Scînteia, octombrie 1978 (Anul 47, nr. 11232-11257)
1978-10-01 / nr. 11232
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Clasa unui diriginte La ultimul examen de bacalaureat, absolut toţi elevii din clasa profesorului diriginte Liviu Ionescu, de la liceul „Mircea cel Bătrin“ din Constanţa, au obţinut la matematici nota maximă : 10. Şi pentru a dovedi că in „cintarul“ comisiei de examinare „norocul“ a fost cum şi l-au făcut elevii înşişi, ei au mai repurtat o performanţă. La examenul de admitere la diferite facultăţi, din cei 34 de absolvenţi ai clasei, au trecut cu brio 33, mulţi tot cu nota maximă. Un succes cu valoare de simbol in „catalogul“ profesorilor diriginţi ! Un buchet de zmeură de... 1 octombrie! Ieri ne-a vizitat la redacţie tovarăşul Zaharia Ciulei din comuna Chitila, cu rugămintea de a prezenta cititorilor acestei rubrici, acum in octombrie, o curiozitate botanică : buchetul de zmeură coaptă pe care il vedeţi in fotografie. Zmeura a crescut in curtea lui Ion Durbacă din aceeaşi comună. După cum se ştie, această plantă de pădure rodeşte prin iulie-august. Dar, cum afirmă Iov. Ciulei, de dragul toamnei acesteia frumoase, ea a rodit a doua oară. Şi mai spunea Z. C. că tot in Chitila se află şi un „dovlecel“ lung de... 1,20 m şi cam de 70 kg. Cind se va face şi mai dolofan, vi-l vom prezenta la aceeaşi rubrică. Cu adresă Mare amator al sporturilor de iarnă, cititorul nostru Radu Rădulescu din Bucureşti ne sene că în luna februarie şi-a cumpărat o pereche de schiuri marca „Naţional-Competiţie“, fabricate la Reghin. Plecind cu schiurile un concediu de odihnă, nu le-a putut folosi, pentru că amindouă s-au dezlipit la capete. Cu nr. 224 din 13 aprilie a trimis o scrisoare recomandată pe adresa fabricii din Reghin, explicindu-i necazul pe care il are. Neprimind nici un răspuns, vinzătorul de la care le cumpărase l-a sfătuit să trimită schiurile pe adresa fabricii, pentru a i le repara sau schimba. Zis și făcut. Le-a trimis cu coletul nr. 4009 din 25 mai: „Deși au trecut de atunci mai bine de patru luni — ne scrie el — n-am primit încă nici un răspuns. Pini acum, că a fost vară, mai treacă-meargă. Dar in curind vine iarna..." Ochi de argus Nu există lucrător de la Fabrica de piine din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, să n-o cunoască şi să n-o laude pe Geta. O cunoşteau şi distribuitorul T. Constantin, şi şoferul Ion Lungu, şi magazionerul. O cunoşteau, dar de lăudat n-o prea lăudau, iar de-acum încolo, cu atit mai puţin. Motivul , fiind paznică, ochiului de argus al Getei nu-i scăpa nici o neregulă la intrarea, sau ieşirea maşinilor pe poartă. Totuşi, sus-zişii, profitînd de o aglomeraţie, au încercat să scoată pe poarta fabricii 516 plini. Geta, la post, i-a oprit. Au încercat să-i pună în mină 200 de lei, ca să închidă ochii, dar n-a fost chip... — Ce le-o fi trebuit, neică, să facă ce-au făcut ? — se întreba un coleg de-al lor. Cind te gindeşti că toţi trei aveau o pline bună de mincat... Intr-adevăr ! Pescari, dar nu aşa! Pe la miez de noapte, Iţii Gheorghe Ţăpirdea, electrician din Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, i s-a făcut poftă de o saramură de peşte. „Dar musai cu mămăliguţă“ — i-a spus el unui prieten. Care prieten i-a zis, la rindu-i : „Numai ce mă gindesc şi-mi lasă gura apă. Dar o să prindem de-ajuns „N-ai grijă ! Am o metodă care nu dă greş“, împreună cu prietenul său, Ţăpirdea a luat un cablu şi a improvizat o instalaţie alimentată cu curent electric de la o priză dintr-o locuinţă apropiată. Dar nici n-au început bine pescuitul că s-a şi produs un scurt-circuit. Ţăpirdea şi-a pierdut viaţa, electrocutat. