Scînteia, mai 1979 (Anul 48, nr. 11412-11437)
1979-05-01 / nr. 11412
SANTErA — marți 1 mai 1979 PAGINA 3 CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLE CEAUŞESCU (Urmare din pag. a II-a) cesc, în condiţii internaţionale deosebit de complexe, caracterizate prin afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi libere şi independente, stăpîne pe bogăţiile lor naţionale şi pe soarta lor, precum şi prin accentuarea politicii imperialiste de dominaţie şi forţă, prin apariţia unor noi zone de încordare şi conflict între state. In aceste condiţii, mai mult ca oricind, se impune întărirea colaborării şi conlucrării, a unităţii popoarelor, a tuturor forţelor înaintate pentru împiedicarea agravării situaţiei internaţionale, pentru promovarea unei politici noi, de libertate şi independenţă, egalitate şi pace. (Aplauze puternice, prelungite). Pornind de la aceasta, partidul şi statul nostru îşi intensifică activitatea internaţională, dezvoltă colaborarea cu toate statele, cu forţele antiimperialiste de pretutindeni, participă activ la soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea. Evoluţia evenimentelor demonstrează justeţea aprecierilor şi orientărilor Congresului al XI-lea, a politicii internaţionale a Partidului Comunist Român şi României socialiste. Partidul şi statul nostru acţionează neabătut pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste. Considerăm că este o înaltă îndatorire a noastră să facem totul pentru a ne aduce contribuţia la refacerea şi întărirea unităţii ţărilor socialiste, văzînd in aceasta un factor primordial pentru creşterea forţei şi influenţei socialismului în lume, pentru sporirea rolului ţărilor socialiste în accelerarea schimbărilor înnoitoare în viaţa internaţională. Divergenţele existente, problemele apărute, oricît de complicate ar fi, pot şi trebuie să fie soluţionate în spirit tovărăşesc, prin consultări şi tratative, pe baza respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, întrajutorării şi solidarităţii internaţionale. In nici un caz şi sub nici un motiv nu trebuie să se recurgă la acţiuni militare între ţările socialiste, ca de altfel între toate statele, indiferent de natura litigiilor ce pot apărea. Soluţionarea pe calea înţelegerilor paşnice a conflictelor are o mare importanţă internaţională. Ea trebuie să demonstreze faptul că socialismul este capabil să asigure rezolvarea principială, justă şi echitabilă a oricăror probleme litigioase, în consens cu interesele popoarelor, cu cerinţele majore ale păcii şi destinderii. (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu — pace !“). Doresc să adresez de la această mare adunare populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai un fierbinte salut comunist tuturor oamenilor muncii, popoarelor din ţările socialiste, împreună cu cele mai vii urări de succes în măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste şi comuniste, în lupta pentru unitate, pentru pace şi progres în întreaga lume ! (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“). Sărbătorim, de asemenea, ziua de 1 Mai sub semnul solidarităţii militante cu partidele comuniste şi muncitoreşti, întărind continuu relaţiile de strînsă colaborare şi prietenie cu acestea, pe temelia fermă a principiilor deplinei egalităţi, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui partid de a-şi elabora linia politică în mod independent, corespunzător condiţiilor concrete în care îşi desfăşoară activitatea. Partidul Comunist Român va acţiona şi în viitor în cea mai strînsă colaborare şi frăţie cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru întărirea unităţii de tip nou dintre ele, pentru creşterea influenţei mişcării comuniste şi muncitoreşti asupra proceselor revoluţionare mondiale, asupra evoluţiei vieţii internaţionale, pentru cauza progresului şi păcii în întreaga lume. La această mare sărbătoare a oamenilor muncii, adresăm tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti un cald salut revoluţionar, odată cu urarea de noi succese în lupta pentru apărarea intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii, pentru transformarea progresistă a societăţii, pentru libertate şi independenţă, pentru destindere ! (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu— P.C.R. D. Clasa muncitoare, oamenii muncii din România dezvoltă larg colaborarea şi solidaritatea cu detaşamentele clasei muncitoare din toate ţările — forţa revoluţionară cea mai puternică a societăţii contemporane, purtătoarea celor mai înalte aspiraţii umaniste de progres, libertate şi pace între popoare. Adresăm un vibrant salut muncitoresc celor ce muncesc de