Scînteia, februarie 1979 (Anul 48, nr. 11336-11359)

1979-02-01 / nr. 11336

SCINTEIA — joi 1 februarie 1979 Pe primul plan al preocupărilor: CREŞTEREA PRODUCŢIEI NETE Ştiam că întreprinderea de apara­­taje şi accesorii din Alexandria este o unitate reprezentativă a Teleorma­nului. Ştiam că participă prin pro­dusele sale la realizarea a nume­roase obiective de investiţii din toate ramurile economiei naţionale. Prin urmare, modul în care îşi îndepli­neşte sarcinile de plan condiţionează intr-o anume măsură situaţia pe an­samblul judeţului, satisfacerea unor necesităţi importante ale economiei. Colectivul întreprinderii, aflăm ve­nind aici, are de îndeplinit în 1979 sarcini deosebite. Din datele furni­zate de tovarăşul Călin Doboşaru, şeful serviciului plan, reţinem, intre altele, că în acest an valoarea pro­ducţiei nete creşte cu 28 la sută. Concret, cum se îndeplinesc sarcinile cantitative şi calitative ale planului ? PRODUSE MAI MULTE, DE TEH­NICITATE RIDICATA. In sectoarele de fabricaţie, în secţii si ateliere, se desfăşoară o activitate bine gîndită şi organizată, se lucrează in ritm sus­ţinut. — în ianuarie — ne spune şeful secţiei I, tovarăşul Emil Dinu — ritmul de producţie a fost cu 25 la sută mai mare decît în ulti­ma lună a anului trecut. Rezultatele din această primă lună a anului confirmă că prevederile de plan se înfăptuiesc ritmic, integral, la toate sortimentele, în condiţiile ridicării nivelului tehnic şi calitativ al pro­duselor. Preocupări similare aveam să con­semnăm şi în alte sectoare ale între­prinderii, creşterea producţiei fizice, a performanţelor tehnico-funcţionale ale produselor fiind la ordinea zilei. — Colectivul întreprinderii s-a con­vins din propria sa experienţă — remarca inginerul-şef Zoe Popescu — că sporirea producţiei fizice şi intro­ducerea în fabricaţie a unor produse­­ noi, de înalt nivel tehnic favorizează creşterea valorii producţiei nete, a rentabilităţii activităţii economice. Iată de ce d­in acest an ne-am anga­jat să sporim producţia la acele pro­duse care sunt deosebit de solicitate de beneficiari. Creşteri însemnate sunt prevăzute si la celelalte sorti­mente. Ritmul înalt de creştere a pro­ducţiei este însoţit, în continuare, de o activitate susţinută pentru înnoirea si modernizarea producţiei. In pre­zent, unul din două produse a fost asimilat sau reproiectat în anii ac­tualului cincinal. Aflăm de la interlocutorii noştri că pentru înfăptuirea exemplară a a­­cestor obiective a fost întocmit şi se aplică un program detaliat de mă­suri, cu sarcini concrete pe compar­timente şi sectoare de fabricaţie, de­falcate pe zile, decade şi luni, pro­gram menit să asigure valorificarea cit mai deplină a potenţialului pro­ductiv al unităţii. In întreprindere au fost puse la punct programe ri­guroase de fabricaţie pe atelie­re şi formaţii de lucru, care reprezintă instrumente eficiente de urmărire şi finalizare a produc­ţiei fizice, în conformitate cu contractele încheiate, pentru realiza­rea unor produse de calitate, in con­diţii de eficientă­ superioară. Deose­bit de rodnice sunt in acest sens mă­surile preconizate in vederea i­ai bunei organizări a producţiei. In mai multe sectoare de fabricaţie, execuţia produselor a fost concepută pe flu­xuri tehnologice continue, care per­mit un ritm înalt de lucru, o mai bună folosire a mijloacelor tehnice, precum şi a timpului. De asemenea, pe aceste căi şi prin alte măsuri a fost inclusă în circuitul productiv o suprafaţă construită insumind peste 