Scînteia, martie 1978 (Anul 47, nr. 11050-11076)

1978-03-01 / nr. 11050

SCÂNTEIA — miercuri 1 martie 1978 ADUNĂRILE GENERALE ME OAMENILOR MMNI FORAI LA ADINCIME IN REZERVELE INTERNE PENTRU CONTINUA MODERNIZARE A UTILAJULUI PETROLIER întreprinderea „1 Mai" din Plo­ieşti. Puternică citadelă muncito­rească şi de creaţie tehnico-ştiinţifi­­că. Locul unde se realizează cu­noscutele instalaţii şi utilaje intîlnite în schelele noastre petroliere şi exportate în 30 de ţări ale lu­mii. Beneficiind de sprijinul per­manent şi deosebit de exigent al conducerii partidului, de preţioa­sele îndrumări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vi­zitelor de lucru efectuate în ma­rea uzină, colectivul întreprinderii a sporit simţitor în ultimii ani pro­ducţia, a păşit cu mai multă hotă­râre pe drumul modernizării şi di­versificării utilajului petrolier. Analizînd succesele obţinute de colectivul întreprinderii în al doilea an al cincinalului, darea de seamă prezentată adunării generale a repre­zentanţilor oamenilor muncii de to­varăşul Toma Oprea, secretarul co­mitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii, precum şi tovarăşii care au luat cuvîntul au dezbătut cu înaltă exigenţă deficien­ţele ce s-au manifestat in activita­tea uzinei, soluţiile de înlăturare a lor, au stabilit cu claritate căile şi metodele concrete de acţiune pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor substanţial sporite ce revin în acest an colectivului marii întreprinderi, in spiritul hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Propuneri concrete pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie — Cunoaştem bine, în fiecare sec­ţie, la fiecare loc de muncă sarci­nile ce revin întreprinderii noastre in acest an al cincinalului, releva tovarăşul Constantin Haină, maistru in secţia de utilaj complex. Să realizăm, între altele, 123 insta­laţii de foraj, 300 prevenitoare de erupţie, peste 10 000 tone utilaj teh­nologic pentru metalurgie şi minerit. Dispunem de toate capacităţile de producţie necesare în acest scop, totul este să le utilizăm intensiv. Or, din darea de seamă s-a des­prins că indicele de folosire a uti­lajelor a fost anul trecut de 84,6 la sută. Deci avem încă suficiente re­zerve pentru sporirea producţiei. Trebuie să recunoaştem că irosim minute preţioase din timpul de lu­cru, că nu asigurăm în mod ritmic şi integral materialele necesare fie­cărui loc de muncă. Există încă necorelări între sectoarele primare şi cele de prelucrare din uzină, fapt ce determină o încărcare necores­punzătoare a maşinilor şi utilajelor în prima parte a lunii. Să acţionăm cu toată vigoarea pentru eliminarea acestor lipsuri,­­pentru că doar aşa vom putea îndeplini sarcinile în­credinţate de conducerea partidului, obiectivele cincinalului, ale progra­mului suplimentar. După cum s-a arătat în adunare, întreprinderea „1 Mai“ va obţine anul acesta o producţie industrială de 1 500 lei la 1 000 lei fonduri fixe. Este un nivel — aşa cum s-a apre­ciat — necorespunzător faţă de do­tarea ei tehnică. A atinge cit mai repede o înaltă eficienţă în utiliza­rea fondurilor fixe constituie o im­portantă sarcină a colectivului uzi­nei, angajat în amplul proces de transformare a cantităţii într-o cali­tate nouă, superioară. Pe baza căror acţiuni se poate asigura creşterea rapidă a producţiei la o mie de lei fonduri fixe ? — Prin amplasarea pe spaţiile construite a noi maşini şi utilaje — a fost de părere sudorul Petre Stanoilovici, din secţia 6 mecanică. Maşini pe care putem să le reali­zăm în