Scînteia, februarie 1979 (Anul 48, nr. 11336-11359)
1979-02-01 / nr. 11336
SCINTEIA — joi 1 februarie 1979 Pe primul plan al preocupărilor: CREŞTEREA PRODUCŢIEI NETE Ştiam că întreprinderea de aparataje şi accesorii din Alexandria este o unitate reprezentativă a Teleormanului. Ştiam că participă prin produsele sale la realizarea a numeroase obiective de investiţii din toate ramurile economiei naţionale. Prin urmare, modul în care îşi îndeplineşte sarcinile de plan condiţionează intr-o anume măsură situaţia pe ansamblul judeţului, satisfacerea unor necesităţi importante ale economiei. Colectivul întreprinderii, aflăm venind aici, are de îndeplinit în 1979 sarcini deosebite. Din datele furnizate de tovarăşul Călin Doboşaru, şeful serviciului plan, reţinem, intre altele, că în acest an valoarea producţiei nete creşte cu 28 la sută. Concret, cum se îndeplinesc sarcinile cantitative şi calitative ale planului ? PRODUSE MAI MULTE, DE TEHNICITATE RIDICATA. In sectoarele de fabricaţie, în secţii si ateliere, se desfăşoară o activitate bine gîndită şi organizată, se lucrează in ritm susţinut. — în ianuarie — ne spune şeful secţiei I, tovarăşul Emil Dinu — ritmul de producţie a fost cu 25 la sută mai mare decît în ultima lună a anului trecut. Rezultatele din această primă lună a anului confirmă că prevederile de plan se înfăptuiesc ritmic, integral, la toate sortimentele, în condiţiile ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Preocupări similare aveam să consemnăm şi în alte sectoare ale întreprinderii, creşterea producţiei fizice, a performanţelor tehnico-funcţionale ale produselor fiind la ordinea zilei. — Colectivul întreprinderii s-a convins din propria sa experienţă — remarca inginerul-şef Zoe Popescu — că sporirea producţiei fizice şi introducerea în fabricaţie a unor produse noi, de înalt nivel tehnic favorizează creşterea valorii producţiei nete, a rentabilităţii activităţii economice. Iată de ce din acest an ne-am angajat să sporim producţia la acele produse care sunt deosebit de solicitate de beneficiari. Creşteri însemnate sunt prevăzute si la celelalte sortimente. Ritmul înalt de creştere a producţiei este însoţit, în continuare, de o activitate susţinută pentru înnoirea si modernizarea producţiei. In prezent, unul din două produse a fost asimilat sau reproiectat în anii actualului cincinal. Aflăm de la interlocutorii noştri că pentru înfăptuirea exemplară a acestor obiective a fost întocmit şi se aplică un program detaliat de măsuri, cu sarcini concrete pe compartimente şi sectoare de fabricaţie, defalcate pe zile, decade şi luni, program menit să asigure valorificarea cit mai deplină a potenţialului productiv al unităţii. In întreprindere au fost puse la punct programe riguroase de fabricaţie pe ateliere şi formaţii de lucru, care reprezintă instrumente eficiente de urmărire şi finalizare a producţiei fizice, în conformitate cu contractele încheiate, pentru realizarea unor produse de calitate, in condiţii de eficientă superioară. Deosebit de rodnice sunt in acest sens măsurile preconizate in vederea iai bunei organizări a producţiei. In mai multe sectoare de fabricaţie, execuţia produselor a fost concepută pe fluxuri tehnologice continue, care permit un ritm înalt de lucru, o mai bună folosire a mijloacelor tehnice, precum şi a timpului. De asemenea, pe aceste căi şi prin alte măsuri a fost inclusă în circuitul productiv o suprafaţă construită insumind peste 2 700 mp, au fost asigurate condiţii ca prevederile de plan pe anul 1979 la productivitatea muncii să fie depăşite cu 4,7 la sută. Pe baza creşterii productivităţii muncii, la întreprinderea din Alexandria se va obţine in acest an un spor de producţie netă de peste 2,7 milioane lei. COSTURI MAI SCĂZUTE. Aşa cum au ţinut să precizeze diferiţi interlocutori, reducerea costurilor de producţie, îndeosebi a cheltuielilor materiale, constituie una din principalele pîrghii de creştere a valorii producţiei