Scînteia, august 1978 (Anul 47, nr. 11180-11205)

1978-08-01 / nr. 11180

SANTEIA — marţi 1 august 1978 COMISARUL DE STAT AL AFACERILOR EXTERNE ŞI COOPERĂRII ECONOMICE INTERNATIONALE AL REPUBLICII ZAIR VA FACE O VIZITA IN ROMANIA La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, comisarul de stat al afacerilor externe si coo­perării economice internationale al Republicii Zair, Umba di Lutete, va efectua o vizită oficială în România, în prima parte a lunii august 1978. Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Sierra Leone Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Sierra Leone, Abdulay Con­­teh, a avut, în cursul zilei de luni, întrevederi cu membri ai conducerii Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Cu acest prilej, s-a examinat sta­diul relaţiilor economice dintre cele două ţări şi au fost analizate noi căi şi mijloace concrete de dezvoltare a legăturilor de colaborare şi cooperare in domenii de interes reciproc, de ex­tindere şi diversificare a schimburi­lor comerciale bilaterale. La convorbiri au participat Andrew Brima Conteh, ambasadorul Republi­cii Sierra Leone în România, şi Va­­leriu Georgescu, ambasadorul ţării noastre în Republica Sierra Leone. ★ In aceeaşi zi, oaspetele a vizitat Institutul de cercetări pentru cerea­le şi plante tehnice de la Fundulea. I (Agerpres) Festivalul naţional „Cin­ta­rea României“ (Urmare din pag. I) educative, în orice formă s-ar pro­duce — de la simpozionul ştiinţific la programul brigăzii artistice — o înaltă utilitate socială, economică, politică. Realizarea acestui deziderat — în multe locuri şi în bună măsură deja o realitate îmbucurătoare — nu se poate concepe decât prin legarea tot mai strânsă a activităţii cultural­­educative de realităţile, de sarcinile actuale şi de perspectivă ale colecti­velor de oameni ai muncii, de reali­zările şi preocupările specifice din fiecare întreprindere, unitate socia­listă. „Cîntarea României“ îşi înalţă sunetul fundamental din acest tumult al muncii avîntate la marile furnale şi in abataje, pe întinsul câmpiilor aurii şi la pupitrele de comandă ale hidro­centralelor ; de aici ţîşnesc şi cînte­­cele şi baladele noastre despre mă­reţia omului de azi. Este aici un adevărat zăcămînt, de minereu pre­ţios al educaţiei politice, de mare frumuseţe şi puritate : experienţa şi munca oamenilor, puterea de a înfrânge orice greutăţi, lupta dintre nou şi vechi, înaltul spirit de crea­tivitate muncitorească. A stabili un dialog real şi multilateral cu aceşti oameni şi cu această realitate, prin întîlniri, mese rotunde sau simpo­zioane, îmbinînd, în acest cadru, edu­caţia politică, tehnică, ştiinţifică cu activitatea artistică dedicată anume acestor eroi ai timpului.---*— elo­giindu-le faptele si reali , prin­­zîndu-le chipul luminos * cintece sau vers înseamnă, într-un cuvînt, a desfăşura intr-adevăr o activitate educativă, cu înalte valenţe politice. Experienţa bună din multe locuri arată ce consecinţe pozitive are o vie activitate în sprijinul realizării sarcinilor în producţie, al ridicării calificării, a nivelului de cunoştinţe, cît de trainice sînt astfel de legături de o mare utilitate in condiţiile rit­mului tot mai rapid de aplicare a cuceririlor revoluţiei tehnico-stiin­­tifice pe care economia, industria românească le asimilează tot mai intens, contribuind totodată la mo­dernizarea producţiei pe cont pro­priu, prin creativitatea fiilor ei. Iată de ce asemenea activităţi menite să sprijine diverse categorii de oameni ai muncii în ridicarea calificării tineretului din industrie, din agricul­tură corespund întru totul cerinţelor şi cadrului de manifestare ale Festi­valului ,­Cîntarea României“. Vorbind despre întărirea generală a caracterului educativ al manifestări­lor cuprinse în festival, trebuie arătat că un rol însemnat revine acţiunilor dedicate cărţii politice, tehnice, bele­tristice, instrumente preţioase în în­treaga muncă ce se desfăşoară in co­lectivele de oameni ai muncii. In această privinţă există o serie de nu­meroase exemple care atestă puter­nic funcţiunea multilaterală pe care cartea bună, cu un bogat conţinut de idei, de informaţii noi, de atitu­dini şi trăsături înaintate îl poate juca. Mînuitor al utilajelor si tehno­logiilor avansate, promotor al stiinţei la locul său de muncă, omul zilelor noastre este vital interesat în