Scînteia, octombrie 1978 (Anul 47, nr. 11232-11257)

1978-10-01 / nr. 11232

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Clasa unui diriginte La ultimul examen de baca­laureat, absolut toţi elevii din clasa profesorului diriginte Li­viu Ionescu, de la liceul „Mir­­cea cel Bătrin“ din Constanţa, au obţinut la matematici nota ma­ximă : 10. Şi pentru a dovedi că in „cintarul“ comisiei de exa­minare „norocul“ a fost cum şi l-au făcut elevii înşişi, ei au mai repurtat o performanţă. La exa­menul de admitere la diferite facultăţi, din cei 34 de absol­venţi ai clasei, au trecut cu brio 33, mulţi tot cu nota maximă. Un succes cu valoare de simbol in „catalogul“ profesorilor diri­­ginţi ! Un buchet de zmeură de... 1 octombrie! Ieri ne-a vizitat la redacţie tovarăşul Zaharia Ciulei din comuna Chitila, cu rugămintea de a prezenta cititorilor acestei rubrici, acum in octombrie, o curiozitate botanică : buchetul de zmeură coaptă pe care il ve­deţi in fotografie. Zmeura a crescut in curtea lui Ion Dur­bacă din aceeaşi comună. După cum se ştie, această plantă de pădure rodeşte prin iulie-au­­gust. Dar, cum afirmă Iov. Ciu­lei, de dragul toamnei acesteia frumoase, ea a rodit a doua oară. Şi mai spunea Z. C. că tot in Chitila se află şi un „dovle­cel“ lung de... 1,20 m şi cam de 70 kg. Cind se va face şi mai dolofan, vi-l vom prezenta la aceeaşi rubrică. Cu adresă Mare amator al sporturilor­ de iarnă, cititorul nostru Radu Ră­­dulescu din Bucureşti ne sene că în luna februarie şi-a cum­părat o pereche de schiuri marca „Naţional-Competiţie“, fabricate la Reghin. Plecind cu schiurile un concediu de odihnă, nu le-a putut folosi, pentru că amin­­două s-au dezlipit la capete. Cu nr. 224 din 13 aprilie a trimis o scrisoare recomandată pe adresa fabricii din Reghin, explicindu-i necazul pe care il are. Nepri­mind nici un răspuns, vinzătorul de la care le cumpărase l-a sfă­tuit să trimită schiurile pe adresa fabricii, pentru a i le re­para sau schimba. Zis și făcut. Le-a trimis cu coletul nr. 4­009 din 25 mai: „Deși au trecut de atunci mai bine de patru luni — ne scrie el — n-am primit încă nici un răspuns. Pini acum, că a fost vară, mai trea­­că-meargă. Dar in curind vine iarna..." Ochi de argus Nu există lucrător de la Fa­brica de piine din Calea Bucu­reşti, municipiul Craiova, să n-o cunoască şi să n-o laude pe Geta. O cunoşteau şi distribui­torul T. Constantin, şi şoferul Ion Lungu, şi magazionerul. O cunoşteau, dar de lăudat n-o prea lăudau, iar de-acum încolo, cu atit mai puţin. Motivul , fiind paznică, ochiului de argus al Ge­tei nu-i scăpa nici o neregulă la intrarea, sau ieşirea maşinilor pe poartă. Totuşi, sus-zişii, pro­­fitînd de o aglomeraţie, au în­cercat să scoată pe poarta fa­bricii 516 plini. Geta, la post, i-a oprit. Au încercat să-i pună în mină 200 de lei, ca să închidă ochii, dar n-a fost chip... — Ce le-o fi trebuit, neică, să facă ce-au făcut ? — se întreba un coleg de-al lor. Cind te gin­­deşti că toţi trei aveau o pline bună de mincat... Intr-adevăr ! Pescari, dar nu aşa! Pe la miez de noapte, Iţii Gheorghe Ţăpirdea, electrician din Baia de Aramă, judeţul Me­hedinţi, i s-a făcut poftă de o saramură de peşte. „Dar musai cu mămăliguţă“ — i-a spus el unui prieten. Care prieten i-a zis, la rindu-i : „Numai ce mă gindesc şi-mi lasă gura apă. Dar o să prindem de-ajuns „N-ai grijă ! Am o metodă care nu dă greş“, împreună cu prietenul său, Ţăpirdea a luat un cablu şi a improvizat o instalaţie ali­mentată cu curent electric de la o priză dintr-o locuinţă apro­piată. Dar nici n-au început bine pescuitul că s-a şi produs un scurt-circuit. Ţăpirdea şi-a pierdut viaţa, electrocutat. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scinteli" Criteriul fundamental de apreciere a activităţii politico-educative EFICIENŢA PRACTICĂ, FORŢA DE INRIURIRE ETICA Indiferent de domeniul In care acţionează, indiferent de formele şi modalităţile pe care le foloseşte, criteriul fundamental de apreciere a propagandei, a muncii politico-educative în ansamblu, este, pretutin­deni şi întotdeauna, unul şi acelaşi : eficienţa practică, influenţa pe care o exercită asupra conştiinţei oamenilor. Aşa cum sublinia tova­răşul Nicolae­­ Ceauşescu, rolul propagandei nu este doar de a popu­lariza şi explica politica partidului, ci, in primul rind, de a mobiliza masele la traducerea ei în viaţă. In acest spirit, din această optică — singura partinică in esenţa ei — am analizat activitatea politico-edu­­cativă desfăşurată în citeva întreprinderi din judeţul Ilfov. La I.A.P.S.A.I.A. este nevoie de o scară ca să ajungi la Înălţimea unde, în spatele unei mese, e cocoţată una dintre ele, în timp ce alta — cu cinci chenare rezervate articolelor — a iz­butit să „acopere“ doar două, unul din articole purtînd data... aprilie 1978. Apare de altfel limpede că nu este înţeleasă aci funcţia specifică a gazetelor de perete de a trata în mod concret, combativ, problemele speci­fice cu care sunt confruntate secţiile, atelierele, de vreme ce ele mai inse­rează fie articole consacrate aniver­sării unor evenimente istorice, fie articole pe teme generale, ca politica de cadre a partidului, importanţa re­zolvării sesizărilor şi propunerilor oamenilor muncii — fără măcar o singură referire la modul în care se acţionează în acest domeniu în ca­drul întreprinderii — iar tăieturi din paginile de politică externă ale zia­relor sunt inserate la rubrica... „Crea­ţia tehnico-ştiinţifică“; în sfîrşit, alte articole oglindesc, prin Însuşi titlul lor „academist“ — „Conţinutul con­ceptului (!) autoconducerii muncito­reşti“ (temă de importanţă primordia­lă care se cere dezbătută in cadrul invăţămintului politico-ideologic) — o tratare scolastică a unor idei care trebuie abordate prin prisma sarci­nilor concrete ale unităţii respective (întreprinderea de vară). Formalismul Îşi pune cu deosebire amprenta asupra puzderiei de pan­carte (cită irosire de metal, lemn, vopsea!), care proclamă cu vigoare şi convingere teze abstracte, idei gene­rale, unanim acceptate, cum ar fi : „O problemă de bază a dezvoltării economiei este sporirea eficienţei“ ; „In România, protecţia muncii con­stituie o problemă de stat şi face parte integrantă din pro­cesul de muncă“; „Muncitorii au datoria de onoare de a executa produse de bună calitate“ ; „Autocon­trolul — factor important in îmbună­tăţirea calităţii produselor“ ; „In fie­care unitate lupta pentru economii să capete caracter de masă“ (I.P.I.L.F.) ; „Muncitori, daţi dovadă de o înaltă conştiinţă profesională şi spirit creator“ etc. (întreprinderea de vară). Evident, nimeni nu poate contesta îndreptăţirea acestor afirmaţii uni­versal valabile, dar ce au ele comun cu caracterul concret, argumentat, propriu propagandei vizuale, care are ecou doar cind e adine ancorată in realităţile specifice fiecărei intreprin­­deri, in preocupările vitale ale co­lectivului 7 De ce nu se recurge sis­tematic la calcule convingătoare pri­vind importanţa şi avantajele reali­zării diferitelor sarcini economice, modalităţile concrete ce se cer fo­losite 7 Oricum, e greu să înţelegem teme­iurile care l-au determinat pe secre­tarul comitetului orăşenesc de partid să aprecieze ca „bună“ munca poli­­tico-educativă la I.A.P.S.A.I.A. Şi dacă atit de „bună“, incit s-a orga­nizat aci un schimb de experienţă al organizaţiilor de partid din oraş. Dacă această unitate este luată drept „etalon", care este nivelul muncii politico-educative în unităţile care au fost chemate să „înveţe“ aci ? Oare nu constituie un asemenea schimb de experienţă o manifestare evidentă de formalism, de iniţiere a unor acţiuni festiviste, ineficiente, numai spre a putea raporta că o sar­cină sau alta a fost Îndeplinită . Nu ne-am propus in acest articol să prezentăm, „faţă In faţă“, la „alb-negru“, nivelul propagandei la Urziceni şi