Scînteia, mai 1979 (Anul 48, nr. 11412-11437)

1979-05-01 / nr. 11412

SANTErA — marți 1 mai 1979 PAGINA 3 CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLE CEAUŞESCU (Urmare din pag. a II-a) cesc, în condiţii internaţionale de­osebit de complexe, caracterizate prin afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi li­bere şi independente, stăpîne pe bogăţiile lor naţionale şi pe soarta lor, precum şi prin accentuarea po­liticii imperialiste de dominaţie şi forţă, prin apariţia unor noi zone de încordare şi conflict între sta­te. In aceste condiţii, mai mult ca oricind, se impune întărirea cola­borării şi conlucrării, a unităţii popoarelor, a tuturor forţelor îna­intate pentru împiedicarea agravă­rii situaţiei internaţionale, pentru promovarea unei politici noi, de libertate şi independenţă, egalitate şi pace. (Aplauze puternice, pre­lungite). Pornind de la aceasta, partidul şi statul nostru îşi intensifică ac­tivitatea internaţională, dezvoltă colaborarea cu toate statele, cu forţele antiimperialiste de pretu­tindeni, participă activ la soluţio­narea marilor probleme care con­fruntă omenirea. Evoluţia eveni­mentelor demonstrează justeţea a­­precierilor şi orientărilor Congre­sului al XI-lea, a politicii interna­ţionale a Partidului Comunist Ro­mân şi României socialiste. Partidul şi statul nostru acţio­nează neabătut pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste. Considerăm că este o înaltă îndatorire a noastră să facem totul pentru a ne aduce contribuţia la refacerea şi întări­rea unităţii ţărilor socialiste, vă­­zînd in aceasta un factor primor­dial pentru creşterea forţei şi in­fluenţei socialismului în lume, pentru sporirea rolului ţărilor so­cialiste în accelerarea schimbărilor înnoitoare în viaţa internaţională. Divergenţele existente, problemele apărute, oricît de complicate ar fi, pot şi trebuie să fie soluţionate în spirit tovărăşesc, prin consultări şi tratative, pe baza respectului inde­pendenţei şi suveranităţii naţiona­le, egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne, avan­tajului reciproc, întrajutorării şi solidarităţii internaţionale. In nici un caz şi sub nici un motiv nu trebuie să se recurgă la acţiuni militare între ţările socialiste, ca de altfel între toate statele, indi­ferent de natura litigiilor ce pot apărea. Soluţionarea pe calea înţe­legerilor paşnice a conflictelor are o mare importanţă internaţională. Ea trebuie să demonstreze faptul că socialismul este capabil să asi­gure rezolvarea principială, justă şi echitabilă a oricăror probleme litigioase, în consens cu intere­sele popoarelor, cu cerinţele ma­jore ale păcii şi destinderii. (Apla­uze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu — pace !“). Doresc să adresez de la această mare adunare populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai un fierbinte salut comunist tuturor oamenilor muncii, popoarelor din ţările socialiste, împreună cu cele mai vii urări de succes în mă­reaţa operă de edificare a societă­ţii socialiste şi comuniste, în lupta pentru unitate, pentru pace şi pro­gres în întreaga lume ! (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează „Ceauşescu — Româ­nia, stima noastră şi minciuna !“). Sărbătorim, de asemenea, ziua de 1 Mai sub semnul solidarităţii militante cu partidele comuniste şi muncitoreşti, întărind continuu relaţiile de strînsă colaborare şi prietenie cu acestea, pe temelia fermă a principiilor deplinei ega­lităţi, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui partid de a-şi elabora linia politică în mod independent, corespunzător condiţiilor concrete în care îşi desfăşoară activitatea. Partidul Co­munist Român va acţiona şi în viitor în cea mai strînsă colabora­re şi frăţie cu toate partidele co­muniste şi muncitoreşti, pentru în­tărirea unităţii de tip nou dintre ele, pentru creşterea influenţei mişcării comuniste şi muncitoreşti asupra proceselor revoluţionare mondiale, asupra evoluţiei vieţii internaţionale, pentru cauza pro­gresului şi păcii în întreaga lume. La această mare sărbătoare a oamenilor muncii, adresăm tutu­ror partidelor comuniste şi munci­toreşti un cald salut revoluţionar, odată cu urarea de noi succese în lupta pentru apărarea intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oa­menilor muncii, pentru transforma­rea progresistă a societăţii, pentru libertate şi independenţă, pentru