desci­frarea tainelor universului, a mersu­lui complicat, sinuos al realităţilor lumii de azi, în însuşirea rapidă a cuceririlor de vîrf ale geniului uman. Acestea constituie miezul activităţilor desfăşurate în jurul cărţii cu prilejul diverselor acţiuni din cadrul festiva­lului. Lăcaşurile de cultură şi artă, muzeele şi bibliotecile contribuie, în modul lor specific, la educaţia multi­laterală a omului de azi. Ele sînt tot mai solicitate, tot mai căutate si au marea datorie educativă, politică, de a veni mai prompt în întimpinarea cerintelor tuturor oamenilor muncii, dezvoltîndu-si si diversificîndu-şi ac­ţiunile de prezentare, contactele cu publicul, cu tot mai numeroşi cititori avizi de tot ce este nou, servind înal­tului ţel al educaţiei lui umaniste. Ştiinţifice, în spiritul idealurilor de prietenie şi pace. Se înţelege, aşadar, că festivalul nu este nici pe departe doar o trecere în revistă a unor formaţii, a unor artişti — ale căror programe este necesar să-şi sporească permanent valoarea ideologică, virtutea educativă — că esenţa întregii activităţi pe care o stimulează şi organizează constă in misiunea de înaltă răspundere poli­tică de a făuri conştiinţe înaintate, luminoase, de revoluţionari. îndepli­nirea acestei meniri este de necon­­cenit în afara unei riguroase core­lări a tuturor formelor de activitate si a dirijării lor in fluxul unic si unitar al înrâuririi puternice, in scopul formării omului de care are nevoie societatea noastră de astăzi, credincios partidului şi poporului, omul muncii avîntate, cu înaltă răs­pundere faţă de soarta producţiei, în­­deplinindu-şi exemplar sarcinile, necruţător cu tendinţele de căpă­tuială şi cîştig nemuncit, nobil exem­plar din marea oaste a muncii, a ac­tivității creatoare desfășurate pe pă­­mîntul României. GALAŢI Noi spatii comerciale Reţeaua comercială a judeţului Galaţi cunoaşte o continuă dezvol­tare. Numai in semestrul I din acest an au fost date în folosinţă 31 noi unităţi comerciale. Noile magazine sunt amplasate în car­tierele „Mazepa“ şi „Aeroport“ din Galaţi, precum şi la Tecuci, Tg. Bujor, în comunele Iveşti şi Ghi­­digeni. Sunt : magazine alimentare, de menaj, mobilă, farmacie, flo­rărie etc. In reţeaua de alimen­taţie publică au sporit locurile in grădinile şi terasele de vară. De remarcat că numai in acest an în judeţul Galaţi se vor da în folo­sinţă magazine noi în suprafaţă totală de 11 000 mp. Aceste noi spa­ţii vor permite creşterea desface­rilor de mărfuri. (Dan Plăeşu). Sosirea ministrului afacerilor externe şi cooperării al Republicii Populare Benin Luni după-amiază a sosit în Ca­pitală Michel Alladaye, ministrul a­­facerilor externe şi cooperării al Re­publicii Populare Benin, care, la in­vitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, face o vizită oficială in ţara noastră. La sosire, oaspetele a fost salutat de Constantin Niţă, ministru secre­tar de stat la Ministerul Comerţu­lui Exterior si Cooperării Economice Internationale, Cornel Pacoste, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, de alte persoane oficiale. A fost de faţă Guy Mory Boukary, ambasadorul Republicii Populare Be­nin în ţara noastră. Au fost, de a­­semenea, prezenţi ambasadori ai u­­nor ţări africane acreditaţi la Bucu­reşti. (Agerpres) Consfătuirea pe fără a inginerilor şefi din unităţile agricole socialiste Luni dimineaţa au început în Ca­pitală lucrările Consfătuirii ne ţară a inginerilor şefi din unităţile agri­cole socialiste. Organizată din indi­caţia secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consfătuirea este consacrată anali­zării cu exigentă a rezultatelor obţi­nute, anul acesta, la cultura griului si orzului, în folosirea judicioasă a pămîntului si a îngrăşămintelor, in zootehnie, precum si in realizarea indicatorilor economici si financiari. La lucrări participă tovarăşul Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C ., presedintele Academiei de stiinte agricola si silvice, oameni de stiintă din institute de cercetări si de învătămînt agricol, cadre de con­ducere din departamente economice si direcţii agricole judeţene. Deschizind lucrările, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii si industriei alimentare, a prezentat rezultatele obţinute in producţia de grîu si orz, precum si măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru ob­ţinerea, în