Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)
1977-11-01 / nr. 10948
SCINTEIA -marți 1 noiembrie 1977 Dejun oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, duminică, la Sinaia, un dejun în onoarea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Au participat tovarăşii laLanea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Cotnari, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi Vasile Pungan, şeful grupului de consilieri ai preşedintelui republicii. Au luat parte Ismail Fahmi, vicepremier şi ministru al afacerilor externe, Hassan Kamel, şeful cabinetului preşedintelui, si Hassan Abdel Aal Nayel, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. In timpul dejunului, desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, preşedinţii ■ Nicolae Ceauşescu si Mohammed Anwar El Sadat au rostit scurte toasturi. Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate preşedinte Anwar El Sadat, Dragă prietene, Aş dori să exprim încă o dată satisfacţia noastră de a vă avea ca oaspete drag în Republica Socialistă România. Trebuie să remarc cu multă satisfacţie că întîlnirile noastre au contribuit la dezvoltarea continuă a relaţiilor de colaborare si prietenie dintre popoarele noastre. Vizita din aceste zile — deşi scurtă — se înscrie in contextul extinderii continue a colaborării în toate domeniile dintre ţările si popoarele noastre. In acest scurt toast nu doresc să mă opresc asupra problemelor care au făcut obiectul discuţiilor noastre. Fără îndoială, am discutat despre căile pentru dezvoltarea colaborării si cooperării dintre România si Egipt, despre o serie de probleme internationale, tinînd seama de preocupările ţărilor si popoarelor noastre ca aceste probleme să fie soluţionate pe cale nouă, în interesul dezvoltării independente a fiecărei naţiuni. Cum este şi normal, un loc important în convorbirile noastre l-au ocupat problemele Orientului Mijlociu. Sunt cunoscute poziţiile noastre comune în această privinţă şi dorinţa de a se ajunge la o pace trainică şi justă, bazată pe retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, pe soluţionarea problemei palestiniene — inclusiv a dreptului de formare a unui stat palestinian independent —, pe asigurarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii tuturor statelor din zonă. In această direcţie, reluarea Conferinţei de la Geneva, fiind bine pregătită, ar reprezenta, fără îndoială, un moment important. Ne-am preocupat, desigur, şi de problemele Europei, ale Conferinţei de la Belgrad, de problemele Africii, de lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice, precum şi de problemele dezarmării, ale democratizării relaţiilor internaţionale •Şi creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite — pornind de la faptul că există o strînsă interdependentă între Europa si Orientul Mijlociu, că realizarea păcii în Orientul Mijlociu este si în interesul Europei, asa cum înfăptuirea securităţii in Europa este si în interesul Orientului Mijlociu. In general există interdependenţe tot mai strînse intre toate statele si zonele lumii ; realizarea unei păci trainice, care să permită popoarelor să se preocupe de dezvoltarea lor economico-socială, de făurirea unei vieţi de bunăstare, constituie astăzi un factor esenţial. Am convingerea că vizita dumneavoastră şi convorbirile pe care le-am avut vor servi Intereselor celor două ţări, cit şi cauzei păcii în Orientul Mijlociu, securităţii europene şi colaborării internaţionale. Ridic acest pahar şi toastez pentru bunăstarea şi fericirea poporului prieten egiptean ! Pentru o colaborare tot mai strinsă între popoarele român şi egiptean, pentru pace si cooperare !. In sănătatea dumneavoastră ! Vă urez succes in întreaga activitate ! Toastul preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat Dragă prietene, Stimate frate preşedinte Nicolae Ceauşescu, Doresc să vă mulţumesc, in numele meu personal, al colegilor care mă însoţesc, din numele întregului popor egiptean, pentru invitaţia ce mi-a fost adresată, pentru prilejul oferit de a ne reintilni in această vizită deosebit de utilă pentru noi.: :De fapt, vizita a prilejuit o.analiză a ultimelor evenimente care au avut loc in perioada ce a trecut de la intilnirile si convorbirile noastre anterioare de la Cairo şi Bucureşti. Am discutat intr-un spirit de profundă înţelegere şi sinceritate momentul deosebit pe care-l parcurge în prezent starea conflictuală din Orientul Mijlociu, împreună cu ultimele evoluţii ale evenimentelor ce vin să dea un plus de interes in legătură cu dezvoltarea acestei situaţii. Iată de ce vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc cu căldură, în numele meu, al poporului egiptean, dar şi al întregii naţiuni arabe, pentru poziţia principială deosebit de constructivă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în direcţia făuririi unei păci drepte in zona Orientului