Scînteia, iulie 1978 (Anul 47, nr. 11154-11179)

1978-07-22 / nr. 11172

plan in intreaga tară, in cinstea marii sărbători nationale MUNCĂ AVÂNTATA, NOI SUCCESE IN ÎNTRECEREA socialistă Producţia fizică realizată peste de colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Cluj materializează succe­sele închinate apropiatei sărbători de la 23 August. Astfel, minerii de la Exploatarea Aghireşu, pe baza îmbunătăţirii parametrilor funcţionali ai instalaţiilor de preparare, au li­vrat economiei naţionale, peste prevederi, 4 000 tone caolin şi peste 14 000 tone nisipuri şi cuar­­ţuri, la nivelul prevederilor calitative stabilite in contractele cu beneficiarii. Colectivul între­prinderii de materiale de construcţii din Turda, deţinătorul locului trei pe ţară în întrecerea so­cialistă, raportează realizarea, peste planul pro­ducţiei fizice, a 504 tone produse din mase plastice, 3 950 metri cubi prefabricate, 1 200 000 blocuri ceramice şi cărămizi şi a unui milion metri pătraţi produse hidroizolatoare, în con­diţiile reducerii însemnate a volumului cheltuie­lilor materiale. îndeplinirea angajamentelor este considerată şi de oamenii muncii din industria judeţului Prahova principala îndatorire a aces­tor zile de avîntată întrecere. Din această parte a ţării au fost livrate suplimentar sarcinilor de plan la zi mai mult de 200 000 tone uleiuri mi­nerale, motorină, benzină, polietilenă şi alte de­rivate din ţiţei, 25 000 tone cărbune, 1 500 tone­­ oţel aliat şi înalt aliat, 6 000 anvelope­ auto şi pentru tractor, 5 200 tone îngrăşăminte fosfatice, 1 600 mc cherestea, importante cantităţi de alte bunuri materiale, in valoare de peste un sfert de miliard lei. Elaborînd peste prevederile pla­nului la zi 900 tone de aluminiu primar şi aliaje colectivul Întreprinderii de aluminiu din Slatina — distins, recent, cu „Ordinul Muncii clasa I“ pentru succesul obţinut în întrecerea socialistă din anul trecut — a reu­şit să depăşească de 3 ori angajamentul asumat pe anul 1978 la indicatorul producţie fizică. Totodată, aluminiştii slătineni au realizat o pro­ducţie marfă suplimentară de peste 32 milioane lei. Prin folosirea la parametri supe­riori a potenţialului tehnic oame­­nii muncii din judeţul Harghita — români şi maghiari — au realizat peste prevederile de plan la zi un volum de producţie industrială de 100 milioane lei. Importante succese au fost obţinute în domeniul asimilării şi realizării prin efort propriu a unor piese de schimb şi mate­riale solicitate pină acum din import. Prin bogata activitate de creaţie tehnică de masă, in industria judeţului a fost asimilat şi realizat, in acest an, un volum de asemenea pro­duse in valoare de peste 11 milioane lei, de patru ori mai mult decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Valorificarea superioară a ma­teriilor prime constituie un important obiectiv pentru lucrătorii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Iaşi. O serie de metode de muncă avansate reţin atenţia. Prin­tre acestea se numără introducerea croirii după diagrame optime analizate pe calculator, asigu­rarea croirii centralizate, înlocuirea ambalaje­lor din lemn. De remarcat că diminuarea chel­tuielilor totale cu aproape 5 lei la mia lei pro­­ducţie-marfă s-a soldat, pină acum, cu un be­neficiu, peste plan, de peste 600 000 lei, iar din economiile de material lemnos realizate se pot fabrica 50 de garnituri de mobilă. 