pretutindeni, urîndu-le noi şi tot mai mari succese în lupta împotriva exploatării şi asupririi, pentru egalitate şi dreptate socială, pentru o societate mai bună şi mai echitabilă, pentru victoria socialismului ! (Urale şi aplauze prelungite ; se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“). Considerăm că o tot mai mare importanţă are în condiţiile de astăzi întărirea unităţii de acţiune a tuturor detaşamentelor clasei muncitoare. De aceea, dezvoltăm legături de colaborare strînsă cu partidele socialiste şi social-democrate, cu toate organizaţiile politice progresiste, democratice, cu toate forţele înaintate ale lumii contemporane, cărora le adresăm salutul nostru fierbinte şi urări de succes în lupta pentru democraţie, pentru pace, pentru o viaţă mai bună. (Aplauze şi urale puternice, îndelungate). România militează şi va milita consecvent pentru extinderea continuă a colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările nealiniate, care reprezintă marea majoritate a populaţiei globului. Colaborăm cu peste 100 de ţări în curs de dezvoltare, pe plan economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi conlucrăm tot mai strins cu ele, considerînd aceasta ca o parte inseparabilă a luptei generale împotriva imperialismului şi colonialismului, pentru relaţii noi, de egalitate şi justiţie internaţională. O puternică manifestare a solidarităţii şi prieteniei României cu ţările in curs de dezvoltare a constituit-o vizita pe care am efectuat-o în Libia, Gabon, Angola, Zambia, Mozambic, Burundi, Sudan şi Egipt. Tratatele de prietenie, declaraţiile comune, comunicatele şi acordurile semnate, înţelegerile la care am ajuns au pus baze trainice pentru un nou şi puternic avînt al relaţiilor cu aceste state, pentru amplificarea colaborării noastre multilaterale, inclusiv în sfera producţiei, în vederea mai bunei valorificări a bogăţiilor naţionale, în interesul reciproc, al cauzei independenţei, progresului şi păcii. (Aplauze puternice, prelungite). In toate documentele oficiale semnate, în convorbiri şi cuvântări politice, am afirmat sprijinul deplin şi solidaritatea activă a României socialiste cu lupta împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, pentru consolidarea independenţei naţionale a acestor popoare şi dezvoltarea lor de sine stătătoare pe calea progresului economic şi social, pentru promovarea în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect al independenţei şi suveranităţii tuturor naţiunilor. In cadrul întîlnirilor şi convorbirilor cu liderii mişcărilor de eliberare din Africa australă am reafirmat hotărîrea noastră fermă de a acorda, ca şi pînă acum, întregul sprijin — politic, diplomatic şi material — mişcărilor de eliberare din această zonă pentru lichidarea oricărei asupriri colonialiste, a politicii rasiste şi de apartheid, pentru dreptul fiecărui popor de a fi stăpîn şi liber în propria ţară. (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu— P.C.R. !“). Ne-am întărit convingerea că, în pofida piedicilor pe care le ridică cercurile reacţionare, colonialiste şi rasiste, nu este departe ziua cînd toate popoarele din Africa australă vor putea trăi în deplină libertate şi independenţă naţională, cînd întreaga Africă va deveni un continent al naţiunilor libere, independente, egale în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite, urale). Pretutindeni, în timpul vizitei, a fost reafirmat cu putere imperativul soluţionării tuturor problemelor dintre ţările africane pe calea tratativelor, prin bună înţelegere, al întăririi unităţii şi solidarităţii popoarelor africane, aceasta avînd o importanţă primordială pentru consolidarea independenţei lor naţionale şi contracararea politicii neocolonialiste, imperialiste, pentru lichidarea cît mai rapidă a înapoierii, moştenite din trecut, pentru accelerarea progresului economico-social. In toate ţările pe care le-am vizitat au fost exprimate vii mulţumiri pentru sprijinul neprecupeţit acordat de România cauzei libertăţii şi independenţei pe pămîntul Africii. Am putut constata din nou, cu deosebită satisfacţie, înaltul prestigiu pe care îl au partidul nostru, România socialistă, numărul mare de prieteni de care se bucură în ţările africane — ca de altfel pretutindeni în lume — datorită politicii de pace, colaborare şi destindere pe care o promovează patria noastră, luptei ferme împotriva politicii imperialiste, pentru respectarea dreptului popoarelor de a fi stăpîne pe bogăţiile naţionale, pe roadele muncii lor, pe propriul destin, de a trăi în pace, aşa cum doresc. (Aplauze puternice, prelungite , urale. Asistenţa, in picioare, scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Stima noastră şi minciuna, Ceauşescu — România !