Mijlociu. De altfel, această poziţie de principiu, clădită pe ideea necesităţii retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate in anul 1967, precum şi a soluţionării problemei palestiniene, a recunoaşterii drepturilor inalienabile ale poporului palestinian, este poziţia care, realmente, stă la baza instaurării unei soluţii finale in zonă. In acest cadru, nu putem să nu vă adresăm mulţumirile noastre şi să subliniem cu deosebită satisfacţie convingerea noastră profundă potrivit căreia o pace realmente dreaptă şi trainică in Orientul Mijlociu nu poate fi realizată decit prin soluţionarea problemei palestiniene. De altfel, totalitatea discuţiilor pe care le-am avut de fiecare dată — desfăşurate intr-un climat de profundă înţelegere şi stimă reciprocă — au evidenţiat similitudinea opiniilor noastre in aprecierea unor situaţii, fie că ele se preferă la Orientul Mijlociu şi Africa, fie la probleme ale securităţii" eur«... pene, sau la orice alte probleme de interes reciproc, şi că, in acest context, împărtăşim ideea privind necesitatea instaurării unei noi ordini economice in raporturile internaţionale. Pentru noi, locul în care ne aflăm acum — localitatea Sinaia — are o semnificaţie cu totul deosebită, fie ca prin contribuţia noastră comună să avem prilejul ca, foarte curind, să ne putem întîlni in cealaltă Sinaia, respectiv Sinaiul nostru eliberat, şi să ne putem aduce aminte cu plăcere că un aport important la eliberarea sa l-au adus aceste locuri frumoase, care se numesc Sinaia sau Sinaiul românesc. Permiteţi-mi, stimaţi colegi, să vă invit să vă alăturaţi toastului in cinstea prietenului drag, a fratelui meu îndrăgit, preşedintele Ceauşescu, care priveşte în profunzime şi cu realism toate problemele pe care le-am discutat şi să vă alăturaţi, totodată, acestui mesaj de sinceră prietenie din partea întregului popor egiptean adresat poporului român. Vă urăm din toată inima succese şi mai mari dumneavoastră, poporului român, prietenului meu drag, fratelui meu, preşedintele Nicolae Ceauşescu, familiei sale dragi ! COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Mohammed Anwar El Sadat, preşedintele Republicii Arabe Egipt, a efectuat o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în perioada 29—31 octombrie 1977. Președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, s-a bucurat de o primire deosebit de călduroasă și ospitalieră, mărturie a raporturilor de strinsă prietenie şi conlucrare rodnică dintre cele două ţări, a stimei şi respectului, pe care şi le nutresc reciproc poporul român şi poporul egiptean, a afinităţilor dintre ele în lupta comună pentru progres, prosperitate şi pace în lume, pentru dezvoltarea liberă şi independentă. Continuînd dialogul fructuos care a fost stabilit în cursul întîlnirilor anterioare la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo şi în spiritul contactelor şi consultărilor permanente dintre cele două ţări, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au avut convorbiri la Sinaia, desfăşurate într-o atmosferă cordială, de sinceritate şi încredere reciprocă, cu privire la stadiul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale, precum şi la unele probleme internaţionale actuale, îndeosebi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi, trecînd în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale, în special schimburile comerciale şi cooperarea economică, şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele bune obţinute in ultimii ani. In acelaşi timp, au scos în evidenţă perspectivele favorabile existente pentru realizarea accelerată de noi şi importante acţiuni de cooperare economică, pentru diversificarea şi intensificarea comerţului româno-egiptean. In acest scop, a fost subliniată utilitatea unor analize bilaterale detaliate a acţiunilor de cooperare economică, necesitatea identificării uinor noi forme şi metode de conlucrare pe plan economic. Scoţind in relief rolul important care revine in acest domeniu Comisiei mixte de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică româno-egipteană, cei doi preşedinţi au fost de acord cu necesitatea organizării la Cairo a celei de-a X-a sesiuni a comisiei, cel mai tîrziu Dină la sfirşitul lunii ianuarie 1978. Cei doi preşedinţi au scos în evidenţă şi cu această ocazie amplele transformări revoluţionare, naţionale şi sociale care continuă să aibă loc în lume, mutaţiile profunde în raportul mondial de forţe în favoarea cauzei progresului şi păcii. Caracteristica acestor schimbări o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei şi hotăririi popoarelor de a pune pentru totdeauna capăt politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere. deplin stăpâne De soarta lor, de a promova o politică nouă, de egalitate şi respect intre naţiuni, de colaborare multilaterală, într-un climat de încredere şi de deplină securitate. Au fost relevate rolul şi contribuţia ţărilor mici şi mijlocii, ale statelor nealiniate, ale ţărilor în curs de dezvoltare în examinarea şi soluţionarea principalelor probleme cu care este confruntată omenirea, în aşezarea relaţiilor internaţionale pe baze noi, democratice, prin respectarea strictă a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa, avantajului reciproc. In cadrul unui schimb aprofundat de păreri privind situaţia în Orientul Mijlociu, cei doi preşedinţi au scos în relief necesitatea realizării unei păci juste şi durabile in regiune şi a utilizării momentului actual favorabil păcii. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat poziţiile ţărilor lor, potrivit cărora realizarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu trebuie să se bazeze pe retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, pe restaurarea drepturilor naţionale legitime, ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său inalienabil de a-şi constitui un stat propriu, independent, pe garantarea dreptului la existenţă liberă, suverană şi independentă a tuturor statelor din zonă. Cei doi preşedinţi au subliniat că menţinerea in continuare de teritorii arabe sub ocupaţie militară israeliană, diversele acţiuni si măsuri ale Israelului care vizează modificarea caracterului demografic, cultural si istoric al acestor teritorii constituie in permanentă o sursă gravă de tensiune în zonă, o piedică in reglementarea paşnică, justă şi durabilă a conflictului din această parte a lumii. In acest context, şefii celor două state au reliefat că dezbaterile care au avut loc recent la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., din iniţiativa Egiptului, şi adoptarea rezoluţiei cu privire la aşezările ilegale israeliene în teritoriile ocupate demonstrează încă o dată că statele lumii îşi exprimă deschis dezacordul faţă de astfel de acte cu serioase implicaţii politice, care ridică noi obstacole pe calea reglementării conflictului din Orientul Mijlociu. Preşedinţii celor două ţârî s-au pronunţat pentru reluarea cit mai curind posibil a Conferinţei de la Geneva pentru pace în Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ca reprezentant legitim al poporului palestinian. In acelaşi timp, preşedinţii României şi Egiptului s-au pronunţat pentru sporirea rolului şi participării Organizaţiei Naţiunilor Unite in reglementarea situaţiei din Orientul Mijlociu, astfel incit aceasta să contribuie din plin la soluţionarea problemelor complexe din zonă. Ei consideră că procesul de reglementare a conflictului trebuie să se bucure de Sprijinul larg al tuturor statelor, al tuturor forţelor iubitoare de pace in măsură să ajute la stabilirea unei păci juste şi durabile in zonă. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat hotărîrea de a continua să acţioneze perseverent pentru a se ajunge la soluţii echitabile care să conducă la instaurarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, în interesul ţărilor din zonă, al păcii şi securităţii mondiale. Ei au hotărit să menţină contacte permanente în acest domeniu, procedînd la consultări bilaterale ori de cite ori este nevoie. Trecînd în revistă alte aspecte majore ale vieţii internaţionale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat poziţiile ţărilor lor cu privire la necesitatea lichidării subdezvoltării, a reducerii decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de cele dezvoltate pe calea instaurării urgente a unei noi ordini economice şi politice internaţionale, a făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Ei au subliniat cu satisfacţie că cele două ţări au poziţii similare în ceea ce priveşte: necesitatea adoptării de măsuri ferme care să conducă la declanşarea procesului dezarmării generale şi complete şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, precum şi in legătură cu creşterea rolului O.N.U. in rezolvarea problemelor care confruntă in prezent omenirea, in democratizarea relaţiilor internationale. Cei doi şefi de stat, examinînd evoluţia situaţiei din Africa, au reamintit că imperialismul, colonialismul, neocolonialism şi alte forme de dominaţie străină au creat numeroase probleme dificile pe acest continent. Exprimindu-şi îngrijorarea faţă de starea de tensiune care persistă în cîteva zone din Africa, ei şi-au exprimat convingerea că problemele existente între unele din ţările africane pot şi trebuie să fie reglementate, prin mijloace paşnice, de către popoarele respective, fără amestec străin, pentru ca ţările africane să-şi poată concentra eforturile asupra propăşirii lor economice şi sociale, a dezvoltării lor nestingherite, in conformitate cu aspiraţiile legitime ale popoarelor lor pentru o viaţă demnă. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat sprijinul pe care ţările lor îl acordă luptei drepte a popoarelor din Zimbabwe şi Namibia, a tuturor celorlalte popoare africane pentru libertate, suveranitate şi independenţă şi au condamnat energic politica rasistă şi de apartheid practicată de regimurile de la Pretoria şi Salisbury. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării securităţii pe acest continent, pentru a se asigura dezvoltarea unei largi şi neîngrădite colaborări economice, tehnicoştiinţifice, culturale şi în alte domenii, între toate statele europene, fără deosebire de orînduire socială. In context, s-a scos in evidentă în mod deosebit necesitatea dezangajării militare în Europa, fără de care nu pot fi concepute pacea şi colaborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să conducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze transpunerea în viaţă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei general-europene de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă legătură între securitatea continentului european şi cea a regiunii mediteraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat deplina satisfacţie pentru convorbirile deosebit de fructuoase avute la Sinaia şi au subliniat semnificaţia şi utilitatea, dialogului româno-egiptean la nivel inai, atît pentru dezvoltarea şi consolidarea permanentă a relaţiilor dintre cele două ţări în domenii de activitate de interes reciproc, cit şi pentru intensificarea colaborării şi creşterea înţelegerii pe plan internaţional. In acest cadru, cei doi preşedinţi au hotărit să fie menţinute contactele strînse între cele două ţări, la toate nivelurile, să fie continuat şi intensificat dialogul prietenesc româno-egiptean la nivel înalt, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat a mulţumit cordial preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru invitaţia de a face o nouă vizită în Republică Socialistă România, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea deosebită de care s-a bucurat in cursul vizitei sale de prietenie în această țară. Sinaia, 31 octombrie 1977. PAGINA 3 VIZITA DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII ARABE EGIPT Convorbirile oficiale dintre cei doi şefi de stat Duminică dimineaţa au avut loc la Sinaia convorbiri intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, si preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat.. Cei doi şefi de stat, continuînd dialogul fructuos purtat in ultimii ani la Bucureşti si Cairo, au analizat stadiul actual al relaţiilor românoegiptene, precum şi posibilităţile extinderii lor în viitor. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au constatat cu satisfacţie că între România si Egipt se dezvoltă cu succes raporturi de prietenie si strînsă colaborare, pe diverse planuri, in spiritul Declaraţiei solemne comune, al acordurilor si înţelegerilor stabilite la nivel înalt, care au avut si au un rol determinant în întărirea continuă a conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Totodată, cei doi şefi de stat au apreciat că există condiţii pentru amplificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale, pe tărâm politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi au exprimat hotărîrea de a identifica noi sfere şi modalităţi concrete de cooperare reciproc avantajoasă. S-a subliniat că promovarea largă a colaborării dintre România şi Egipt contribuie la progresul economiilor naţionale ale celor două ţări, corespunde intereselor şi aspiraţiilor poporului român si poporului egiptean, cauzei păcii si cooperării internationale. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceausescu si Mohammed Anwar El Sadat au procedat, de asemenea, la un schimb de vederi asupra principalelor probleme internationale, un loc important ocupindu-i examinarea situaţiei actuale din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi au relevat mutaţiile pozitive pe plan mondial, în favoarea forţelor păcii şi progresului, şi au reafirmat voinţa României şi Egiptului de a acţiona în continuare pentru statornicirea unor noi relaţii între state, bazate pe deplină egalitate în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, pentru împlinirea năzuinţelor popoarelor la o existenţă liberă, pentru întărirea păcii, securităţii şi colaborării în lume, pentru soluţionarea în interesul tuturor naţiunilor a problemelor majore ce confruntă omenirea. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării securităţii pe continent, pentru a se asigura dezvoltarea unei largi colaborări economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii între toate statele europene. A fost relevată, în acest cadru, necesitatea dezangajării militare in Europa, fără de care nu pot fi concepute pacea si colaborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să ducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze transpunerea în viată, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă interdependenţă între securitatea continentului european şi cea a regiunii mediteraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, s-a subliniat că menţinerea sub ocupaţie a unor teritorii arabe si actele ce tind spre permanentizarea acestei ocupaţii generează o situaţie de încordare în zonă şi prejudiciază grav eforturile de pace ce se întreprind în lume. In acest cadru, s-a evidenţiat necesitatea de a se acţiona si mai ferm în direcţia soluţionării politice a situaţiei din regiune, care să ducă la o pace dreaptă şi trainică prin retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, rezolvarea problemei poporului palestinian irt conformitate cu aspiraţiile sale legitime — inclusiv prin crearea unui stat palestinian liber şi independent — asigurarea suveranităţii si independenţei tuturor statelor din regiune. Cei doi preşedinţi au apreciat că un rol pozitiv în soluţionarea justă a problemelor din Orientul Mijlociu l-ar avea convocarea cit mai grabnică a Conferinţei de la Geneva, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi creşterea rolului O.N.U. in realizarea unei păci drepte şi trainice in zonă. In cursul după-amiezii au continuat convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat. Au fost discutate probleme privind dezvoltarea relaţiilor de colaborare româno-egiptene, precum şi probleme internaţionale de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, de stimă şi înţelegere reciprocă. Aspecte din timpul întîlnirii celor doi preşedinţi la Sinaia Ceremonia plecării de pe aeroportul Otopeni (Urmare din pag. I) în interesul ambelor noastre popoare, al cauzei păcii securităţii şi cooperării în întreaga lume !“ ; „Trăiască pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii !“. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare, înaltul oaspete işi ia apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenţi tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Ion Comari, Miu Dobrescu, Nicolae Giosan, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat este salutat la plecare, de asemenea, de şefii misiunilor diplomatice ai Regatului Haşemit al Iordaniei, Republicii Irak, Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, Regatului Marocului, Republicii Arabe Siriene, Republicii Democratice Sudan, de reprezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi de ambasadorul Iranului in România. Pe aeroport se aflau, de asemenea, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, Hassan Abdel Aal Nayel, si membri ai Ambasadei egiptene. La rîndul lor, Ismail Fahmi, vicepremier si ministru al afacerilor externe, celelalte persoane oficiale care l-au însoţit pe şeful statului egiptean în ţara noastrăşi iau rămas- bun de la oficialităţile române. Cei doi şefi de stat sunt ovaţionati îndelung de mulţimea aflată la aeroport care îşi exprimă satisfacţia faţă de rezultatele rodnice ale noului dialog la nivel înalt româno-egiptean menit să servească intereselor celor două ţări, păcii generale, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Intre cei prezenţi pe aeroport se aflau numeroşi studenţi egipteni şi din alte ţări arabe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat răspund cu cordialitate manifestărilor pline de căldură ale mulţimii care aclamă îndelung pentru prietenia româno-egipteană. Un grup de pionieri oferă buchete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi îşi string prieteneşte mîinile, se îmbrăţişează cu căldură. La ora 12:00, avionul prezidenţial a decolat, îndreptindu-se spre Iran. Intîlnire de lucru Ministrul afacerilor externe al României, George Macovescu, s-a intîlnit duminică, la Sinaia, cu Ismail Fahmi, vicepremier si ministru al afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de vederi în probleme privind relaţiile româno-egiptene, precum și în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Telegramă de la bordul avionului Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Părăsind ţara dumneavoastră prietenă, îmi este deosebit de plăcut să vă transmit Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei mele, aprecieri din inimă pentru ospitalitatea ce ne-a fost acordată de Excelenţa Voastră, de guvernul şi de poporul prieten al României. Sunt convins, domnule preşedinte, că discuţiile sincere pe care le-am avut împreună vor contribui la amplificarea legăturilor de prietenie şi cooperare constructivă dintre cele două ţări ale noastre şi, de asemenea, vor constitui un nou pas înainte în întărirea eforturilor noastre pe arena internaţională, in special a eforturilor menite să conducă la statornicirea unei păci permanente si durabile in Orientul Apropiat. In mod deosebit noi apreciem rolul Excelenţei Voastre în promovarea prieteniei româno-arabe, in folosul popoarelor noastre. Vă dorim dumneavoastră şi poporului prieten român noi şi remarcabila succese pe calea progresului şi prosperităţii. Cu deosebită stimă şi consideraţie, MOHAMMED ANWAR EL SADAT