nete. Gospodărirea raţională a resurselor — acţiune privită pînă nu de mult, şi nu ştim de ce, ca un domeniu prioritar de activitate doar pentru compartimentele tehnice — încorporează preocupări sistematice în toate secţiile de fabricaţie. Pe baza propunerilor făcute de muncitori s-a stabilit ca în acest an să fie reintroduse în circuitul economic o serie de materiale secundare, rezultate pe parcursul procesului tehnologic : 40 tone de laminate finite pline şi peste 50 tone ţevi din oţel. în acest an, colectivul întreprinderii este hotnit să economisească peste 200 MWh energie electrică şi 300 tone combustibil convenţional. Dar, aici principalele modalităţi de reducere a costurilor de producţie constau în perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, reproiectarea unor repere şi produse. Pînă acum au fost asigurate condiţii pentru reducerea consumului de metal cu 157 tone faţă de normele stabilite pentru 1979, asigurîndu-se astfel creşterea valorii producţiei nete cu 1,5 milioane lei. CALE LIBERA INIŢIATIVELOR. Mai presus de orice, reuşita acţiunilor din întreprindere pentru creşterea eficienţei economice, a valorii producţiei nete se întemeiază pe activitatea concretă a fiecărui lucrător, pe valorificarea operativă a ideilor, a propunerilor valoroase făcute de oamenii muncii. Şeful de echipă Dinu Ilie a conceput şi realizat, nu de mult, un dispozitiv şi un plan original de croire a plasei din sîrmă care au permis reducerea cu 10 la sută a consumurilor. La rîndul lor, muncitorii Florea Cristea si S. Alexandru au gindit si executat un dispozitiv pentru confecţionarea coturilor din cupru. Efectele , comparativ cu vechiul procedeu, consumul s-a diminuat cu 30 la sută, a crescut simţitor productivitatea muncii. Tot pentru reducerea consumului de metal, lăcătuşul Petre Vasile a propus şi aplicat in practică un nou procedeu tehnologic care se dovedeşte deosebit de eficient. Exemplele ar putea continua, ele demonstrînd capacitatea oamenilor de a fructifica mai bine, cu tot mai mare eficacitate rezervele interne de creştere a valori producţiei nete. BARIERE NEDORITE IN CALEA REDUCERII CONSUMURILOR. Pe baza rezultatelor bune obţinute pină în prezent, colectivul întreprinderii îşi amplifică eforturile pentru creşterea continuă, susţinută a producţiei nete. — Rezultatele depind de noi — ne spune tovarăşul Mihai Topuzu, şef de secţie — intrucit nivelul costurilor, al producţiei nete se hotărăşte aici, la fiecare loc de muncă. întimpinăm in această acţiune si unele bariere nedorite. Mă refer la faptul că in acest an suntem aprovizionaţi cu alte tipuri de materiale decît cele din anul trecut, care, din păcate, duc la un consum suplimentar, nu la reducerea acestuia. Afirmaţia avea să fie confirmată si de unele cadre de conducere din întreprindere. Despre ce este vorba? Incepind din acest an, în loc să livreze întreprinderii din Alexandria tablă neagră şi tablă zincată cu grosime de 0,8 mm, unităţile din cadrul industriei metalurgice ii expediază tablă cu grosime de 1 mm. La fel stau lucrurile şi la alte sortimente. Desigur, la prima vedere, această diferenţă de cîţiva milimetri pare neînsemnată. Dar la nivelul anului 1979, datorită schimbării dimensiunilor de livrare a unor semifabricate, întreprinderii din Alexandria ii sunt necesare in plus 119,1 tone tablă subţire şi decapată, 97 tone tablă zincată şi 160,7 tone ţeavă de oţel pentru construcţii. In total, se consumă in plus aproape 380 tone de metal! Este o stare de lucruri asupra căreia Ministerul Industriei Metalurgice, analizând temeinic raţiunile economice care au generat-o, trebuie să se pronunţe neîntîrziat şi, mai ales, să intervină prin măsuri concrete, energice, în conformitate cu cerinţele şi exigenţele actuale ale economiei naţionale. Ilie ŞTEFAN Ion TOADER corespondentul „Scinteii" INIŢIATIVE Şl EXPERIENŢE LA ÎNTREPRINDEREA * DE APARAT ArE Şl ACCESORII DIN ALEXANDRIA Se extinde săptămîna de lucru