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scinteli" Criteriul fundamental de apreciere a activităţii politico-educative EFICIENŢA PRACTICĂ, FORŢA DE INRIURIRE ETICA Indiferent de domeniul In care acţionează, indiferent de formele şi modalităţile pe care le foloseşte, criteriul fundamental de apreciere a propagandei, a muncii politico-educative în ansamblu, este, pretutindeni şi întotdeauna, unul şi acelaşi : eficienţa practică, influenţa pe care o exercită asupra conştiinţei oamenilor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rolul propagandei nu este doar de a populariza şi explica politica partidului, ci, in primul rind, de a mobiliza masele la traducerea ei în viaţă. In acest spirit, din această optică — singura partinică in esenţa ei — am analizat activitatea politico-educativă desfăşurată în citeva întreprinderi din judeţul Ilfov. La I.A.P.S.A.I.A. este nevoie de o scară ca să ajungi la Înălţimea unde, în spatele unei mese, e cocoţată una dintre ele, în timp ce alta — cu cinci chenare rezervate articolelor — a izbutit să „acopere“ doar două, unul din articole purtînd data... aprilie 1978. Apare de altfel limpede că nu este înţeleasă aci funcţia specifică a gazetelor de perete de a trata în mod concret, combativ, problemele specifice cu care sunt confruntate secţiile, atelierele, de vreme ce ele mai inserează fie articole consacrate aniversării unor evenimente istorice, fie articole pe teme generale, ca politica de cadre a partidului, importanţa rezolvării sesizărilor şi propunerilor oamenilor muncii — fără măcar o singură referire la modul în care se acţionează în acest domeniu în cadrul întreprinderii — iar tăieturi din paginile de politică externă ale ziarelor sunt inserate la rubrica... „Creaţia tehnico-ştiinţifică“; în sfîrşit, alte articole oglindesc, prin Însuşi titlul lor „academist“ — „Conţinutul conceptului (!) autoconducerii muncitoreşti“ (temă de importanţă primordială care se cere dezbătută in cadrul invăţămintului politico-ideologic) — o tratare scolastică a unor idei care trebuie abordate prin prisma sarcinilor concrete ale unităţii respective (întreprinderea de vară). Formalismul Îşi pune cu deosebire amprenta asupra puzderiei de pancarte (cită irosire de metal, lemn, vopsea!), care proclamă cu vigoare şi convingere teze abstracte, idei generale, unanim acceptate, cum ar fi : „O problemă de bază a dezvoltării economiei este sporirea eficienţei“ ; „In România, protecţia muncii constituie o problemă de stat şi face parte integrantă din procesul de muncă“; „Muncitorii au datoria de onoare de a executa produse de bună calitate“ ; „Autocontrolul — factor important in îmbunătăţirea calităţii produselor“ ; „In fiecare unitate lupta pentru economii să capete caracter de masă“ (I.P.I.L.F.) ; „Muncitori, daţi dovadă de o înaltă conştiinţă profesională şi spirit creator“ etc. (întreprinderea de vară). Evident, nimeni nu poate contesta îndreptăţirea acestor afirmaţii universal valabile, dar ce au ele comun cu caracterul concret, argumentat, propriu propagandei vizuale, care are ecou doar cind e adine ancorată in realităţile specifice fiecărei intreprinderi, in preocupările vitale ale colectivului 7 De ce nu se recurge sistematic la calcule convingătoare privind importanţa şi avantajele realizării diferitelor sarcini economice, modalităţile concrete ce se cer folosite 7 Oricum, e greu să înţelegem temeiurile care l-au determinat pe secretarul comitetului orăşenesc de partid să aprecieze ca „bună“ munca politico-educativă la I.A.P.S.A.I.A. Şi dacă atit de „bună“, incit s-a organizat aci un schimb de experienţă al organizaţiilor de partid din oraş. Dacă această unitate este luată drept „etalon", care este nivelul muncii politico-educative în unităţile care au fost chemate să „înveţe“ aci ? Oare nu constituie un asemenea schimb de experienţă o manifestare evidentă de formalism, de iniţiere a unor acţiuni festiviste, ineficiente, numai spre a putea raporta că o sarcină sau alta a fost Îndeplinită . Nu ne-am propus in acest articol să prezentăm, „faţă In faţă“, la „alb-negru“, nivelul