“). Doresc să adresez, cu prilejul acestei mari sărbători, popoarelor din Libia, Gabon, Angola, Zambia, Mozambic, Burundi, Sudan şi Egipt, popoarelor de pe întregul continent african, tuturor popoarelor care au scuturat jugul dominaţiei Coloniale şi au pornit pe calea dezvoltării independente, precum şi celor care mai luptă încă pentru libertate, urarea noastră caldă de succes şi să le încredinţez încă o dată de solidaritatea deplină a României, de sprijinul nostru neprecupeţit în efortul lor pentru o viaţă mai bună, pentru progres şi independenţă naţională. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Dragi tovarăşi, Acţionînd consecvent în spiritul coexistenţei paşnice, România dezvoltă larg relaţiile de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, inclusiv cu ţările capitaliste dezvoltate. Considerăm că, în actualele condiţii internaţionale, colaborarea interstatală constituie o necesitate impusă atît de diviziunea internaţională a muncii, de interdependenţa tot mai accentuată dintre economiile naţionale, cît şi de interesele păcii şi destinderii, precum şi de faptul că încă multă vreme în lume vor exista ţări cu orînduiri sociale diferite — şi de aceea ele trebuie să găsească calea conlucrării paşnice, respectînd reciproc orînduirea fiecăreia, calea dezvoltării independente. (Aplauze puternice). Adresez cu prilejul zilei de 1 Mai tuturor popoarelor lumii salutul călduros al poporului român, care este animat de cele mai profunde sentimente prieteneşti faţă de celelalte naţiuni de pe glob, precum şi urarea de noi succese în lupta pentru colaborare, dezarmare, destindere şi pace în întreaga lume. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează „Ceauşescu — pace !“). România militează activ pentru normalizarea relaţiilor în Europa şi înfăptuirea în viaţă ca un tot unitar a documentelor semnate la Helsinki, pentru crearea unui sistem trainic de securitate, care să ofere tuturor popoarelor europene garanţia că se află la adăpost de orice agresiune, de orice amestec în treburile lor interne. Acordăm o mare însemnătate pregătirii temeinice a viitoarei reuniuni de la Madrid din 1980, considerînd că trebuie acţionat mai intens pentru dezvoltarea unei largi şi neîngrădite colaborări economice, ştiinţifice şi culturale între toate statele şi îndeosebi pentru trecerea la măsuri ferme de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută o pace reală, durabilă, nici în Europa şi nici în lume. In mod deosebit ne preocupăm de extinderea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu ţările din Balcani. Vom acţiona permanent, împreună cu celelalte state balcanice, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi, a încrederii şi colaborării reciproc avantajoase, contribuind astfel la cauza înfăptuirii securităţii pe întregul nostru continent. Aş dori ca, de la această tribună, să adresez, cu prilejul zilei de 1 Mai, tuturor popoarelor continentului nostru urarea de a obţine înfăptuirea securităţii europene, un salut călduros şi cele mai bune urări de dezvoltare liberă, independentă. (Aplauze puternice, prelungite , se scandează „Ceauşescu — pace !“). Ţinînd seama de amploarea pe care o cunosc astăzi cheltuielile militare şi de risipa de resurse pe care o determină producerea a noi şi noi mijloace de distrugere, de pericolele pe care sporirea arsenalului militar le generează la adresa păcii şi securităţii popoarelor, trebuie făcut totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară. Marile cuceriri ale ştiinţei, ale cunoaşterii umane trebuie puse nu în slujba distrugerii, ci în întregime în slujba progresului, a libertăţii, bunăstării şi păcii popoarelor, în slujba întregii omeniri. (Aplauze puternice, îndelungate, se scandează îndelung „Ceauşescu — pace !“). Noi pornim de la faptul că întotdeauna clasa muncitoare, mişcareasocialistă, comuniştii şi-au pus ca ţel suprem eliberarea omenirii de pericolul războaielor, făurirea unei lumi a păcii şi bunei înţelegeri între popoare. Cu atît mai mare este astăzi răspunderea forţelor socialismului, a clasei muncitoare, a militanţilor revoluţionari de pretutindeni de a face totul pentru realizarea acestor deziderate vitale, îndeplinindu-şi astfel nobila misiune istorică de a asigura edificarea unei lumi fără exploatare şi asuprire, a unei lumi a păcii şi prieteniei, a egalităţii între toate popoarele. (Aplauze şi urale puternice, prelungite). Este necesar ca toate popoarele să acţioneze neîntîrziat pentru înfăptuirea hotărîrilor sesiunii speciale a O.N.U. consacrate dezarmării, pentru îngheţarea