Scînteia, martie 1978 (Anul 47, nr. 11050-11076)
1978-03-01 / nr. 11050
SCÂNTEIA — miercuri 1 martie 1978 ADUNĂRILE GENERALE ME OAMENILOR MMNI FORAI LA ADINCIME IN REZERVELE INTERNE PENTRU CONTINUA MODERNIZARE A UTILAJULUI PETROLIER întreprinderea „1 Mai" din Ploieşti. Puternică citadelă muncitorească şi de creaţie tehnico-ştiinţifică. Locul unde se realizează cunoscutele instalaţii şi utilaje intîlnite în schelele noastre petroliere şi exportate în 30 de ţări ale lumii. Beneficiind de sprijinul permanent şi deosebit de exigent al conducerii partidului, de preţioasele îndrumări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în marea uzină, colectivul întreprinderii a sporit simţitor în ultimii ani producţia, a păşit cu mai multă hotărâre pe drumul modernizării şi diversificării utilajului petrolier. Analizînd succesele obţinute de colectivul întreprinderii în al doilea an al cincinalului, darea de seamă prezentată adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii de tovarăşul Toma Oprea, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii, precum şi tovarăşii care au luat cuvîntul au dezbătut cu înaltă exigenţă deficienţele ce s-au manifestat in activitatea uzinei, soluţiile de înlăturare a lor, au stabilit cu claritate căile şi metodele concrete de acţiune pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor substanţial sporite ce revin în acest an colectivului marii întreprinderi, in spiritul hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Propuneri concrete pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie — Cunoaştem bine, în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă sarcinile ce revin întreprinderii noastre in acest an al cincinalului, releva tovarăşul Constantin Haină, maistru in secţia de utilaj complex. Să realizăm, între altele, 123 instalaţii de foraj, 300 prevenitoare de erupţie, peste 10 000 tone utilaj tehnologic pentru metalurgie şi minerit. Dispunem de toate capacităţile de producţie necesare în acest scop, totul este să le utilizăm intensiv. Or, din darea de seamă s-a desprins că indicele de folosire a utilajelor a fost anul trecut de 84,6 la sută. Deci avem încă suficiente rezerve pentru sporirea producţiei. Trebuie să recunoaştem că irosim minute preţioase din timpul de lucru, că nu asigurăm în mod ritmic şi integral materialele necesare fiecărui loc de muncă. Există încă necorelări între sectoarele primare şi cele de prelucrare din uzină, fapt ce determină o încărcare necorespunzătoare a maşinilor şi utilajelor în prima parte a lunii. Să acţionăm cu toată vigoarea pentru eliminarea acestor lipsuri,pentru că doar aşa vom putea îndeplini sarcinile încredinţate de conducerea partidului, obiectivele cincinalului, ale programului suplimentar. După cum s-a arătat în adunare, întreprinderea „1 Mai“ va obţine anul acesta o producţie industrială de 1 500 lei la 1 000 lei fonduri fixe. Este un nivel — aşa cum s-a apreciat — necorespunzător faţă de dotarea ei tehnică. A atinge cit mai repede o înaltă eficienţă în utilizarea fondurilor fixe constituie o importantă sarcină a colectivului uzinei, angajat în amplul proces de transformare a cantităţii într-o calitate nouă, superioară. Pe baza căror acţiuni se poate asigura creşterea rapidă a producţiei la o mie de lei fonduri fixe ? — Prin amplasarea pe spaţiile construite a noi maşini şi utilaje — a fost de părere sudorul Petre Stanoilovici, din secţia 6 mecanică. Maşini pe care putem să le realizăm în Întreprindere, prin autoutilare. Propun ca în planul de autoutilări pe acest an să fie inclusă şi fabricarea unei maşini agregat pentru prelucrarea carcaselor grupurilor de antrenare. Muncitorii din secţia noastră se angajează să execute în întregime subansamblele specifice necesare acestui utilaj complex. Numeroase asemenea propuneri concrete, care atestă cu putere competenţa muncitorilor şi specialiştilor uzinei, au completat programul de măsuri adoptat de adunare, măsuri pe deplin realizabile prin fructificarea inteligenţei