2 700 mp, au fost asigurate condiţii ca prevederile de plan pe anul 1979 la productivitatea muncii să fie de­păşite cu 4,7 la sută. Pe baza creşte­rii productivităţii muncii, la între­prinderea din Alexandria se va obţi­ne in acest an un spor de producţie netă de peste 2,7 milioane lei. COSTURI MAI SCĂZUTE. Aşa cum au ţinut să precizeze diferiţi in­terlocutori, reducerea costurilor de producţie, îndeosebi a cheltuielilor materiale, constituie una din prin­cipalele pîrghii de creştere a valorii producţiei nete. Gospodărirea raţională a resur­selor — acţiune privită pînă nu de mult, şi nu ştim de ce, ca un dome­niu prioritar de activitate doar pentru compartimentele tehnice — încorpo­rează preocupări sistematice în toate secţiile de fabricaţie. Pe baza pro­punerilor făcute de muncitori s-a stabilit ca în acest an să fie rein­troduse în circuitul economic o serie de materiale secundare, rezultate pe parcursul procesului tehnologic : 40 tone de laminate finite pline şi peste 50 tone ţevi din oţel. în acest an, co­lectivul întreprinderii este ho­tnit să economisească peste 200 MWh energie electrică şi 300 tone combus­tibil convenţional. Dar, aici principa­lele modalităţi de reducere a costu­rilor de producţie constau în perfec­ţionarea tehnologiilor de fabricaţie, reproiectarea unor repere şi produse. Pînă acum au fost asigurate condiţii pentru reducerea consumului de me­tal cu 157 tone faţă de normele sta­bilite pentru 1979, asigurîndu-se astfel creşterea valorii producţiei nete cu 1,5 milioane lei. CALE LIBERA INIŢIATIVELOR. Mai presus de orice, reuşita acţiuni­lor din întreprindere pentru creşterea eficienţei economice, a valorii pro­ducţiei nete se întemeiază pe activi­tatea concretă a fiecărui lucrător, pe valorificarea operativă a ideilor, a propunerilor valoroase făcute de oa­menii muncii. Şeful de echipă Dinu Ilie a conceput şi realizat, nu de mult, un dispozitiv şi un plan origi­nal de croire a plasei din sîrmă care au permis reducerea cu 10 la sută a consumurilor. La rîndul lor, munci­torii Florea Cristea si S. Alexandru au gindit si executat un dispozitiv pentru confecţionarea coturilor din cupru. Efectele , comparativ cu ve­chiul procedeu, consumul s-a dimi­nuat cu 30 la sută, a crescut simţi­tor productivitatea muncii. Tot pen­tru reducerea consumului de metal, lăcătuşul Petre Vasile a propus şi aplicat in practică un nou procedeu tehnologic care se dovedeşte deosebit de eficient. Exemplele ar putea con­tinua, ele demonstrînd capacitatea oamenilor de a fructifica mai bine, cu tot mai mare eficacitate rezervele interne de creştere a valori produc­ţiei nete. BARIERE NEDORITE IN CALEA REDUCERII CONSUMURILOR. Pe baza rezultatelor bune obţinute pină în prezent, colectivul între­prinderii îşi amplifică eforturile pentru creşterea continuă, susţinută a producţiei nete. — Rezultatele depind de noi — ne spune tovarăşul Mihai Topuzu, şef de secţie — intrucit nivelul costuri­lor, al producţiei nete se hotărăşte aici, la fiecare loc de muncă. în­­timpinăm in această acţiune si unele bariere nedorite. Mă refer la faptul că in acest an suntem­ aprovizionaţi cu alte tipuri de materiale decît cele din anul trecut, care, din păcate, duc la un consum suplimentar, nu la re­ducerea acestuia. Afirmaţia avea să fie confirmată si de unele cadre de conducere din întreprindere. Despre ce este vorba? Incepind din­ acest an, în loc să li­vreze întreprinderii din Alexandria tablă neagră şi tablă zincată cu gro­sime de 0,8 mm, unităţile din