Întreprindere, prin autouti­­lare. Propun ca în planul de auto­­utilări pe acest an să fie inclusă şi fabricarea unei maşini agregat pen­tru prelucrarea carcaselor grupuri­lor de antrenare. Muncitorii din secţia noastră se angajează să exe­cute în întregime subansamblele specifice necesare acestui utilaj complex. Numeroase asemenea propuneri concrete, care atestă cu putere competenţa muncitorilor şi specia­liştilor uzinei, au completat progra­mul de măsuri adoptat de adunare, măsuri pe deplin realizabile prin fructificarea inteligenţei tehnice a colectivului. Muncitorii şi specialiştii au decis: „Vom spori mai rapid producţia netă, beneficiile" . Secţia noastră a fost pe bună dreptate citată în darea de seamă pentru că nu livrează ritmic şi in­tegral piesele către celelalte sectoare ale uzinei, dereglîndu-se mecanis­mul producţiei, arăta tovarăşul Fi­­lian Tatu, secretarul comitetului de partid de la forje-tratamente ter­mice. In adunarea pe care am avut-o în secţie am analizat temeinic ne­ajunsurile de ordin intern şi mun­citorii au criticat sever superficiali­tatea manifestată de unele cadre tehnice care nu se preocupă stă­ruitor de organizarea judicioasă a producţiei. Se iroseşte mult timp în şedinţe şi nu se atacă frontal pro­blemele organizării. Principiile or­ganizării­ ştiinţifice a producţiei nu LA ÎNTREPRINDEREA „1 MAI“-PLOIEŞTI se pot aplica atunci cind la locurile de muncă lipsesc, aşa cum s-a in­­timplat deseori anul trecut, scu­lele, dispozitivele şi verificatoarele sau alte materiale necesare. în spiritul acestei problematici complexe, rînd pe rînd, tovarăşii Ion Radu, maistru in secţia montaj general, Ion Dumitrache, lăcătuş la aparataj, şi Petre Neacşu, lăcătuş in­­secţia 5 mecanică, au făcut propu­neri judicioase in vederea organi­zării mai bune a producţiei şi a muncii, folosirii judicioase a forţei de muncă, îmbunătăţirii aprovizio­nării tehnico-materiale a sectoare­lor. „ Atelierele de proiectare tehno­logii la cald şi secţiile de producţie intîmpină greutăţi la turnarea unor repere importante, la care şi pro­centul de rebuturi este încă ri­dicat, spunea tovarăşul Vasile Mi­­hăilescu, şeful secţiei­­ mecanice. Un consum suplimentar de metal se înregistrează şi datorită rebutu­rilor din secţiile mecanice. La a­­cestea se adaugă uşurinţa cu care se acordă derogările de la proiecte, fapt ce a provocat depăşirea, in anul trecut, a consumurilor stabilite cu 260 tone me­tal. Consider că şefii secţiilor, specialiştii nu au acţionat cu perseverenţă pentru aplicarea hotăririlor consiliului oamenilor muncii al întreprinderii în direcţia gospodăririi exigente a mijloacelor de care dispunem.­­ Va trebui deci să punem capăt pierderilor, să re­ducem substanţial cheltuielile de producţie, să sporim în mod rapid producţia netă, amplificînd benefi­ciile, contribuţia noastră la creşterea mai rapidă a venitului naţional. — Să utilizăm gospodăreşte fie­care gram de metal, să cheltuim cu maximă chibzuinţă fiecare leu — a spus lăcătuşul Petre Neacşu. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, avem datoria să sporim substanţial beneficiul şi, de aceea, consider că realizarea unei creşteri de 25 la sută faţă de anul trecut la acest indicator mobilizează întregul colectiv. Toţi vom participa la be­neficiile întreprinderii şi, de aceea, suntem­ interesaţi în cel mai inait grad ca şi munca noastră să fie mai rodnică, mai eficientă. Ţinînd seama de faptul că spori­rea in ritm inait a productivităţii muncii reprezintă un factor princi­pal de ridicare a eficienţei