Buftea. în proporţii di­ferite, elementele „noului“ se confruntă in organizaţiile de partid din ambele oraşe cu tradiţii persistente ale rutinei, inerţiei şi formalis­mului. Experienţa relevă că, spre a deschide porţi largi noului, trebuie pornit de la adevărul axiomatic că numai prin stimularea combativi­tăţii propagandei, a caracterului ei concret şi dinamizator i se pot asigura eficienţa, forţa de inm­urire, care constituie, in ultimă instanţă, însăşi esenţa, funcţia sa primordială. Tudor OLARU Iniţiativă, combativitate în promovarea noului­ URZICENI: Principalele între­prinderi ale oraşului au depăşit sar­cinile de plan la producţia netă şi producţia fizică pe primele 9 luni ale anului. Este semnificativ faptul că, încă din aprilie, au trecut la săp­­tămîna redusă de lucru. Ne-am pu­tut convinge, în fiecare dintre ele, de aportul efectiv al activităţii politico­­educative la obţinerea acestor rezul­tate. La întreprinderea de­ferite, în ca­drul invăţămintului de partid, al expunerilor, al grupelor sindicale şi adunărilor generale ale oamenilor muncii, specialiştii au clarificat — fo­losind scheme, grafice, diagrame — esenţa şi superioritatea noului meca­nism economico-financiar, modalită­ţile practice de realizare a indicato­rilor de bază, sarcinile concrete ce revin in acest sens fiecărui atelier, fiecărui muncitor şi tehnician. Pa­nouri ingenios concepute Înfăţişează elementele componente ale produc­ţiei nete, căile de creştere a eficien­ţei economice. In faţa „vitrinelor ca­lităţii“ se organizează, la lăsarea lu­crului, scurte discuţii privind cauzele rebutării unor piese. Preocuparea pentru stimularea creaţiei tehnico-ştiinţifice originale este ilustrată sugestiv de expoziţia produselor noi realizate în ultimul an, pe baza autoutilării, de asimi­larea unor utilaje cu performanțe su­perioare, ceea ce a contribuit la tri­plarea volumului exportului produ­selor întreprinderii. Gama destul de largă a muncii politico-educative in­clude informări politice in fiecare adunare generală de partid ; consul­taţii date de propagandişti privind funcţionarea noului mecanism econo­­mico-financiar; „Colţul inovatoru­lui“, panoul consacrat popularizării legilor şi grafice ilustrînd stadiul realizării angajamentelor în între­cere ; afişe popularizind iniţiative demne de laudă : „Să lucrăm o zi pe lună cu materialul economisit“ ; ga­zeta satirică „In obiectiv. Vă recu­noaşteţi 7“ (numeroase fotografii care surprind efecte ale neglijenţei, risipei şi lucrului de mîntuială). Totuşi, un contrast izbitor cu stilul concret, dinamic, al modalităţilor da propagandă menţionate, intîlneşti şi numeroase mostre ale unei „lozincă­­rii“ generale constînd in enunţarea unor teze pe cit de judicioase, pe atit de lipsite de legătură cu sarcinile concrete ale întreprinderii. Sub acest aspect s-au orientat mai bine organi­zaţiile de partid de la întreprinderea pentru cultura şi fermentarea tutu­nului şi de la întreprinderea de cera­mică unde predomină pancarte cu adresă precisă, calcule convingătoare: „Creşterea productivităţii cu numai unu la sută duce la obţinerea unei producte­-marfă de peste 2 milioane lei in 1978“ ; „Reducind cu 10 la sută cheltuielile de reparare a utilajelor din secţia noastră obţinem o econo­mie anuală de 900 000 lei“. Interesantă ni s-a părut iniţiativa organizaţiei de partid de la între­prinderea de ceramică privind con­fecţionarea unui panou, intitulat „Care este opinia dv despre cei care... unde numele diferiţilor „împricinaţi“ sunt trecute zilnic la rubricile privind absenţele nemoti­­vate, nerespectarea disciplinei mun­cii, risipa, iar „o cutie de scrisori“ colectează propunerile muncitorilor. Rezultatele precumpănitor pozitive ale muncii politico-educative in întreprinderile menţionate sunt de­terminate în mod hotăritor de orien­tarea imprimată de comitetul orăşe­nesc de partid. La „activul“ acestuia se cuvin menţionate o serie de