propagandei la Urziceni şi Buftea. în proporţii diferite, elementele „noului“ se confruntă in organizaţiile de partid din ambele oraşe cu tradiţii persistente ale rutinei, inerţiei şi formalismului. Experienţa relevă că, spre a deschide porţi largi noului, trebuie pornit de la adevărul axiomatic că numai prin stimularea combativităţii propagandei, a caracterului ei concret şi dinamizator i se pot asigura eficienţa, forţa de inmurire, care constituie, in ultimă instanţă, însăşi esenţa, funcţia sa primordială. Tudor OLARU Iniţiativă, combativitate în promovarea noului URZICENI: Principalele întreprinderi ale oraşului au depăşit sarcinile de plan la producţia netă şi producţia fizică pe primele 9 luni ale anului. Este semnificativ faptul că, încă din aprilie, au trecut la săptămîna redusă de lucru. Ne-am putut convinge, în fiecare dintre ele, de aportul efectiv al activităţii politicoeducative la obţinerea acestor rezultate. La întreprinderea deferite, în cadrul invăţămintului de partid, al expunerilor, al grupelor sindicale şi adunărilor generale ale oamenilor muncii, specialiştii au clarificat — folosind scheme, grafice, diagrame — esenţa şi superioritatea noului mecanism economico-financiar, modalităţile practice de realizare a indicatorilor de bază, sarcinile concrete ce revin in acest sens fiecărui atelier, fiecărui muncitor şi tehnician. Panouri ingenios concepute Înfăţişează elementele componente ale producţiei nete, căile de creştere a eficienţei economice. In faţa „vitrinelor calităţii“ se organizează, la lăsarea lucrului, scurte discuţii privind cauzele rebutării unor piese. Preocuparea pentru stimularea creaţiei tehnico-ştiinţifice originale este ilustrată sugestiv de expoziţia produselor noi realizate în ultimul an, pe baza autoutilării, de asimilarea unor utilaje cu performanțe superioare, ceea ce a contribuit la triplarea volumului exportului produselor întreprinderii. Gama destul de largă a muncii politico-educative include informări politice in fiecare adunare generală de partid ; consultaţii date de propagandişti privind funcţionarea noului mecanism economico-financiar; „Colţul inovatorului“, panoul consacrat popularizării legilor şi grafice ilustrînd stadiul realizării angajamentelor în întrecere ; afişe popularizind iniţiative demne de laudă : „Să lucrăm o zi pe lună cu materialul economisit“ ; gazeta satirică „In obiectiv. Vă recunoaşteţi 7“ (numeroase fotografii care surprind efecte ale neglijenţei, risipei şi lucrului de mîntuială). Totuşi, un contrast izbitor cu stilul concret, dinamic, al modalităţilor da propagandă menţionate, intîlneşti şi numeroase mostre ale unei „lozincării“ generale constînd in enunţarea unor teze pe cit de judicioase, pe atit de lipsite de legătură cu sarcinile concrete ale întreprinderii. Sub acest aspect s-au orientat mai bine organizaţiile de partid de la întreprinderea pentru cultura şi fermentarea tutunului şi de la întreprinderea de ceramică unde predomină pancarte cu adresă precisă, calcule convingătoare: „Creşterea productivităţii cu numai unu la sută duce la obţinerea unei producte-marfă de peste 2 milioane lei in 1978“ ; „Reducind cu 10 la sută cheltuielile de reparare a utilajelor din secţia noastră obţinem o economie anuală de 900 000 lei“. Interesantă ni s-a părut iniţiativa organizaţiei de partid de la întreprinderea de ceramică privind confecţionarea unui panou, intitulat „Care este opinia dv despre cei care... unde numele diferiţilor „împricinaţi“ sunt trecute zilnic la rubricile privind absenţele nemotivate, nerespectarea disciplinei muncii, risipa, iar „o cutie de scrisori“ colectează propunerile muncitorilor. Rezultatele precumpănitor pozitive ale muncii politico-educative in întreprinderile menţionate sunt determinate în mod hotăritor de orientarea imprimată de comitetul orăşenesc de partid. La „activul“ acestuia se