Scînteia, august 1978 (Anul 47, nr. 11180-11205)
1978-08-01 / nr. 11180
SANTEIA — marţi 1 august 1978 COMISARUL DE STAT AL AFACERILOR EXTERNE ŞI COOPERĂRII ECONOMICE INTERNATIONALE AL REPUBLICII ZAIR VA FACE O VIZITA IN ROMANIA La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, comisarul de stat al afacerilor externe si cooperării economice internationale al Republicii Zair, Umba di Lutete, va efectua o vizită oficială în România, în prima parte a lunii august 1978. Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Sierra Leone Ministrul afacerilor externe al Republicii Sierra Leone, Abdulay Conteh, a avut, în cursul zilei de luni, întrevederi cu membri ai conducerii Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Cu acest prilej, s-a examinat stadiul relaţiilor economice dintre cele două ţări şi au fost analizate noi căi şi mijloace concrete de dezvoltare a legăturilor de colaborare şi cooperare in domenii de interes reciproc, de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale bilaterale. La convorbiri au participat Andrew Brima Conteh, ambasadorul Republicii Sierra Leone în România, şi Valeriu Georgescu, ambasadorul ţării noastre în Republica Sierra Leone. ★ In aceeaşi zi, oaspetele a vizitat Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fundulea. I (Agerpres) Festivalul naţional „Cintarea României“ (Urmare din pag. I) educative, în orice formă s-ar produce — de la simpozionul ştiinţific la programul brigăzii artistice — o înaltă utilitate socială, economică, politică. Realizarea acestui deziderat — în multe locuri şi în bună măsură deja o realitate îmbucurătoare — nu se poate concepe decât prin legarea tot mai strânsă a activităţii culturaleducative de realităţile, de sarcinile actuale şi de perspectivă ale colectivelor de oameni ai muncii, de realizările şi preocupările specifice din fiecare întreprindere, unitate socialistă. „Cîntarea României“ îşi înalţă sunetul fundamental din acest tumult al muncii avîntate la marile furnale şi in abataje, pe întinsul câmpiilor aurii şi la pupitrele de comandă ale hidrocentralelor ; de aici ţîşnesc şi cîntecele şi baladele noastre despre măreţia omului de azi. Este aici un adevărat zăcămînt, de minereu preţios al educaţiei politice, de mare frumuseţe şi puritate : experienţa şi munca oamenilor, puterea de a înfrânge orice greutăţi, lupta dintre nou şi vechi, înaltul spirit de creativitate muncitorească. A stabili un dialog real şi multilateral cu aceşti oameni şi cu această realitate, prin întîlniri, mese rotunde sau simpozioane, îmbinînd, în acest cadru, educaţia politică, tehnică, ştiinţifică cu activitatea artistică dedicată anume acestor eroi ai timpului.---*— elogiindu-le faptele si reali , prinzîndu-le chipul luminos * cintece sau vers înseamnă, într-un cuvînt, a desfăşura intr-adevăr o activitate educativă, cu înalte valenţe politice. Experienţa bună din multe locuri arată ce consecinţe pozitive are o vie activitate în sprijinul realizării sarcinilor în producţie, al ridicării calificării, a nivelului de cunoştinţe, cît de trainice sînt astfel de legături de o mare utilitate in condiţiile ritmului tot mai rapid de aplicare a cuceririlor revoluţiei tehnico-stiintifice pe care economia, industria românească le asimilează tot mai intens, contribuind totodată la modernizarea producţiei pe cont propriu, prin creativitatea fiilor ei. Iată de ce asemenea activităţi menite să sprijine diverse categorii de oameni ai muncii în ridicarea calificării tineretului din industrie, din agricultură corespund întru totul cerinţelor şi cadrului de manifestare ale Festivalului ,Cîntarea României“. Vorbind despre întărirea generală a caracterului educativ al manifestărilor cuprinse în festival, trebuie arătat că un rol însemnat revine acţiunilor dedicate cărţii politice, tehnice, beletristice, instrumente preţioase în întreaga muncă ce se desfăşoară in colectivele de oameni ai muncii. In această privinţă există o serie de numeroase exemple care atestă puternic funcţiunea multilaterală pe care cartea bună, cu un bogat conţinut de idei, de informaţii noi, de atitudini şi trăsături înaintate îl poate juca. Mînuitor al utilajelor si tehnologiilor avansate, promotor al stiinţei la locul său de