ac­ţiuni cu certă eficienţă. Menţionăm, în primul rind, plenara comitetului orăşenesc consacrată muncii politico­­educative in care înlocuirea tradiţio­nalului referat cu un film realizat de cineclubul local a suscitat discuţii vii privind folosirea cu randament ma­xim a utilajelor şi timpului de lucru, reducerea cheltuielilor materiale, ri­dicarea calităţii produselor, îmbună­tăţirea aprovizionării tehnico-mate­­riale. Şi-au dovedit eficienţa cele două consfătuiri de schimb de expe­rienţă privind sprijinirea creaţiei teh­­­nico-ştiinţifice în vederea asimilării de noi produse, modalităţile de folo­sire integrală a timpului de lucru şi îmbunătăţirea calităţii produselor ; în octombrie va avea loc o sesiune ştiin­ţifică consacrată prezentării efecte­lor reducerii consumurilor specifice asupra realizării producţiei nete. Evident, nu totul merge „ca pe roate“. Punctele de documentare po­­litico-ideologică din multe întreprin­deri se află încă in faza... intenţiilor; specificul propagandei vizuale nu­ a fost clarificat corespunzător, dar este vădit că aci nu işi găsesc loc tendin­ţe de automulţumire, activiştii ac­ţionează spre a ridica ştacheta îm­plinirilor. Surprize neplăcute : fructe ale formalismului „la pomul lăudat...“ BUFTEA. Secretarul comitetului orăşenesc de partid ne indică între­prinderea de ambalaje­ şi piese de schimb pentru industria alimentară (I.A.P.S.A.I.A.) ca unitate unde munca politico-educativă poate fi ca­racterizata drept „buna“, iar între­prinderea de vară ca­­ „bunicică“. Discutînd cu secretarii comitetelor de partid, directorii și muncitori din ambele Întreprinderi constatăm însă cu surprindere că, deşi elogios apre­ciată la comitetul orăşenesc, la „po­mul lăudat“ influenţa muncii politi­co-educative nu se­ reflectă la rea­lizarea integrală a noilor indica­tori economici de bază. Cum se concretizează, aşadar, aici eficienţa propagandei ? Nu cumva, la bună macuna, «macină la gol» . Desigur, nu poate fi negată ponderea influen­ţei unor cauze obiective, reale : se vădeşte însă tendinţa unor cadre de conducere ale întreprinderilor res­pective de a minimaliza rolul facto­rilor interni, propria lor răspundere. Atit la aceste unităţi, cit şi la în­treprinderea de conserve (I.P.I.L.F.), ascuţişul criticii în munca politico­­educativă este serios tocit. Caricatu­rile prezentînd oameni certaţi cu normele disciplinei muncii sunt Încă „flori rare“, in timp ce „vitrinele calităţii“ se limitează să expună di­verse produse s­ub titlurile „Aşa da“, „Aşa nu", fără a pomeni secţia, ate­lierul, omul care a dat produsele de bună calitate sau pe cel ce a produs rebuturi. Gazeta satirică „Ţepeluş" Înfăţişează un arici zbirlit gata să tragă cu arcul, numai că săgeata nu are in ce nimeri intrucît spatiile re­zervate articolelor şi caricaturilor sunt cu desăvirşire goale (I.P.I.L.F.). O soartă vitregă împărtăşesc şi multe gazete de perete, cărora li se imprimă un caracter pur decorativ. IN JUDEŢUL ILFOV STUDENTI SI ELEVI IN AMFITEATRELE RECOLTEI (Urmare din pag. I) la Tulcea pînă la Mangalia , ale stu­denţilor de la Acade­mia de studii econo­mice — Lehliu, Dra­­galina, Bărăganu, Pie­­troiu — judeţul Ialo­miţa, Minăstirea — judeţul Ilfov, Săhăteni — judeţul Buzău ş.a. La Cochirleni — jude­ţul Constanţa, studenţi din anii I şi II de la Facultatea de fizică culeg struguri. Se lu­crează cu voie bună şi mai ales cu cîntecul pe buze. După termi­narea zilei de muncă, studenţii participă la programe cultural-ar­­tistice organizate cu forţe muzicale proprii şi cu concursul tine­rilor din comune. ...Studenţii din Bănie stat şi ei la înălţime­­ — ne informează tova­răşul prof. dr. Ion Do­­garu de la comitetul de partid al Centrului universitar Craiova. Intr-adevăr, miercuri, 27 septembrie,­­ 128 de studenţi ai facultăţilor de agricultură, horti­­cultură, filologie-isto­­rie, ştiinţe economice au răspuns „prezent !