tehnice a colectivului. Muncitorii şi specialiştii au decis: „Vom spori mai rapid producţia netă, beneficiile" . Secţia noastră a fost pe bună dreptate citată în darea de seamă pentru că nu livrează ritmic şi integral piesele către celelalte sectoare ale uzinei, dereglîndu-se mecanismul producţiei, arăta tovarăşul Filian Tatu, secretarul comitetului de partid de la forje-tratamente termice. In adunarea pe care am avut-o în secţie am analizat temeinic neajunsurile de ordin intern şi muncitorii au criticat sever superficialitatea manifestată de unele cadre tehnice care nu se preocupă stăruitor de organizarea judicioasă a producţiei. Se iroseşte mult timp în şedinţe şi nu se atacă frontal problemele organizării. Principiile organizării ştiinţifice a producţiei nu LA ÎNTREPRINDEREA „1 MAI“-PLOIEŞTI se pot aplica atunci cind la locurile de muncă lipsesc, aşa cum s-a intimplat deseori anul trecut, sculele, dispozitivele şi verificatoarele sau alte materiale necesare. în spiritul acestei problematici complexe, rînd pe rînd, tovarăşii Ion Radu, maistru in secţia montaj general, Ion Dumitrache, lăcătuş la aparataj, şi Petre Neacşu, lăcătuş insecţia 5 mecanică, au făcut propuneri judicioase in vederea organizării mai bune a producţiei şi a muncii, folosirii judicioase a forţei de muncă, îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor. „ Atelierele de proiectare tehnologii la cald şi secţiile de producţie intîmpină greutăţi la turnarea unor repere importante, la care şi procentul de rebuturi este încă ridicat, spunea tovarăşul Vasile Mihăilescu, şeful secţiei mecanice. Un consum suplimentar de metal se înregistrează şi datorită rebuturilor din secţiile mecanice. La acestea se adaugă uşurinţa cu care se acordă derogările de la proiecte, fapt ce a provocat depăşirea, in anul trecut, a consumurilor stabilite cu 260 tone metal. Consider că şefii secţiilor, specialiştii nu au acţionat cu perseverenţă pentru aplicarea hotăririlor consiliului oamenilor muncii al întreprinderii în direcţia gospodăririi exigente a mijloacelor de care dispunem. Va trebui deci să punem capăt pierderilor, să reducem substanţial cheltuielile de producţie, să sporim în mod rapid producţia netă, amplificînd beneficiile, contribuţia noastră la creşterea mai rapidă a venitului naţional. — Să utilizăm gospodăreşte fiecare gram de metal, să cheltuim cu maximă chibzuinţă fiecare leu — a spus lăcătuşul Petre Neacşu. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, avem datoria să sporim substanţial beneficiul şi, de aceea, consider că realizarea unei creşteri de 25 la sută faţă de anul trecut la acest indicator mobilizează întregul colectiv. Toţi vom participa la beneficiile întreprinderii şi, de aceea, suntem interesaţi în cel mai inait grad ca şi munca noastră să fie mai rodnică, mai eficientă. Ţinînd seama de faptul că sporirea in ritm inait a productivităţii muncii reprezintă un factor principal de ridicare a eficienţei activităţii economice, de amplificare a venitului naţional, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii, apreciind rezultatele bune obţinute in anul trecut — perioadă care a marcat un ritm de creştere la acest indicator de peste 16 la suită — a insistat cu precădere asupra sarcinii majore stabilite pentru acest an, ca, pe baza promovării tehnologiilor noi, avansate, extinderii mecanizării şi automatizării, 90 la sută din sporul producţiei planificate să fie obţinut pe seama productivităţii muncii. Calitatea ireproşabilă a produselor — suportul sigur al consolidării prestigiului pe piaţa externă In ultimii ani, utilajul petrolier realizat la ,,1 Mai“ a fost distins cu 4 medalii de aur la tirgurile şi expoziţiile Internaţionale. Mai mult de jumătate din producţia întreprinderii este destinată exportului, în aceste condiţii, analizarea activităţii desfăşurate in acest domeniu de colectivul întreprinderii a ocupat un loc deosebit in dezbaterile adunării generale. — Calitatea înaltă şi diversificarea produselor au o importanţă