muncă, omul zilelor noastre este vital interesat în descifrarea tainelor universului, a mersului complicat, sinuos al realităţilor lumii de azi, în însuşirea rapidă a cuceririlor de vîrf ale geniului uman. Acestea constituie miezul activităţilor desfăşurate în jurul cărţii cu prilejul diverselor acţiuni din cadrul festivalului. Lăcaşurile de cultură şi artă, muzeele şi bibliotecile contribuie, în modul lor specific, la educaţia multilaterală a omului de azi. Ele sînt tot mai solicitate, tot mai căutate si au marea datorie educativă, politică, de a veni mai prompt în întimpinarea cerintelor tuturor oamenilor muncii, dezvoltîndu-si si diversificîndu-şi acţiunile de prezentare, contactele cu publicul, cu tot mai numeroşi cititori avizi de tot ce este nou, servind înaltului ţel al educaţiei lui umaniste. Ştiinţifice, în spiritul idealurilor de prietenie şi pace. Se înţelege, aşadar, că festivalul nu este nici pe departe doar o trecere în revistă a unor formaţii, a unor artişti — ale căror programe este necesar să-şi sporească permanent valoarea ideologică, virtutea educativă — că esenţa întregii activităţi pe care o stimulează şi organizează constă in misiunea de înaltă răspundere politică de a făuri conştiinţe înaintate, luminoase, de revoluţionari. îndeplinirea acestei meniri este de neconcenit în afara unei riguroase corelări a tuturor formelor de activitate si a dirijării lor in fluxul unic si unitar al înrâuririi puternice, in scopul formării omului de care are nevoie societatea noastră de astăzi, credincios partidului şi poporului, omul muncii avîntate, cu înaltă răspundere faţă de soarta producţiei, îndeplinindu-şi exemplar sarcinile, necruţător cu tendinţele de căpătuială şi cîştig nemuncit, nobil exemplar din marea oaste a muncii, a activității creatoare desfășurate pe pămîntul României. GALAŢI Noi spatii comerciale Reţeaua comercială a judeţului Galaţi cunoaşte o continuă dezvoltare. Numai in semestrul I din acest an au fost date în folosinţă 31 noi unităţi comerciale. Noile magazine sunt amplasate în cartierele „Mazepa“ şi „Aeroport“ din Galaţi, precum şi la Tecuci, Tg. Bujor, în comunele Iveşti şi Ghidigeni. Sunt : magazine alimentare, de menaj, mobilă, farmacie, florărie etc. In reţeaua de alimentaţie publică au sporit locurile in grădinile şi terasele de vară. De remarcat că numai in acest an în judeţul Galaţi se vor da în folosinţă magazine noi în suprafaţă totală de 11 000 mp. Aceste noi spaţii vor permite creşterea desfacerilor de mărfuri. (Dan Plăeşu). Sosirea ministrului afacerilor externe şi cooperării al Republicii Populare Benin Luni după-amiază a sosit în Capitală Michel Alladaye, ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Populare Benin, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, face o vizită oficială in ţara noastră. La sosire, oaspetele a fost salutat de Constantin Niţă, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior si Cooperării Economice Internationale, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, de alte persoane oficiale. A fost de faţă Guy Mory Boukary, ambasadorul Republicii Populare Benin în ţara noastră. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadori ai unor ţări africane acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Consfătuirea pe fără a inginerilor şefi din unităţile agricole socialiste Luni dimineaţa au început în Capitală lucrările Consfătuirii ne ţară a inginerilor şefi din unităţile agricole socialiste. Organizată din indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consfătuirea este consacrată analizării cu exigentă a rezultatelor obţinute, anul acesta, la cultura griului si orzului, în folosirea judicioasă a pămîntului si a îngrăşămintelor, in zootehnie, precum si in realizarea indicatorilor economici si financiari. La lucrări participă tovarăşul Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C ., presedintele Academiei de stiinte agricola si silvice, oameni de stiintă din institute de cercetări si de învătămînt agricol, cadre de conducere din departamente economice si direcţii agricole judeţene. Deschizind lucrările, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii si industriei alimentare, a prezentat rezultatele obţinute