activi­tăţii economice, de amplificare a venitului naţional, adunarea gene­rală a reprezentanţilor oamenilor muncii, apreciind rezultatele bune obţinute in anul trecut — perioadă care a marcat un ritm de creştere la acest indicator de peste 16 la suită — a insistat cu precădere asu­pra sarcinii majore stabilite pentru acest an, ca, pe baza promovă­rii tehnologiilor noi, avansate, ex­tinderii mecanizării şi automa­tizării, 90 la sută din sporul pro­ducţiei planificate să fie obţinut pe seama productivităţii muncii. Calitatea ireproşabilă a produselor — suportul sigur al consolidării prestigiului pe piaţa externă In ultimii ani, utilajul petrolier realizat la ,,1 Mai“ a fost distins cu 4 medalii de aur la tirgurile şi ex­poziţiile Internaţionale. Mai mult de jumătate din producţia întreprin­derii este destinată exportului, în aceste condiţii, analizarea activităţii desfăşurate in acest domeniu de co­lectivul întreprinderii a ocupat un loc deosebit in dezbaterile adunării generale. — Calitatea înaltă şi diversifica­rea produselor au o importanţă vi­tală pentru asigurarea unui export dinamic şi cit mai eficient , a menţionat ing. Stelian Teodorescu, director general adjunct al Centra­lei industriale de utilaj petrolier şi director al întreprinderii „1 Mai“. Rezultatele bune pe care le-am obţinut pînă acum trebuie să ne îndemne să perseverăm, cu şi mai multă hotărire, pentru promovarea unor forme perfec­ţionate de comerţ exterior. Tre­buie să fim conştienţi de faptul că, pentru a menţine la cote mereu înalte prestigiul utilajului petrolier pe piaţa externă, este necesar să fim tot mai exigenţi cu produsele pe care le realizăm, mai receptivi la solicitările partenerilor de peste ho­tare. Conducerea întreprinderii, centrala şi ministerul de resort, s-a relevat in adunare, au datoria de a asigura o mai bună cunoaştere a exigenţe­lor clienţilor externi, un cadru corespunzător extinderii activităţii de export. Climatul de Înaltă­ exigenţă şi responsabilitate muncitorească d­in care s-a desfăşurat adunarea gene­rală a reprezentanţilor oamenilor muncii a determinat adoptarea, în acest for suprem de conducere, a măsurilor tehnico-organizatorice şi politico-educative pentru onorarea exemplară a sarcinilor simţitor spo­rite ce revin puternicului colectiv de la „1 Mai“ din Ploieşti în cel de-al treilea an al cincinalului. Dan CONSTANTIN Constantin CAPRARU O CONFIRMARE INTERNAŢIONALĂ a Înaltei tehnicităţi a instalaţiilor PETROLIERE ROMÂNEŞTI Record european de foraj. In nordul R.D.G., întreprinderea de stat „Erdöl-Erdgas Grimmen“ efec­tuează lucrări de foraj, care au atins, la sfirşitul anului 1977, o adincime de 8 000 m , nivel ce constituie un record pe întreaga Europă. Lucrările, in timpul căro­ra au fost depăşite serioase difi­cultăţi, inclusiv temperaturi de peste 250 grade­ Celsius şi presiuni de peste 1000 atmosfere, au fost efectuate cu ajutorul unei insta­laţii româneşti de foraj de tip 3 DH-400. Aşadar, încă un exa­men dificil trecut cu brio, incă un succes de prestigiu, care se adaugă la palmaresul impresionant al a­­cestei instalaţii, rod al gindirii teh­nice româneşti. Calitatea şi productivitatea obiective cotidiene ale muncii colectivului întreprinderii de maşini-unelte din Bacău Datorită produselor sale de bună calitate, cu performanţe Înalte, În­treprinderea de maşini-unelte din Bacău şi-­a cîştigat un bun renume atît în ţară, cit şi peste hotare. O dovedesc interesul cu care maşinile de prelucrare a metalelor prin aşchiere, fabricate aici, au fost pri­mite la tirgurile şi