cuvin menţionate o serie de acţiuni cu certă eficienţă. Menţionăm, în primul rind, plenara comitetului orăşenesc consacrată muncii politicoeducative in care înlocuirea tradiţionalului referat cu un film realizat de cineclubul local a suscitat discuţii vii privind folosirea cu randament maxim a utilajelor şi timpului de lucru, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea calităţii produselor, îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale. Şi-au dovedit eficienţa cele două consfătuiri de schimb de experienţă privind sprijinirea creaţiei tehnico-ştiinţifice în vederea asimilării de noi produse, modalităţile de folosire integrală a timpului de lucru şi îmbunătăţirea calităţii produselor ; în octombrie va avea loc o sesiune ştiinţifică consacrată prezentării efectelor reducerii consumurilor specifice asupra realizării producţiei nete. Evident, nu totul merge „ca pe roate“. Punctele de documentare politico-ideologică din multe întreprinderi se află încă in faza... intenţiilor; specificul propagandei vizuale nu a fost clarificat corespunzător, dar este vădit că aci nu işi găsesc loc tendinţe de automulţumire, activiştii acţionează spre a ridica ştacheta împlinirilor. Surprize neplăcute : fructe ale formalismului „la pomul lăudat...“ BUFTEA. Secretarul comitetului orăşenesc de partid ne indică întreprinderea de ambalaje şi piese de schimb pentru industria alimentară (I.A.P.S.A.I.A.) ca unitate unde munca politico-educativă poate fi caracterizata drept „buna“, iar întreprinderea de vară ca „bunicică“. Discutînd cu secretarii comitetelor de partid, directorii și muncitori din ambele Întreprinderi constatăm însă cu surprindere că, deşi elogios apreciată la comitetul orăşenesc, la „pomul lăudat“ influenţa muncii politico-educative nu se reflectă la realizarea integrală a noilor indicatori economici de bază. Cum se concretizează, aşadar, aici eficienţa propagandei ? Nu cumva, la bună macuna, «macină la gol» . Desigur, nu poate fi negată ponderea influenţei unor cauze obiective, reale : se vădeşte însă tendinţa unor cadre de conducere ale întreprinderilor respective de a minimaliza rolul factorilor interni, propria lor răspundere. Atit la aceste unităţi, cit şi la întreprinderea de conserve (I.P.I.L.F.), ascuţişul criticii în munca politicoeducativă este serios tocit. Caricaturile prezentînd oameni certaţi cu normele disciplinei muncii sunt Încă „flori rare“, in timp ce „vitrinele calităţii“ se limitează să expună diverse produse sub titlurile „Aşa da“, „Aşa nu", fără a pomeni secţia, atelierul, omul care a dat produsele de bună calitate sau pe cel ce a produs rebuturi. Gazeta satirică „Ţepeluş" Înfăţişează un arici zbirlit gata să tragă cu arcul, numai că săgeata nu are in ce nimeri intrucît spatiile rezervate articolelor şi caricaturilor sunt cu desăvirşire goale (I.P.I.L.F.). O soartă vitregă împărtăşesc şi multe gazete de perete, cărora li se imprimă un caracter pur decorativ. IN JUDEŢUL ILFOV STUDENTI SI ELEVI IN AMFITEATRELE RECOLTEI (Urmare din pag. I) la Tulcea pînă la Mangalia , ale studenţilor de la Academia de studii economice — Lehliu, Dragalina, Bărăganu, Pietroiu — judeţul Ialomiţa, Minăstirea — judeţul Ilfov, Săhăteni — judeţul Buzău ş.a. La Cochirleni — judeţul Constanţa, studenţi din anii I şi II de la Facultatea de fizică culeg struguri. Se lucrează cu voie bună şi mai ales cu cîntecul pe buze. După terminarea zilei de muncă, studenţii participă la programe cultural-artistice organizate cu forţe muzicale proprii şi cu concursul tinerilor din comune. ...Studenţii din Bănie stat şi ei la înălţime — ne informează tovarăşul prof. dr. Ion Dogaru de la comitetul de partid al Centrului universitar Craiova. Intr-adevăr, miercuri, 27 septembrie, 128 de studenţi ai facultăţilor de agricultură, horticultură, filologie-istorie, ştiinţe economice au răspuns „prezent !