redusă In acest an 25 000 de oameni ai muncii de la întreprinderea de şuruburi şi întreprinderea de amidon din Tirgu Secuiesc, întreprinderea minieră. Căpeni, întreprinderea de inseci, din alte unităţi economice din judeţul Covasna vor beneficia de reducerea săptăminii de lucru care se extinde în întreaga ţară datorită aplicării măsurilor din programele speciale adoptate în acest scop. Pînă la sfirşitul anului, 55—69 la sută din personalul ocupat în industria în plină dezvoltare din judeţul Covasna va beneficia de reducerea duratei săptăminii de lucru. (Tömöri Géza). O ilustrată pe adresa... ÎNTREPRINDERII DE CABLURI ŞI MATERIALE ELECTROIZOLANTE DIN BUCUREŞTI care, în anul 1978, nu a realizat planul la beneficii pentru că a depăşit cheltuielile de producţie planificate Cheltuieli mari pentru beneficii mici ? Desen de Constantin CIOSU (Urmare din pag. I) asupra proiectării unor elemente şi dispozitive de construcţii ce pot fi confecţionate în condiţii industriale din producţia de serie, ceea ce oferă condiţiile raţionalizării într-o măsură sporită a muncii pe şantiere. Cîteva dintre soluţiile elaborate cu respectarea acestor cerinţe sunt în măsură să redea imaginea efortului de concepţie depus de specialiştii de la I.P.C. Eete vorba de : • Un nou procedeu de execuţie — in două etape — a planşeelor din beton armat monolit pentru halele etajate — soluţie a cărei folosire a fost mult extinsă la noile obiective de investiţii. Această noutate tehnică este recomandată prin economia de manoperă — 1 300 cm-ore şi cea de material lemnos — 1,5 mc, pentru executarea a 1 000 mp de planşeu. Aplicată cu bune rezultate la realizarea lucrărilor de dezvoltare a întreprinderii „6 Martie“ din Timişoara, metoda a fost preluată, în prezent, de Trustul de construcţii industriale din Brăila, pentru o serie de hale din industria chimică, aducindu-i-se, în acelaşi timp, îmbunătăţiri care permit sporirea intr-o proporţie apreciabilă a gradului de industrializare a construcţiilor etajate. • O nouă tehnologie de realizare a planşeelor monolite grele cu ajutorul cofrajelor liftate — inovaţie a specialiştilor de aici, aplicabilă la construcţiile industriale cu mai multe niveluri ca, de pildă, la construcţia staţiilor de reconcasare din fabricile de ciment. Pe lingă reducerea masivă a volumului manoperei — insumînd circa 1 000 ore pentru execuţia a 1 000 mp de planşeu — soluţia are meritul că elimină integral eşafodajele, asigurînd simultan mai multe fronturi de lucru, deci un ritm de muncă viguros. • O nouă structură de rezervoare şi decantoare alcătuită din suprafeţe subţiri cu dublă curbură, prin precomprimare radială. Deosebirea dintre metoda clasică şi cea nouă folosită la acest gen de lucrare : o economie de ciment şi oţel de circa 25 la sută, în timp ce durata de execuţie este redusă cu 30 la sută. Desigur, problemele abordate şi rezolvate de specialiştii institutului sunt cuprinse într-o sferă mult mai largă de preocupări. Sintetizate, ele au în vedere, în primul rînd, punerea la punct a unor tehnologii noi de execuţie, specifice construcţiilor cu volum mare de manoperă şi grad ridicat de repetabilitate, cum sunt, bunăoară, structurile din beton armat monolit. Alte preocupări sunt legate de îmbunătăţirea modului de realizare a lucrărilor de terasamente. Scopul urmărit : executarea umpluturilor mari limitindu-se la minimum consumul de energie datorat funcţionării utilajelor de construcţii. Soluţiile prin hidrorambieere, propuse şi aplicate pe marile platforme de investiţii din Năvodari, Giurgiu, Tulcea ş.a. au dus la obţinerea unor economii apreciabile de combustibili. Mai consemnăm, de asemenea, atenţia constantă acordată perfecţionării concepţiei pentru organizarea de şantier, prin extinderea tipizării, oferind rezolvări pentru toate unităţile de construcţii. Ce metode de lucru folosesc specialiştii institutului pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în acest an ? Reţinem