1944- AUGUST - 1978 Prin bună organizare, ordine şi disciplină riguroasă Transportul şi depozitarea recoltei fără întîrziere, fără pierderi Secerişul griului a atins cota ma­ximă la începutul acestei săptămini, cinci un număr de şase judeţe din sudul ţării — Dolj, Teleorman, Ialo­miţa, Constanţa, Brăila, Tulcea — au raportat încheierea recoltatului pe întreaga suprafaţă cultivată. E­­xistă condiţii ca secerişul să se­­ în­cheie intr-o zi-două şi în judeţele Buzău, Olt, Ilfov şi Mehedinţi. Cen­trul de greutate al secerişului s-a mutat acum în judeţele din Cîmpia de­ vest, cele din centrul Transilva­niei şi Moldova, unde este concen­trată cea mai mare parte a forţei mecanice, inclusiv cea disponibilă din judeţele care au încheiat seceri­şul. Cu toate acestea, pe ansamblul ţării, în ultimele două zile se con­stată o slăbire a ritmului de recol­tare. Este adevărat că la aceasta au contribuit şi ploile, care au afectat tocmai zonele unde se desfăşoară acum secerişul. Dar nerealizarea vitezelor zilnice nu trebuie pusă numai pe seama ploilor, ci mai ales pe defecţiunile de ordin organiza­toric, care au făcut ca in multe locuri combinele să fie folosite cu mult sub capacitatea lor. Cu atit mai necesare sunt deci, in aceste zile, ordinea perfectă, disciplina strictă în muncă, pentru ca recol­ta să fie strinsă grabnic, fără nici o intirziere. In acelaşi spirit trebuie să acţio­neze organele de partid şi de stat judeţene pentru livrarea griului la fondul centralizat al statului. Subli­niem aceasta întrucît, chiar în ju­deţele care au încheiat sau sunt pe terminate cu secerişul — ca Dolj, Ia­lomiţa, Constanţa, Buzău, Olt — se înregistrează şi la această dată mari restanţe in îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Or, această stare de fapt dovedeşte că nu peste tot ca­drele trimise să coordoneze şi să controleze mersul lucrărilor au ac­ţionat cu toată răspunderea pentru aplicarea măsurilor privind trans­portul şi inmagazinarea producţiei. Cifrele înscrise în perimetrul fiecărui judeţ reprezintă, în procente, supra­faţa de pe care a fost cules griul în cooperativele agricole, la data de 21 iulie a.c. (în judeţele marcate cu o linie nu a inceput secerişul griului sau această lucrare abia a demarat) I----------------­--------------------­| Cununile griului­­ Il semănăm de cind ne ştim. De la Dromichete şi de la Traian... Il semănăm şi-l visăm crescind în pai ca trestia, in spic ca vrabia. 11 simţim in fiecare vară in­­fiorindu-ne nările cu mireasma lui de pune caldă. Griul... Făt frumosul pămintului nostru. Dacă mi-ar spune cineva că pe o altă planetă exis­tă griu aş fi convins că acolo trăiesc oameni. Se desfăşoară în aceste zile, după o strategie agri­colă nouă, bătălia griului. Evenimentul atrage, firesc, şi atenţia poeţilor, a artiştilor. Ce bine le stă şevalete­lor printre tractoare şi combine ! Ce alt fundal decit ! holda aurie, străbătută de navele roşii ale combinelor Gloria, ar scoate mai bine in evidenţă portretul celor care au semănat griul şi-l conduc acum spre hamba­rele ţării ? Arşi de soare, cu basca pe-o sprinceană, ţăranii mecanizatori, tractoriştii şi combinerii par in şau a maşinilor moderne ale cimpiilor româneşti ade­văraţi zei ai pămintului. Notez pe un bob de griu cuvintele unui anonim ostaş al secerişului : „Treaba asta noi am visat-o întotdeauna. In basme se intimpla ca intr-o noapte să fie secerate şi treierate tarlale întregi de griu. Dar asta numai in basme. Dacă cineva mi-ar fi spus altădată că am să fac şi eu o asemenea minune nu l-aş fi crezut. Acum, munca unui sat o facem doar ciţiva tractorişti şi com­binele noastre Gloria“. Ascult cuvintele tractoristului din Cîmpia Bărăganului. Torentul de boabe aurii um­ple cu repeziciune sacii. Camioanele pline aleargă pe drumurile pe care odinioară înaintau trudnic căruţele din „Pseudokineghetikos“ şi din „Ciulinii Bărăganului“. Miroase ca şi atunci a piine caldă. Ciocirlia se înalţă la fel de ameţitor spre cerul albastru. Pe vremea copilăriei mele, fetele împleteau cununi de griu nou şi împodobeau cu ele frunţile celor mai harnici flăcăi din sat. Obiceiul ar merita să fie