“ la apelul făcut pe ogoarele agricole doljene şi la unităţi din judeţul Olt (I.P.I.L.F. Caracal şi C.A.P. Comani). In podgoriile de la I.A.S. Giubega — 40 de „boboci“ din anul I al Facultăţii de filologie-istorie lucrează cu spor. Au şi o lozincă : „Fruntaşi la învăţătură, cei dinţii pe ogoarele muncii patriotice“. S-au încadrat de la bun început in programul de lucru al personalului muncitor din I.A.S. , ziua-lumină. Norma fiecărui student — 150 kg struguri recoltaţi — nu este de netrecut. Au dovedit-o Rodica Adam, Cristiana Fira, Ioana Nagy şi Vasile Tărîţă care, pînă acum, stat în fruntea întrecerii entuziaste, întrecere din care toţi vor avea de cîştigat pentru viaţă , respectul şi dragostea de muncă. ...Secvenţă ieşeană : primii care au intrat în bătălia recoltei sînt cei peste 2 000 de studenţi de la Institutul agronomic. Ei au strins pînă acum recolta de cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui realizată pe terenurile staţiunii didactice experimentale a institutului. De citeva zile a început şi recoltarea porumbului de pe cele 260 hectare ale staţiunii, unde se estimează o producţie de 4 000 kg la hectar. „Munca este organizată gospodăreşte pe facultăţi, ani şi grupe de studiu. Harnici şi bine organizaţi, studenţii noştri au reuşit să recolteze şi să predea bazelor de recepţie 150 tone de porumb“ , ne spune tovarăşul prof. univ. dr. Ion Vieru, prorectorul institutului. Cu mult spor lucrează şi cei 270 de studenţi, viitori agronomi şi horticultori, la recoltarea porumbului pe ogoarele I.A.S. Popricani, la culesul strugurilor la I.A.S. Copou şi al fructelor la I.A.S. Strunga. Ştafeta va fi preluată, în curind, de alte echipe : la I.A.S. Cotnari, Copou, Tg. Frumos şi Bucium — 3 000 de studenţi de la Institutul politehnic şi 650 de la Institutul de medicină şi farmacie ; la întreprinderea de legume şi fructe — 1000 de studenţi ai Universităţii „Al. I. Cuza“. Pe ogoarele patriei, la bătălia pentru recoltă, tineretul studios răspunde la aceste zile intr-un glas : prezent! După „locatari", în local — Ce-ai căutat In berărie cu pistolul asupra dumitale 7 — Intrasem să cumpăr țigări — De la ce oră pînă la ce oră ai cumpărat țigări 7 — De pe la ora 17 pină pe la ora 19,20. _ ? ! ? — Eh, adevărul e că am și băut un coniac cu frucola. — Dar inculpatul 7 — Inculpatul m-a obligat să-l cinstesc cu un bitter. — E adevărat, Pantilă Ion 7 — Adevărat, onorată instanţă, dar de ce nu spune că şi el mi-a cerut să-i fac rost de locatari 7 — Ei şi 7 — Eu i-am răspuns că-i fac rost de locatari în cursul săptăminii, dar el voia imediat. — Şi atunci 7 — Atunci... Mi-a încolţit ideea nebunească să-i iau pistolul cu forţa şi să fac rost de locatari pentru mine. Fără să mai împart banii cu el. Inculpatul nu minte. Ajutat de un complice fără discernămînt psihic, l-a urmărit pe electricianul Dumitru Bichineru intr-un loc ferit al bodegii, unde oamenii merg pe rind şi, după o luptă indirjită, a reuşit să-i scoată din servietă disputata unealtă. întrebarea e ce căuta D.B. cu pistolul de împuşcat bolţuri in pereţi asupră-i . Mai ales că hălăduia prin oraş şi prin localuri de la amiază. Oare la şantierul 5 Piteşti al T.C M.R.Î.Ch. asemenea scule nu se păstrează într-o ladă specială, cum prevăd regulile . Nu de altceva, dar să nu se ivească şi alţi cheflii vînători de „locatari“ (a se citi „clienţi“) într-o asemenea stare de „luciditate“ incit şi minuirea unei linguriţe să fie periculoasă. „Buturuga mied" din calea fostului contabil-şef Pînă la 36 de ani, Munteanu Panait a fost un om corect şi apreciat , de la 36 la 38 de ani a delapidat 122 571 lei A fost pus la libertate de mai multă vreme, luna trecută s-a terminat şi procesul, a rămas bun de plată, dar liber. Cum a putut greşi acest om al cifrelor exacte, cu o rapidă ascensiune profesională ce reflectă tocmai buna lui pregătire şi experienţă practică (contabil, apoi revizor contabil şi, destul de tînăr, contabil şef) . Ani de zile s-a străduit să confirme încrederea societăţii ; cum a putut-o înşela dintr-odată şi atit de brutal ? M.P. a fost contabil şef al întreprinderii de piele sintetică din Bucureşti. Degringolada a început printr-un fapt aparent minor. La vara anului 1974, citeva persoane din conducerea unităţii se frămintau cu trei probleme foarte diferite : cum să facă o expoziţie, cum să execute nişte lucrări de investiţii şi cum să-şi facă relaţia Elementul comun al acestor chestiuni eterogene era, spus pe şleau, mica şmecherie. La o expoziţie nu prea aveau ce expune, să execute lucrări de investiţii la regie proprie nu prea aveau chef, cit despre „relaţii“ — ce să mai vorbim, a se vedea codul etic, norma despre favoritism. Unica reacţie a unui contabil şef cind miroase o şmecherie ar fi să-şi împartă ochii-n patru. M. P. şi i-a împărţit, dar nu ca să prevină şmecheria, ci ca să găsească o cale abilă de a o materializa. Prin această autorenegare profesională s-a conturat soluţia pentru toate cele trei probleme : să se procure obiecte din piele de la altă întreprindere. Cu ele urma să se facă expoziţia, să se rezolve pe căi mai lăturalnice problemele de investiţii, să se creeze relaţii de favoare. Munteanu a ţinut să arate că se „descurcă“, dar Munteanu ştia preţul , vidiul fals din viaţa lui. Acoperea o valoare, e drept, redusă — 1 736 de lei. Dar, pe plan moral şi profesional, saltul în gol fusese făcut, în linii mari, ce a urmat e lesne de dedus : furtişaguri din ce in ce mai dese, din ceea ce mai Îndrăzneţe ca valoare, din ce în ce mai ascunse de ochii şi ştiinţa celorlalţi. Cizmuliţe de damă şi... covoare, mănuşi şi... ii şi catrinţe, blănuri de nutrie şi... cactuşi şi palmieri, cum găsea ocazia să cumpere ceva pe banii fabricii un folos particular, nu se dădea în lături. Pină şi o oală de fiert sub presiune şi un autosifon şi-a procurat folosindu-şi semnătura de contabil-şef. La un moment dat s-a oferit să însoţească un transport de 160 mp de stofă de mobilă pentru capitonarea biroului directorial. Cum suprafaţa ajungea şi pentru... o sală de bal, a descărcat o jumătate la locuinţa sa. Interesantă e motivarea : „Să nu fure din ea tapiţerii !“ E semnificativ cum, doar in doi ani, un om corect şi cu capul pe umeri şi-a pierdut cu totul simţul măsurii. A fost suficientă o singură „derogare“ de la cinste, un mişmaş de „numai“ 1 736 lei, ca să se declanşeze avalanşa decăderii morale, partă ori să nu-i Împartă . Pentru asta au ajuns la divorţ. Pardon , şi pentru un porc şi-o butelie. De zece luni justiţia nu reuşeşte să-i împace. Nici prietenii, martori la procese. Ciţi ani au aceşti soţi copilăroşi 7 46 de ani. De căsnicie SCYTHIA-- duminică 1 octombrie 1978 OMUL Şi VIATA RAŢIONALA Insomniile-o boală? Cum le combatem La cel de-al IV-lea Congres european de cercetare a somnului, care a avut loc recent la Tg. Mureş, numeroşi specialişti — medici neurologi, psihofiziologi, neurofiziologi, psihiatri — au ajuns la concluzii interesante cu privire la o temă de larg interes : igiena somnului, respectarea cerinţelor reale de odihnă şi somn ale organismului, pentru refacerea capacităţii de muncă. In legătură cu aceste aspecte am adresat citeva întrebări tovarăşului prof. dr. docent Liviu POPOVTCIU, şeful Clinicii de neurologie din Tg. Mureş, preşedintele Comitetului de organizare a prestigioasei manifestări ştiinţifice amintite. — Numărul mari articipanţilor — peste 300 de specialişti, din care Circa 200 din 32 de ţări — numeroasele comunicări şi referate prezentate dovedesc interesul faţă de această temă. De ce consideraţi, tovarăşe profesor, că a devenit mai actuală problematica cercetării somnului pe plan mondial ? — Pentru că au apărut şi anumite fenomene îngrijorătoare. Iată numai citeva din ele : • Substanţele somnifere au ajuns