cadrul industriei metalurgice ii expediază tablă cu grosime de 1 mm. La fel stau lucrurile şi la alte sortimente. Desigur, la prima vedere, această di­ferenţă de cîţiva milimetri pare ne­însemnată. Dar la nivelul anului 1979, datorită schimbării dimensiuni­lor de livrare a unor semifabricate, întreprinderii din Alexandria ii sunt necesare in plus 119,1 tone tablă subţire şi decapată, 97 tone tablă zincată şi 160,7 tone ţeavă de oţel pentru construcţii. In total, se con­sumă in plus aproape 380 tone de metal! Este o stare de lucruri asupra căreia Ministerul Industriei Meta­lurgice, analizând temeinic raţiunile economice care au generat-o, trebuie să se pronunţe neîntîrziat şi, mai ales, să intervină prin măsuri concre­te, energice, în conformitate cu cerin­ţele şi exigenţele actuale ale eco­nomiei naţionale. Ilie ŞTEFAN Ion TOADER corespondentul „Scinteii" INIŢIATIVE Şl EXPERIENŢE LA ÎNTREPRINDEREA * DE AP­AR­AT ArE Şl ACCESORII DIN ALEXANDRIA Se extinde săptămîna de lucru redusă In acest an 25 000 de oameni ai muncii de la întreprinderea de şu­ruburi şi întreprinderea de amidon din Tirgu Secuiesc, întreprinderea minieră. Căpeni, întreprinderea de in­seci, din alte unităţi economice din judeţul Covasna vor beneficia de reducerea săptăminii de lucru care se extinde în întreaga ţară da­torită aplicării măsurilor din pro­gramele speciale adoptate în acest scop. Pînă la sfirşitul anului, 55—69 la sută din personalul ocupat în in­dustria în plină dezvoltare din ju­deţul Covasna va beneficia de re­ducerea duratei săptăminii de lu­cru. (Tömöri Géza). O ilustrată pe adresa... ÎNTREPRINDERII DE CABLURI ŞI MATERIALE ELECTROIZOLANTE DIN BUCUREŞTI care, în anul 1978, nu a realizat planul la beneficii pentru că a depăşit cheltuielile de producţie planificate Cheltuieli mari pentru beneficii mici ? Desen de Constantin CIOSU (Urmare din pag. I) asupra proiectării unor elemente şi dispozitive de construcţii ce pot fi confecţionate în condiţii industriale d­in producţia de serie, ceea ce oferă condiţiile raţionalizării într-o măsură sporită a muncii pe şantiere. Cîteva dintre soluţiile elaborate cu respectarea acestor cerinţe sunt în măsură să redea imaginea efor­tului de concepţie depus de specia­liştii de la I.P.C. Eete vorba de : • Un nou procedeu de execuţie — in două etape — a planşeelor din be­ton armat monolit pentru halele eta­jate — soluţie a cărei folosire a fost mult extinsă la noile obiective de investiţii. Această noutate tehnică este recomandată prin economia de manoperă — 1 300 cm-ore şi cea de material lemnos — 1,5 mc, pentru executarea a 1 000 mp de planşeu. Aplicată cu bune rezultate la reali­zarea lucrărilor de dezvoltare a în­treprinderii „6 Martie“ din Timişoa­ra, metoda a fost preluată, în pre­zent, de Trustul de construcţii in­dustriale din Brăila, pentru o serie de hale din industria chimică, adu­­cindu-i-se, în acelaşi timp, îmbună­tăţiri care permit sporirea intr-o proporţie apreciabilă a gradului de industrializare a construcţiilor eta­jate. • O nouă tehnologie de realizare a planşeelor monolite grele cu aju­torul cofrajelor liftate — inovaţie a specialiştilor de aici, aplicabilă la construcţiile industriale cu mai multe niveluri ca, de pildă, la construcţia staţiilor de reconcasare din fabri­cile de ciment. Pe lingă reducerea masivă a volumului manoperei — insumînd circa 1 000 ore pentru execuţia a 1 000 mp de plan­şeu — soluţia are meritul că elimină integral eşafodajele, asigurînd simul­tan mai multe fronturi