“ la apelul făcut pe o­­goarele agricole dol­­jene şi la unităţi din judeţul Olt (I.P.I.L.F. Caracal şi C.A.P. Co­­mani). In podgoriile de la I.A.S. Giubega — 40 de „boboci“ din anul I al Facultăţii de filologie-istorie lucrea­ză cu spor. Au şi o lo­zincă : „Fruntaşi la învăţătură, cei dinţii pe ogoarele muncii patriotice“. S-au înca­drat de la bun început in programul de lucru al personalului munci­tor din I.A.S. , ziua-lu­­mină. Norma fiecărui student — 150 kg stru­guri recoltaţi — nu este de netrecut. Au dovedit-o Rodica A­­dam, Cristiana Fira, Ioana Nagy şi Vasile Tărîţă care, pînă acum, stat în fruntea întrece­rii entuziaste, întrecere din care toţi vor avea de cîştigat pentru via­ţă , respectul şi dra­gostea de muncă. ...Secvenţă ieşeană : primii care au intrat în bătălia recoltei sînt cei peste 2 000 de stu­denţi de la Institutul agronomic. Ei au strins pînă acum recolta de cartofi, sfeclă de za­hăr, floarea-soarelui realizată pe terenurile staţiunii didactice ex­perimentale a institu­tului. De citeva zile a început şi recoltarea porumbului de pe cele 260 hectare ale staţi­unii, unde se estimează o producţie de 4 000 kg la hectar. „Munca este organizată gospodă­reşte pe facultăţi, ani şi grupe de studiu. Harnici şi bine orga­nizaţi, studenţii noştri au reuşit să recolteze şi să predea bazelor de recepţie 150 tone de porumb“ , ne spune tovarăşul prof. univ. dr. Ion Vieru, prorec­torul institutului. Cu mult spor lucrează şi cei 270 de studenţi, viitori agronomi şi horticultori, la recol­tarea porumbului pe ogoarele I.A.S. Popri­­cani, la culesul strugu­rilor la I.A.S. Copou şi al fructelor la I.A.S. Strunga. Ştafeta va fi preluată, în curind, de alte echipe : la I.A.S. Cotnari, Copou, Tg. Frumos şi Bucium — 3 000 de studenţi de la Institutul politehnic şi 650 de la Institutul de medicină şi farmacie ; la întreprinderea de legume şi fructe — 1000 de studenţi ai Universităţii „Al. I. Cuza“. Pe ogoarele patriei, la bătălia pentru re­coltă, tineretul studios răspunde la aceste zile intr-un glas : prezent! După „locatari", în local — Ce-ai căutat In berărie cu pistolul a­­supra dumitale 7 — Intrasem să cumpăr țigări — De la ce oră pînă la ce oră ai cum­părat țigări 7 — De pe la ora 17 pină pe la ora 19,20. _ ? ! ? — Eh, adevărul e că am și băut un co­niac cu frucola. — Dar inculpatul 7 — Inculpatul m-a obligat să-l cinstesc cu un bitter. — E adevărat, Pantilă Ion 7 — Adevărat, onorată instanţă, dar de ce nu spune că şi el mi-a cerut să-i fac rost de locatari 7 — Ei şi 7 — Eu i-am răspuns că-i fac rost de loca­tari în cursul săptăminii, dar el voia ime­diat. — Şi atunci 7 — Atunci... Mi-a încolţit ideea nebuneas­că să-i iau pistolul cu forţa şi să fac rost de locatari pentru mine. Fără să mai îm­part banii cu el. Inculpatul nu minte. Ajutat de un com­plice fără discernămînt psihic, l-a urmărit pe electricianul Dumitru Bichineru intr-un loc ferit al bodegii, unde oamenii merg pe rind şi, după o luptă indirjită, a reuşit să-i scoată din servietă disputata unealtă. în­trebarea e ce căuta D.B. cu pistolul de îm­puşcat bolţuri in pereţi asupră-i . Mai ales că hălăduia prin oraş şi prin localuri de la amiază. Oare la şantierul 5 Piteşti al T.C M.R.Î.Ch. asemenea scule nu se păs­trează într-o ladă specială, cum prevăd re­gulile . Nu de altceva, dar să nu se iveas­că şi alţi cheflii vînători de „locatari“ (a se citi „clienţi“) într-o asemenea stare de „luciditate“ incit şi minuirea unei linguriţe să fie periculoasă. „Buturuga mied" din calea fostului contabil-şef Pînă la 36 de ani, Munteanu Panait a fost un om corect şi apreciat , de la 36 la 38 de ani a delapidat 122 571 lei A fost pus la libertate de mai multă vreme, luna tre­cută s-a terminat şi procesul, a rămas bun de plată, dar liber. Cum a putut greşi a­­cest om al cifrelor exacte, cu o rapidă as­censiune profesională ce reflectă tocmai buna lui pregătire şi experienţă practică (contabil, apoi revizor