doar cîteva dintre multiplele măsuri tehnico-organizatorice aplicate în ultimul timp : • Adincirea specializării pe colective de proiectanţi, fiecare din ele avînd de rezolvat o categorie bine definită de probleme. • Stabilirea unui contact strins cu organizaţiile de construcţii-montaj şi celelalte institute de proiectare, urmărindu-se ca, printr-un efort comun, bine coordonat, să se elaboreze într-un timp scurt tehnologia de lucru cea mai avantajoasă. • Sistematic sunt tipărite şi difuzate in rindul celorlalţi factori din investiţii cataloage cuprinzînd noile tehnologii de execuţie, în vederea aplicării pe şantiere. De asemenea, pentru o cît mai bună documentare a proiectanţilor din institut este editat, periodic, un buletin de informare intern cu cele mai importante şi actuale probleme din ramura construcţiilor. „ Sarcinile mobilizatoare din acest an şi cincinal ne obligă la o permanentă reconsiderare a stilului şi metodelor de lucru din institut, la îmbunătăţirea lor continuă, apreciază ing. Cornel Nistor, directorul Direcţiei tehnice din Ministerul Construcţiilor Industriale. Mă refer, concret, la perfecţionarea cadrului in care au loc lansarea şi avizarea temelor de proiectare, prin atragerea unui număr cît mai mare de specialişti la analizarea lor aprofundată. Este o condiţie inseparabilă de efortul privind îmbunătăţirea soluţiilor preconizate. In aceeaşi ordine de idei, am mai reţinut exigenţa sporită manifestată de specialiştii institutului pentru ridicarea nivelului calitativ al proiectelor, stabilirea unui raport optim intre aspectul tehnic şi cel economic pentru fiecare metodă de execuţie elaborată. Sunt preocupări cu atît mai actuale cu cît sarcinile imediate solicită la maximum capacitatea proiectanţilor din institut. Pe scurt, aceştia şi-au propus să găsească soluţii de înlocuire a zidăriei la obiective din industria alimentară, de prefabricare a spaţiilor auxiliare — grupuri sociale, anexe tehnice, staţii de ventilaţie şi trafo — de perfecţionare a sistemelor de prindere în betonul armat, prin care se scontează economisirea a mii de tone de metal anual. In acelaşi timp, pentru rezolvarea în cele mai bune condiţii a problemelor cu care sunt confruntaţi, specialiştii institutului propun : 1. întreprinderile producătoare de materiale de construcţii să introducă în producţie rapid, la nivelul cerinţelor formulate, întreaga gamă de elemente prefabricate prezentate la expoziţia organizată pe platforma industrială Militari din Capitală, in octombrie anul trecut. 2. Asigurarea completă a necesarului de materiale pentru realizarea de acoperişuri uşoare — din vată minerală, vată de sticlă, elemente PAS — pentru care resursele nu sunt încă integral acoperite. 3. Stabilirea unei modalităţi eficiente de stimulare a constructorilor de pe şantiere pentru participarea lor mai activă la analizarea soluţiilor preconizate in proiecte în scopul îmbunătăţirii acestora. Actualele reglementări fac ca reducerea unor cheltuieli materiale, prin noile soluţii propuse de constructori, să nu se reflecte în indicatorii tehnico-economici ai organizaţiilor de construcţiimontaj. Reglementarea corespunzătoare a acestei probleme este de natură să atragă marea masă de specialişti la adoptarea unor soluţii superioare, de mare eficienţă, reflectată în diminuarea consumurilor de materiale şi scurtarea accentuată a duratelor de execuţie. Cale larg deschisă tehnologiilor moderne pe şantierele de construcţii Ritm susţinut de lucru pe şantierul Combinatului petrochimic Midia-Navodari: constructorii sînt hotârîţi sä devanseze termenele de punere în funcţiune la o serie de obiective Foto : E. Dichiseanu Strung pentru prelucrarea pieselor de mari dimensiuni La întreprinderea de strunguri din Arad a intrat in probe tehnologice strungul greu de retezat şi crestat lingouri SRC 500x3 000, produs pentru întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş. Realizat după un proiect românesc, acest