de lucru, deci un ritm de muncă viguros. • O nouă structură de rezervoare şi decantoare alcătuită din suprafeţe subţiri cu dublă curbură, prin pre­­comprimare radială. Deosebirea din­tre metoda clasică şi cea nouă folo­sită la acest gen de lucrare : o eco­nomie de ciment şi oţel de circa 25 la sută, în timp ce durata de execu­ţie este redusă cu 30 la sută. Desigur, problemele abordate şi re­zolvate de specialiştii institutului sunt cuprinse într-o sferă mult mai largă de preocupări. Sinte­tizate, ele au în vedere, în primul rînd, punerea la punct a unor tehno­logii noi de execuţie, specifice con­strucţiilor cu volum mare de mano­peră şi grad ridicat de repetabilitate, cum sunt, bunăoară, structurile din beton armat monolit. Alte preocupări sunt legate de îmbunătăţirea modului de realizare a lucrărilor de terasa­­mente. Scopul urmărit : executarea umpluturilor mari limitindu-se la minimum consumul de energie dato­rat funcţionării utilajelor de con­strucţii. Soluţiile prin hidrorambie­­ere, propuse şi aplicate pe marile platforme de investiţii din Năvodari, Giurgiu, Tulcea ş.a. au dus la obţi­nerea unor economii apreciabile de combustibili. Mai consemnăm, de asemenea, atenţia constantă acordată perfecţionării concepţiei pentru or­ganizarea de şantier, prin extinderea tipizării, oferind rezolvări pentru toate unităţile de construcţii. Ce metode de lucru folosesc spe­cialiştii institutului pentru îndeplini­rea sarcinilor ce le revin în acest an ? Reţinem doar cîteva dintre multi­plele măsuri tehnico-organizatorice aplicate în ultimul timp : • Adincirea specializării pe colec­tive de proiectanţi, fiecare din ele avînd de rezolvat o categorie bine definită de probleme. • Stabilirea unui contact strins cu organizaţiile de construcţii-montaj şi celelalte institute de proiectare, urmărindu-se ca, printr-un efort co­mun, bine coordonat, să se elaboreze într-un timp scurt tehnologia de lu­cru cea mai avantajoasă. • Sistematic sunt tipărite şi difu­zate in rindul celorlalţi factori din in­vestiţii cataloage cuprinzînd noile tehnologii de execuţie, în vederea a­­plicării pe şantiere. De asemenea, pentru o cît mai bună documentare a proiectanţilor din institut este editat, periodic, un buletin de informare in­tern cu cele mai importante şi actua­le probleme din ramura construc­ţiilor. „ Sarcinile mobilizatoare din acest an şi cincinal ne obligă la o perma­nentă reconsiderare a stilului şi me­todelor de lucru din institut, la îm­bunătăţirea lor continuă, apreciază ing. Cornel Nistor, directorul Direc­ţiei tehnice din Ministerul Construc­ţiilor Industriale. Mă refer, concret, la perfecţionarea cadrului in care au loc lansarea şi avizarea temelor de proiectare, prin atragerea unui nu­măr cît mai mare de specialişti la analizarea lor aprofundată. Este o condiţie inseparabilă de efortul pri­vind îmbunătăţirea soluţiilor preco­nizate. In aceeaşi ordine de idei, am mai reţinut exigenţa sporită manifestată de specialiştii institutului pentru ridi­carea nivelului calitativ al proiec­telor, stabilirea unui raport optim in­tre aspectul tehnic şi cel economic pentru fiecare metodă de execuţie elaborată. Sunt preocupări cu atît mai actuale cu cît sarcinile imediate soli­cită la maximum capacitatea proiec­tanţilor din institut. Pe scurt, aceş­tia şi-au propus să găsească soluţii de înlocuire a zidăriei la obiective din industria alimentară, de prefa­­bricare a spaţiilor auxiliare — gru­puri sociale, anexe tehnice, staţii de ventilaţie şi trafo — de