie străină au creat numeroase pro­bleme dificile pe acest continent. Exprimindu-şi îngrijorarea faţă de starea de tensiune care persistă în cîteva zone din Africa, ei şi-au expri­mat convingerea că problemele exis­tente între unele din ţările africane pot şi trebuie să fie reglementate, prin mijloace paşnice, de către popoarele respective, fără amestec străin, pentru ca ţările africane să-şi poată concen­tra eforturile asupra propăşirii lor economice şi sociale, a dezvoltării lor nestingherite, in conformitate cu as­piraţiile legitime ale popoarelor lor pentru o viaţă demnă. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat sprijinul pe care ţările lor îl acordă luptei drepte a popoarelor din Zim­babwe şi Namibia, a tuturor celorlalte popoare africane pentru libertate, su­veranitate şi independenţă şi au con­damnat energic politica rasistă şi de apartheid practicată de regimurile de la Pretoria şi Salisbury. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat impor­tanţa deosebită a realizării securităţii pe acest continent, pentru a se asi­gura dezvoltarea unei largi şi neîn­grădite colaborări economice, tehnico­­ştiinţifice, culturale şi în alte domenii, între toate statele europene, fără deo­sebire de orînduire socială. In con­text, s-a scos in evidentă în mod deo­sebit necesitatea dezangajării militare în Europa, fără de care nu pot fi con­cepute pacea şi colaborarea pe conti­nent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să conducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze trans­punerea în viaţă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Confe­rinţei general-europene de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă legătură între securi­tatea continentului european şi cea a regiunii mediteraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat deplina satisfacţie pentru convorbirile deosebit de fructuoase avute la Sinaia şi au subliniat semnificaţia şi utilita­tea, dialogului româno-egiptean la ni­vel inai­, atît pentru dezvoltarea şi consolidarea permanentă a relaţiilor dintre cele două ţări în domenii de activitate de interes reciproc, cit şi pentru intensificarea colaborării şi creşterea înţelegerii pe plan interna­ţional. In acest cadru, cei doi pre­şedinţi au hotărit să fie menţinute contactele strînse între cele două ţări, la toate nivelurile, să fie continuat şi intensificat dialogul prietenesc româ­no-egiptean la nivel înalt, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi cooperării interna­ţionale. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat a mulţumit cordial pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru invitaţia de a face o nouă vizită în Republică Socialistă România, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea deosebită de care s-a bucurat in cursul vizitei sale de prietenie în această țară. Sinaia, 31 octombrie 1977. PAGINA 3 VIZITA DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII ARABE EGIPT Convorbirile oficiale dintre cei doi şefi de stat Duminică dimineaţa au avut loc la Sinaia convorbiri intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, si preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed An­war El Sadat.. Cei doi şefi de stat, continuînd dia­logul fructuos purtat in ultimii ani­ la Bucureşti si Cairo, au analizat stadiul actual al relaţiilor româno­­egiptene, precum şi posibilităţile ex­tinderii lor în viitor. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au con­statat cu satisfacţie că între Româ­nia si Egipt se dezvoltă cu succes raporturi de prietenie si strînsă co­laborare, pe diverse planuri, in spi­ritul Declaraţiei solemne comune, al acordurilor si înţelegerilor stabilite la nivel înalt, care au avut si au un rol determinant în întărirea continuă a conlucrării dintre ţările şi popoa­rele noastre. Totodată, cei doi şefi de stat au apreciat că există condiţii pentru amplificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale, pe tărâm politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi au exprimat hotărîrea de a iden­tifica noi sfere şi modalităţi concrete de cooperare reciproc avantajoasă. S-a subliniat că promovarea largă a colaborării dintre România şi Egipt contribuie la progresul economiilor naţionale ale celor două ţări, cores­punde intereselor şi aspiraţiilor po­porului român si poporului egiptean, cauzei păcii si cooperării internatio­nale. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceausescu si Mohammed An­war El Sadat au procedat, de ase­menea, la un schimb de vederi asu­pra principalelor probleme interna­tionale, un loc important ocupindu-i examinarea situaţiei actuale din O­­rientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi au relevat mu­taţiile pozitive pe plan mondial, în favoarea forţelor păcii şi progresu­lui, şi au reafirmat voinţa României şi Egiptului de a acţiona în continua­re pentru statornicirea unor noi rela­ţii între state, bazate pe deplină e­­galitate în drepturi, respectul inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, pentru împlinirea nă­zuinţelor popoarelor la o existenţă liberă, pentru întărirea păcii, securi­tăţii şi colaborării în lume, pentru soluţionarea în interesul tuturor na­ţiunilor a problemelor majore ce confruntă omenirea. Referindu-se la situaţia din Euro­pa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării se­curităţii pe continent, pentru a se a­­sigura dezvoltarea unei largi colabo­rări economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii între toate statele europene. A fost rele­vată, în acest cadru, necesitatea dez­angajării militare in