Scînteia, iulie 1978 (Anul 47, nr. 11154-11179)
1978-07-22 / nr. 11172
plan in intreaga tară, in cinstea marii sărbători nationale MUNCĂ AVÂNTATA, NOI SUCCESE IN ÎNTRECEREA socialistă Producţia fizică realizată peste de colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Cluj materializează succesele închinate apropiatei sărbători de la 23 August. Astfel, minerii de la Exploatarea Aghireşu, pe baza îmbunătăţirii parametrilor funcţionali ai instalaţiilor de preparare, au livrat economiei naţionale, peste prevederi, 4 000 tone caolin şi peste 14 000 tone nisipuri şi cuarţuri, la nivelul prevederilor calitative stabilite in contractele cu beneficiarii. Colectivul întreprinderii de materiale de construcţii din Turda, deţinătorul locului trei pe ţară în întrecerea socialistă, raportează realizarea, peste planul producţiei fizice, a 504 tone produse din mase plastice, 3 950 metri cubi prefabricate, 1 200 000 blocuri ceramice şi cărămizi şi a unui milion metri pătraţi produse hidroizolatoare, în condiţiile reducerii însemnate a volumului cheltuielilor materiale. îndeplinirea angajamentelor este considerată şi de oamenii muncii din industria judeţului Prahova principala îndatorire a acestor zile de avîntată întrecere. Din această parte a ţării au fost livrate suplimentar sarcinilor de plan la zi mai mult de 200 000 tone uleiuri minerale, motorină, benzină, polietilenă şi alte derivate din ţiţei, 25 000 tone cărbune, 1 500 tone oţel aliat şi înalt aliat, 6 000 anvelope auto şi pentru tractor, 5 200 tone îngrăşăminte fosfatice, 1 600 mc cherestea, importante cantităţi de alte bunuri materiale, in valoare de peste un sfert de miliard lei. Elaborînd peste prevederile planului la zi 900 tone de aluminiu primar şi aliaje colectivul Întreprinderii de aluminiu din Slatina — distins, recent, cu „Ordinul Muncii clasa I“ pentru succesul obţinut în întrecerea socialistă din anul trecut — a reuşit să depăşească de 3 ori angajamentul asumat pe anul 1978 la indicatorul producţie fizică. Totodată, aluminiştii slătineni au realizat o producţie marfă suplimentară de peste 32 milioane lei. Prin folosirea la parametri superiori a potenţialului tehnic oamenii muncii din judeţul Harghita — români şi maghiari — au realizat peste prevederile de plan la zi un volum de producţie industrială de 100 milioane lei. Importante succese au fost obţinute în domeniul asimilării şi realizării prin efort propriu a unor piese de schimb şi materiale solicitate pină acum din import. Prin bogata activitate de creaţie tehnică de masă, in industria judeţului a fost asimilat şi realizat, in acest an, un volum de asemenea produse in valoare de peste 11 milioane lei, de patru ori mai mult decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Valorificarea superioară a materiilor prime constituie un important obiectiv pentru lucrătorii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Iaşi. O serie de metode de muncă avansate reţin atenţia. Printre acestea se numără introducerea croirii după diagrame optime analizate pe calculator, asigurarea croirii centralizate, înlocuirea ambalajelor din lemn. De remarcat că diminuarea cheltuielilor totale cu aproape 5 lei la mia lei producţie-marfă s-a soldat, pină acum, cu un beneficiu, peste plan, de peste 600 000 lei, iar din economiile de material lemnos realizate se pot fabrica 50 de garnituri de mobilă. 