vitală pentru asigurarea unui export dinamic şi cit mai eficient , a menţionat ing. Stelian Teodorescu, director general adjunct al Centralei industriale de utilaj petrolier şi director al întreprinderii „1 Mai“. Rezultatele bune pe care le-am obţinut pînă acum trebuie să ne îndemne să perseverăm, cu şi mai multă hotărire, pentru promovarea unor forme perfecţionate de comerţ exterior. Trebuie să fim conştienţi de faptul că, pentru a menţine la cote mereu înalte prestigiul utilajului petrolier pe piaţa externă, este necesar să fim tot mai exigenţi cu produsele pe care le realizăm, mai receptivi la solicitările partenerilor de peste hotare. Conducerea întreprinderii, centrala şi ministerul de resort, s-a relevat in adunare, au datoria de a asigura o mai bună cunoaştere a exigenţelor clienţilor externi, un cadru corespunzător extinderii activităţii de export. Climatul de Înaltă exigenţă şi responsabilitate muncitorească din care s-a desfăşurat adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii a determinat adoptarea, în acest for suprem de conducere, a măsurilor tehnico-organizatorice şi politico-educative pentru onorarea exemplară a sarcinilor simţitor sporite ce revin puternicului colectiv de la „1 Mai“ din Ploieşti în cel de-al treilea an al cincinalului. Dan CONSTANTIN Constantin CAPRARU O CONFIRMARE INTERNAŢIONALĂ a Înaltei tehnicităţi a instalaţiilor PETROLIERE ROMÂNEŞTI Record european de foraj. In nordul R.D.G., întreprinderea de stat „Erdöl-Erdgas Grimmen“ efectuează lucrări de foraj, care au atins, la sfirşitul anului 1977, o adincime de 8 000 m , nivel ce constituie un record pe întreaga Europă. Lucrările, in timpul cărora au fost depăşite serioase dificultăţi, inclusiv temperaturi de peste 250 grade Celsius şi presiuni de peste 1000 atmosfere, au fost efectuate cu ajutorul unei instalaţii româneşti de foraj de tip 3 DH-400. Aşadar, încă un examen dificil trecut cu brio, incă un succes de prestigiu, care se adaugă la palmaresul impresionant al acestei instalaţii, rod al gindirii tehnice româneşti. Calitatea şi productivitatea obiective cotidiene ale muncii colectivului întreprinderii de maşini-unelte din Bacău Datorită produselor sale de bună calitate, cu performanţe Înalte, Întreprinderea de maşini-unelte din Bacău şi-a cîştigat un bun renume atît în ţară, cit şi peste hotare. O dovedesc interesul cu care maşinile de prelucrare a metalelor prin aşchiere, fabricate aici, au fost primite la tirgurile şi expoziţiile internaţionale de la Tokio, Budapesta, Viena, Brno, aprecierile de care se bucură ele in cele peste 20 de ţări în care sunt exportate. Principala pîrghie prin care se acţionează în cadrul întreprinderii pentru sporirea producţiei o constituie creşterea productivităţii muncii. In 1977, bunăoară, s-a realizat o productivitate mai mare faţă de cea planificată cu 9 484 lei de fiecare om ■ al muncii. Inginerul Vasile Talpă, directorul întreprinderii, ne spunea că pentru acest an se prevede să se realizeze o productivitate cu 18,1 la sută mai mare decit realizările anului trecut. In acest scop, în întreprindere a fost întocmit un plan amănunţit de lucru, cu termene şi răspunderi precise, care prevede măsuri concrete pentru fiecare loc de muncă. Se urmăresc îndeaproape introducerea progresului tehnic, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor, modernizarea şi asimilarea unor produse cu caracteristici tehnice superioare, realizarea unor maşini şi utilaje prin autodotare, folosirea completă a timpului de lucru. La această dată, multe dintre măsuri sunt deja concretizate. In secţia mecanică grea, de pildă, maistrul Toader Bizim, ajutat de inginerul Ion Zdrobiş, a găsit o soluţie de optimizare a tehnologiilor de prelucrare mecanică a carcaselor şi săniilor de la maşinile de alezat şi frezat. Aici, prin introducerea unor dispozitive, s-au redus timpii auxiliari de prelucrare. In secţia montaj, acolo unde capătă forma definitivă toate maşinile de prelucrat metal, se desfăşoară o vastă acţiune in