să reprezinte mai mult de jumătate din producţia globală mondială a fabricilor de medicamente. • Statisticile arată că la fiecare seară 3 milioane de francezi înghit un somnifer înainte de a se culca. ©In 1977, S.U.A. au investit în producţia de somnifere peste 500 milioane de dolari. • Vînzările de sedative şi de tranchilizante au devenit fabuloase în Franţa, S.U.A., Anglia etc. ...Sunt numai citeva din dimensiunile dramatice ale unei probleme de sănătate, de igienă a creierului, date şi cifre în măsură să ne facă să înţelegem preocuparea specialiştilor din toată lumea pentru elucidarea aspectelor medicale şi a celor sociale legate de igiena somnului. — Care sunt cauzele acestui mare consum de medicamente şi in ce măsură se justifică ? — Se apreciază că la secolul nostru există foarte multe perturbări ale somnului datorită fie unei activităţi intense şi dezorganizate, fie anxietăţii (teama, frica) unor persoane care se adaptează mai greu la ritmuri noi sau rapide, la anumite condiţii sociale, teama pentru ziua de mâine, teama de şomaj etc. în ultimii ani s-a conturat o patologie a somnului şi a viselor : hipersomniile (stările de somn prelungit) şi mai ales insomniile sunt cele două mari categorii de tulburări care preocupă în prezent specialiştii. Mai frecvente şi alarmante sunt insomniile generate de o proastă organizare a muncii, de o lipsă de alternanţă a activităţii fizice cu cea intelectuală, de lipsa unor orare precise de somn, de consumarea băuturilor alcoolice, de ingerarea a numeroase medicamente. — Pot fi considerate insomniile o boală in sine sau un simptom ? — Foarte mulţi pacienţi cred că insomnia este o boală şi consideră somniferul un mijloc de tratare şi vindecare. în realitate, insomniile reprezintă numai simptomul unor dereglări funcţionale, organice sau psihice, pentru înlăturarea cărora trebuie găsită adevărata cauză a dereglării. în cele mai multe cazuri, „medicamentul“ indicat este înlăturarea cauzelor care generează insomnia (sedentarism, lipsă de activitate sau de preocupări constructive, griji şi teamă, muncă in asalt din pricina lipsei de planificare şi organizare a propriei activităţi etc.). Insomniile au devenit mai frecvente şi alarmante tocmai pentru că oamenii nu ştiu să-şi respecte orele de somn şi pentru că au început să facă abuz de medicamente, de cafele, de alcool. Stat insă şi oameni care au nevoie un adevăr de somnifere, dar şi acestora medicul le recomandă pe perioade limitate şi cu tendinţa de a le reduce progresiv, pină la scoaterea lor completă din uz. Consumarea pe perioade mai lungi poate duce la obişnuinţă, la dependenţă. Tratamentul depinde, deci, de cunoaşterea cerinţelor reale ale organismului. — Şi care sunt aceste cerinţe, ce factori intervin in stabilirea lor ? — Una din problemele de igienă mintală care preocupă în foarte mare măsură, nu numai pe specialişti, este cea a odihnei şi a somnului legate de folosirea creierului cu cel mai mare randament posibil. Cercetări efectuate în ultimii ani au arătat că activitatea creierului cunoaşte trei stări distincte : veghea, somnul adevărat şi somnul paradoxal în stare de veghe, omul îşi desfăşoară toate activităţile lui profesionale, sociale etc., iar randamentul lui în acest interval depinde şi de orele de somn. Un adult nu are nevoie de mai mult de 7 ore ; acesta este timpul total de somn, din căsuţă este reprezentat de somnul propriu-zis, adevărat sau lent (caracterizat prin lipsa mişcării globilor oculari), restul de aproximativ 18—22 la sută fiind somnul paradoxal sau rapid (caracterizat prin activitate electrică cerebrală rapidă, vise, mişcări oculare). Somnul rapid sau paradoxal este o perioadă de intensă activitate a creierului deosebit de importantă pentru refacerea celulelor creierului, pentru producerea acelor proteine necesare stocării, resistematizării şi depozitării informaţiilor