con­tinuat... Cununile griului pe frunţile tractoriştilor ! Iată cei mai îndreptăţiţi lauri pentru ciştigătorii bă­tăliei plinii ce se desfăşoară in aceste zile. Constantin VIȘAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11172 Prima ediţie Sîmbătă 22 iulie 1978 6 PAGINI — 30 BANI Alte două judeţe - TULCEA ŞI BRĂILA au încheiat recoltarea Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din agricultura judeţului TULCEA au încheiat la 21 iulie recoltatul păioăselor de pe întreaga suprafaţă, în te­legrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Tulcea al P.C.R. se arată : „In aceste zile de vară, eforturile tuturor ce­lor ce muncesc pe ogoarele acestui colţ de ţară sunt concentrate la eliberarea terenu­rilor, executarea arăturilor de vară, însă­­mîntarea culturilor succesive, respectarea programului de udări şi a altor lucrări agri­cole de sezon, avînd dorinţa fierbinte de a întimpina ziua de 23 August cu succese tot mai însemnate“. Şi oameniii muncii de pe ogoarele jude­ţului BRAILA au terminat, vineri, recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tova­răşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul ju­deţean de partid se menţionează : „Vă asi­gurăm şi cu acest prilej că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colecti­vele de muncă din unităţile agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului vor milita neabă­tut pentru înfăptuirea hotărârilor Congresu­lui al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea producţiei agri­cole la nivelul eforturilor făcute de statul nostru socialist. Secerişul griului şi eliberarea terenului de paie, două lucrări care se execută în flux pe terenurile cooperativei agricole Baloteşti, judeţul Vrancea În ziarul de azi, pagina noastră săptămînală EXIGENȚELE CODULUI ETIC -------... * - ....................................................... ■ . ...........................................................................................................................­............ Bijuterie bucureşteană. Atrăgătoarea zonă de agrement din inima cartierului Drumul Taberei Foto : Gh. Vinţili Solara cîmpie a Dol­jului.­ Zona sistemului de irigaţii Nedeia-Măceşu. Aici se execută acum ultimele lucrări de fini­sare, pregătindu-se ,,bo­tezul“ apei în canalele ce vor potoli, in final, setea a 56 000 hectare. Dintre acestea, 20 000 hec­tare au fost­­ încredinţate tinerilor utecişti pentru a fi amenajate. Aşa a luat fiinţă Şantierul na­ţional al tineretului Ne­deia-Măceşu, exact in urmă cu doi ani. In acest loc de muncă şi educaţie comunistă a avut loc, zilele trecute, sărbătorirea jubileului de trei decenii de la con­stituirea primelor şan­tiere de muncă patrioti­că ale tineretului. Reţi­nem din raportul pre­zentat cu acest pri­lej : s-au executat 200 000 mp peree canale, peste 1 milion mc tera­­samente cu utilaje me­canice, 400 000 mp tera­­samente executate ma­nual, 6 staţii de punere sub presiune, 260 km şanţuri pentru conducte, din care s-au montat peste 230 km., s-au con­fecţionat peste 80 000 dale ş.a.m.d. La 45 mi­lioane lei se ridică va­loarea acestor lucrări care înmănunchează e­­fortul a 146 brigadieri permanenţi şi a peste 1 200 brigadieri elevi şi studenţi ce au îmbrăcat, pe timpul vacanţelor, aulopettiţe albastre ■ ale muncii, ale afirmării vir­tuţilor morale înaintate. Aceştia sunt continuatorii faptelor de brigadier de acum trei decenii, ambi­ţia brigadierilor de azi fiind la fel de mare şi înflăcărată, dornică de împliniri şi mai mari în­chinate patriei. Mărturie in această privinţă este şi numărul mereu în creştere al ce­lor care îşi fac un titlu de mindune din obţinerea carnetului de brigadier. Astfel, la începutul a­­cestei luni, au primit aici, ca înalt simbol al muncii lor, carnetul