anul viitor, a unei pro­ducţii superioare. In cadrul dezbaterilor, în plen şi pe grupe de judeţe cu condiţii ase­mănătoare, sunt relevate experienţa bună dobîndită de multe unităţi agricole şi noile rezultate ale cerce­tării ştiinţifice, subliniindu-se, tot­odată, deficientele care mai persistă in folosirea deplină a bazei tehnico­­materriale si se fac propuneri in ve­derea îmbunătăţirii programelor teh­nologice si economice atât in produc­ţia cerealieră, cit si în zootehnie, în legumicultură, viticultură si pomi­cultură, pentru îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor ce revin agriculturii în anul 1979. Participanţii au adresat o telegra­mă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se spune : Reîntors­ la locurile noastre de muncă, alături de ceilalţi lucrători de pe ogoare, sub îndrumarea per­manentă a organelor şi organizaţii­lor de partid, vom transpune în practică învăţămintele desprinse de la consfătuirea noastră, toate măsu­rile cuprinse în programul culturii griului, în scopul eliminării lipsuri­lor care mai persistă la această cul­tură şi obţinerii unor producţii su­plimentare superioare în anul viitor. Vă încredinţăm, de asemenea, că ne vom preocupa cu toată grija pen­tru strângerea si depozitarea inte­grală a recoltei culturilor de toamnă, realizarea unor rezultate bune în zootehnie, efectuarea in timp optim si de bună calitate a celorlalte lu­crări pregătitoare pentru producţia anului 1979. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că vom depune toată price­perea si puterea noastră de muncă pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre, in vederea reali­zării si depăşirii sarcinilor trasate agriculturii de cel de-al XI-lea Con­gres si Conferinţa Naţională ale partidului si, împreună cu toţi lu­crătorii ogoarelor, ne vom aduce în­treaga contribuţie la făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. (Agerpres) Angajarea civică, adevărata dimensiune a valorii artistice O tematică inepuizabilă: munca şi aspiraţiile poporului (Urmare din pag. I) popor. „Epigonii“, ce este oare decit poemul pano­­ramatic şi reflexiv al ma­rilor scriitori cetăţeni, din tradiţie ? In societatea noastră contemporană, scriitorul adevărat nu se află nici în turnul de fildeş, nici in postul de chelar, cu toate cheile de boltă la brîu, ci om viu, cu trup şi suflet încleştat în iureşul revoluţiei, prin care se desăvîrşeşte so­cietatea nouă, bună şi dreaptă­ cum o vrea poporul. Ultimul deceniu a dat artistului limpezimea is­toriei, i-a dat înalta răs­pundere civică cu care păşeşte, încrezător, spre viitor, conştient de ma­rea, de înălţătoarea sa misiune educativă, de uriaşa sa răspundere so­cială. S-a împlinit în aceşti ani nevoia unei desfăşu­rări programatice a litera­turii şi tuturor artelor, cu o mai clară precizare a idealului civic şi estetic. Există în ultimii ani un efort nobil de aşezare a literaturii, în mod creator, pe toate cele trei feţe de timp, cu o mare răspun­dere civică şi estetică. O nouă interpretare cît mai exactă şi mai plină de înţelegere a trecutului pa­triei, a prezentului şi vii­torului ei luminos. O nouă şi nobilă deschidere lup­tei împotriva inerţiei (în gînd şi faptă), împotriva a tot ce mai este balast şi frînă în mersul înainte al societăţii. Trăim într-o societate care cere eforturi pentru desăvîrşire economică, culturală, socială, eforturi pentru un progres conti­nuu, multilateral. In acest efort sint greutăţi ine­rente. Dar sint şi altele pornite din gîndire îna­poiată sau din gîndire pervertită. Ele nu-1 pot lăsa indiferent pe ar­tist. Oriunde ar fi îm­potrivirea, de oriunde s-ar ivi ea, cu orice preţ, prin truda lui, prin vi­goarea operei lui, artistul are datoria de a încerca, în numele oamenilor, să o spulbere. Dreptul nos­tru la critică, împotriva înapoierii, împotriva unor vechi racile, drept pe care-l exersăm în numele voinţei obşteşti de mai bine, nu-i putem lăsa pe mîini străine. E arma noastră în lupta pentru progres. Şi ea se îndreap­tă deopotrivă împotriva denigratorilor înfăptuiri­lor noastre, a celor care cu rea credinţă îşi varsă pe faţă sau pe ascuns ve­ninul. A sta dirz şi drept şi necruţător în replică înseamnă, în asemenea împrejurări, în primul rînd civism. Civismul ar­tistului. Recent, la Tulcea, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului nostru, sublinia