in producţia de grîu si orz, precum si măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru obţinerea, în anul viitor, a unei producţii superioare. In cadrul dezbaterilor, în plen şi pe grupe de judeţe cu condiţii asemănătoare, sunt relevate experienţa bună dobîndită de multe unităţi agricole şi noile rezultate ale cercetării ştiinţifice, subliniindu-se, totodată, deficientele care mai persistă in folosirea deplină a bazei tehnicomaterriale si se fac propuneri in vederea îmbunătăţirii programelor tehnologice si economice atât in producţia cerealieră, cit si în zootehnie, în legumicultură, viticultură si pomicultură, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce revin agriculturii în anul 1979. Participanţii au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se spune : Reîntors la locurile noastre de muncă, alături de ceilalţi lucrători de pe ogoare, sub îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, vom transpune în practică învăţămintele desprinse de la consfătuirea noastră, toate măsurile cuprinse în programul culturii griului, în scopul eliminării lipsurilor care mai persistă la această cultură şi obţinerii unor producţii suplimentare superioare în anul viitor. Vă încredinţăm, de asemenea, că ne vom preocupa cu toată grija pentru strângerea si depozitarea integrală a recoltei culturilor de toamnă, realizarea unor rezultate bune în zootehnie, efectuarea in timp optim si de bună calitate a celorlalte lucrări pregătitoare pentru producţia anului 1979. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că vom depune toată priceperea si puterea noastră de muncă pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre, in vederea realizării si depăşirii sarcinilor trasate agriculturii de cel de-al XI-lea Congres si Conferinţa Naţională ale partidului si, împreună cu toţi lucrătorii ogoarelor, ne vom aduce întreaga contribuţie la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. (Agerpres) Angajarea civică, adevărata dimensiune a valorii artistice O tematică inepuizabilă: munca şi aspiraţiile poporului (Urmare din pag. I) popor. „Epigonii“, ce este oare decit poemul panoramatic şi reflexiv al marilor scriitori cetăţeni, din tradiţie ? In societatea noastră contemporană, scriitorul adevărat nu se află nici în turnul de fildeş, nici in postul de chelar, cu toate cheile de boltă la brîu, ci om viu, cu trup şi suflet încleştat în iureşul revoluţiei, prin care se desăvîrşeşte societatea nouă, bună şi dreaptă cum o vrea poporul. Ultimul deceniu a dat artistului limpezimea istoriei, i-a dat înalta răspundere civică cu care păşeşte, încrezător, spre viitor, conştient de marea, de înălţătoarea sa misiune educativă, de uriaşa sa răspundere socială. S-a împlinit în aceşti ani nevoia unei desfăşurări programatice a literaturii şi tuturor artelor, cu o mai clară precizare a idealului civic şi estetic. Există în ultimii ani un efort nobil de aşezare a literaturii, în mod creator, pe toate cele trei feţe de timp, cu o mare răspundere civică şi estetică. O nouă interpretare cît mai exactă şi mai plină de înţelegere a trecutului patriei, a prezentului şi viitorului ei luminos. O nouă şi nobilă deschidere luptei împotriva inerţiei (în gînd şi faptă), împotriva a tot ce mai este balast şi frînă în mersul înainte al societăţii. Trăim într-o societate care cere eforturi pentru desăvîrşire economică, culturală, socială, eforturi pentru un progres continuu, multilateral. In acest efort sint greutăţi inerente. Dar sint şi altele pornite din gîndire înapoiată sau din gîndire pervertită. Ele nu-1 pot lăsa indiferent pe artist. Oriunde ar fi împotrivirea, de oriunde s-ar ivi ea, cu orice preţ, prin truda lui, prin vigoarea operei lui, artistul are datoria de a încerca, în numele oamenilor, să o spulbere. Dreptul nostru la critică, împotriva înapoierii, împotriva unor vechi racile, drept pe care-l exersăm în numele voinţei obşteşti de mai bine, nu-i putem lăsa pe mîini străine. E arma noastră în lupta pentru progres. Şi ea se îndreaptă deopotrivă împotriva denigratorilor înfăptuirilor noastre, a celor care cu rea credinţă îşi varsă pe faţă sau pe ascuns veninul. A sta dirz şi drept şi necruţător în replică înseamnă, în asemenea împrejurări, în