de brigadier 112 studenţi ai facultăţilor cu profil hi­drotehnic de la institu­tele politehnice Iaşi şi Timişoara, care au efec­tuat practica pe o pe­rioadă de 42 şi, respec­tiv, 30 de zile. Alături de ei, s-au prins în iu­reşul muncii peste 320 de elevi-brigadieri de la liceele din Dăbuleni, Se­­garcea, nr. 8 din Craio­va, Melineşti, Filiaşi, Circea şi Băileşti, în aceste zile ale lui Cup­tor, pe Şantierul naţio­nal al tineretului din zona sistemului de iri­gaţii Nedeia-Măceşu îşi dovedesc destoinicia 120 elevi de la liceele din Calafat, Poiana Mare şi de la Liceul nr. 8 Cra­iova. Cel care-l vede pentru întâia oară la lu­cru pe Nicolae Olaru, Constantin Florea, Ion Bărbulescu, Gheorghe Martin sau Ion Andrei mai ii vine să creadă că sunt constructori de-o viaţă. Prin vrednicia lor, elevii şi studenţii sunt de mare ajutor şantierului , dar, aşa cum singuri re­cunosc, şi şantierul ii ajută în formarea lor ca oameni, prin muncă,­in spiritul respectului faţă de glorioasele tradiţii re­voluţionare ale înainta­şilor. Dascăli la această înal­tă şcoală a muncii şi e­­ducaţiei comuniste sunt consideraţi în primul rind brigadierii perma­nenţi, veniţi de la des­chiderea şantierului, in iulie 1976. Cei mai mulţi dintre ei sunt tineri de prin partea locului : Mă­­ceşu, Goicea, Gighera, Birca sau Dăbuleni. Şan­tierul i-a atras ca un magnet, aşa cum s-au pe­trecut lucrurile cu briga­dieri recunoscuţi pentru meritele lor, cum sunt Ivan Ştefan, Dumitru Dicu, Constantin Rada sau Marin Moşoiu. Nu putini sunt, in acelaşi timp, cei cărora şantierul le-a oferit şansa califică­rii intr-o meserie fru­moasă, însuşită si afir­mată la doi paşi de casă. Dacă­­i-am aminti aici fie şi numai pe acei care au deprins profesiile de mon­­tor conducte, fierar-beto­­nist sau sudor si incă ar fi de ajuns. Dar poaţe că cel mai însemnat cis­­tig pentru aceşti tineri este saltul lor de la statu­tul de cooperator la cel de constructor, care, între altele, se vădeşte prin noul mod de a gindi si acţiona. Sunt însă, in a­­celaşi timp, şi destule a­­semănări. Iată o părere în această direcţie : „In­tre munca în cooperativa agricolă de producţie si cea de pe şantier există un trainic element co­mun , si într-o parte, si în alta, muncim după programul „zi-lumină“ , afirmă comunistul Florea Stircu“. Stircu este unul din decanii de vîrstă de aici, iar mezinul şantieru­lui poartă numele de A­­lexandru Stircu. „Este fiul meu. L-am adus să lucreze cot la cot cu mine d­­in aceeaşi echipă. Vreau să-l cresc în respectul muncii şi, din acest punct de vedere, are ce învăţa la şcoala şantieru­lui“. Nicolae BABALAU corespondentul „Scinteii" (Continuare în pag. a V-a) Vibrantul imn de muncă al tinereţii revoluţionare răsună pe un mare „şantier al pîinii“ „Hei-rup“­ de brigadier­ia Nedeia-Măceşu ­■ ____a_____________________ai.­­ Romania socialista se pronunța si mineaza notarii pentru solutionarea constructiva a problemelor internationale 72SCHIMBURILE CULTURAL-STIINJIFICE -important factor al coexistenței pasnice, al intaririi prieteniei între popoare Partidul și statul nostru se pronunţă pentru o largă colaborare cultural-artistică, pentru un intens schimb de valori spirituale între popoare, care să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întă­rirea încrederii şi prieteniei dintre ele. NICOLAE CEAUŞESCU Politica de coexistenţă paşnică — aşa cum o concepe şi o promovează consecvent în practică România so­cialistă — presupune şi reclamă dez­voltarea unor ample legături de co­laborare multilaterală între state, in­diferent de orinduire socială, parti­ciparea activă la circuitul de bunuri materiale şi valori spirituale pe plan mondial. In acest sens, alături d­­ re­laţiile economice, un rol de cea mai mare însemnătate are cooperarea in