ne­voia de pregătire solidă şi complexă a tuturor ce­tăţenilor pentru marele salt înainte al societăţii socialiste româneşti Arta, gindirea ştiinţifică crea­toare, care au intrat, inte­gral şi competitiv, in „Cîntarea României“, îl implică pe scriitor în fie-­­ care act al societăţii noastre. Prezenţa sa e pretutindeni necesară şi pretutindeni trebuie să se facă simţită, lărgind orizontul de cultură al ce­lor ce muncesc, forţa lor de luptă, de muncă, bucu­ria pentru marile împli­niri socialiste pe care le trăiesc. E adevărat însă că pe lingă multele opere de primă mină din toate ge­nurile literare, ce asigură un capitol dens, copios şi concludent al anilor a­­cestora în istoria literatu­rii române — ceea ce do­vedeşte un tot mai ascuţit simţ civic al scriitorului — avem încă destule creaţii dacă nu toate proaste, multe mediocre, mimînd un sentiment ci­vic festiv şi fără acope­rire. Apar încă în revis­te dezbateri ad-hoc şi lansări de care nu s-a auzit şi nu se va mai auzi niciodată, firave ca păienjenişul, la care se constată şi o reţinere a unor poeţi de prestigiu ce nu prea catadixesc să fie vecini de coloană cu im­provizaţia şi falsul. Or, tocmai datorită a­­cestei periferii a literatu­rii, la Neptun secretarul general al partidului a revenit la îndemnul pen­tru calitate. Ca în toate domeniile de activitate socială. Marile idei ale epocii noastre pentru a via in artă se cer a fi, in primul rînd, valide ar­tisticeşte. Aşa vor convin­ge, aşa vor avea puterea de-a influenţa, aşa şi nu­mai aşa vor putea duce acum între semeni şi onli­ne în viitorime mesajul epocii pe care o trăim. Imperativul calităţii nu-i numai al muncitorului de la strung sau numai al tractoristului, ci şi al nos­tru, al creatorilor de artă. Revine, în acest context revoluţionar, dictonul la­tin „non multa ted mul­tum". Odată insă cu ge­neroasa lărgire a spaţiu­lui editorial şi tipografic la care ne gîndeam cu atîta nădejde şi îndreptă­ţire. (Urmare din pag. I) condiţia ei primordială de viaţă, de raţiunea ei de a exista. Un prieten care se uită peste umărul meu la Ceea ce scriu acum încear­că a-mi spune că Ion al lui Liviu Rebreanu n-ar înceta să fie un ro­man excepţional chiar dacă el ar exista, neştiut de nimeni, doar sub formă de manuscris, in fundul unei lăzi în casa unui învăţător bătrîn din Năsăud. Dar ce va­loare este aceea pe care nu o ştie nimeni? De care nu se bucură sufletul nimănui şi care nu va ajunge niciodată la cu­noştinţa lumii? Desigur, putem clama cu multă nostalgie şi cu legitime regrete, la gîn­­dul ipotetic că molimele, cataclismele, dar mai ales războaiele, au ucis mii de artişti comparabili cu Beethoven, Rembrandt sau Homer. Un adevăr simplu şi indiscutabil nu se sus­ţine însă cu întrebări de genul lui „ce-ar fi fost, dacă...“. Idiosincrazia pe care o simt unii în a recunoaş­te că scriu pentru publi­cul care aglomerează li­brăriile şi sălile de spectacol îmi aduce a­­minte de acea progenitu­ră studiată nu ştiu pe unde şi care, la întoarce­rea în satul natal, isme­­nit şi sclifosit in exces, uitase denumirea greblei, pină exact în secunda cînd unealta, cu o subti­lă intenţie pedagogică, întocmai ca in lumea fabulelor, l-a izbit peste nasul mult prea subţire. Nu cunosc o cinste mai mare pentru un scriitor decit aceea de a recu­noaşte deschis rolul profund educativ, revolu­ţionar al artei, forţa sa de înm­urire socială. Şi, por­nind de aici, că adresa creaţiei sale este poporul şi că obiectul predilect al scrisului său este omul fiinţă socială, este viaţa şi munca omului, este aspiraţia omului spre perfecţiune şi bogăţie su­fletească, spre frumos şi demnitate. O viaţă întreagă am umblat ca reporter prin satele şi oraşele ţării, pe Rămâne ca sentimentul nostru civic să răspundă prompt la acest nou ori­zont deschis. Prin talent, prin cultură, prin inspira­ţie şi munca încordată pe manuscris, şantiere şi mereu m-am considerat nu numai un martor nemijlocit la u­­riaşele prefaceri petrecu­te sub ochii mei, ci şi un constructor topit în mulţimea de zidari ai oraşelor şi uzine­lor ce se înalţă ver­tiginos în lungul şi latul patriei noastre socialiste. Am trecut şi eu prin­­tr-o virstă romantică in care am crezut că tine­reţea artistică înseamnă o dulce plimbare dumini­cală la braţul unei dom­nişoare cu surisul nemu­ririi pe buze. Ţin minte cît de perplex am fost şi cît de nejustificat uşor am respins, ca redactor la o gazetă literară, poves­tirea unui tinăr prozator care zugrăvea momentul dramatic al morţii unui bătrin ţăran colectivist. „Cum ? zic. De ce să moa­ră ? De ce-ai ales tocmai acest moment tragic ?