1944- AUGUST - 1978 Prin bună organizare, ordine şi disciplină riguroasă Transportul şi depozitarea recoltei fără întîrziere, fără pierderi Secerişul griului a atins cota maximă la începutul acestei săptămini, cinci un număr de şase judeţe din sudul ţării — Dolj, Teleorman, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Tulcea — au raportat încheierea recoltatului pe întreaga suprafaţă cultivată. Există condiţii ca secerişul să se încheie intr-o zi-două şi în judeţele Buzău, Olt, Ilfov şi Mehedinţi. Centrul de greutate al secerişului s-a mutat acum în judeţele din Cîmpia de vest, cele din centrul Transilvaniei şi Moldova, unde este concentrată cea mai mare parte a forţei mecanice, inclusiv cea disponibilă din judeţele care au încheiat secerişul. Cu toate acestea, pe ansamblul ţării, în ultimele două zile se constată o slăbire a ritmului de recoltare. Este adevărat că la aceasta au contribuit şi ploile, care au afectat tocmai zonele unde se desfăşoară acum secerişul. Dar nerealizarea vitezelor zilnice nu trebuie pusă numai pe seama ploilor, ci mai ales pe defecţiunile de ordin organizatoric, care au făcut ca in multe locuri combinele să fie folosite cu mult sub capacitatea lor. Cu atit mai necesare sunt deci, in aceste zile, ordinea perfectă, disciplina strictă în muncă, pentru ca recolta să fie strinsă grabnic, fără nici o intirziere. In acelaşi spirit trebuie să acţioneze organele de partid şi de stat judeţene pentru livrarea griului la fondul centralizat al statului. Subliniem aceasta întrucît, chiar în judeţele care au încheiat sau sunt pe terminate cu secerişul — ca Dolj, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Olt — se înregistrează şi la această dată mari restanţe in îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Or, această stare de fapt dovedeşte că nu peste tot cadrele trimise să coordoneze şi să controleze mersul lucrărilor au acţionat cu toată răspunderea pentru aplicarea măsurilor privind transportul şi inmagazinarea producţiei. Cifrele înscrise în perimetrul fiecărui judeţ reprezintă, în procente, suprafaţa de pe care a fost cules griul în cooperativele agricole, la data de 21 iulie a.c. (în judeţele marcate cu o linie nu a inceput secerişul griului sau această lucrare abia a demarat) I------------------------------------| Cununile griului Il semănăm de cind ne ştim. De la Dromichete şi de la Traian... Il semănăm şi-l visăm crescind în pai ca trestia, in spic ca vrabia. 11 simţim in fiecare vară infiorindu-ne nările cu mireasma lui de pune caldă. Griul... Făt frumosul pămintului nostru. Dacă mi-ar spune cineva că pe o altă planetă există griu aş fi convins că acolo trăiesc oameni. Se desfăşoară în aceste zile, după o strategie agricolă nouă, bătălia griului. Evenimentul atrage, firesc, şi atenţia poeţilor, a artiştilor. Ce bine le stă şevaletelor printre tractoare şi combine ! Ce alt fundal decit ! holda aurie, străbătută de navele roşii ale combinelor Gloria, ar scoate mai bine in evidenţă portretul celor care au semănat griul şi-l conduc acum spre hambarele ţării ? Arşi de soare, cu basca pe-o sprinceană, ţăranii mecanizatori, tractoriştii şi combinerii par in şau a maşinilor moderne ale cimpiilor româneşti adevăraţi zei ai pămintului. Notez pe un bob de griu cuvintele unui anonim ostaş al secerişului : „Treaba asta noi am visat-o întotdeauna. In basme se intimpla ca intr-o noapte să fie secerate şi treierate tarlale întregi de griu. Dar asta numai in basme. Dacă cineva mi-ar fi spus altădată că am să fac şi eu o asemenea minune nu l-aş fi crezut. Acum, munca unui sat o facem doar ciţiva tractorişti şi combinele noastre Gloria“. Ascult cuvintele tractoristului din Cîmpia Bărăganului. Torentul de boabe aurii umple cu repeziciune sacii. Camioanele pline aleargă pe drumurile pe care odinioară înaintau trudnic căruţele din „Pseudokineghetikos“ şi din „Ciulinii Bărăganului“. Miroase ca şi atunci a piine caldă. Ciocirlia se înalţă la fel de ameţitor spre cerul albastru. Pe vremea copilăriei mele, fetele împleteau cununi de griu nou