venite din mediul Înconjurător şi din organism la creier. Se poate spune că în timpul somnului rapid sau paradoxal are loc sinteza acelor substanţe care constituie baza materială pentru memorarea tuturor informaţiilor. împiedicarea organismului de a dormi numărul de ore necesare duce la alterări ale memoriei, atit la copii, cit şi la adulţi. în general, cerinţele organismului faţă de orele de somn scad cu vîrsta, in funcţie de cerinţele, de consumurile energetice ale organismului, in perioada copilăriei şi adolescenţei aceste consumuri energetice fiind mai mari. La noul născut durata sominului este de 20—22 ore din 24, in copilărie — de 8—10 ore, la adolescenţi — de 7—8 ore, la adulţi — de 6—7 ore, iar la bătrîneţe — de 6 ore. Multe persoane apreciază singure, la mod subiectiv, că nu dorm suficient şi apelează la somnifere. S-a constatat insă că aceste substanţe au o influenţă negativă asupra somnului paradoxal şi, ca urmare, celulele creierului stat lipsite de acele substanţe care constituie baza materială a memoriei ; cu timpul, memoria, atenţia şi puterea de concentrare a acestor persoane scad şi, în general se instalează o stare de oboseală nervoasă. Este bine să se ştie că nici un somnifer nu poate da organismului un somn natural şi că de cele mai multe ori se pot ameliora eventualele tulburări prin măsuri ce ţin de modul de viaţă. Insomnia poate fi provocată de lipsa de activitate, dar şi de un program de muncă anarhic, dezorganizat Munca este un stimulent un reconfortant fizic şi psihic, ea creează premisele pentru o bună funcţionare a creierului. Activitatea susţinută, organizată permite creierului să se autointreţină, să se autoregleze prin ritmicitatea muncii şi a odihnei. O plimbare pe jos seara, un duş bun Înainte de culcare, o muzică şi o lectură plăcute stat in măsură să asigure un somn normal şi un randament bun al activităţii din ziua următoare. In general, mişcarea, plimbarea, exerciţiile sportive sunt tot mai mult considerate de medicina modernă ca leacuri preţioase Împotriva tuturor maladiilor, reale sau Închipuite, ale sistemului nervos. Convorbire consemnată de Elena MANTII .Nu cumva sä adorm färä sä iau somniferul re circa 80 la Oraşul Haţeg pe coordonatele urbanizării Cînd mai aveau puţin pina la nunta de aur... Aflîndu-mă mai des prin sălile instanţelor, remarcasem că procesele, prelungitele procese dintre soţii Burcea, purtate la Judecătoria sectorului 6, au o anumită culoare. Iată că la termenul de săptămina aceasta, mai exact miercuri, a apărut excepţia : o martoră mult mai tînără. Am ciulit urechea cînd grefierul îi nota datele. Aşa era : Marcela S., 55 de ani. Alţi martori purtaţi de soţii Burcea prin justiţie avuseseră : Rodica B. — 63 de ani, Stan P. — 66 de ani, Ion F. — 71 de ani, Ilie P. — 83 de ani ! Aceşti oameni n-au fost citaţi să relateze întimplări din primul război mondial, ci din ultimii cinci ani. De cind soţii Burcea nu se mai înţeleg. Din motivele despărţirii lor lipsesc obişnuiţii inamici ai familiei : nici o femeie fatală, nici aşa-zisa nepotrivire de caracter, nici influenţa socrilor ş.a. Mărul discordiei a fost o maşină veche. S-o vindă ori să n-o vindă . După ce B. M. a acceptat s-o vindă, discordia a continuat pentru banii pe vehicul (30 000 de lei). Să-l im- Din caietul grefierului Citeva pasiuni excesive ajunse la Judecătoria Birlad . „Timp de 2 luni el m-a urmărit pas cu pas fără să-mi dau seama (Din acţiunea Auricăi D.) „Reclamanta îl gelozea pe pirít pentru o femeie. La început nu am crezut, dar l-am văzut pe pirít, cu un birleţ In mină, cum merge după rine şi femeia respectivă era in gară“. (Dosar 2548/’77) .A fost o discuţie, apoi o stringea de gri, o lovea cu pumnii... Mă aflam la o distanţă de 60 de metri. Nu ştiu dacă am fost văzut de părţi, insă cred că am fost auzit, deoarece eu sunam din com“. (Dosar 1192178) Sergiu AJUDON