“ De-atunci au trecut ani, altfel spus am îmbătrânit şi eu învăţînd că viaţa fiecăruia este o experien­ţă existenţială unică, ire­­petabilă şi că nimic din ceea ce constituie viaţa unui om, bucurie sau tris­teţe, victorie sau eşec, nu trebuie să fie îndepăr­tat de oglindirea lui în literatură. Mărturisesc că lucrul nu-i uşor. Dintr-o adevărată con­ştiinţă scriitoricească nu trebuie să lipsească nici măcar o singură secundă principiul sacru al solida­rităţii cu munca şi aspi­raţiile propriului tău po­por şi, prin el, cu munca şi aspiraţiile de pace, pro­gres şi civilizaţie ale în­tregii umanităţi. Prin creaţia acordată cu tot ce este mai de preţ in trecu­tul nostru, in prezentul nostru socialist, în spe­ranţele noastre de mai bine, prin creaţii izvo­­rite din marile coman­damente sociale ale revo­luţiei pe care o trăim, lu­mea descoperă şi va des­coperi România socialistă nu numai ca pe un teri­toriu de creaţie materială remarcabilă, ca pe un ex­cepţional factor de pace şi colaborare între na­ţiuni, ci şi ca pe un crea­tor şi depozitar de valori culturale pline de origi­nalitate şi frumuseţe, slu­jind omului şi înălţării sale. • PRAHOVA. Muzeul „Ceasul de-a lungul vremii“ din Ploieşti, care cuprinde o bogată colecţie cu piese din diferite epoci şi ţări — unele din ele aparţinînd cîndva unor mari personalităţi ale poporului nostru : Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Th. Aman, Ion Ghica, B. P. Haşdeu, I. L. Caragiale, George Coşbuc, George Enescu, Nicolae Iorga şi alţii — s-a mutat într-un lăcaş nou. Complet restaurată, clădi­rea din strada 6 Martie nr. 1, construită în stilul arhitecturii de la sfîrşitul secolului trecut, a devenit astfel o veritabilă casă a timpului. La Institutul de cercetări, inginerie tehnolo­gică şi proiectări rafinării din Ploieşti a luat fiinţă cercul literar „Cugetătorul“, înscris în Festivalul naţional „Cîntarea României“. (Constantin Că­­praru). • IAŞI. Orchestra ,.Brevis“ a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, dirijată de profesor Adrian Ardeleanu, s-a întors­­ de la Festivalul internaţional al or­chestrelor de tineret, care a avut loc la Cheb in Cehoslova­cia, cu diploma specială a festi­valului şi trofeul „Fijo“. Un premiu de popularitate a ob­ţinut şi ansamblul „Plaiuri cot­­nărene“ din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, la „Festivalul na­ţional al cîntecului, portului şi jocului românesc“, care s-a des­făşurat la Tulcea între 23—26 iulie a.c. Sala „Victoria“ din Iaşi găzduieşte o expoziţie de artă plastică a pictorilor ama­tori băcăuani Ion Mărie şi Aurel Tent (Manole Corcaci). • VRANCEA, întreprinderea cine­matografică judeţeană a inaugu­rat, in comuna Milcovul, suita de manifestări cultural-educati­ve reunite sub genericul ,,Act­ul de la 23 August 1944 oglin­dit in filmul românesc“, ce se vor desfăşura în întreg jude­ţul. Casa de cultură a munici­piului Focşani a organizat, in întreprinderile oraşului, expu­neri şi dezbateri cu tema : „Con­cepţia României privind crearea unei lumi fără arme şi răz­boaie“. Muzeul de ştiinţele na­turii din Focşani a prezentat, la întreprinderea de dispozitive, ştanţe, matriţe şi scule aşchie­­toare din Focşani, expoziţia iti­nerantă „Din tainele naturii“ (Dan Drăgulescu) • BISTRIŢA­­NASAUD. Trişcaşii şi chiuitoa­­rele din comuna Leşu Ilvei, co­rul de copii şi căluşarii din ora­şul Năsăud, cunoscutul ansam­blu artistic „Cununa de pe So­meş“, orchestra populară „Bis­triţa“, grupurile de muzică folk ale Clubului tineretului din Bistriţa şi Casei orăşeneşti de cultură din Năsăud au susţinut, în localităţile de reşedinţă, o suită de spectacole. Ansamblul „Codişorul“ al consiliului jude­ţean al sindicatelor a prezentat publicului din oraşul Bistriţa spectacolul cu care va pleca in­tr-un turneu in mai multe lo­calităţi ale Uniunii Sovietice, iar formaţiile folclorice ale că­minului cultural din comuna Maieru reunite in ansamblul „Cununa“ s-au întîlnit cu publi­cul local înainte de participarea la un festival de folclor găzduit de R.P. Polonă (Gh. Crişan) • HUNEDOARA, în sala clubului studenţesc de la Institutul de