contabil şi, destul de tînăr, contabil şef) . Ani de zile s-a stră­duit să confirme încrederea societăţii ; cum a putut-o înşela dintr-odată şi atit de bru­tal ? M.P. a fost contabil şef al întreprinderii de piele sintetică din Bucureşti. Degringo­lada a început printr-un fapt aparent mi­nor. La vara anului 1974, citeva persoane din conducerea unităţii se frămintau cu trei probleme foarte diferite : cum să facă o expoziţie, cum să execute nişte lucrări de investiţii şi cum să-şi facă relaţia Ele­mentul comun al acestor chestiuni eteroge­ne era, spus pe şleau, mica şmecherie. La o expoziţie nu prea aveau ce expune, să execute lucrări de investiţii la regie pro­prie nu prea aveau chef, cit despre „rela­ţii“ — ce să mai vorbim, a se vedea codul etic, norma despre favoritism. Unica reacţie a unui contabil şef cind mi­roase o şmecherie ar fi să-şi împartă ochii-n patru. M. P. şi i-a împărţit, dar nu ca să prevină şmecheria, ci ca să gă­sească o cale abilă de a o materializa. Prin această autorenegare profesională s-a con­turat soluţia pentru toate cele trei pro­bleme : să se procure obiecte din piele de la altă întreprindere. Cu ele urma să se facă expoziţia, să se rezolve pe căi mai lăturalnice problemele de investiţii, să se creeze relaţii de favoare. Munteanu a ţinut să arate că se „descurcă“, dar Munteanu ştia preţul , vid­iul fals din viaţa lui. Aco­perea o valoare, e drept, redusă — 1 736 de lei. Dar, pe plan moral şi profesional, sal­tul în gol fusese făcut, în linii mari, ce a urmat e lesne de de­dus : furtişaguri din ce in ce mai dese, din ce­ea ce mai Îndrăzneţe ca valoare, din ce în ce mai ascunse de ochii şi ştiinţa celorlalţi. Cizmuliţe de damă şi... covoare, mănuşi şi... ii şi catrinţe, blănuri de nutrie şi... cactuşi şi palmieri, cum găsea ocazia să cumpere ceva pe banii fabricii un folos particular, nu se dădea în lături. Pină şi o oală de fiert sub presiune şi un autosifon şi-a procurat folosindu-şi semnătura de contabil-şef. La un moment dat s-a oferit să însoţească un transport de 160 mp de stofă de mobilă pentru capitonarea biroului directorial. Cum suprafaţa ajungea şi pen­tru... o sală de bal, a descărcat o jumătate la locuinţa sa. Interesantă e motivarea : „Să nu fure din ea tapiţerii !“ E semnificativ cum, doar in doi ani, un om corect şi cu capul pe umeri şi-a pierdut cu totul simţul măsurii. A fost suficientă o singură „derogare“ de la cinste, un miş­maş de „numai“ 1 736 lei, ca să se declan­şeze avalanşa decăderii morale, partă ori să nu-i Împartă . Pentru asta au ajuns la divorţ. Pardon , şi pentru un porc şi-o butelie. De zece luni justiţia nu reuşeşte să-i împace. Nici prietenii, martori la procese. Ciţi ani au aceşti soţi copilăroşi 7 46 de ani. De căsnicie­­ SCYTHIA-- duminică 1 octombrie 1978 OMUL Şi VIATA RAŢIONALA Insomniile-o boală? Cum le combatem La cel de-al IV-lea Congres european de cercetare a somnului, care a avut loc recent la Tg. Mureş, numeroşi specialişti — medici neurologi, psihofiziologi, neurofiziologi, psihiatri — au ajuns la concluzii interesante cu privire la o temă de larg interes : igiena somnului, respectarea cerin­ţelor reale de odihnă şi somn ale organismului, pentru refacerea capaci­tăţii de muncă. In legătură cu aceste aspecte am adresat citeva întrebări tovarăşului prof. dr. docent Liviu POPOVTCIU, şeful Clinicii de neuro­logie din Tg. Mureş, preşedintele Comitetului de organizare a prestigioa­sei manifestări ştiinţifice amintite. — Numărul mari ar­­ticipanţilor — peste 300 de specialişti, din care Circa 200 din 32 de ţări — numeroa­sele comunicări şi referate prezenta­te dovedesc interesul faţă de aceas­tă temă. De ce consideraţi, tovarăşe profesor, că a devenit mai actuală problematica cercetării somnului pe plan mondial ? — Pentru că au apărut şi anumite fenomene îngrijorătoare. Iată numai citeva din ele : • Substanţele somnifere au ajuns să reprezinte mai mult de