strung, in greutate de 60 tone, prelucrează lingouri cu diametre de 600—700 mm și lungimi de 3 000 mm. Este unul din cele 15 noi tipuri de strunguri care vor fi realizate în 1979 la Arad. (Constantin Simion). Linie tehnologică pentru valorificarea materiilor prime secundare La întreprinderea de postav Buhuși a fost concepută și realizată o linie tehnologică specială pentru prelucrarea materiilor prime secundare, in scopul readucerii lor in circuitul productiv, înzestrată cu utilaje moderne, realizate in cadrul acţiunii de autodotare, noua linie tehnologică prelucrează întreaga cantitate de materie primă secundară rezultată din procesul de fabricaţie. Prin utilizarea în amestec a celor peste 2 000 tone de materie primă secundară şi înlocuitori s-au realizat importante economii. (Gheorghe Baltă). --------ADUNĂRI GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE----------la DRANIC-DOLJ: Dezbaterile au avut loc.. ...dar a lipsit esenţialul: combativitatea Cooperativa agricolă din Drănic face parte din rindul acelor unităţi care au cunoscut, in ultima perioadă, o puternică dezvoltare, situîndu-se astăzi printre cooperativele de frunte ale judeţului Dolj. Agricultura practicată aici s-a debarasat de mult de acele practici tradiţionale de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, activitatea caracterizîndu-se prin o serie de trăsături specifice unei agriculturi moderne. La culturile de cimp, în condiţii de neirigare, producţiile medii de grîu si porumb depăşesc 4 000— 4 500 kg la hectar, la sfeclă s-au obţinut şi 50 000 kg la hectar, iar în zootehnie producţia de lapte s-a dublat in ultimii cinci ani si există condiţii ca intr-un an-doi să depăşească graniţa celor 3 000 litri de la fiecare vacă. Desigur, rolul hotărîtor în obţinerea acestor producţii l-au avut cei 500 de cooperatori, oameni harnici şi de o aleasă cinste — de a căror muncă se leagă saltul pe care l-a cunoscut această unitate. Dar oamenii nu uită nici un moment că efortul lor a putut avea un asemenea efect pentru că s-au bucurat de un sprijin substanţial din partea statului, de munca şi îndrumările competente ale unor adevăraţi specialişti agricoli care, într-un anume moment de cumpănă, au avut puterea de a lua totul de la capăt. Iată însă că pe drumul ascendent de care s-a înscris cu atita vigoare cooperativa din Drănic au apărut în ultimii doi ani unele obstacole. Concret , recoltele la hectar au început să scadă, eficienţa producţiei din descreştere şi, în mod evident, şi veniturile cooperatorilor. De ce ? Adunarea generală, ţinută zilele trecute, eră forul cel mai competent să dea un răspuns la această întrebare. Darea de seamă, prin citeva referiri directe şi la obiect, a încercat să dea tonul dorit dezbaterilor. Dar... A trebuit să aşteptăm ca discuţiile să intre în ultima lor fază, cînd la tribună se urcă cooperatoarea Angela Cumpănaşu. Vorbeşte cu mindrie despre saltul pe care l-a făcut cooperativa, despre bunăstarea lor de astăzi. „Dar“... Şi aici face o pauză privind spre cei care o procedaseră la cuvînt, spre prezidiu, îşi continuă apoi ideea : „Dar, putem oare să ne declarăm mulţumiţi de munca noastră de vreme ce de doi ani încoace începem să ne lăudăm doar cu ce am făcut înainte ? Ar fi nedrept să punem totul numai pe seama calamităţilor naturale“. în cuvinte, pe cît de simple pe atît de limpezi, arată apoi, fără ocolişuri, lipsurile şi pe cei care poartă răspunderea pentru unele sale. „Cred că dacă pe aceste parcele s-ar fi adunat fiecare bob, grămada ar fi ajuns şi aici la fel de mare ca pe tarlalele echipelor fruntaşe din ferma nr. 1. Au fost însă printre noi şi dintre aceia care au zis că orice am face, planul tot nu-l mai realizăm şi în loc să adune toată recolta au lăsat să putrezească pe cimp o parte din truda noastră. E un adevăr pe care îl cunoaştem cu toţii şi care nu trebuie să ne sfiim să-l spunem aici, pentru că numai aşa vom putea reveni pe drumul bun“. — Risipa