cheltuielilor militare, a efectivelor armate şi armamentelor şi trecerea la reducerea lor treptată, alocîndu-se cel puţin jumătate din fondurile eliberate astfel pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, iar restul pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii, a bunăstării fiecărei naţiuni. (Aplauze îndelungate). Se impune să se ajungă cît mai rapid la reducerea şi apoi la retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, la desfiinţarea bazelor militare, în primul rînd a celor nucleare, de pe teritoriul altor state, la dizolvarea blocurilor militare. In acest an, proclamat ca An internaţional al copilului, considerăm că cel mai bun dar pe care oamenii politici, forţele înaintate îl pot face celei mai tinere generaţii a lumii este tocmai oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, asigurînd copiilor întregii planete o viaţă liniştită, un viitor sigur, posibilitatea de a trăi o copilărie fără griji, de a se bucura din plin de marile cuceriri ale ştiinţei şi civilizaţiei, de a se pregăti pentru a duce mai departe făclia progresului, bunăstării, libertăţii, egalităţii, fericirii întregii omeniri. (Aplauze puternice, urale prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi poporul !“). Ştim că lupta pentru înfăptuirea dezarmării nu este uşoară, dar avem convingerea fermă că stă în puterea popoarelor ca, acţionînd unite, să impună dezarmarea. Masele largi populare, forţele progresiste de pretutindeni pot şi trebuie să-şi facă tot mai puternic auzit glasul, să determine trecerea la măsuri care să ducă la izbăvirea omenirii de coşmarul războiului, la asigurarea unei păci durabile în întreaga lume. Aş putea spune că sînt foarte actuale cunoscutele versuri ale lui Eminescu : „De ce uitaţi câ-n voi e şi număr şi putere ? Cînd vreţi, puteţi prea lesne pămîntul să-mpârţiţi". (Aplauze puternice, îndelungate, urale. Se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul !"). Ne pronunţăm şi acţionăm consecvent pentru lichidarea tuturor focarelor de încordare şi conflict existente în lume şi soluţionarea oricăror probleme litigioase dintre state numai şi numai pe calea paşnică, prin tratative, pornindu-se de la interesele fundamentale ale popoarelor, ale păcii şi securităţii generale. Nimic nu poate justifica folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa în raporturile dintre state, recurgerea la înfruntări armate, la războaie ! Numai prin discuţii directe între părţile interesate, la masa tratativelor, se pot găsi soluţii trainice, cu adevărat viabila, pentru orice diferende, oricît de complicate ar fi acestea. In această ordine de idei, considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să-şi asume o răspundere mai mare în eforturile pentru prevenirea conflictelor dintre state, creînd in acest scop — dacă este necesar — un organism permanent la care ţările să poată apela pentru sprijinirea soluţionării diferendelor pe calea tratativelor, înainte ca acestea să degenereze în înfruntări armate, nu războaie. Este mai bine să se apeleze la Organizaţia Naţiunilor Unite, la bunele ei oficii decit la arme. Armele nu fac decit să complice, să dăuneze prieteniei popoarelor, păcii şi destinderii. Tratativele, calea discutării directe a problemelor este singura cale raţională, rezonabilă a prieteniei, a colaborării şi păcii. (Aplauze, urale puternice , se scandează „Ceauşescu — pace !“). In actuala situaţie din Orientul Mijlociu, România se pronunţă pentru a se acţiona în vederea unei soluţionări globale a conflictului, care să ducă la realizarea unei păci juste şi durabile, prin retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, rezolvarea problemei poporului palestinian pe baza dreptului său la autodeterminare — inclusiv la constituirea unui stat palestinian independent — asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor din această zonă. (Aplauze îndelungate). In acest sens, după părerea noastră, o importanţă deosebită ar avea organizarea unei conferinţe internaţionale — sub egida şi cu participarea activă a O.N.U. — la care să ia parte toate ţările interesate, inclusiv reprezentanţii autentici ai poporului palestinian — O.E.P.