perfecţionare a sistemelor de prindere în betonul armat, prin care se scontează econo­misirea a mii de tone de metal anual. In acelaşi timp, pentru rezolvarea în cele mai bune condiţii a proble­melor cu care sunt confruntaţi, spe­cialiştii institutului propun : 1. întreprinderile producătoare de materiale de construcţii să introducă în producţie rapid, la nivelul cerin­ţelor formulate, întreaga gamă de elemente prefabricate prezentate la expoziţia organizată pe platforma industrială Militari din Capitală, in octombrie anul trecut. 2. Asigurarea completă a necesa­rului de materiale pentru realizarea de acoperişuri uşoare — din vată mi­nerală, vată de sticlă, elemente PAS — pentru care resursele nu sunt încă integral acoperite. 3. Stabilirea unei modalităţi efi­ciente de stimulare a constructorilor de pe şantiere pentru participarea lor mai activă la analizarea soluţiilor preconizate in proiecte în scopul îm­bunătăţirii acestora. Actualele regle­mentări fac ca reducerea unor chel­tuieli materiale, prin noile soluţii propuse de constructori, să nu se re­flecte în indicatorii tehnico-econo­­mici ai organizaţiilor de construcţii­­montaj. Reglementarea corespunză­toare a acestei probleme este de­ natură să atragă marea masă de specialişti la adoptarea unor soluţii superioare, de mare eficienţă, reflec­tată în diminuarea consumurilor de materiale şi scurtarea accentuată a duratelor de execuţie. Cale larg deschisă tehnologiilor moderne pe şantierele de construcţii Ritm susţinut de lucru pe şantierul Combinatului petrochimic Midia-Navodari: constructorii sînt hotârîţi sä devanseze termenele de punere în funcţiune la o serie de obiective Foto : E. Dichiseanu Strung pentru prelucrarea pieselor de mari dimensiuni La întreprinderea­­ de strunguri din Arad a intrat in probe tehnolo­gice strungul greu de retezat şi crestat lingouri SRC 500x3 000, pro­dus pentru întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş. Realizat după un proiect românesc, acest strung, in greutate de 60 tone, prelucrează lingouri cu diametre de 600—700 mm și lungimi de 3 000 mm. Este unul din cele 15 noi tipuri de strun­guri care vor fi realizate în 1979 la Arad. (Constantin Simion). Linie tehnologică pentru valorificarea materiilor prime secundare La întreprinderea de postav Bu­­huși a fost concepută și realizată o linie tehnologică specială pentru prelucrarea materiilor prime se­cundare, in scopul readucerii lor in circuitul productiv, înzestrată cu utilaje moderne, realizate in ca­drul acţiunii de autodotare, noua linie tehnologică prelucrează în­treaga cantitate de materie primă secundară rezultată din procesul de fabricaţie. Prin utilizarea în ames­tec a celor peste 2 000 tone de ma­terie primă secundară şi înlocuitori s-au realizat importante economii. (Gheorghe Baltă). --------ADUNĂRI GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE----------­la DRANIC-DOLJ: Dezbaterile au avut loc.. ...dar a lipsit esenţialul: combativitatea Cooperativa agricolă din Drănic face parte din rindul acelor unităţi care au cunoscut, in ultima perioadă, o puternică dezvoltare, situîndu-se astăzi printre cooperativele de frunte ale judeţului Dolj. Agricultura prac­ticată aici s-a debarasat de mult de acele practici tradiţionale de culti­­vare a pămîntului şi de creştere a animalelor, activitatea caracterizîn­­du-se prin o serie de trăsături spe­cifice unei agriculturi moderne. La culturile de cimp,­ în condiţii de neirigare, producţiile medii de grîu si porumb