şi împodobeau cu ele frunţile celor mai harnici flăcăi din sat. Obiceiul ar merita să fie continuat... Cununile griului pe frunţile tractoriştilor ! Iată cei mai îndreptăţiţi lauri pentru ciştigătorii bătăliei plinii ce se desfăşoară in aceste zile. Constantin VIȘAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11172 Prima ediţie Sîmbătă 22 iulie 1978 6 PAGINI — 30 BANI Alte două judeţe - TULCEA ŞI BRĂILA au încheiat recoltarea Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din agricultura judeţului TULCEA au încheiat la 21 iulie recoltatul păioăselor de pe întreaga suprafaţă, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Tulcea al P.C.R. se arată : „In aceste zile de vară, eforturile tuturor celor ce muncesc pe ogoarele acestui colţ de ţară sunt concentrate la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor de vară, însămîntarea culturilor succesive, respectarea programului de udări şi a altor lucrări agricole de sezon, avînd dorinţa fierbinte de a întimpina ziua de 23 August cu succese tot mai însemnate“. Şi oameniii muncii de pe ogoarele judeţului BRAILA au terminat, vineri, recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean de partid se menţionează : „Vă asigurăm şi cu acest prilej că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colectivele de muncă din unităţile agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului vor milita neabătut pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea producţiei agricole la nivelul eforturilor făcute de statul nostru socialist. Secerişul griului şi eliberarea terenului de paie, două lucrări care se execută în flux pe terenurile cooperativei agricole Baloteşti, judeţul Vrancea În ziarul de azi, pagina noastră săptămînală EXIGENȚELE CODULUI ETIC -------... * - ....................................................... ■ . ....................................................................................................................................... Bijuterie bucureşteană. Atrăgătoarea zonă de agrement din inima cartierului Drumul Taberei Foto : Gh. Vinţili Solara cîmpie a Doljului. Zona sistemului de irigaţii Nedeia-Măceşu. Aici se execută acum ultimele lucrări de finisare, pregătindu-se ,,botezul“ apei în canalele ce vor potoli, in final, setea a 56 000 hectare. Dintre acestea, 20 000 hectare au fost încredinţate tinerilor utecişti pentru a fi amenajate. Aşa a luat fiinţă Şantierul naţional al tineretului Nedeia-Măceşu, exact in urmă cu doi ani. In acest loc de muncă şi educaţie comunistă a avut loc, zilele trecute, sărbătorirea jubileului de trei decenii de la constituirea primelor şantiere de muncă patriotică ale tineretului. Reţinem din raportul prezentat cu acest prilej : s-au executat 200 000 mp peree canale, peste 1 milion mc terasamente cu utilaje mecanice, 400 000 mp terasamente executate manual, 6 staţii de punere sub presiune, 260 km şanţuri pentru conducte, din care s-au montat peste 230 km., s-au confecţionat peste 80 000 dale ş.a.m.d. La 45 milioane lei se ridică valoarea acestor lucrări care înmănunchează efortul a 146 brigadieri permanenţi şi a peste 1 200 brigadieri elevi şi studenţi ce au îmbrăcat, pe timpul vacanţelor, aulopettiţe albastre ■ ale muncii, ale afirmării virtuţilor morale înaintate. Aceştia sunt continuatorii faptelor de brigadier de acum trei decenii, ambiţia brigadierilor de azi fiind la fel de mare şi înflăcărată, dornică de împliniri şi mai mari închinate patriei. Mărturie in această privinţă este şi numărul mereu în creştere al celor care îşi fac un titlu de mindune din obţinerea carnetului de brigadier. Astfel, la începutul acestei luni, au primit aici, ca înalt simbol al muncii lor, carnetul de brigadier 