de care pomenea aici tovarăşa Angela Cumpănaşu este numai o parte a neajunsurilor care își mai fac loc în cooperativa noastră — a spus economistul Marin Manea. Se mai fac cheltuieli mari și nejustificate pentru lucrările mecanice. Profit de faptul că la adunarea noastră se află şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie pentru a face cunoscut organelor ierarhice o situaţie cu care ne confruntăm de ani de zile. Cu toate că la cîţiva kilometri de aici, la Segarcea, se află o fabrică de nutreţuri combinate, suntem nevoiţi să ne aprovizionăm cu furaje tocmai de la Caracal, Corabia, Costeşti si Băileşti. Transportul il facem cu autocamioanele proprii şi pe cheltuiala noastră, cheltuială care este de 10 ori mai mare la tona de furaje decît dacă ne-am aproviziona de la vecini. Cam tot de 10 ori mai mare este şi risipa de benzină ce se face de pe urma unui asemenea raţionament de „optimizare“ a repartiţiilor. Au luat apoi cuvîntul inginerul şef şi preşedintele cooperativei, Marin Rădulescu, secretarul comitetului comunal de partid. Gheorghe Boţea, preşedintele consiliului intercooperatist, ing. Constantin Grigoraşcu. Intervenţiile lor au vizat, îndeosebi, măsurile ce trebuie luate, încă de acum, pentru asigurarea unor condiţii normale de exploatare a viitorului sistem de irigaţii, pentru buna conlucrare a fermelor agricole şi formaţiilor de mecanizatori etc. Vorbitorii au criticat criteriile după care se fac în prezent recepţiile lucrărilor executate de mecanizatori. faptul că in unele cazuri cooperativa este obligată să plătească unele lucrări mecanice care nu presupun nici efort în plus din partea mecanizatorilor şi nici consum de carburanţi. Aşa este cazul semănatului, cînd cele cîteva lanţuri agăţate in spatele maşinii sunt taxate drept o lucrare de grăpat. Nediferentierea tarifelor de plată in funcţie de adîncimea arăturii facilitează o anumită superficialitate la recepţia lucrărilor din partea unor şefi de fermă, în timp ce mecanizatorii beneficiază de cantităţi de motorină mult peste consumul normal. Am reţinut apoi şi dorinţa specialiştilor de a fi consultaţi în viitor asupra unor instrucţiuni ce privesc unităţile sau zona lor de activitate. Acestea au fost toate intervenţiile din care s-a putut reţine ceva de la adunarea generală a cooperatorilor din Drănic, deşi la tribună s-au perindat nu mai puţin de 20 de vorbitori. In cuvîntul multora dintre ei însă, gindurile, preocupările pentru îmbunătăţirea activităţii erau parcă învăluite de o ceată care îndepărtează şi mai mult răspunsul ce se aştepta de la ei. S-a vorbit mult de grindină şi secetă, dar aproape nimic de faptul că, chiar în aceste condiţii grele, unele echipe, cum sunt cele conduse de Florea David, Ion Dinu, Vasile Cumpănaşu, au obţinut cu cite 1 000 kg porumb boabe sau 11 000 kg sfeclă de zahăr la hectar mai mult decît alte formaţii. Un neajuns, o vinovăţie poartă întotdeauna o cauză, un nume şi un prenume. Am aşteptat să le auzim spuse răspicat, cu adresă exactă pentru a-i obliga pe cei în cauză la angajamente care să garanteze că asemenea lipsuri nu se vor mai repeta. Pentru că ce altceva ar putea cintări în îndreptarea unor greşeli decit cuvîntul omului care cunoaşte cel mai bine realitatea concretă de la locul de muncă ? Şi unde un alt loc se poate exprima cu atita forţă acest cuvint decît în forul suprem de conducere colectivă a cooperativei ? Aşa se şi explică, de altfel, cum un asemenea climat mult prea blind pentru o dezbatere dintr-o adunare generală nu i-a clintit de pe scaune pe nici unul din cei vizaţi pentru neregulile din activitatea lor, cum multe din problemele cooperativei au rămas în afara discuţiilor. Nu s-a vorbit aproape nimic despre activitatea consiliului de conducere, despre modul în care cooperativa şi-a onorat obligaţiile contractuale la fondul central de stat. Prea puţin, şi la modul foarte general s-a vorbit despre activitatea dinn zootehnie. A fost, cum s-ar