vederea perfecţionării întregii activităţi. Fiecare loc de muncă a fost asigurat cu cadre tehnice de specialitate ; au fost reorganizate şi echilibrate formaţiile de lucru ; spaţiile de producţie sunt mai judicios folosite. Maistrul Constantin Bucşan a realizat o maşină de frezat batiuri — operaţie care se executa pină acum manual. Ca urmare, 6 oameni au trecut în alte locuri de muncă, iar productivitatea a crescut simţitor. Tot aici au fost modernizate bancurile de rodaj pentru maşinile de frezat longitudinal cu portal, fapt care a dus la dublarea productivităţii muncii, precum şi o seamă de dispozitive de rectificat batiuri şi sănii pentru maşinile de alezat şi frezat, prin care a sporit randamentul în muncă. In scopul sporirii productivităţii muncii, în secţia mecanică uşoară au fost montate 7 strunguri semiautomate care realizează întreaga gamă de roţi dinţate, axe şi piese normalizate. Prin autodotare, s-a construit un stand de probă pentru verificarea rulmenţilor, s-a asigurat mecanizarea meselor cu role pentru alimentarea maşinilor de debitat tablă. Inginerii Paul Cărămidaru şi Vasile Huştiu, din secţia mecanică grea, se preocupă de realizarea unor dispozitive care vor prelucra simultan mai multe suprafeţe la batiuri şi traverse. Aceasta va duce la sporirea productivităţii cu aproape doi la sută. Sunt realizări care vorbesc despre hotărirea cu care acţionează constructorii de maşini din Bacău pentru traducerea in viaţă a hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului de a da economiei noastre producţii tot mai mari. Efectul acestora se materializează, in primul rind, in creşterea productivităţii muncii, în prima lună a acestui an, de exemplu, s-a înregistrat o productivitate mai mare cu 25 la sută faţă de cea obţinută în ianuarie 1977. S-a realizat astfel o producţie suplimentară în valoare de peste 2 milioane lei. Aceasta va asigura livrarea, in plus la export, a unor produse in valoare de circa 2 milioane lei valută. Angajamentul colectivului unităţii este ca, până la finele anului, să adauge acestor realizări o producţie suplimentară în valoare de 20 milioane lei. Fără îndoială, acest angajament va fi îndeplinit şi chiar depăşit. Pentru că constructorii de maşini din Bacău au dovedit in nenumărate, rînduri că ţin la cuvîntul dat şi îl respectă întocmai. Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 FORŢA PRODUCTIVA A CRESCUT, DEŞI FORŢA DE MUNCĂ A SCĂZUT EXPERIENŢA COOPERATIVEI AGRICOLE DIN OCNA SIBIULUI demonstrează efectele economice ale creşterii gradului de mecanizare a la muncă . S-a redus forţa de muncă... Experienţa şi rezultatele cooperativei agricole din Ocna Sibiului, judeţul Sibiu — la care ne vom referi în rindurile de faţă — demonstrează că, in condiţiile scăderii populaţiei active din agricultură, prin extinderea şi diversificarea mecanizării, prin organizarea mai bună a muncii, se pot obţine producţii şi venituri mereu mai mari. Se ştie că în judeţul Sibiu este foarte pronunţat procesul de atragere a forţei de muncă de la sate spre industrie. Ca urmare, în agricultură lucrează în prezent doar circa 18 la sută din populaţia activă a judeţului. Procesul de reducere a forţei de muncă este şi mai accentuat in cazul cooperativei agricole din Ocna Sibiului. De la 1.400 de cooperatori în 1962, în prezent participă permanent la muncă 240 deoameni s îtr‘ sectorul vegetal şi în zootehnie. Prin urmare, în decurs de 15 ani, forţa de muncă s-a redus de peste 5 ori. Acest proces normal de scădere a populaţiei ocupate in muncile agricole a fost însoţit de măsuri organizatorice şi tehnice luate de consiliul de conducere al cooperativei in vederea extinderii mecanizării şi sporirii, pe această cale, a productivităţii muncii. Dezvoltarea bazei tehnicomateriale puse la dispoziţia cooperativei agricole prin secţia de mecanizare a permis ca, în ultimii şapte ani, volumul lucrărilor efectuate cu mijloace mecanizate să crească de circa cinci ori. Interesant de reţinut este însă modul in care s-a