112 studenţi ai facultăţilor cu profil hidrotehnic de la institutele politehnice Iaşi şi Timişoara, care au efectuat practica pe o perioadă de 42 şi, respectiv, 30 de zile. Alături de ei, s-au prins în iureşul muncii peste 320 de elevi-brigadieri de la liceele din Dăbuleni, Segarcea, nr. 8 din Craiova, Melineşti, Filiaşi, Circea şi Băileşti, în aceste zile ale lui Cuptor, pe Şantierul naţional al tineretului din zona sistemului de irigaţii Nedeia-Măceşu îşi dovedesc destoinicia 120 elevi de la liceele din Calafat, Poiana Mare şi de la Liceul nr. 8 Craiova. Cel care-l vede pentru întâia oară la lucru pe Nicolae Olaru, Constantin Florea, Ion Bărbulescu, Gheorghe Martin sau Ion Andrei mai ii vine să creadă că sunt constructori de-o viaţă. Prin vrednicia lor, elevii şi studenţii sunt de mare ajutor şantierului , dar, aşa cum singuri recunosc, şi şantierul ii ajută în formarea lor ca oameni, prin muncă,in spiritul respectului faţă de glorioasele tradiţii revoluţionare ale înaintaşilor. Dascăli la această înaltă şcoală a muncii şi educaţiei comuniste sunt consideraţi în primul rind brigadierii permanenţi, veniţi de la deschiderea şantierului, in iulie 1976. Cei mai mulţi dintre ei sunt tineri de prin partea locului : Măceşu, Goicea, Gighera, Birca sau Dăbuleni. Şantierul i-a atras ca un magnet, aşa cum s-au petrecut lucrurile cu brigadieri recunoscuţi pentru meritele lor, cum sunt Ivan Ştefan, Dumitru Dicu, Constantin Rada sau Marin Moşoiu. Nu putini sunt, in acelaşi timp, cei cărora şantierul le-a oferit şansa calificării intr-o meserie frumoasă, însuşită si afirmată la doi paşi de casă. Dacăi-am aminti aici fie şi numai pe acei care au deprins profesiile de montor conducte, fierar-betonist sau sudor si incă ar fi de ajuns. Dar poaţe că cel mai însemnat cistig pentru aceşti tineri este saltul lor de la statutul de cooperator la cel de constructor, care, între altele, se vădeşte prin noul mod de a gindi si acţiona. Sunt însă, in acelaşi timp, şi destule asemănări. Iată o părere în această direcţie : „Intre munca în cooperativa agricolă de producţie si cea de pe şantier există un trainic element comun , si într-o parte, si în alta, muncim după programul „zi-lumină“ , afirmă comunistul Florea Stircu“. Stircu este unul din decanii de vîrstă de aici, iar mezinul şantierului poartă numele de Alexandru Stircu. „Este fiul meu. L-am adus să lucreze cot la cot cu mine din aceeaşi echipă. Vreau să-l cresc în respectul muncii şi, din acest punct de vedere, are ce învăţa la şcoala şantierului“. Nicolae BABALAU corespondentul „Scinteii" (Continuare în pag. a V-a) Vibrantul imn de muncă al tinereţii revoluţionare răsună pe un mare „şantier al pîinii“ „Hei-rup“ de brigadieria Nedeia-Măceşu ■ ____a_____________________ai. Romania socialista se pronunța si mineaza notarii pentru solutionarea constructiva a problemelor internationale 72SCHIMBURILE CULTURAL-STIINJIFICE -important factor al coexistenței pasnice, al intaririi prieteniei între popoare Partidul și statul nostru se pronunţă pentru o largă colaborare cultural-artistică, pentru un intens schimb de valori spirituale între popoare, care să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea încrederii şi prieteniei dintre ele. NICOLAE CEAUŞESCU Politica de coexistenţă paşnică — aşa cum o concepe şi o promovează consecvent în practică România socialistă — presupune şi reclamă dezvoltarea unor ample legături de colaborare multilaterală între state, indiferent de orinduire socială, participarea activă la circuitul de bunuri materiale şi valori spirituale pe plan mondial. In acest sens, alături d relaţiile economice, un rol de cea mai mare însemnătate are cooperarea in domeniul culturii, ştiinţei şi