mine din Petroşani, cercul foto a organizat o expoziţie pe tema „Munca şi oamenii ei“, cu as­pecte din unităţile miniere din Valea Jiului. In faţa oaspeţilor sosiţi la odihnă, membri ai cena­clurilor ,,Ritmuri“ din Deva şi „Liviu Rebreanu“ din Orăştia au susţinut, la Casa de cultură din Geoagiu-Băi, un recital de poezie patriotică şi revoluţio­nară (Sabin Cerbu). Cronica zilei Duminică a sosit la Bucureşti to­varăşul Eladio Garcia Castro, secre­tar general al Partidului Muncii din Spania, care — la invitaţia C.C. al P.C.R. — îşi va petrece concediul de odihnă în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întimpinat de tovarăşii Petre Lupu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R, şi Vasile Muşat, secretar al C.C.­ al P.C.R, de activişti ai C.C. al P.C.R. Un detaşament de nave al Marinei militare române a făcut in perioada 28—31 iulie o vizită in portul Sevas­topol, unde a participat la sărbători­rea Zilei Flotei maritime militare a U.RS.S. La Ambasada Republicii Populare Congo din Bucureşti a avut loc, luni dimineaţă, o conferinţă de presă în cadrul căreia ambasadorul acestei ţări în Republica Socialistă România, Emile Aurélien Bongouandé, a făcut o expunere privind cea de-a 10-a aniversare a mişcării revoluţionare din 31 iulie 1968, condusă de coman­dantul Marien N’Gouabi. In conti­nuare, s-a referit la realizările po­porului congelez pe plan politic, eco­nomic şi social. Totodată, vorbitorul a subliniat cu satisfacţie cursul as­cendent al relaţiilor româno-congo­­leze, al cooperării economice şi cola­borării dintre ţările noastre, in do­menii de interes comun. Cu ocazia Zilei naţionale a Con­federaţiei Elveţiene, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străi­nătatea a organizat luni după-amia­­ză, in Capitală, o manifestare cul­turală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă si cultură, un nu­meros public. Au fost de faţă Pierre Henri Thevenaz, ambasadorul Elve­ţiei la Bucureşti, membri ai amba­sadei. In încheierea manifestării a fost prezentat un program de filme documentare, producţii ale studiouri­lor elveţiene. (Agerpres) LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite clşti­­gătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 iulie 1976 Cîştigurile revin întregi obliga­ţiunilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite câşti­gătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agen­ţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în consi­derare. 1­ .1 .îl H is si at is £S 2 3s­­'î 0 o o 1 10 405 01 50 000 1 67 523 55 50 000 1 73 912 120 40 000 1 99 154 30 40 000 1 20 066 47 40 000 1 01 354 124 30 000 1 97 668 106 30 000 1 13 562 30 30 000 1 39 240 105 30 000 1 33 861 86 25 000 1 33 972 50 25 000 1­­4 112 109 25 000 1 82 586 76 25 000 1 17 951 19 25 000 1 41 890 47 20 000 1 94 829 77 20 000 1 51 965 75 20 000 1 59 965 125 20 000 1 85 563 93 20 000 1 97 303 115 20 000 1 52 051 78 15 600 1 40 099 67 15 000 1 89 377 48 15 000 1 65 009 111 15 000 1 89 953 51 15 000 Termi­nația seriei obli­gațiu­nilor 100 056 01 5 000 100 222 98 3 000­­100 915 111 1 000 100 513 39 1 000 100 924 74 1 000 100 823 78 1 000 100 482 33 1 000 100 311 72 1 000 1000 64 70 800 1000 57 42 800 1 000 22 93 800 1 000 19 06 800 1000 62 95 800 1000 55 114 800 1 000 09 117 800 1000 26 67 800 1 000 94 92________800 9 825 TOTAL: 9 260 000 PRONOEXPRES CÎȘTIGURILE tragerii DIN 26 IULIE 1978 Categoria 1­­ 1,25 variante *» au­toturism „Dacia 1 300“ ; categ. 2­­­9 variante 25% a 6 781 lei ; cat. 3 : 16.75 a 3 644 lei ; cat. 4 : 74.75 a 816 lei ; cat. 5 : 211,50 a 289 lei ; cat. 6 i 6 513 a 40 lei ; cat. 7 : 201 a 200 lei ; cat .­­­3 379,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 20 083 tel PAGINA 3 Plecarea tovarăşului Georges Marchais Duminică dimineaţa a părăsit Ca­pitala tovarăşul Georges Marchais, secretar general al Partidului Comu­nist Francez, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., şi-a petrecut concediul de odihnă în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarășii Virgil Cazacu, membru al Comitetu­lui Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, mem­bru al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Cu prilejul aniversării zilei Armatei populare chineze de eliberare Cu prilejul celei de-a 51-a aniver­sări a Zilei Armatei populare chine­ze de eliberare, ataşatul