primul rînd civism. Civismul artistului. Recent, la Tulcea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, sublinia nevoia de pregătire solidă şi complexă a tuturor cetăţenilor pentru marele salt înainte al societăţii socialiste româneşti Arta, gindirea ştiinţifică creatoare, care au intrat, integral şi competitiv, in „Cîntarea României“, îl implică pe scriitor în fie- care act al societăţii noastre. Prezenţa sa e pretutindeni necesară şi pretutindeni trebuie să se facă simţită, lărgind orizontul de cultură al celor ce muncesc, forţa lor de luptă, de muncă, bucuria pentru marile împliniri socialiste pe care le trăiesc. E adevărat însă că pe lingă multele opere de primă mină din toate genurile literare, ce asigură un capitol dens, copios şi concludent al anilor acestora în istoria literaturii române — ceea ce dovedeşte un tot mai ascuţit simţ civic al scriitorului — avem încă destule creaţii dacă nu toate proaste, multe mediocre, mimînd un sentiment civic festiv şi fără acoperire. Apar încă în reviste dezbateri ad-hoc şi lansări de care nu s-a auzit şi nu se va mai auzi niciodată, firave ca păienjenişul, la care se constată şi o reţinere a unor poeţi de prestigiu ce nu prea catadixesc să fie vecini de coloană cu improvizaţia şi falsul. Or, tocmai datorită acestei periferii a literaturii, la Neptun secretarul general al partidului a revenit la îndemnul pentru calitate. Ca în toate domeniile de activitate socială. Marile idei ale epocii noastre pentru a via in artă se cer a fi, in primul rînd, valide artisticeşte. Aşa vor convinge, aşa vor avea puterea de-a influenţa, aşa şi numai aşa vor putea duce acum între semeni şi online în viitorime mesajul epocii pe care o trăim. Imperativul calităţii nu-i numai al muncitorului de la strung sau numai al tractoristului, ci şi al nostru, al creatorilor de artă. Revine, în acest context revoluţionar, dictonul latin „non multa ted multum". Odată insă cu generoasa lărgire a spaţiului editorial şi tipografic la care ne gîndeam cu atîta nădejde şi îndreptăţire. (Urmare din pag. I) condiţia ei primordială de viaţă, de raţiunea ei de a exista. Un prieten care se uită peste umărul meu la Ceea ce scriu acum încearcă a-mi spune că Ion al lui Liviu Rebreanu n-ar înceta să fie un roman excepţional chiar dacă el ar exista, neştiut de nimeni, doar sub formă de manuscris, in fundul unei lăzi în casa unui învăţător bătrîn din Năsăud. Dar ce valoare este aceea pe care nu o ştie nimeni? De care nu se bucură sufletul nimănui şi care nu va ajunge niciodată la cunoştinţa lumii? Desigur, putem clama cu multă nostalgie şi cu legitime regrete, la gîndul ipotetic că molimele, cataclismele, dar mai ales războaiele, au ucis mii de artişti comparabili cu Beethoven, Rembrandt sau Homer. Un adevăr simplu şi indiscutabil nu se susţine însă cu întrebări de genul lui „ce-ar fi fost, dacă...“. Idiosincrazia pe care o simt unii în a recunoaşte că scriu pentru publicul care aglomerează librăriile şi sălile de spectacol îmi aduce aminte de acea progenitură studiată nu ştiu pe unde şi care, la întoarcerea în satul natal, ismenit şi sclifosit in exces, uitase denumirea greblei, pină exact în secunda cînd unealta, cu o subtilă intenţie pedagogică, întocmai ca in lumea fabulelor, l-a izbit peste nasul mult prea subţire. Nu cunosc o cinste mai mare pentru un scriitor decit aceea de a recunoaşte deschis rolul profund educativ, revoluţionar al artei, forţa sa de înmurire socială. Şi, pornind de aici, că adresa creaţiei sale este poporul şi că obiectul predilect al scrisului său este omul fiinţă socială, este viaţa şi munca omului, este aspiraţia omului spre perfecţiune şi bogăţie sufletească, spre frumos şi demnitate. O viaţă întreagă am umblat ca reporter prin satele şi oraşele ţării, pe Rămâne ca sentimentul nostru civic să răspundă prompt la acest nou orizont deschis. Prin talent, prin cultură, prin inspiraţie şi munca încordată pe manuscris, şantiere şi mereu m-am considerat nu numai un martor nemijlocit la uriaşele prefaceri petrecute sub ochii mei, ci şi un constructor topit în mulţimea de zidari ai oraşelor şi uzinelor ce se înalţă vertiginos în lungul şi latul patriei noastre socialiste. Am trecut şi eu printr-o virstă romantică in care am crezut că tinereţea artistică înseamnă o dulce plimbare duminicală la braţul unei domnişoare cu surisul nemuririi pe buze. Ţin minte cît de perplex am fost şi cît de nejustificat uşor am respins, ca redactor la o gazetă literară, povestirea unui tinăr prozator care zugrăvea momentul dramatic al morţii unui bătrin ţăran colectivist. „Cum ? zic. De ce să moară ? De ce-ai ales tocmai acest moment tragic ?