depăşesc 4 000— 4 500 kg la hectar, la sfeclă s-au obţinut şi 50 000 kg la hectar, iar în zootehnie producţia de lapte s-a dublat in ultimii cinci ani si există condiţii ca intr-un an-doi să depăşească graniţa celor 3 000 litri de la fiecare vacă. Desigur, rolul hotărîtor în obţinerea acestor producţii l-au avut cei 500 de cooperatori, oameni harnici şi de o aleasă cinste — de a căror muncă se leagă saltul pe care l-a cunoscut această unitate. Dar oamenii nu uită nici un moment că efortul lor a putut avea un asemenea efect pentru că s-au bucurat de un sprijin substanţial din partea statului, de munca şi îndrumările competente ale unor adevăraţi specialişti agri­coli care, într-un anume mo­ment de cumpănă, au avut pu­terea de a lua totul de la capăt. Iată însă că pe drumul ascendent de care s-a înscris cu atita vigoare cooperativa din Drănic au apărut în ultimii doi ani unele obstacole. Con­cret , recoltele la hectar au început să scadă, eficienţa producţiei d­in descreştere şi, în mod evident, şi veniturile cooperatorilor. De ce ? Adunarea generală, ţinută zilele tre­cute, eră forul cel mai competent să dea un răspuns la această întrebare. Darea de seamă, prin citeva referiri directe şi la obiect, a încercat să dea tonul dorit dezbaterilor. Dar... A trebuit să aşteptăm ca discuţiile să intre în ultima lor fază, cînd la tribună se urcă cooperatoarea Angela Cumpănaşu. Vorbeşte cu mindrie despre saltul pe care l-a fă­cut cooperativa, despre bunăstarea lor de astăzi. „Dar“... Şi aici face o pauză privind spre cei care o procedaseră la cuvînt, spre pre­zidiu, îşi continuă apoi ideea : „Dar, putem oare să ne declarăm mulţu­miţi de munca noastră de vreme ce de doi ani încoace începem să ne lăudăm doar cu ce am făcut îna­inte ? Ar fi nedrept să punem totul numai pe seama calamităţilor natura­le“. în cuvinte, pe cît de simple pe atît de limpezi, arată apoi, fără oco­lişuri, lipsurile şi pe cei care poartă răspunderea pentru unele sale. „Cred că dacă pe aceste parcele s-ar fi adu­nat fiecare bob, grămada ar fi ajuns şi aici la fel de mare ca pe tarlalele echipelor fruntaşe din ferma nr. 1. Au fost însă printre noi şi dintre aceia care au zis că orice am face, planul tot nu-l mai realizăm şi în loc să adune toată recolta au lăsat să putrezească pe cimp o parte din truda noastră. E un adevăr pe care îl cunoaştem cu toţii şi care nu tre­buie să ne sfiim să-l spunem aici, pentru că numai aşa vom putea re­veni pe drumul bun“. — Risipa de care pomenea aici tovarăşa Angela Cumpănaşu este nu­mai o parte a neajunsurilor care își mai fac loc în cooperativa noastră — a spus economistul Ma­rin Manea. Se mai fac cheltuieli mari și nejustificate pentru lucră­rile mecanice. Profit de faptul că la adunarea noastră se află şi un re­prezentant al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie pentru a face cunoscut organelor ierarhice o situaţie cu care ne con­fruntăm de ani de zile. Cu toate că la cîţiva kilometri de aici, la Se­­garcea, se află o fabrică de nutre­ţuri combinate, suntem­ nevoiţi să ne aprovizionăm cu furaje tocmai de la Caracal, Corabia, Costeşti si Băileşti. Transportul il facem cu autocamioa­nele proprii şi pe cheltuiala noastră, cheltuială care este de 10 ori mai mare la tona de furaje decît dacă ne-am aproviziona de la vecini. Cam tot de 10 ori mai mare este şi risipa de benzină ce se face de pe urma unui asemenea raţionament de „optimiza­re“ a repartiţiilor. Au luat apoi cuvîntul inginerul şef şi preşedintele cooperativei, Marin