expoziţiile inter­naţionale d­e la Tokio, Budapesta, Viena, Brno, aprecierile de care se bucură ele in cele peste 20 de ţări în care sunt exportate. Principala pîrghie prin care se acţionează în cadrul întreprinderii pentru sporirea producţiei o consti­tuie creşterea productivităţii mun­cii. In 1977, bunăoară, s-a realizat o productivitate mai mare faţă de cea planificată cu 9 484 lei de fiecare om ■ al muncii. Inginerul Vasile Talpă, directorul întreprinderii, ne spunea că pentru acest an se prevede să se realizeze o productivitate cu 18,1 la sută mai mare decit realizările anului trecut. In acest scop, în în­treprindere a fost întocmit un plan amănunţit de lucru, cu termene şi răspunderi precise, care prevede măsuri concrete pentru fiecare loc de muncă. Se urmăresc îndeaproape introducerea progresului tehnic, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor, modernizarea şi asimila­rea unor produse cu caracteristici tehnice superioare, realizarea unor maşini şi utilaje prin autodotare, folosirea completă a timpului de lucru. La această dată, multe dintre mă­suri sunt deja concretizate. In sec­ţia mecanică grea, de pildă, mais­trul Toader Bizim, ajutat de ingi­nerul Ion­ Zdrobiş, a găsit o soluţie de optimizare a tehnologiilor de prelucrare mecanică a carcaselor şi săniilor de la maşinile de alezat şi frezat. Aici, prin introducerea unor dispozitive, s-au redus timpii au­xiliari de prelucrare. In secţia mon­taj, acolo unde capătă forma defi­nitivă toate maşinile de prelucrat metal, se desfăşoară o vastă acţiune in vederea perfecţionării întregii activităţi. Fiecare loc de muncă a fost asigurat cu cadre tehnice de specialitate ; au fost reorganizate şi echilibrate formaţiile de lucru ; spaţiile de producţie sunt mai ju­dicios folosite. Maistrul Constantin Bucşan a realizat o maşină de fre­zat batiuri — operaţie care se exe­cuta pină acum manual. Ca urmare, 6 oameni au trecut în alte locuri de muncă, iar productivitatea a crescut simţitor. Tot aici au fost moderni­zate bancurile de rodaj pentru ma­şinile de frezat longitudinal cu por­tal, fapt care a dus la dublarea productivităţii muncii, precum şi o seamă de dispozitive de rectificat batiuri şi sănii pentru maşinile de alezat şi frezat, prin care a sporit randamentul în muncă. In scopul sporirii productivităţii muncii, în secţia mecanică uşoară au fost montate 7 strunguri semi­automate care realizează întreaga gamă de roţi dinţate, axe şi piese normalizate. Prin autodotare, s-a construit un stand de probă pentru verificarea rulmenţilor, s-a asigurat mecanizarea meselor cu role pentru alimentarea maşinilor de debitat tablă. Inginerii Paul Cărămidaru şi Vasile Huştiu, din secţia mecanică grea, se preocupă de realizarea unor dispozitive care vor prelucra simultan mai multe suprafeţe la batiuri şi traverse. Aceasta va duce la sporirea productivităţii cu aproa­pe doi la sută. Sunt realizări care vorbesc despre hotărirea cu care acţionează con­structorii de maşini din Bacău pen­tru traducerea in viaţă a hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului de a da economiei noastre produc­ţii tot mai mari. Efectul acestora se materializează, in primul rind, in creşterea productivităţii muncii, în prima lună a acestui an, de exem­plu, s-a înregistrat o productivitate mai mare cu 25 la sută faţă de cea obţinută în ianuarie 1977. S-a reali­zat astfel o producţie suplimentară în valoare de peste 2 milioane lei. Aceasta va asigura livrarea, in plus la export, a unor produse in valoare de circa 2 milioane lei va­lută. Angajamentul colectivului uni­tăţii este ca, până la finele anului, să adauge acestor realizări o pro­ducţie suplimentară în valoare de 20 milioane lei. Fără îndoială, acest angajament va fi îndeplinit şi chiar depăşit. Pentru că constructorii de maşini din Bacău au dovedit in ne­numărate, rînduri că ţin la cuvîntul dat şi îl respectă întocmai. Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 FORŢA PRODUCTIVA A CRESCUT, DEŞI FORŢA DE MUNCĂ A SCĂZUT EXPERIENŢA COOPERATIVEI AGRICOLE DIN OCNA SIBIULUI demonstrează efectele economice ale creşterii gradului de mecanizare a la muncă . S-a redus forţa de muncă... Experienţa şi rezultatele cooperati­vei agricole din Ocna Sibiului, jude­ţul Sibiu — la care ne vom referi în rindurile de faţă — demonstrează că, in condiţiile scăderii populaţiei active din agricultură, prin extinderea şi diversificarea mecanizării, prin orga­nizarea mai bună a muncii, se pot obţine producţii şi venituri mereu mai mari. Se ştie că în judeţul Sibiu este foarte pronunţat procesul de atragere a forţei de muncă de la sate spre in­dustrie. Ca urmare, în agricultură lu­crează în prezent doar circa 18 la sută din populaţia activă a judeţului. Procesul de reducere a forţei de muncă este şi mai accentuat in ca­zul cooperativei agricole din Ocna Sibiului. De la 1.400 de cooperatori în 1962, în prezent participă perma­nent la muncă 240 de­­oameni s îtr­‘ sectorul vegetal şi în zootehnie. Prin urmare, în decurs de 15 ani, forţa de muncă s-a redus de peste 5 ori. Acest proces normal de scă­dere a populaţiei ocupate in muncile agricole a fost însoţit de măsuri or­ganizatorice şi tehnice luate de con­siliul de conducere al cooperativei in vederea extinderii mecanizării şi spo­ririi, pe această cale, a productivităţii muncii. Dezvoltarea bazei tehnico­­materiale puse la dispoziţia coopera­tivei agricole prin secţia de mecani­zare a permis ca, în ultimii şapte ani, volumul lucrărilor efectuate cu mijloace mecanizate să crească de circa cinci ori. Interesant de reţinut este însă mo­dul in care s-a procedat pentru sta­bilirea gamei de maşini şi utilaje cu care să fie dotată secţia de mecani­zare. „Am pornit de la necesitatea mecanizării, in primul rind a lucră­rilor din perioadele de vârf, cind for­ţa de muncă este cel mai mult soli­citată , ne spune tovarăşul Eugen David, inginerul şef al cooperativei. La noi era nevoie de un mare nu­măr de oameni pentru executarea lucrărilor de plantare a cartofilor, de combatere a bolilor şi dăunătorilor, de întreţinere şi recoltare a culturi­lor prăşitoare , porumb, cartofi, sfeclă de zahăr. De aceea, am soli­citat staţiunii pentru mecanizarea agriculturii să doteze secţia cu uti­lajele necesare executării acestor lu­crări. Mă voi referi la un singur exemplu. In urmă cu zece ani, la plantarea cartofilor lucrau manual vreo 500 de oameni ; acum, cu trei maşini, această lucrare o execută ciţiva oameni. Pentru administrarea substanţelor de combatere a dăună­torilor la această cultură am ape­lat, in ultimii ani, la un mijloc ope­rativ şi eficace : elicopterul. Am realizat o economie bănească bună, care ne-a bucurat, dar bucuria ne-a fost de zece ori mai mare văzind cum am depăşit un obstacol ce pă­rea de netrecut , cu oameni mult mai puţini am realizat lucrările intr-un timp mai scurt şi recolte mai mari. Anul trecut, faţă de 1970, producţiile medii la hectar au fost mai mari cu 1 300 kg la grîu, 1 700 kg la porumb, 4 500 kg la sfecla de zahăr şi 20 000 kg la cartofi“. Extinderea erbicidării sau, cum i se mai spune, a „prăşitului chimic“ al buruienilor a constituit o altă cale prin care consiliul de conducere al cooperativei a acţionat in vederea re­ducerii necesarului de forţă de mun­că. „în zona noastră precipitaţiile sunt abundente, favorizînd mult creş­Creşterea productivităţii muncii presupune nu numai extinderea me­canizării lucrărilor, ci şi organizarea terea buruienilor, ne spune tovarăşul Simion Bab­eş, preşedintele coopera­tivei agricole. In urmă cu 6-7 ani, la plivitul griului munceau 500 de oameni timp de peste două săptămîni. Era o muncă anevoioasă şi nu prea eficientă. Cu elicopterul er­­bicidăm într-o singură zi întreaga suprafaţă de 550 hectare cultivată cu cereale păioase“. Folosirea tot mai intensă a meca­nizării şi erbicidării, sporirea produc­ţiilor medii la hectar au contribuit la creşterea productivităţii muncii oa­menilor. Prezentăm, in tabelul de mai jos, datele care arată cum a scăzut numărul normelor de categoria I e­­fectuate pentru producerea tonei de grîu, porumb şi cartofi, temeinică a producţiei şi a muncii, astfel incit fondul de timp să fie fo­losit cit mai raţional. Aplicarea co­rectă a acordului global pe brigăzi şi echipe a determinat sporirea co­interesării materiale a cooperatorilor, participarea lor tot mai susţinută la muncă. Anul trecut, bunăoară, un cooperator care a lucrat în sectorul producţiei vegetale a efectuat, in medie, 240 norme de categoria I. Anul acesta, în cadrul celor două brigăzi de cîmp au fost organizate cite opt echipe cuprinzind fiecare 6—10 cooperatori şi doi mecanizatori, întreaga suprafaţă de cereale păioa­se va fi lucrată un acord global nu­mai de mecanizatori, iar suprafaţa cu plante prăşitoare a fost reparti­zată în acord global cooperatorilor organizaţi pe echipe. Totodată, 50 hectare cu porumb, erbicidate com­plet, vor fi lucrate în acord global de două echipe de mecanizatori. Pentru crearea unor posibilităţi noi de extindere a mecanizării, coopera­torii au hotărit ca, din acest an, să niveleze unele taluze și să mărească dimensiunile parcelelor. Prin siste­matizarea teritoriului, numărul par­celelor — de peste 90 în prezent — se va reduce la jumătate. In felul acesta, mecanizatorii vor putea spori randamentul tractoarelor, vor elimi­na mersul „în gol“ şi vor reduce consumul de carburanţi. Experienţa cooperativei agricole din Ocna Sibiului demonstrează că, în condiţiile reducerii forţei de muncă şi cu o bază materială cu nimic su­perioară celei din cooperative agri­cole din judeţ, s-a reuşit ca lucrările să fie efectuate la timp şi să se obţină producţii şi venituri substan­ţial sporite. Şi aceasta pentru că s-a acţionat stăruitor pentru extinderea şi diversificarea mecanizării, organi­zarea mai bună a muncii, pentru în­tărirea ordinii şi disciplinei in pro­ducţie, ceea ce a asigurat folosirea deplină, raţională a forţei de muncă. Ion TEODOR Nicolae BRUJAN bunei organizări a întregii activităţi, lucrărilor, participării permanente fiecărui om ...a crescut productivitatea muncii sate spre industrie şi alte ramuri de activitate neagricole. După cum se arată in documentele Congresului al XI-lea al partidului, ponderea populaţiei active din agricultură urmează să ajun­gă la circa 28 la sută in 1980 şi la 12—15 la sută in 1990. Este un proces caracteristic modernizării agriculturii noastre, determinat de dezvoltarea in ritm susţinut a întregii economii naţionale. Cum trebuie, deci, să se acţioneze in aceste condiţii pentru a se asigura un raport optim intre randa­mentul muncii şi numărul braţelor de muncă uti­lizate in agricultură ? • Productivitatea muncii unui cooperator a crescut de peste 3,5 ori în şapte ani • Faţă de anul 1970, producţiile medii la hectar au fost în 1977 mai mari cu 1 300 kg la grîu, 1 700 kg la porumb, 4 500 kg la sfeclă de zahăr şi 20 000 kg la cartofi • In decurs de şapte ani, productivitatea muncii a crescut astfel: la cultura griului , de aproape trei ori, a porumbului — de 5,5 ori, a cartofilor — de peste şase ori. • Aceeaşi suprafaţă de teren arabil — 1 500 hectare — este lucrată acum de numai 140 de oameni, faţă de 300 mn 1970. 