Europa, fără de care nu pot fi concepute pacea si co­laborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să ducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze transpunerea în via­tă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă interdependenţă între secu­ritatea continentului european şi cea a regiunii mediteraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, s-a subliniat că menţinerea sub ocupaţie a unor teritorii arabe si actele ce tind spre permanentiza­rea acestei ocupaţii generează o si­tuaţie de încordare în zonă şi preju­diciază grav eforturile de pace ce se întreprind în lume. In acest cadru, s-a evidenţiat necesitatea de a se ac­ţiona si mai ferm în direcţia soluţio­nării politice a situaţiei din regiune, care să ducă la o pace dreaptă şi trainică prin retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, rezolvarea problemei poporului palestinian irt conformitate cu aspiraţiile sale legi­time — inclusiv prin crearea unui stat palestinian liber şi independent — asigurarea suveranităţii si inde­pendenţei tuturor statelor din re­giune. Cei doi preşedinţi au apreciat că un rol pozitiv în soluţionarea justă a problemelor din Orientul Mijlociu l-ar avea convocarea cit mai grabni­că a Conferinţei de la Geneva, cu participarea tuturor părţilor interesa­te, inclusiv a Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei, precum şi creşte­rea rolului O.N.U. in realizarea unei păci drepte şi trainice in zonă. In cursul după-amiezii au continuat convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat. Au fost discutate probleme privind dezvoltarea relaţiilor de­ colaborare româno-egiptene, precum şi proble­me internaţionale de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, de stimă şi înţelegere reciprocă. Aspecte din timpul întîlnirii celor doi preşedinţi la Sinaia Ceremonia plecării de pe aeroportul Otopeni (Urmare din pag. I) în interesul ambelor noastre popoare, al cauzei păcii securităţii şi coope­rării în întreaga lume !“ ; „Trăiască pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii !“. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu pre­zentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare, înaltul oaspete işi ia apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenţi to­varăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Ion Comari, Miu Dobrescu, Nicolae Giosan, An­gelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, alţi mem­bri ai guvernului. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat este salutat la plecare, de ase­menea, de şefii misiunilor diplomatice ai Regatului Haşemit al Iordaniei, Republicii Irak, Jamahiriei Arabe Li­biene Populare Socialiste, Regatului Marocului, Republicii Arabe Siriene, Republicii Democratice Sudan, de re­prezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, precum şi de ambasadorul Iranului in România. Pe aeroport se aflau, de asemenea, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, Hassan Abdel Aal Na­yel, si membri ai Ambasadei egip­tene. La rîndul lor, Ismail Fahmi, vice­premier si ministru al afacerilor ex­terne, celelalte persoane oficiale care l-au însoţit pe şeful statului egiptean în ţara noastră­­şi iau rămas- bun de la oficialităţile române. Cei doi şefi de stat sunt ovaţionati îndelung de mulţimea aflată la aero­port care îşi exprimă satisfacţia faţă de rezultatele rodnice ale noului dia­log la nivel înalt româno-egiptean menit să servească intereselor celor două ţări, păcii generale, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Intre cei prezenţi pe aeroport se aflau nume­roşi studenţi egipteni şi din alte ţări arabe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat răspund cu cordialitate mani­festărilor pline de căldură ale mul­ţimii care aclamă îndelung pentru prietenia româno-egipteană. Un grup de pionieri oferă buchete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Mohammed An­war El Sadat. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi pre­şedinţi îşi string prieteneşte mîinile, se îmbrăţişează cu căldură. La ora 12:00, avionul prezidenţial a decolat, îndreptindu-se spre Iran. Intîlnire de lucru Ministrul afacerilor externe al României, George Macovescu, s-a in­­tîlnit duminică, la Sinaia, cu Ismail Fahmi, vicepremier si ministru al a­­facerilor externe al Republicii Arabe Egipt. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de vederi în probleme pri­vind relaţiile româno-egiptene, pre­cum și în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Telegramă de la bordul avionului Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Părăsind ţara dumneavoastră prietenă, îmi este deosebit de plăcut să vă transmit Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei mele, aprecieri din inimă pentru ospitalitatea ce ne-a fost acordată de Excelenţa Voastră, de guvernul şi de poporul prieten al României. Sunt convins, domnule preşedinte, că discuţiile sincere pe care le-am avut împreună vor contribui la amplificarea legăturilor de prietenie şi cooperare constructivă dintre cele două­ ţări ale noastre şi, de asemenea, vor constitui un nou pas înainte în întărirea eforturilor noastre pe arena internaţională, in special a eforturilor menite să conducă la statornicirea unei păci permanente si durabile in Orientul Apropiat. In mod deosebit noi apreciem rolul Excelenţei Voastre în promovarea prieteniei româno-arabe, in folosul popoarelor noastre. Vă dorim dumneavoastră şi poporului prieten român noi şi remarcabila succese pe calea progresului şi prosperităţii. Cu deosebită stimă şi consideraţie, MOHAMMED ANWAR EL SADAT

Next