procedat pentru stabilirea gamei de maşini şi utilaje cu care să fie dotată secţia de mecanizare. „Am pornit de la necesitatea mecanizării, in primul rind a lucrărilor din perioadele de vârf, cind forţa de muncă este cel mai mult solicitată , ne spune tovarăşul Eugen David, inginerul şef al cooperativei. La noi era nevoie de un mare număr de oameni pentru executarea lucrărilor de plantare a cartofilor, de combatere a bolilor şi dăunătorilor, de întreţinere şi recoltare a culturilor prăşitoare , porumb, cartofi, sfeclă de zahăr. De aceea, am solicitat staţiunii pentru mecanizarea agriculturii să doteze secţia cu utilajele necesare executării acestor lucrări. Mă voi referi la un singur exemplu. In urmă cu zece ani, la plantarea cartofilor lucrau manual vreo 500 de oameni ; acum, cu trei maşini, această lucrare o execută ciţiva oameni. Pentru administrarea substanţelor de combatere a dăunătorilor la această cultură am apelat, in ultimii ani, la un mijloc operativ şi eficace : elicopterul. Am realizat o economie bănească bună, care ne-a bucurat, dar bucuria ne-a fost de zece ori mai mare văzind cum am depăşit un obstacol ce părea de netrecut , cu oameni mult mai puţini am realizat lucrările intr-un timp mai scurt şi recolte mai mari. Anul trecut, faţă de 1970, producţiile medii la hectar au fost mai mari cu 1 300 kg la grîu, 1 700 kg la porumb, 4 500 kg la sfecla de zahăr şi 20 000 kg la cartofi“. Extinderea erbicidării sau, cum i se mai spune, a „prăşitului chimic“ al buruienilor a constituit o altă cale prin care consiliul de conducere al cooperativei a acţionat in vederea reducerii necesarului de forţă de muncă. „în zona noastră precipitaţiile sunt abundente, favorizînd mult creşCreşterea productivităţii muncii presupune nu numai extinderea mecanizării lucrărilor, ci şi organizarea terea buruienilor, ne spune tovarăşul Simion Babeş, preşedintele cooperativei agricole. In urmă cu 6-7 ani, la plivitul griului munceau 500 de oameni timp de peste două săptămîni. Era o muncă anevoioasă şi nu prea eficientă. Cu elicopterul erbicidăm într-o singură zi întreaga suprafaţă de 550 hectare cultivată cu cereale păioase“. Folosirea tot mai intensă a mecanizării şi erbicidării, sporirea producţiilor medii la hectar au contribuit la creşterea productivităţii muncii oamenilor. Prezentăm, in tabelul de mai jos, datele care arată cum a scăzut numărul normelor de categoria I efectuate pentru producerea tonei de grîu, porumb şi cartofi, temeinică a producţiei şi a muncii, astfel incit fondul de timp să fie folosit cit mai raţional. Aplicarea corectă a acordului global pe brigăzi şi echipe a determinat sporirea cointeresării materiale a cooperatorilor, participarea lor tot mai susţinută la muncă. Anul trecut, bunăoară, un cooperator care a lucrat în sectorul producţiei vegetale a efectuat, in medie, 240 norme de categoria I. Anul acesta, în cadrul celor două brigăzi de cîmp au fost organizate cite opt echipe cuprinzind fiecare 6—10 cooperatori şi doi mecanizatori, întreaga suprafaţă de cereale păioase va fi lucrată un acord global numai de mecanizatori, iar suprafaţa cu plante prăşitoare a fost repartizată în acord global cooperatorilor organizaţi pe echipe. Totodată, 50 hectare cu porumb, erbicidate complet, vor fi lucrate în acord global de două echipe de mecanizatori. Pentru crearea unor posibilităţi noi de extindere a mecanizării, cooperatorii au hotărit ca, din acest an, să niveleze unele taluze și să mărească dimensiunile parcelelor. Prin sistematizarea teritoriului, numărul parcelelor — de peste 90 în prezent — se va reduce la jumătate. In felul acesta, mecanizatorii vor putea spori randamentul tractoarelor, vor elimina mersul „în gol“ şi vor reduce consumul de carburanţi. Experienţa cooperativei agricole din Ocna Sibiului demonstrează că, în condiţiile reducerii forţei de muncă şi cu o bază materială cu nimic superioară celei din cooperative agricole din judeţ, s-a reuşit ca lucrările să fie efectuate la timp şi să se obţină producţii şi