domeniul culturii, ştiinţei şi educa­ţiei. O pîrghie a înţelegerii, apropierii şi prieteniei în­tre popoare. Schimburile de bunuri spirituale reprezintă intr-ade­văr o pîrghie de prim ordin in PRO­MOVAREA ÎNŢELEGERII dintre naţiuni. Valorile spirituale sunt ex­presia gîndirii, talentului şi persona­lităţii proprii ale popoarelor, mate­rializarea capacităţilor şi geniului lor creator, a idealurilor lor etice, pro­gresiste; schimbînd între ele aseme­nea produse ale spiritualităţii lor, po­poarele se cunosc mai bine, se sti­mează mai mult unul pe celălalt ; de această bază, se întăreşte încrederea reciprocă, se leagă şi se sudează sen­timente de stimă şi respect mutual, se dezvoltă prietenia şi se eviden­ţiază conştiinţa răspunderii comune pentru salvgardarea roadelor muncii generaţiilor de ieri şi de azi, a des­tinelor omenirii. Iată de ce dezvoltarea relaţiilor în aceste domenii are o deosebită im­portanţă pe plan politic pentru eli­minarea germenilor de animozitate şi tensiune, pentru promovarea proce­sului de destindere şi înseminarea climatului internaţional. Orice cultură naţională, oricit de bogate ar fi tradiţiile ei, nu se poate dezvolta in afara mişcării de idei pe plan mondial, a circuitului de bunuri spirituale, în cadrul căruia fiecare naţiune — mare sau mică — are de primit şi de dat. Orice ten­dinţă de izolare condamnă inevitabil la stagnare şi regres , şi, dimpotrivă, amplificarea conlucrării pe Plan in­ternaţional fertilizează şi stimulează propria creaţie spirituală a fiecărui popor, îmbogăţind, totodată patrimo­niul universal de cultură şi civilizaţie — însumare a realizărilor tuturor na­ţiunilor lumii. Totodată, cooperarea cultural-ştiin­­ţifică are o imensă însemnătate şi pe plan material , în condiţiile lumii de azi, ale uriaşului salt în toate dome­niile cunoaşterii umane, schimburile de valori spirituale reprezintă O CE­RINŢA OBIECTIVA A PROGRESU­LUI RAPID AL TUTUROR NAŢIU­NILOR. Un relief deosebit prezintă în acest context colaborarea pe tărîmul ştiin­ţei şi tehnicii. Marile realizări ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane — cu condiţia de a avea scopuri paşnice, de a fi puse în slujba omenirii şi nu a ţelurilor distrugerii — deschid ample posibilităţi pentru înaintarea tuturor popoarelor pe calea civilizaţiei. Or, tocmai cooperarea tehnico-ştiinţifică, ca şi cea econo­mică, in genere, oferă fiecărei na­ţiuni posibilitatea de a beneficia de realizările ştiinţei şi tehnicii moderne, de a ţine pasul cu ele, pentru a-şi pune în valoare resursele, a-şi dez­volta economia şi, implicit, a putea participa mai intens la diviziunea in­ternaţională a muncii. De aici şi ne­cesitatea de a se asigura accesul deplin al tuturor statelor la cuceririle ştiinţei, la tehnologiile moderne, ca modalitate esenţială de sporire a gra­dului de civilizaţie al fiecărei naţiuni, corespunzător interesului general. In această ordine de idei, se cuvine­­subliniat că lichidarea subdezvoltării a decalajelor dintre state — problemă de amploare mondială — nu este de conceput decit prin punerea în servi­ciul acestei cauze a realizărilor de vîrf ale ştiinţei şi tehnicii moderne. Corespunde interesului general şi re­ciproc ca statele mai dezvoltate eco­nomic să favorizeze transferul de cu­noştinţe ştiinţifice şi tehnice ţărilor dornice să le utilizeze în scopul unui progres rapid, deoarece în acest fel se creează condiţii pentru intensifi­carea schimburilor, a cooperării eco­nomice, se elimină fenomenele de îngustare artificială a pieţei mon­diale — ceea ce răspunde necesităţi­lor de progres ale tuturor statelor, indiferent de stadiul dezvoltării lor economice. In acest sens, asigurarea accesului tuturor popoarelor la cu­noştinţele ştiinţifice moderne este • (Continuare in pag. a VI-a)

Next