militar, aero şi naval al Republicii Populare Chi­neze la Bucureşti, Iuan Iun-lou, a oferit, luni seara, un cocteil. Au participat general-locotenent Ion Hortopan, prim-adjunct al mi­nistrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, general-colonel Vasile Ionel, adjunct al ministrului apărării naţionale, Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, Ion Stoian, adjunct al ministru­lui comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Ion Po­­pescu-Puţuri, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chineză, acti­vişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori. Au luat parte, de asemenea, Li Tiu­ Ciuan, ambasadorul R.P. Chine­ze la Bucureşti, şefi de misiuni di­plomatice, membri ai corpului diplo­matic şi ataşaţi militari. •­ Generalul-colonel Ion Coman, mi­nistrul apărării naţionale al Repu­blicii Socialiste România, a adresat o telegramă de felicitare tovarăşului Siu Sian-cien, ministrul apărării na­ţionale al Republicii Populare Chine­ze, cu prilejul celei de-a 51-a ani­versări a Zilei Armatei populare chi­neze de eliberare. (Agerpres) Convorbiri la Ministerul Afacerilor Externe Tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socia­liste România, s-a întîlnit în ziua de 30 iulie 1978 la Bucureşti cu tovară­şul Iong Sary, membru al Comitetu­lui Permanent al C.C. al P.C. din Kampuchia, viceprim-ministru, mi­nistru pentru afacerile externe al Kampuchiei Democrate. Cei doi miniştri de externe au efectuat, într-o atmosferă de priete­nie, un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi la unele probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale. Cei doi miniştri au subliniat cu deosebită satisfacţie cursul ascendent al relaţiilor de prietenie, solidaritate şi colaborare frăţească dintre Repu­blica Socialistă România şi Kampu­chia Democrată. A fost relevată im­portanţa istorică a vizitei oficiale de prietenie pe care a efectuat-o recent în Kampuchia Democrată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întîlnirilor şi convorbi­rilor avute cu acest prilej cu tova­răşul Pol Pot, secretarul Comitetului Central al P.C. din Kampuchia, pri­mul ministru al Guvernului Kampu­chiei Democrate. A fost reafirmată hotărârea celor două părţi de a acţiona pentru în­tărirea prieteniei şi solidarităţii din­tre poporul român şi poporul kampu­­chian, pentru dezvoltarea continuă a colaborării dintre cele două ţări pe plan politic, economic, ştiinţific, cul­tural şi în alte domenii, în confor­mitate cu principiile şi prevederile Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, cu înţele­gerile şi hotărârile adoptate la cel mai înalt nivel. ★ Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, tovară­şul Ştefan Andrei, s-a întîlnit la 30 iulie, în Capitală, cu ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Mali, Alioune Blondin Beye. In cursul convorbirilor s-a analizat stadiul relaţiilor bilaterale, eviden­­ţiindu-se evoluţia pozitivă a rapor­turilor dintre Republica Socialistă România şi Mali, s-au reliefat posi­bilităţile existente pentru extinderea cooperării, in special în domeniul economic, şi pentru dezvoltarea con­lucrării dintre cele două ţări pe ţă­­rimul vieţii internaţionale.­­ Cei doi miniştri au convenit să continue dialogul în cadrul unei vi­zite oficiale, in viitorul apropiat, a ministrului afacerilor externe din Republica Mali. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TREI MEDALII DE AUR PENTRU JUNIORII NOŞTRI LA CAMPIONATELE EUROPENE DE TENIS DE MASĂ Campionatele europene de tenis de masă pentru juniori s-au încheiat la Barcelona cu finalele probelor in­dividuale, în care tinerii sportivi ro­mâni au obţinut un strălucit succes : trei medalii de aur. Au cîştigat titlurile europene : Eva Ferenczi, la simplu fete (2—1 cu iu­goslava Perkucin), Simion Crişan — Zsolt Böhm, la dublu băieţi (2—1 cu cehoslovacii Pansky şi Stefko) şi Eva Ferenczi — Zsolt Böhm, la dublu mixt (2—1 în faţa cuplului iugoslav Perkucin — Frank). In proba de dublu fete, Eva Fe­renczi, jucînd împreună cu olandeza Suzanne Vrisskoop, aui obținut­ me­daliile de bronz. S-A ÎNCHEIAT „RALIUL DUNĂRII“ Tradiţionala competiţie internaţio­nală de automobilism „Raliul Dună­rii“, disputată pe teritoriul ţării noastre pornind şi sosind la Dro­­beta-Turnu Severin, s-a încheiat cu victoria echipajului austriac