“ De-atunci au trecut ani, altfel spus am îmbătrânit şi eu învăţînd că viaţa fiecăruia este o experienţă existenţială unică, irepetabilă şi că nimic din ceea ce constituie viaţa unui om, bucurie sau tristeţe, victorie sau eşec, nu trebuie să fie îndepărtat de oglindirea lui în literatură. Mărturisesc că lucrul nu-i uşor. Dintr-o adevărată conştiinţă scriitoricească nu trebuie să lipsească nici măcar o singură secundă principiul sacru al solidarităţii cu munca şi aspiraţiile propriului tău popor şi, prin el, cu munca şi aspiraţiile de pace, progres şi civilizaţie ale întregii umanităţi. Prin creaţia acordată cu tot ce este mai de preţ in trecutul nostru, in prezentul nostru socialist, în speranţele noastre de mai bine, prin creaţii izvorite din marile comandamente sociale ale revoluţiei pe care o trăim, lumea descoperă şi va descoperi România socialistă nu numai ca pe un teritoriu de creaţie materială remarcabilă, ca pe un excepţional factor de pace şi colaborare între naţiuni, ci şi ca pe un creator şi depozitar de valori culturale pline de originalitate şi frumuseţe, slujind omului şi înălţării sale. • PRAHOVA. Muzeul „Ceasul de-a lungul vremii“ din Ploieşti, care cuprinde o bogată colecţie cu piese din diferite epoci şi ţări — unele din ele aparţinînd cîndva unor mari personalităţi ale poporului nostru : Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Th. Aman, Ion Ghica, B. P. Haşdeu, I. L. Caragiale, George Coşbuc, George Enescu, Nicolae Iorga şi alţii — s-a mutat într-un lăcaş nou. Complet restaurată, clădirea din strada 6 Martie nr. 1, construită în stilul arhitecturii de la sfîrşitul secolului trecut, a devenit astfel o veritabilă casă a timpului. La Institutul de cercetări, inginerie tehnologică şi proiectări rafinării din Ploieşti a luat fiinţă cercul literar „Cugetătorul“, înscris în Festivalul naţional „Cîntarea României“. (Constantin Căpraru). • IAŞI. Orchestra ,.Brevis“ a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, dirijată de profesor Adrian Ardeleanu, s-a întors de la Festivalul internaţional al orchestrelor de tineret, care a avut loc la Cheb in Cehoslovacia, cu diploma specială a festivalului şi trofeul „Fijo“. Un premiu de popularitate a obţinut şi ansamblul „Plaiuri cotnărene“ din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, la „Festivalul naţional al cîntecului, portului şi jocului românesc“, care s-a desfăşurat la Tulcea între 23—26 iulie a.c. Sala „Victoria“ din Iaşi găzduieşte o expoziţie de artă plastică a pictorilor amatori băcăuani Ion Mărie şi Aurel Tent (Manole Corcaci). • VRANCEA, întreprinderea cinematografică judeţeană a inaugurat, in comuna Milcovul, suita de manifestări cultural-educative reunite sub genericul ,,Actul de la 23 August 1944 oglindit in filmul românesc“, ce se vor desfăşura în întreg judeţul. Casa de cultură a municipiului Focşani a organizat, in întreprinderile oraşului, expuneri şi dezbateri cu tema : „Concepţia României privind crearea unei lumi fără arme şi războaie“. Muzeul de ştiinţele naturii din Focşani a prezentat, la întreprinderea de dispozitive, ştanţe, matriţe şi scule aşchietoare din Focşani, expoziţia itinerantă „Din tainele naturii“ (Dan Drăgulescu) • BISTRIŢANASAUD. Trişcaşii şi chiuitoarele din comuna Leşu Ilvei, corul de copii şi căluşarii din oraşul Năsăud, cunoscutul ansamblu artistic „Cununa de pe Someş“, orchestra populară „Bistriţa“, grupurile de muzică folk ale Clubului tineretului din Bistriţa şi Casei orăşeneşti de cultură din Năsăud au susţinut, în localităţile de reşedinţă, o suită de spectacole. Ansamblul „Codişorul“ al consiliului judeţean al sindicatelor a prezentat publicului din oraşul Bistriţa spectacolul cu care va pleca intr-un turneu in mai multe localităţi ale Uniunii Sovietice, iar formaţiile folclorice ale căminului cultural