-ul — precum şi cei doi copreşedinţi ai Conferinţei de la Geneva. (Aplauze puternice). Pornind de la realitatea împărţirii lumii în ţări sărace şi ţări bogate, create ca urmare a politicii imperialiste, colonialiste, este în interesul întregii omeniri să se acţioneze cu fermitate pentru edificarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe deplina egalitate şi justiţie, care să permită lichidarea subdezvoltării, progresul mai rapid al ţărilor rămase în urmă, accesul lor nestinjenit la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei. Viitoarea sesiune specială a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1980, consacrată noii ordini economice internaţionale, trebuie să adopte un program concret în această direcţie. In ce o priveşte, România va milita neabătut pentru succesul acestei sesiuni, pentru noua ordine economică internaţională, care poate să asigure o dezvoltare rapidă a statelor rămase în urmă, stabilitatea economiei mondiale, progresul întregii omeniri, bunăstarea fiecărei naţiuni. (Aplauze puternice). Doresc să reafirm de la această tribună încrederea noastră că popoarele, adevăratele creatoare ale istoriei, dispun de forţa şi capacitatea de a învinge orice greutăţi şi obstacole — şi, acţionînd unite, de a asigura soluţionarea marilor probleme internaţionale, potrivit intereselor şi năzuinţelor lor, edificind pe planeta noastră o lume mai bună şi mai dreaptă, o lume a păcii, colaborării, prieteniei şi progresului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Să sărbătorim măreaţa zi a primăverii, a muncii şi a solidarităţii cu hotărîrea fermă de a realiza şi depăşi prevederile planului de stat pe anul 1979, întîmpinind cu noi şi noi succese cea de-a 35-a aniversare a marii noastre sărbători naţionale şi Congresul al XII-lea al partidului, care va elabora programul continuării active a operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism! (Aplauze puternice, prelungite). Să ne angajăm solemn de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru ridicarea bunăstării poporului, pentru prosperitatea şi strălucirea patriei noastre socialiste, pentru întărirea suveranităţii şi independenţei naţionale! (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Să facem totul pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a forţelor progresiste, antiimperialiste, a popoarelor, la cauza destinderii şi păcii în lume! (Aplauze şi urale puternice, prelungite. Se scandează „Ceauşescu — pace!“).- -......-Trăiască ! Mai, marea sărbătoare a celor ce muncesc de pretutindeni ! (Aplauze şi urale puternică, prelungite). Trăiască eroicul nostru popor, constructor al celei mai umane şi drepte orînduiri, şi conducătorul său încercat, Partidul Comunist Român ! (Aplauze şi urale puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul!“). Trăiască scumpa noastră patrie liberă — Republica Socialistă România ! (Aplauze şi urale puternice ; se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“). Trăiască solidaritatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste, a celor ce muncesc de pretutindeni, a forţelor mondiale ale progresului ! (Aplauze şi urale puternice ; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Trăiască solidaritatea ţărilor în curs de dezvoltare, a ţărilor nealiniate, a popoarelor în lupta împotriva imperialismului şi colonialismului, pentru libertate şi independenţă naţională ! (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Trăiască colaborarea egală între toate popoarele lumii ! Trăiască pacea şi prietenia între toate naţiunile ! (Aplauze şi urale puternice, prelungite). Vă urez din adîncul inimii, dumneavoastră, întregului nostru popor, succese tot mai mari în întreaga activitate, multă sănătate şi multă fericire ! (Aplauze şi urale puternice, prelungite , se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. Toţi cei prezenţi in marea sală se ridică in picioare şi ovaţionează, într-o atmosferă de puternic entuziasm, pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, în hora entuziastă a copiilor şi tineretului Reuniune tovărăşească organizată cu prilejul zilei de 1 Mai Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei a avut loc o reuniune tovărăşească organizată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român cu prilejul zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune este întimpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. La reuniune au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion Coman, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Ilie Rădulescu, Marin Vasile, precum şi membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, eroi ai muncii socialiste, reprezentanţi ai vieţii economice, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu veterani ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al partidului urări de succese tot mai mari in activitatea de înaltă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru prosperitatea poporului român, pentru pacea şi progresul întregii omeniri. Reuniunea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, deosebit de caldă.