Franz Wittmann — Helmut Deimel (pe „Opel Kadet“ GTE), urmat de cehoslovacii V­. Havel — M. Wo­­hanka (pe „Skoda 130“ R.S.) şi bulgarii St. Kolev — S. Stoianov (pe „Porsche 911“). Dintre automobiliştii noştri, cel mai bine s-au clasat Ilie Olteanu — Ovidiu Scobai — locul 12 şi Mircea Ilioaia — Paul Geantă — locul 15 (ambele echipaje pe „Dacia 1300“). In cursă au plecat 132 de echipaje din 14 țări și au încheiat-o numai 44 (la jumătatea întrecerii rămăseseră 70 de echipaje). Sezon bogat la Constanţa şi Braşov De miercuri pînă duminică seara, Constanţa a găzduit, ospitalieră ca întotdeauna, in trecerile feminine din cadrul tradiţionalului „Trofeu To­mis“. Selecţionatele oaspete din Po­lonia, Bulgaria şi Canada, împreună cu reprezentativa noastră şi cu echipa de club „Penicilina“ Iaşi au oferit numeroşilor amatori de volei veniţi zilnic la sala sporturilor parti­de care de care mai animate. Desi­gur, ne-a interesat îndeosebi compor­tarea voleibalistelor noastre tricolore, ele au învins cu 3—0 pe canadience şi cu 3—2 echipa Bulgariei, au învins şi la ieşence, dar au fost întrecute (2—3) de Polonia — o selecţionată substanţial întinerită faţă de anul trecut şi foarte bine pregătită acum de cunoscutul antrenor Wagner, cel care cu cîţiva ani în urmă condusese reprezentativa masculină a ţării sale pe cea mai înaltă treaptă a podiumu­lui victorios şi la Europene, şi la Mondiale, şi la Olimpiadă, întrucât la Mondialele din acest an nu par­ticipăm cu echipa feminină, există timp suficient pentru ca, in vederea Europenelor de la anul, şi acest lot să suporte o masivă infuzie de ti­nereţe. Tot la Constanţa, au luat startul, intr-un nou sezon competiţional, şi loturile reprezentative de fotbal. Vi­neri şi duminică s-au disputat cite două partide-test în compania unor ambiţioase echipe de peste hotare, venite pe litoral să joace fotbal nu în scopuri turistice. Rezultatele se cunosc. Lotul „A“ : 3—1 cu Lokomo­­tiv­ Plovdiv şi 2—0 cu Cari Zeiss Jena ; lotul olimpic : 1—1 cu Cari Zeiss Jena şi 0—0 cu Lokomotiv Plovdiv. Tricolorii, în linii mari cu acelaşi lot din primăvară, s-au mişcat destul de bine pentru un început: au sporit considerabil viteza de joc (mai cu seamă în meciul de vineri, cu bul­garii), au arătat mai multă omogeni­tate intre compartimente, au încercat mai mult marcajul strict, au folosit mai eficace jocul pe extreme. Ştefă­­nescu (de departe, cel mai clarvăză­tor şi mai tehnic jucător român la ora actuală), Iordănescu, Crişan şi Marcu ni s-au părut a fi in bună formă sportivă. De asemenea, cei doi portari — Coman şi Răducanu (aces­ta din urmă a făcut duminică seara o partidă excepţională, după ce a aflat de trecerea sa la echipa Steaua, în schimb­ cu Moraru). Sub nivelul aşteptat se prezintă încă mijlocul echipei, fundaşii laterali şi Dudu Georgescu. Mai trebuie lucrat intens pentru ca in 25 octombrie (la Bucu­reşti, cu Iugoslavia) şi in 15 noiem­brie (la Madrid, cu Spania) echipa noastră naţională să se prezinte aşa cum poate şi cum o dorim cu toţii. In această săptămînă, la Constanţa , alte acţiuni sportive. Azi, o con­sfătuire a antrenorilor de fotbal, miine o largă selecţie, de asemenea la fotbal, cu participarea a 6 loturi de jucători din „A“ şi „B“. Iar vineri lotul olimpic va fi supus unei noi verificări, avînd in faţă pe fotbaliştii de la F. C. Constanţa. Singurele pro­bleme sunt ploaia (care la ora cinci transmit această corespondenţă curge îngrijorător) şi o serie de spectatori localnici care îi apostrofează nespor­tiv pe jucătorii selecţionaţi de la Cra­iova, Piteşti, Iaşi şi Sportul studen­ţesc, pe care-i fac „vinovaţi“ de re­trogradarea formaţiei favorite. Se speră totuşi că­­ploaia va sta, iar acei spectatori certaţi cu etica arenei vor fi aduşi la ordine. Şi la Braşov e sezon sportiv de vîrf. De azi încep aici Cam­pionatele europene de tenis pen­tru amatori, care vor continua pină duminică. Participă peste 100 de concurenţi dintr-o serie de ţâri bine cotate în „sportul alb“ pe continen­tul nostru. în ceea ce ne priveşte, aşteptăm evoluţii pe măsură şi chiar titluri europene, în probele feminine şi chiar la dublu mixt. Virginia Ru­­zici (recent învingătoare în turneul de la Kitzbühel). Mariana Simiones­­cu, Florenţa Mihai, Dumitru Hărădău şi ceilalţi reprezentanţi ai noştri vor face această încercare. Să le ţinem pumnii strinşi ! G. MITROI

Next