Rădulescu, secretarul comitetului co­munal de partid. Gheorghe Boţea, preşedintele consiliului intercoopera­­tist, ing. Constantin Grigoraşcu. In­tervenţiile­ lor au vizat, îndeosebi, măsurile ce trebuie luate, încă de acum, pentru asigurarea unor condi­ţii normale de exploatare a viitorului sistem de irigaţii, pentru buna conlucrare a fermelor agricole şi formaţiilor de mecanizatori etc. Vor­bitorii au criticat criteriile după care se fac în prezent recep­ţiile lucrărilor executate de me­canizatori. faptul că in unele cazuri cooperativa este obligată să plă­tească unele lucrări mecanice care nu presupun nici efort în plus din partea mecanizatorilor şi nici con­sum de carburanţi. Aşa este cazul semănatului, cînd cele cîteva lanţuri agăţate in spatele maşinii sunt taxate drept o lucrare de grăpat. Nediferen­­tierea tarifelor de plată in funcţie de adîncimea arăturii facilitează o anumită superficialitate la recepţia lucrărilor din partea unor­ şefi de fermă, în timp ce mecanizatorii bene­ficiază de cantităţi de motorină mult peste consumul normal. Am reţinut apoi şi dorinţa specialiştilor de a fi consultaţi în viitor asupra unor in­strucţiuni ce privesc unităţile sau zona lor de activitate. Acestea au fost toate intervenţiile din care s-a putut reţine ceva de la adunarea generală a cooperatorilor din Drănic, deşi la tribună s-au perindat nu mai puţin de 20 de vor­bitori. In cuvîntul multora dintre ei însă, gindurile, preocupările pentru îmbunătăţirea activităţii erau parcă învăluite de o ceată care îndepăr­tează şi mai mult răspunsul ce se aştepta de la ei. S-a vorbit mult de grindină şi secetă, dar aproape nimic de faptul că, chiar în aceste condiţii grele, unele echipe, cum sunt cele conduse de Florea David, Ion Dinu, Vasile Cumpănaşu, au obţinut cu cite 1 000 kg porumb boabe sau 11 000 kg sfeclă de zahăr la hectar mai mult decît alte forma­ţii. Un neajuns, o vinovăţie poartă întotdeauna o cauză, un nume şi un prenume. Am aşteptat să le auzim spuse răspicat, cu adresă exactă pen­tru a-i obliga pe cei în cauză la angajamente care să garanteze că asemenea lipsuri nu se vor mai re­peta. Pentru că ce altceva ar putea cintări în îndreptarea unor greşeli decit cuvîntul omului care cunoaşte cel mai bine realitatea concretă de la locul de muncă ? Şi unde un alt loc se poate exprima cu atita forţă acest cuvint decît în forul suprem de conducere colectivă a coo­perativei ? Aşa se şi explică, de altfel, cum un asemenea climat mult prea blind pen­tru o dezbatere dintr-o adunare gene­rală nu i-a clintit de pe scaune pe nici unul din cei vizaţi pentru neregulile din activitatea lor, cum multe din problemele cooperativei au rămas în afara discuţiilor. Nu s-a vorbit aproape nimic despre activitatea consiliului de conducere, despre mo­dul în care cooperativa şi-a onorat obligaţiile contractuale la fondul central de stat. Prea puţin, şi la modul foarte general s-a vorbit despre acti­vitatea dinn zootehnie. A fost, cum s-ar spune, o adunare salvată de cei cîţiva participanţi menţionaţi. Ceea ce, trebuie să o spunem, nu răspunde cerinţelor care se pun astăzi în faţa acestor foruri supreme de conducere din agricultura noastră cooperatistă. Oricum, de la cooperatorii din Drănic se aş­tepta mai mult spirit critic, o ati­tudine exigentă faţă de lipsuri, aşa cum stă bine unor oameni harnici. Iosif POP • „De ce să nu fie criticaţi cei care au lăsat să ne putrezească truda pe cîmp ?" • Furajele se află în vecini, dar se aduc de la cîteva