din comuna Maieru reunite in ansamblul „Cununa“ s-au întîlnit cu publicul local înainte de participarea la un festival de folclor găzduit de R.P. Polonă (Gh. Crişan) • HUNEDOARA, în sala clubului studenţesc de la Institutul de mine din Petroşani, cercul foto a organizat o expoziţie pe tema „Munca şi oamenii ei“, cu aspecte din unităţile miniere din Valea Jiului. In faţa oaspeţilor sosiţi la odihnă, membri ai cenaclurilor ,,Ritmuri“ din Deva şi „Liviu Rebreanu“ din Orăştia au susţinut, la Casa de cultură din Geoagiu-Băi, un recital de poezie patriotică şi revoluţionară (Sabin Cerbu). Cronica zilei Duminică a sosit la Bucureşti tovarăşul Eladio Garcia Castro, secretar general al Partidului Muncii din Spania, care — la invitaţia C.C. al P.C.R. — îşi va petrece concediul de odihnă în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întimpinat de tovarăşii Petre Lupu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R, şi Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R, de activişti ai C.C. al P.C.R. Un detaşament de nave al Marinei militare române a făcut in perioada 28—31 iulie o vizită in portul Sevastopol, unde a participat la sărbătorirea Zilei Flotei maritime militare a U.RS.S. La Ambasada Republicii Populare Congo din Bucureşti a avut loc, luni dimineaţă, o conferinţă de presă în cadrul căreia ambasadorul acestei ţări în Republica Socialistă România, Emile Aurélien Bongouandé, a făcut o expunere privind cea de-a 10-a aniversare a mişcării revoluţionare din 31 iulie 1968, condusă de comandantul Marien N’Gouabi. In continuare, s-a referit la realizările poporului congelez pe plan politic, economic şi social. Totodată, vorbitorul a subliniat cu satisfacţie cursul ascendent al relaţiilor româno-congoleze, al cooperării economice şi colaborării dintre ţările noastre, in domenii de interes comun. Cu ocazia Zilei naţionale a Confederaţiei Elveţiene, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea a organizat luni după-amiază, in Capitală, o manifestare culturală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă si cultură, un numeros public. Au fost de faţă Pierre Henri Thevenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, membri ai ambasadei. In încheierea manifestării a fost prezentat un program de filme documentare, producţii ale studiourilor elveţiene. (Agerpres) LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite clştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 iulie 1976 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite câştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse între 81—125, la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în considerare. 1 .1 .îl H is si at is £S 2 3s'î 0 o o 1 10 405 01 50 000 1 67 523 55 50 000 1 73 912 120 40 000 1 99 154 30 40 000 1 20 066 47 40 000 1 01 354 124 30 000 1 97 668 106 30 000 1 13 562 30 30 000 1 39 240 105 30 000 1 33 861 86 25 000 1 33 972 50 25 000 14 112 109 25 000 1 82 586 76 25 000 1 17 951 19 25 000 1 41 890 47 20 000 1 94 829 77 20 000 1 51 965 75 20 000 1 59 965 125 20 000 1 85 563 93 20 000 1 97 303 115 20 000 1 52 051 78 15 600 1 40 099 67 15 000 1 89 377 48 15 000 1 65 009 111 15 000 1 89 953 51 15 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 056 01 5 000 100 222 98 3 000100 915 111 1 000 100 513 39 1 000 100 924 74 1 000 100 823 78 1 000 100 482 33 1 000 100 311 72 1 000 1000 64 70 800 1000 57 42 800 1 000 22 93 800 1 000 19 06 800 1000 62 95 800 1000 55 114 800 1 000 09 117 800 1000 26 67 800 1 000 94 92________800 9 825 TOTAL: 9 260 000 PRONOEXPRES CÎȘTIGURILE tragerii DIN 26 IULIE 1978 Categoria 1 1,25 variante *» autoturism „Dacia 1 300“ ; categ. 