jumătate din producţia globală mondială a fa­bricilor de medicamente. • Statisticile arată că la fiecare seară 3 milioane de francezi în­ghit un somnifer înainte de a se culca. ©In 1977, S.U.A. au investit în pro­ducţia de somni­fere peste 500 mi­lioane de dolari. • Vînzările de sedative şi de tranchilizante au devenit fabuloase în Franţa, S.U.A., Anglia etc. ...Sunt numai ci­teva din dimen­siunile dramatice ale unei proble­me de sănătate, de igienă a creie­rului, date şi ci­fre în măsură să ne facă să înţelegem preocuparea specialiştilor din toată lumea pentru elucidarea aspectelor medicale şi a celor sociale legate de igiena som­nului. — Care sunt cauzele acestui mare consum de medicamente şi in ce mă­sură se justifică ? — Se apreciază că la secolul nostru există foarte multe perturbări ale somnului datorită fie unei activităţi intense şi dezorganizate, fie anxie­tăţii (teama, frica) unor persoane care se adaptează mai greu la ritmuri noi sau rapide, la anumite condiţii so­ciale, teama pentru ziua de mâine, teama de şomaj etc. în ultimii ani s-a conturat o pa­tologie a somnului şi a viselor : hi­­persomniile (stările de somn prelun­git) şi mai ales insomniile sunt cele două mari categorii de tulburări care preocupă în prezent specialiştii. Mai frecvente şi alarmante sunt insom­niile generate de o proastă organi­zare a muncii, de o lipsă de alter­nanţă a activităţii fizice cu cea inte­lectuală, de lipsa unor orare precise de somn, de consumarea băuturilor alcoolice, de ingerarea a numeroase medicamente. — Pot fi considerate insomniile o boală in sine sau un simptom ? — Foarte mulţi pacienţi cred că insomnia este o boală şi consideră somniferul un mijloc de tratare şi vindecare. în realitate, insomniile re­prezintă numai simptomul unor de­reglări funcţionale, organice sau psihice, pentru înlăturarea căro­ra trebuie găsită adevărata cauză a dereglării. în cele mai multe ca­zuri, „medicamentul“ indicat este înlăturarea cauzelor care generea­ză insomnia (sedentarism, lipsă de activitate sau de preocupări con­structive, griji şi teamă, mun­că in asalt din pricina lipsei de planificare şi organizare a propriei activităţi etc.). Insomniile au devenit mai frecvente şi alarmante tocmai pentru că oamenii nu ştiu să-şi res­pecte orele de somn şi pentru că au început să facă abuz de medicamen­te, de cafele, de alcool. Stat insă şi oameni care au ne­voie un adevăr de somnifere, dar şi acestora medicul le recomandă pe perioade limitate şi cu tendinţa de a le reduce progresiv, pină la scoa­terea lor completă din uz. Consuma­rea pe perioade mai lungi poate duce la obişnuinţă, la dependenţă. Trata­mentul depinde, deci, de cunoaşterea cerinţelor reale ale organismului. — Şi care sunt aceste cerinţe, ce factori intervin in stabilirea lor ? — Una din problemele de igienă mintală care preocupă în foarte mare măsură, nu numai pe specialişti, este cea a odihnei şi a somnului legate de folosirea creierului cu cel mai mare randament posibil. Cercetări e­fectuate în ulti­mii ani au arătat că activitatea creierului cu­noaşte trei stări distincte : ve­ghea, somnul a­­devărat şi som­nul paradoxal în stare de veghe, omul îşi desfă­şoară toate acti­vităţile lui pro­fesionale, sociale etc., iar randa­mentul lui în a­­cest interval de­pinde şi de orele de somn. Un adult nu are ne­voie de mai mult de 7 ore ; acesta este timpul total de somn, din că­suţă este repre­zentat de somnul propriu-zis, a­­devărat sau lent (caracterizat prin lipsa mişcării globilor oculari), res­tul de aproximativ 18—22 la sută fiind somnul paradoxal sau rapid (caracterizat prin activitate electrică cerebrală rapidă, vise, mişcări ocu­lare). Somnul rapid sau paradoxal este o perioadă de intensă activita­te a creierului deosebit de importan­tă pentru refacerea celulelor creie­rului, pentru producerea acelor pro­teine necesare stocării, resistemati­­zării şi depozitării informaţiilor ve­nite