venituri substanţial sporite. Şi aceasta pentru că s-a acţionat stăruitor pentru extinderea şi diversificarea mecanizării, organizarea mai bună a muncii, pentru întărirea ordinii şi disciplinei in producţie, ceea ce a asigurat folosirea deplină, raţională a forţei de muncă. Ion TEODOR Nicolae BRUJAN bunei organizări a întregii activităţi, lucrărilor, participării permanente fiecărui om ...a crescut productivitatea muncii sate spre industrie şi alte ramuri de activitate neagricole. După cum se arată in documentele Congresului al XI-lea al partidului, ponderea populaţiei active din agricultură urmează să ajungă la circa 28 la sută in 1980 şi la 12—15 la sută in 1990. Este un proces caracteristic modernizării agriculturii noastre, determinat de dezvoltarea in ritm susţinut a întregii economii naţionale. Cum trebuie, deci, să se acţioneze in aceste condiţii pentru a se asigura un raport optim intre randamentul muncii şi numărul braţelor de muncă utilizate in agricultură ? • Productivitatea muncii unui cooperator a crescut de peste 3,5 ori în şapte ani • Faţă de anul 1970, producţiile medii la hectar au fost în 1977 mai mari cu 1 300 kg la grîu, 1 700 kg la porumb, 4 500 kg la sfeclă de zahăr şi 20 000 kg la cartofi • In decurs de şapte ani, productivitatea muncii a crescut astfel: la cultura griului , de aproape trei ori, a porumbului — de 5,5 ori, a cartofilor — de peste şase ori. • Aceeaşi suprafaţă de teren arabil — 1 500 hectare — este lucrată acum de numai 140 de oameni, faţă de 300 mn 1970. 1970 1975 1977 Cifrele din grafic reprezintă numărul cooperatorilor care au participat la muncă în sectorul vegetal In continuarea anchetei „Scînteii“ privind folosirea deplină, raţională a forţei de muncă de la sate, publicată in ziarul de joi, 16 februarie, ne oprim astăzi asupra unui alt aspect al problemei. Se ştie că în prezent are loc un proces tot mai pronunţat de atragere a forţei de muncă de la Cifrele din grafic reprezintă valoarea producţiei globale realizate de un cooperator Cultura_________1970 1975 1977 Grîu 4 3 1,6 Porumb 55 13 10 Cartofi 32 15 5 FIECARE MUNCITOR. HHNI9AN SI MNERIIN MHMIt HIV li CREAŢIA UCO-STifflCt DE MASĂ (Urmare din pag. I) Intrucit, initial, preocupările pentru creaţia tehnico-ştiintifică in agricultură erau insuficiente, la intervenţia factorilor de răspundere din judeţ, acestea au fost mult dinamizate. Câteva teme sunt concludente în acest sens. Ne referim la creşterea eficienţei economice a lucrărilor ameliorative, de scarificare şi corectare a acidităţii solului cu amendamente calcaroase pe solurile podzolice pe 200 ha la ferma Morteni (inginerul-şef Ion Dragomir, de la I.A.S. Găeşti) ; sporirea valorii energetice a nutreţurilor combinate prin integrarea de grăsimi şi imbunătăţirea fluxului tehnologic la preamestecul de nutreţuri (tehnicianul Ieremia Dumitru de la întreprinderea de nutreţuri combinate Titu). Obiectivele care se desprind dintr-o consultare a acestor fişe vizează, cu precădere, trei direcţii mari de acţiune : creşterea potenţialului pământului degradat şi punerea în valoare a terenurilor podzolice, buna gospodărire a resurselor de apă şi asigurarea bazei furajere. De asemenea, fiecare inginer-şef are repartizat un lot de cercetare şi de producţie de minimum 50 ha, iar medicii veterinari au în grijă loturi de animale pentru ameliorarea raselor. Cu prilejul unor schimburi de experienţă s-a demonstrat, de pildă, că, prin fertilizări conform normelor agrotehnice, se pot realiza 50 000 kg/ha masă verde in condiţii de irigare, în loc de 5 000—6 000 kg la hectar, cit se obţineau pe asemenea terenuri sărace. Faptele dovedesc că acolo unde comisiile pentru creaţia ştiinţifică şi tehnică din unităţile economice s-au preocupat constant de stimularea participării tot mai largi a tuturor oamenilor muncii la dezvoltarea şi fructificarea creaţiei originale s-au obţinut rezultate deosebite, aşa cum se remarcă cele înregistrate la întreprinderea de utilaj petrolier, schelele Tirgovişte şi