29 variante 25% a 6 781 lei ; cat. 3 : 16.75 a 3 644 lei ; cat. 4 : 74.75 a 816 lei ; cat. 5 : 211,50 a 289 lei ; cat. 6 i 6 513 a 40 lei ; cat. 7 : 201 a 200 lei ; cat .3 379,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 20 083 tel PAGINA 3 Plecarea tovarăşului Georges Marchais Duminică dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., şi-a petrecut concediul de odihnă în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarășii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Cu prilejul aniversării zilei Armatei populare chineze de eliberare Cu prilejul celei de-a 51-a aniversări a Zilei Armatei populare chineze de eliberare, ataşatul militar, aero şi naval al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Iuan Iun-lou, a oferit, luni seara, un cocteil. Au participat general-locotenent Ion Hortopan, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, general-colonel Vasile Ionel, adjunct al ministrului apărării naţionale, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Ion Popescu-Puţuri, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chineză, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori. Au luat parte, de asemenea, Li Tiu Ciuan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice, membri ai corpului diplomatic şi ataşaţi militari. • Generalul-colonel Ion Coman, ministrul apărării naţionale al Republicii Socialiste România, a adresat o telegramă de felicitare tovarăşului Siu Sian-cien, ministrul apărării naţionale al Republicii Populare Chineze, cu prilejul celei de-a 51-a aniversări a Zilei Armatei populare chineze de eliberare. (Agerpres) Convorbiri la Ministerul Afacerilor Externe Tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit în ziua de 30 iulie 1978 la Bucureşti cu tovarăşul Iong Sary, membru al Comitetului Permanent al C.C. al P.C. din Kampuchia, viceprim-ministru, ministru pentru afacerile externe al Kampuchiei Democrate. Cei doi miniştri de externe au efectuat, într-o atmosferă de prietenie, un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Cei doi miniştri au subliniat cu deosebită satisfacţie cursul ascendent al relaţiilor de prietenie, solidaritate şi colaborare frăţească dintre Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată. A fost relevată importanţa istorică a vizitei oficiale de prietenie pe care a efectuat-o recent în Kampuchia Democrată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întîlnirilor şi convorbirilor avute cu acest prilej cu tovarăşul Pol Pot, secretarul Comitetului Central al P.C. din Kampuchia, primul ministru al Guvernului Kampuchiei Democrate. A fost reafirmată hotărârea celor două părţi de a acţiona pentru întărirea prieteniei şi solidarităţii dintre poporul român şi poporul kampuchian, pentru dezvoltarea continuă a colaborării dintre cele două ţări pe plan politic, economic, ştiinţific, cultural şi în alte domenii, în conformitate cu principiile şi prevederile Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, cu înţelegerile şi hotărârile adoptate la cel mai înalt nivel. ★ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, tovarăşul Ştefan Andrei, s-a întîlnit la 30 iulie, în Capitală, cu ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Mali, Alioune Blondin Beye. In cursul convorbirilor s-a analizat stadiul relaţiilor bilaterale, evidenţiindu-se evoluţia pozitivă a raporturilor dintre Republica Socialistă România şi Mali, s-au reliefat posibilităţile existente pentru extinderea cooperării, in special în domeniul economic, şi pentru dezvoltarea conlucrării dintre cele două ţări pe ţărimul vieţii internaţionale. Cei doi miniştri au convenit să continue dialogul în cadrul unei vizite oficiale, in viitorul apropiat, a ministrului afacerilor externe din Republica Mali. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TREI MEDALII DE AUR PENTRU JUNIORII NOŞTRI LA CAMPIONATELE EUROPENE DE TENIS DE MASĂ Campionatele europene de tenis de masă pentru juniori s-au încheiat la Barcelona cu finalele probelor individuale, în care tinerii sportivi români au obţinut un strălucit succes : trei medalii de aur. Au cîştigat titlurile europene : Eva Ferenczi, la simplu fete (2—1 cu iugoslava Perkucin), Simion Crişan — Zsolt Böhm, la dublu băieţi (2—1 cu cehoslovacii Pansky şi Stefko) şi Eva Ferenczi — Zsolt Böhm, la dublu mixt (2—1 în faţa cuplului iugoslav Perkucin — Frank). In proba de dublu fete, Eva Ferenczi, jucînd împreună cu olandeza Suzanne Vrisskoop, aui obținut medaliile de bronz. S-A ÎNCHEIAT „RALIUL DUNĂRII“ Tradiţionala competiţie internaţională de automobilism „Raliul Dunării“, disputată pe teritoriul ţării noastre pornind şi sosind la Drobeta-Turnu Severin, s-a încheiat cu victoria echipajului austriac Franz Wittmann — Helmut Deimel (pe „Opel Kadet“ GTE), urmat de cehoslovacii