educaţiei. O pîrghie a înţelegerii, apropierii şi prieteniei între popoare. Schimburile de bunuri spirituale reprezintă intr-adevăr o pîrghie de prim ordin in PROMOVAREA ÎNŢELEGERII dintre naţiuni. Valorile spirituale sunt expresia gîndirii, talentului şi personalităţii proprii ale popoarelor, materializarea capacităţilor şi geniului lor creator, a idealurilor lor etice, progresiste; schimbînd între ele asemenea produse ale spiritualităţii lor, popoarele se cunosc mai bine, se stimează mai mult unul pe celălalt ; de această bază, se întăreşte încrederea reciprocă, se leagă şi se sudează sentimente de stimă şi respect mutual, se dezvoltă prietenia şi se evidenţiază conştiinţa răspunderii comune pentru salvgardarea roadelor muncii generaţiilor de ieri şi de azi, a destinelor omenirii. Iată de ce dezvoltarea relaţiilor în aceste domenii are o deosebită importanţă pe plan politic pentru eliminarea germenilor de animozitate şi tensiune, pentru promovarea procesului de destindere şi înseminarea climatului internaţional. Orice cultură naţională, oricit de bogate ar fi tradiţiile ei, nu se poate dezvolta in afara mişcării de idei pe plan mondial, a circuitului de bunuri spirituale, în cadrul căruia fiecare naţiune — mare sau mică — are de primit şi de dat. Orice tendinţă de izolare condamnă inevitabil la stagnare şi regres , şi, dimpotrivă, amplificarea conlucrării pe Plan internaţional fertilizează şi stimulează propria creaţie spirituală a fiecărui popor, îmbogăţind, totodată patrimoniul universal de cultură şi civilizaţie — însumare a realizărilor tuturor naţiunilor lumii. Totodată, cooperarea cultural-ştiinţifică are o imensă însemnătate şi pe plan material , în condiţiile lumii de azi, ale uriaşului salt în toate domeniile cunoaşterii umane, schimburile de valori spirituale reprezintă O CERINŢA OBIECTIVA A PROGRESULUI RAPID AL TUTUROR NAŢIUNILOR. Un relief deosebit prezintă în acest context colaborarea pe tărîmul ştiinţei şi tehnicii. Marile realizări ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane — cu condiţia de a avea scopuri paşnice, de a fi puse în slujba omenirii şi nu a ţelurilor distrugerii — deschid ample posibilităţi pentru înaintarea tuturor popoarelor pe calea civilizaţiei. Or, tocmai cooperarea tehnico-ştiinţifică, ca şi cea economică, in genere, oferă fiecărei naţiuni posibilitatea de a beneficia de realizările ştiinţei şi tehnicii moderne, de a ţine pasul cu ele, pentru a-şi pune în valoare resursele, a-şi dezvolta economia şi, implicit, a putea participa mai intens la diviziunea internaţională a muncii. De aici şi necesitatea de a se asigura accesul deplin al tuturor statelor la cuceririle ştiinţei, la tehnologiile moderne, ca modalitate esenţială de sporire a gradului de civilizaţie al fiecărei naţiuni, corespunzător interesului general. In această ordine de idei, se cuvinesubliniat că lichidarea subdezvoltării a decalajelor dintre state — problemă de amploare mondială — nu este de conceput decit prin punerea în serviciul acestei cauze a realizărilor de vîrf ale ştiinţei şi tehnicii moderne. Corespunde interesului general şi reciproc ca statele mai dezvoltate economic să favorizeze transferul de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice ţărilor dornice să le utilizeze în scopul unui progres rapid, deoarece în acest fel se creează condiţii pentru intensificarea schimburilor, a cooperării economice, se elimină fenomenele de îngustare artificială a pieţei mondiale — ceea ce răspunde necesităţilor de progres ale tuturor statelor, indiferent de stadiul dezvoltării lor economice. In acest sens, asigurarea accesului tuturor popoarelor la cunoştinţele ştiinţifice moderne este • (Continuare in pag. a VI-a)