spune, o adunare salvată de cei cîţiva participanţi menţionaţi. Ceea ce, trebuie să o spunem, nu răspunde cerinţelor care se pun astăzi în faţa acestor foruri supreme de conducere din agricultura noastră cooperatistă. Oricum, de la cooperatorii din Drănic se aştepta mai mult spirit critic, o atitudine exigentă faţă de lipsuri, aşa cum stă bine unor oameni harnici. Iosif POP • „De ce să nu fie criticaţi cei care au lăsat să ne putrezească truda pe cîmp ?" • Furajele se află în vecini, dar se aduc de la cîteva sute de kilometri • Cum au reuşit fruntaşii să biruie grindina şi seceta ? PAGINA 3 I O IDEE ŞI VALOAREA El la termocentrala Bucureşti-Sud Turnurile de răcire nu mai sunt învăluite de aburi... în schimb se asigură căldură pentru 7 000 de apartamente Turnurile de răcire de la termocentrala Bucureşti-Sud nu mai sunt învăluite în aburi, aşa cum le cunoşteau mai ales locuitorii marelui cartier vecin Balta Albă. Cărui fapt se datoreşte această schimbare a peisajului ? Pentru lămuriri ne-am adresat inginerului Dragu lavorschi de la întreprinderea ,,Electrocentrale“-Bucureşti. — Sunt oprite blocurile energetice ? — Nu. funcţionează din plin, asigurînd agent termic tuturor consumatorilor. Dispariţia „norului“ care ieşea din turnurile de răcire se datoreşte modificării randamentului turbinelor. .. — Randamentele sunt mai scăzute acum ? — In nici un caz. Randamentul ciclului este îmbunătăţit prin aplicarea unei soluţii elaborate de specialiştii întreprinderii noastre. — Cu cit cobora randamentul cînd aburii pluteau deasupra oraşului ? — Cu 25—30 la sută. Dar, adăugaţi şi pierderile prin gazele arse la coşul cazanului sau prin radiaţie. — Deci, acţiunea de îmbunătăţire a randamentelor are incă un timp larg de acţiune. Ce soluţie au elaborat specialiştii de la „Electrocentrale" ? — S-au elaborat soluţiile pentru îmbunătăţirea regimului de funcţionare. în ceconstă această îmbunătăţire ? Agentul termic nu mai este dirijat în turnurile de răcire, ci către consumatori — sere, ansambluri de locuinţe. In loc să se piardă 40 Gcal/oră, această importantă cantitate de energie termică este utilizată raţional. In fond, acesta e „secretul“ dispariţiei vaporilor de care aminteaţi. — Soluţia e simplă ori de aţi simplificat explicaţia ? — Pare a fi simplă, dar mai dificil a fost să o aplicăm în practică. In primul rînd, a necesitat modificarea constructivă a turbinelor de 125 MW. Apoi îmbunătăţirea constructivă a condensatorului turbinei, realizarea de compensatoare şi supapede siguranţă, a unui sistem nou de reglaj şi protecţie a turbinelor, raţionalizarea circuitului şi consumului de apă industrială pentru răcirea agregatelor, recuperarea integrală a căldurii aburului utilizat la pornirea agregatului. — Cum apreciaţi eficienţa noii soluţii ? — Prin creşterea randamentului la un singur turboagregat se obţine in plus energia termică necesară pentru încălzirea a 7 090 de apartamente si a 15 hectare sere. Menţionez că aceste cifre sunt reieşite din calculele bilanţurilor energetice după un an de zile de funcţionare neîntreruptă a primului grup pe care l-am modificat noi. — Rezultatele sunt excelente, înţeleg că aplicarea soluţiei a fost extinsă şi la alte grupuri. — De la începutul acestui an funcţionează in noul regim a doua turbină la Bucureşti-Sud. Avem în vedere modernizarea altor două turbine la centrala termoelectrică Bucureşti-Vest. — Să notăm pe autorii acestei realizări deosebite. — Colectivul de concepţie format din inginerii Constantin Fulga, Gheorghe Diac, Gavrilă Şofran, Horia Popescu, Mihai Păun, Aurel Aroşculesei, subinginerul Nicolae Hristescu şi tehnicianul Nicolae Constantinescu. Dintre cei care au pus în operă noua soluţie ii putem evidenţia pe muncitorii Nicolae Iliescu, Gheorghe Toma, Constantin Tănase, Ştefan Papuc, pe maiştrii Teofil Mateev, Iancu Dumitru şi Arghir Duică, pe inginerii Marin Manolache, Ilie Nicolae şi Adrian Mandrea. Tuturor, felicitări ! Dan CONSTANTIN