V. Havel — M. Wohanka (pe „Skoda 130“ R.S.) şi bulgarii St. Kolev — S. Stoianov (pe „Porsche 911“). Dintre automobiliştii noştri, cel mai bine s-au clasat Ilie Olteanu — Ovidiu Scobai — locul 12 şi Mircea Ilioaia — Paul Geantă — locul 15 (ambele echipaje pe „Dacia 1300“). In cursă au plecat 132 de echipaje din 14 țări și au încheiat-o numai 44 (la jumătatea întrecerii rămăseseră 70 de echipaje). Sezon bogat la Constanţa şi Braşov De miercuri pînă duminică seara, Constanţa a găzduit, ospitalieră ca întotdeauna, in trecerile feminine din cadrul tradiţionalului „Trofeu Tomis“. Selecţionatele oaspete din Polonia, Bulgaria şi Canada, împreună cu reprezentativa noastră şi cu echipa de club „Penicilina“ Iaşi au oferit numeroşilor amatori de volei veniţi zilnic la sala sporturilor partide care de care mai animate. Desigur, ne-a interesat îndeosebi comportarea voleibalistelor noastre tricolore, ele au învins cu 3—0 pe canadience şi cu 3—2 echipa Bulgariei, au învins şi la ieşence, dar au fost întrecute (2—3) de Polonia — o selecţionată substanţial întinerită faţă de anul trecut şi foarte bine pregătită acum de cunoscutul antrenor Wagner, cel care cu cîţiva ani în urmă condusese reprezentativa masculină a ţării sale pe cea mai înaltă treaptă a podiumului victorios şi la Europene, şi la Mondiale, şi la Olimpiadă, întrucât la Mondialele din acest an nu participăm cu echipa feminină, există timp suficient pentru ca, in vederea Europenelor de la anul, şi acest lot să suporte o masivă infuzie de tinereţe. Tot la Constanţa, au luat startul, intr-un nou sezon competiţional, şi loturile reprezentative de fotbal. Vineri şi duminică s-au disputat cite două partide-test în compania unor ambiţioase echipe de peste hotare, venite pe litoral să joace fotbal nu în scopuri turistice. Rezultatele se cunosc. Lotul „A“ : 3—1 cu Lokomotiv Plovdiv şi 2—0 cu Cari Zeiss Jena ; lotul olimpic : 1—1 cu Cari Zeiss Jena şi 0—0 cu Lokomotiv Plovdiv. Tricolorii, în linii mari cu acelaşi lot din primăvară, s-au mişcat destul de bine pentru un început: au sporit considerabil viteza de joc (mai cu seamă în meciul de vineri, cu bulgarii), au arătat mai multă omogenitate intre compartimente, au încercat mai mult marcajul strict, au folosit mai eficace jocul pe extreme. Ştefănescu (de departe, cel mai clarvăzător şi mai tehnic jucător român la ora actuală), Iordănescu, Crişan şi Marcu ni s-au părut a fi in bună formă sportivă. De asemenea, cei doi portari — Coman şi Răducanu (acesta din urmă a făcut duminică seara o partidă excepţională, după ce a aflat de trecerea sa la echipa Steaua, în schimb cu Moraru). Sub nivelul aşteptat se prezintă încă mijlocul echipei, fundaşii laterali şi Dudu Georgescu. Mai trebuie lucrat intens pentru ca in 25 octombrie (la Bucureşti, cu Iugoslavia) şi in 15 noiembrie (la Madrid, cu Spania) echipa noastră naţională să se prezinte aşa cum poate şi cum o dorim cu toţii. In această săptămînă, la Constanţa , alte acţiuni sportive. Azi, o consfătuire a antrenorilor de fotbal, miine o largă selecţie, de asemenea la fotbal, cu participarea a 6 loturi de jucători din „A“ şi „B“. Iar vineri lotul olimpic va fi supus unei noi verificări, avînd in faţă pe fotbaliştii de la F. C. Constanţa. Singurele probleme sunt ploaia (care la ora cinci transmit această corespondenţă curge îngrijorător) şi o serie de spectatori localnici care îi apostrofează nesportiv pe jucătorii selecţionaţi de la Craiova, Piteşti, Iaşi şi Sportul studenţesc, pe care-i fac „vinovaţi“ de retrogradarea formaţiei favorite. Se speră totuşi căploaia va sta, iar acei spectatori certaţi cu etica arenei vor fi aduşi la ordine. Şi la Braşov e sezon sportiv de vîrf. De azi încep aici Campionatele europene de tenis pentru amatori, care vor continua pină duminică. Participă peste 100 de concurenţi dintr-o serie de ţâri bine cotate în „sportul alb“ pe continentul nostru. în ceea ce ne priveşte, aşteptăm evoluţii pe măsură şi chiar titluri europene, în probele feminine şi chiar la dublu mixt. Virginia Ruzici (recent învingătoare în turneul de la Kitzbühel). Mariana Simionescu, Florenţa Mihai, Dumitru Hărădău şi ceilalţi reprezentanţi ai noştri vor face această încercare. Să le ţinem pumnii strinşi ! G. MITROI