din mediul Înconjurător şi din organism la creier. Se poate spune că în timpul somnului rapid sau pa­radoxal are loc sinteza acelor sub­stanţe care constituie baza materia­lă pentru memorarea tuturor infor­maţiilor. împiedicarea organismului de a dormi numărul de ore necesa­re duce la alterări ale memoriei, a­­tit la copii, cit şi la adulţi. în general, cerinţele organismului faţă de orele de somn scad cu vîrsta, in funcţie de cerinţele, de consumu­rile energetice ale organismului, in perioada copilăriei şi adolescenţei a­­ceste consumuri energetice fiind mai mari. La noul născut durata som­inu­­lui este de 20—22 ore din 24, in co­pilărie — de 8—10 ore, la adolescenţi — de 7—8 ore, la adulţi — de 6—7 ore, iar la bătrîneţe — de 6 ore. Multe persoane apreciază singure, la mod subiectiv, că nu dorm suficient şi apelează la somnifere. S-a constatat insă că aceste sub­stanţe au o influenţă negativă asupra somnului paradoxal şi, ca urmare, celulele creierului stat lip­site de acele substanţe care con­stituie baza materială a memoriei ; cu timpul, memoria, atenţia şi pu­terea de concentrare a acestor persoa­ne scad şi, în general se instalea­ză o stare de oboseală nervoasă. Este bine să se ştie că nici un somnifer nu poate da organismului un somn natural şi că de cele mai multe ori se pot ameliora eventualele tulburări prin măsuri ce ţin de modul de viaţă. Insomnia poate fi provocată de lip­sa de activitate, dar şi de un pro­gram de muncă anarhic, dezorgani­zat Munca este un stimulent un reconfortant fizic şi psihic, ea creea­ză premisele pentru o bună funcţio­nare a creierului. Activitatea susţi­nută, organizată permite creierului să se autointreţină, să se autoregleze prin ritmicitatea muncii şi a odihnei. O plimbare pe jos seara, un duş bun Înainte de culcare, o muzică şi o lec­tură plăcute stat in măsură să asi­gure un somn normal şi un randa­ment bun al activităţii din ziua ur­mătoare. In general, mişcarea, plim­barea, exerciţiile sportive sunt tot mai mult considerate de medicina modernă ca leacuri preţioase Împo­triva tuturor maladiilor, reale sau Închipuite, ale sistemului nervos. Convorbire consemnată de Elena MANTII .Nu cumva sä adorm färä sä iau somniferul re circa 80 la Oraşul Haţeg pe coordonatele urbanizării Cînd mai aveau puţin pina la nunta de aur... Aflîndu-mă mai des prin sălile instanţe­lor, remarcasem că procesele, prelungitele procese dintre soţii Burcea, purtate la Ju­decătoria sectorului 6, au o anumită cu­loare. Iată că la termenul de săptămina aceasta, mai exact miercuri, a apărut ex­cepţia : o martoră mult mai tînără. Am ciulit urechea cînd grefierul îi nota datele. Aşa era : Marcela S., 55 de ani. Alţi mar­tori purtaţi de soţii Burcea prin justiţie avuseseră : Rodica B. — 63 de ani, Stan P. — 66 de ani, Ion F. — 71 de ani, Ilie P. — 83 de ani ! Aceşti oameni n-au fost citaţi să relateze întimplări din primul război mondial, ci din ultimii cinci ani. De cind soţii Burcea nu se mai înţeleg. Din motivele despărţirii lor lipsesc obişnuiţii inamici ai familiei : nici o femeie fatală, nici aşa-zisa nepotrivire de caracter, nici influenţa socrilor ş.a. Mărul discordiei a fost o maşină veche. S-o vindă ori să n-o vindă . După ce B. M. a accep­tat s-o vindă, discordia a continuat pentru banii pe vehicul (30 000 de lei). Să-l im- Din caietul grefierului Citeva pasiuni excesive ajunse la Jude­cătoria Birlad . „Timp de 2 luni el m-a urmărit pas cu pas fără să-mi dau seama (Din acţiunea Auricăi D.) „Reclamanta îl gelozea pe pirít pentru o femeie. La început nu am crezut, dar l-am văzut pe pirít, cu un birleţ In mină, cum merge după r­ine şi femeia respectivă era in gară“. (Dosar 2­548/’77) .A fost o discuţie, apoi o stringea de gri, o lovea cu pumnii... Mă aflam la o distanţă de 60 de metri. Nu ştiu dacă am fost văzut de părţi, insă cred că am fost auzit, deoa­rece eu sunam din com“. (Dosar 1192178) Sergiu AJUDON

Next