Găeşti, întreprinderea de utilaj chimic Găeşti întreprinderea de utilaj tehnologic Moreni, Combinatul de lianţi şi azbociment Fieni şi altele. Organizarea, în aceste întreprinderi, de către comisiile de resort a unor dezbateri tehnico-ştiinţifice a scos la iveală, adesea, noi probleme ce au fost date in studiu spre rezolvare grupelor de creativitate sau unor colective mai restrînse, sub îndrumarea factorilor de răspundere. Dar cum se desfăşoară concret activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică ? Ne aflăm la întreprinderea de utilaj petrolier Tirgovişte, unitate situată pe primul loc in ceea ce priveşte numărul de invenţii şi inovaţii aplicate în practică — şi anume circa 50 la sută din numărul celor valorificate în judeţ. Aceste soluţii novatoare sunt incorporate in instalaţiile de prospecţiuni geologice, de forat puţuri de apă, in agregatele destinate sectoarelor de foraj şi extracţie şi în multe alte produse ale întreprinderii, competitive pe piaţa externă, creaţii ale specialiştilor din întreprindere. O analiză a fişelor de creativitate din întreprindere arată că secţia de sculărie, condusă de maistrul Constantin Olteanu. Erou al Muncii Socialiste, este compartimentul în care există cei mai mulţi autori de inovaţii şi invenţii, in rindul cărora se remarcă maiştrii Ion Mihai şi Constantin Cojocaru. — Dacă am fi stat să Înregistrăm — ne spunea maistrul Ion Mihai — fiecare modificare şi îmbunătăţire adusă unui utilaj sau unor piese, numărul inovaţiilor şi invenţiilor ar fi fost mult mai mare, dar preferăm să folosim timpul nu cu trecerea lor inscripte, ci cu găsirea şi aplicarea unor noi soluţii tehnice De altfel, in secţie nu există lucrător care să nu fie antrenat în această acţiune de creaţie, iar unii tineri, ca muncitorii Marcel Oprea, Nicolae Cristescu, Costel Ioniţă, Gheorghe Iov, Gheorghe Bobeică, Emil Iov , şi alţii, încurajaţi şi îndrumaţi de maiştrii lor, au trecut la rezolvarea unor probleme dificile, complexe. De pildă în domeniul aparaturii cu comenzi hidrostatice avem inovaţii care, aplicate, au dus la creşterea competitivităţii lor pe piaţa externă. Instalaţia de foraj in cariere (FC 60), concepută de Institutul de proiectări pentru utilaj petrolier si realizată, de la prototip şi pină la fabricaţia de serie, de colectivul unităţii, exportată în numeroase ţări, a fost continuu perfecţionată, mai ales sub raportul comenzilor hidrostatice, ceea ce a dus la creşterea performanţelor tehnico-funcţionale şi a competitivităţii ei. Prin aceste perfecţionări la fiecare instalaţie fabricată s-a obţinut un aport valutar de circa 400 000 lei valută. In întreprindere s-a înţeles că materializarea ideilor novatoare, originale — fie că este vorba de rezultatul gindirii şi experienţei personale, fie că este vorba de rodul gindirii colective — implică un efort comun al tuturor factorilor de răspundere : conducerea unităţii, secţia şi echipa de lucru. Astfel, s-a dovedit că drumul parcurs de la concepţie pînă la aplicarea în practică a unei soluţii tehnice valoroase este cu atît mai scurt cu cit ea se bazează pe cunoaşterea realităţii din întreprindere, deci pe cerinţele concrete ale producţiei şi, totodată, ţine seama de condiţiile asigurate pentru valorificarea ei cit mai eficientă. Fapt confirmat şi de maistrul Constantin Olteanu, care ne-a spus: „Recent, o unitate de cercetare a cerut întreprinderii 1,5 milioane lei pentru elaborarea unei tehnologii moderne. Atelierul de proiectare tehnologică a reuşit ca, intr-un termen mai , scurt decit cel propus de institut, să elaboreze prin forţe proprii acelaşi procedeu“. Sunt dovezi că atît în întreprinderea de utilaj petrolier din Tirgovişte, cit şi în alte unităţi economice din judeţ, oamenii muncii răspund prin fapte hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului de a transforma cantitatea într-o nouă calitate superioară, se încadrează organic în activitatea de creație tehnicostiintifică, stimulată puternic de Festivalul national „Cîntarea României“.