sute de kilometri • Cum au reuşit fruntaşii să biruie grindina şi seceta ? PAGINA 3 I­ O IDEE ŞI VALOAREA El la termocentrala Bucureşti-Sud Turnurile de răcire nu mai sunt învăluite de aburi... în schimb se asigură căldură pentru 7 000 de apartamente Turnurile de răcire de la ter­mocentrala Bucureşti-Sud nu mai sunt învăluite în aburi, aşa cum le cunoşteau mai ales lo­cuitorii marelui cartier vecin Balta Albă. Cărui fapt se dato­­reşte această schimbare a peisa­jului ? Pentru lămuriri ne-am adresat inginerului Dragu la­­vorschi de la întreprinderea ,,Electrocentrale“-Bucureşti. — Sunt oprite blocurile ener­getice ? — Nu. funcţionează din plin, asigurînd agent termic tuturor consumatorilor. Dispariţia „no­rului“ care ieşea din turnurile de răcire se datoreşte modifică­rii randamentului turbinelor. .. — Randamentele sunt mai scă­zute acum ? — In nici un caz. Randamen­tul ciclului este îmbunătăţit prin aplicarea unei soluţii elaborate de specialiştii întreprinderii noastre. — Cu cit cobora randamentul cînd aburii pluteau deasupra oraşului ? — Cu 25—30 la sută. Dar, a­­dăugaţi şi pierderile prin gazele arse la coşul cazanului sau prin radiaţie. — Deci, acţiunea de îmbună­­­­tăţire a randamentelor are incă un timp larg de acţiune. Ce so­luţie au elaborat specialiştii de la „Electrocentrale" ? — S-au elaborat soluţiile pen­tru îmbunătăţirea regimului de funcţionare. în ce­­constă aceas­tă îmbunătăţire ? Agentul ter­mic nu mai este dirijat în turnu­rile de răcire, ci către consuma­tori — sere, ansambluri de lo­cuinţe. In loc să se piardă 40 Gcal/oră, această importantă can­titate de energie termică este utilizată raţional. In fond, aces­ta e „secretul“ dispariţiei vapo­rilor de care aminteaţi. — Soluţia e simplă ori de aţi simplificat explicaţia ? — Pare a fi simplă, dar mai dificil a fost să o aplicăm în practică. In primul rînd, a ne­cesitat modificarea constructivă a turbinelor de 125 MW. Apoi îmbunătăţirea constructivă a condensatorului­ turbinei, reali­zarea de compensatoare şi su­pape­­de siguranţă, a unui sis­tem nou de reglaj şi protecţie a turbinelor, raţionalizarea cir­cuitului şi consumului de apă industrială pentru răcirea agre­gatelor, recuperarea integrală a căldurii aburului utilizat la por­nirea agregatului. — Cum apreciaţi eficienţa noii soluţii ? — Prin creşterea randamentu­lui la un singur turboagregat se obţine in plus energia termică necesară pentru încălzirea a 7 090 de apartamente si a 15 hectare sere. Menţionez că a­­ceste cifre sunt reieşite din calculele bilanţurilor energetice după un an de zile de funcţio­nare neîntreruptă a primului grup pe care l-am modificat noi. — Rezultatele sunt excelente, înţeleg că aplicarea soluţiei a fost extinsă şi la alte grupuri. — De la începutul acestui an funcţionează in noul regim a doua turbină la Bucureşti-Sud. Avem în vedere modernizarea altor două turbine la centrala termoelectrică Bucureşti-Vest. — Să notăm pe autorii acestei realizări deosebite. — Colectivul de concepţie for­mat din inginerii Constantin Fulga, Gheorghe Diac, Gavrilă Şofran, Horia Popescu, Mihai Păun, Aurel Aroşculesei, subin­­ginerul Nicolae Hristescu şi teh­nicianul Nicolae Constantinescu. Dintre cei care au pus în operă noua soluţie ii putem evidenţia pe muncitorii Nicolae Iliescu, Gheorghe Tom­a, Constantin Tă­­nase, Ştefan Papuc, pe maiştrii Teofil Mateev, Iancu Dumitru şi Arghir Duică, pe inginerii Ma­rin Manolache, Ilie Nicolae şi Adrian Mandrea. Tuturor, felicitări ! Dan CONSTANTIN

Next