1970 1975 1977 Cifrele din grafic reprezintă numărul cooperatorilor care au participat la muncă în sectorul vegetal In continuarea anchetei „Scînteii“ privind folo­sirea deplină, raţională a forţei de muncă de la sate, publicată in ziarul de joi, 16 februarie, ne oprim astăzi asupra unui alt aspect al problemei. Se ştie că în prezent are loc un proces tot mai pronunţat de atragere a forţei de muncă de la Cifrele din grafic reprezintă valoarea producţiei globale realizate de un cooperator Cultura_________1970 1975 1977 Grîu 4 3 1,6 Porumb 55 13 10 Cartofi 32 15 5 FIECARE MUNCITOR. HHNI9AN­ SI MNER­IIN MHMIt HIV li CREAŢIA UCO-STifflCt DE MASĂ (Urm­are din pag. I) Intrucit, initial, preocupările pen­tru creaţia tehnico-ştiintifică in agri­cultură erau insuficiente, la interven­ţia factorilor de răspundere din ju­deţ, acestea au fost mult dinamizate. Câteva teme sunt concludente în acest sens. Ne referim la creşterea eficienţei economice a lucrărilor a­­meliorative, de scarificare şi corec­tare a acidităţii solului cu amenda­mente calcaroase pe solurile podzo­­lice pe 200 ha la ferma Morteni (in­­ginerul-şef Ion Dragomir, de la I.A.S. Găeşti) ; sporirea valorii energetice a nutreţurilor combinate prin inte­grarea de grăsimi şi imbunătăţirea fluxului tehnologic la preamestecul de nutreţuri (tehnicianul Ieremia Dumitru de la întreprinderea de nu­treţuri combinate Titu). Obiectivele care se desprind dintr-o consultare a acestor fişe vizează, cu precădere, trei direcţii mari de acţiune : creş­terea potenţialului pământului degra­dat şi punerea în valoare a terenu­rilor podzolice, buna gospodărire a resurselor de apă şi asigurarea bazei furajere. De asemenea, fiecare ingi­­ner-şef are repartizat un lot de cer­cetare şi de producţie de minimum 50 ha, iar medicii veterinari au în grijă loturi de animale pentru ame­liorarea raselor. Cu prilejul unor schimburi de experienţă s-a demon­strat, de pildă, că, prin fertilizări conform normelor agrotehnice, se pot realiza 50 000 kg/ha masă verde in condiţii de irigare, în loc de 5 000—6 000 kg la hectar, cit se obţi­neau pe asemenea terenuri sărace. Faptele dovedesc că acolo unde comisiile pentru creaţia ştiinţifică şi tehnică din unităţile economice s-au preocupat constant de stimularea participării tot mai largi a tuturor oamenilor muncii la dezvoltarea şi fructificarea creaţiei originale s-au obţinut rezultate deosebite, aşa cum se remarcă cele înregistrate la între­prinderea de utilaj petrolier, schelele Tirgovişte şi Găeşti, întreprinderea de utilaj chimic Găeşti întreprin­derea de utilaj tehnologic Moreni, Combinatul de lianţi şi azbociment Fieni şi altele. Organizarea, în aceste întreprinderi, de către comi­siile de resort a unor dezbateri teh­­nico-ştiinţifice a scos la iveală, ade­sea, noi probleme ce au fost date in studiu spre rezolvare grupelor de creativitate sau unor colective mai restrînse, sub îndrumarea factorilor de răspundere. Dar cum se desfăşoară concret ac­tivitatea de creaţie tehnico-ştiinţifi­­că ? Ne aflăm la întreprinderea de utilaj petrolier Tirgovişte, unitate situată pe primul loc in ceea ce priveşte numărul de invenţii şi ino­vaţii aplicate în practică — şi anume circa 50 la sută din numă­rul celor valorificate în judeţ. Aceste soluţii novatoare sunt in­corporate in instalaţiile de pros­pecţiuni geologice, de forat puţuri de apă, in agregatele destinate sec­toarelor de foraj şi extracţie şi în multe alte produse ale întreprinderii, competitive pe piaţa externă, creaţii ale specialiştilor din întreprindere. O analiză a fişelor de creativitate din întreprindere arată că secţia de sculărie, condusă de maistrul Con­stantin Olteanu. Erou al Muncii So­cialiste, este compartimentul în care există cei mai mulţi autori de ino­vaţii şi invenţii, in rindul cărora se remarcă maiştrii Ion Mihai şi Con­stantin Cojocaru. — Dacă am fi stat să Înregistrăm — ne spunea maistrul Ion Mihai — fiecare modificare şi îmbunătăţire adusă unui utilaj sau unor piese, numărul inovaţiilor şi invenţiilor ar fi fost mult mai mare, dar preferăm să folosim timpul nu cu trecerea lor in­scripte, ci cu găsirea şi aplicarea unor noi soluţii tehnice De altfel, in secţie nu există lucrător care să nu fie antrenat în această acţiune de creaţie, iar unii tineri, ca muncitorii Marcel Oprea, Nicolae Cristescu, Costel Ioniţă, Gheorghe Iov, Gheor­ghe Bobeică, Emil Iov , şi alţii, încu­rajaţi şi îndrumaţi de maiştrii lor, au trecut la rezolvarea unor pro­bleme dificile, complexe. De pildă în domeniul aparaturii cu comenzi hidrostatice avem inovaţii care, apli­cate, au dus la creşterea competiti­vităţii lor pe piaţa externă. Insta­laţia de foraj in cariere (FC 60), concepută de Institutul de proiectări pentru utilaj petrolier si realizată, de la prototip şi pină la fabricaţia de serie, de colectivul unităţii, ex­portată în numeroase ţări, a fost continuu perfecţionată, mai ales sub raportul comenzilor hidrostatice, ceea ce a dus la creşterea performanţelor tehnico-funcţionale şi a competitivi­tăţii ei. Prin aceste perfecţionări la fiecare instalaţie fabricată s-a obţinut un aport valutar de circa 400 000 lei valută. In întreprindere s-a înţeles că materializarea ideilor novatoare, ori­ginale — fie că este vorba de rezul­tatul gindirii şi experienţei perso­nale, fie că este vorba de rodul gin­dirii colective — implică un efort comun al tuturor factorilor de răs­pundere : conducerea unităţii, secţia şi echipa de lucru. Astfel, s-a dove­dit că drumul parcurs de la concep­ţie pînă la aplicarea­ în practică a unei soluţii tehnice valoroase este cu atît mai scurt cu cit ea se ba­zează pe cunoaşterea realităţii din întreprindere, deci pe cerinţele con­crete ale producţiei şi, totodată, ţine seama de condiţiile asigurate pentru valorificarea ei cit mai eficientă. Fapt confirmat şi de maistrul Con­stantin Olteanu, care ne-a spus: „Re­cent, o unitate de cercetare a cerut întreprinderii 1,5 milioane lei pen­tru elaborarea unei tehnologii mo­derne. Atelierul de proiectare teh­nologică a reuşit ca, intr-un termen mai , scurt decit cel propus de insti­tut, să elaboreze prin forţe proprii acelaşi procedeu“. Sunt dovezi că atît în întreprin­derea de utilaj petrolier din Tirgo­vişte, cit şi în alte unităţi economice din judeţ, oamenii muncii răspund prin fapte hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului­­ de a trans­forma cantitatea într-o nouă cali­tate­ superioară, se încadrează orga­nic în activitatea de creație tehnico­­stiintifică, stimulată puternic de Festivalul national „Cîntarea Româ­niei“.

Next