destindere ! (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu— P.C.R. D. Clasa muncitoare, oamenii mun­cii din România dezvoltă larg co­laborarea şi solidaritatea cu deta­şamentele clasei muncitoare din toate ţările — forţa revoluţionară cea mai puternică a societăţii con­temporane, purtătoarea celor mai înalte aspiraţii umaniste de pro­gres, libertate şi pace între po­poare. Adresăm un vibrant salut muncitoresc celor ce muncesc de pretutindeni, urîndu-le noi şi tot mai mari succese în lupta împotri­va exploatării şi asupririi, pentru egalitate şi dreptate socială, pen­tru o societate mai bună şi mai echitabilă, pentru victoria socia­lismului ! (Urale şi aplauze prelun­gite ; se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi min­ciuna !“). Considerăm că o tot mai mare importanţă are în condiţiile de as­tăzi întărirea unităţii de acţiune a tuturor detaşamentelor clasei muncitoare. De aceea, dezvoltăm legături de colaborare strînsă cu partidele socialiste şi social-demo­­crate, cu toate organizaţiile politice progresiste, democratice, cu toate forţele înaintate ale lumii contem­porane, cărora le adresăm salutul nostru fierbinte şi urări de succes în lupta pentru democraţie, pentru pace­, pentru o viaţă mai bună. (Aplauze şi urale puternice, înde­lungate). România militează şi va milita consecvent pentru extinderea con­tinuă a colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările ne­aliniate, care reprezintă marea ma­joritate a populaţiei globului. Co­laborăm cu peste 100 de ţări în curs de dezvoltare, pe plan eco­nomic, tehnico-ştiinţific, cultural şi conlucrăm tot mai strins cu ele, considerînd aceasta ca o parte inseparabilă a luptei gene­rale împotriva imperialismului şi colonialismului, pentru relaţii noi, de egalitate şi justiţie interna­ţională. O puternică manifestare a soli­darităţii şi prieteniei României cu ţările in curs de dezvoltare a constituit-o vizita pe care am efectuat-o în Libia, Gabon, An­gola, Zambia, Mozambic, Burundi, Sudan şi Egipt. Tratatele de prie­tenie, declaraţiile comune, comu­nicatele şi acordurile semnate, înţelegerile la care am ajuns au pus baze trainice pentru un nou şi puternic avînt al relaţiilor cu aceste state, pentru amplificarea colaborării noastre multilaterale, inclusiv în sfera producţiei, în ve­derea mai bunei valorificări a bo­găţiilor naţionale, în interesul re­ciproc, al cauzei independenţei, progresului şi păcii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). In toate documentele oficiale semnate, în convorbiri şi cuvân­tări politice, am afirmat sprijinul deplin şi solidaritatea activă a României socialiste cu lupta împo­triva politicii imperialiste, colo­nialiste şi neocolonialiste, pentru consolidarea independenţei naţio­nale a acestor popoare şi dezvolta­rea lor de sine stătătoare pe calea progresului economic şi social, pentru promovarea în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect al independenţei şi suveranităţii tuturor naţiunilor. In cadrul întîlnirilor şi con­vorbirilor cu liderii mişcărilor de eliberare din Africa australă am reafirmat hotărîrea noastră fermă de a acorda, ca şi pînă acum, în­tregul sprijin — politic, diploma­tic şi material — mişcărilor de eliberare din această zonă pentru lichidarea oricărei asupriri colo­nialiste, a politicii rasiste şi de apartheid, pentru dreptul fiecărui popor de a fi stăpîn şi liber în pro­pria ţară. (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu— P.C.R. !“). Ne-am întărit convingerea că, în pofida piedicilor pe care le ridică cercurile reacţionare, colonialiste şi rasiste, nu este departe ziua cînd toate popoarele din Africa aus­trală vor putea trăi în deplină libertate şi independenţă naţio­nală, cînd întreaga Africă va deveni un continent al naţiunilor libere, independente, egale în drepturi. (Aplauze puternice, pre­lungite, urale). Pretutindeni, în timpul vizitei, a fost reafirmat cu putere impe­rativul soluţionării tuturor pro­blemelor dintre ţările africane pe calea tratativelor, prin bună înţe­legere, al întăririi unităţii şi soli­darităţii popoarelor africane, aceasta avînd o importanţă pri­mordială pentru consolidarea in­dependenţei lor naţionale şi con­tracararea politicii neocolonialiste, imperialiste, pentru lichidarea cît mai rapidă a înapoierii, moştenite din trecut, pentru accelerarea pro­gresului economico-social. In toate ţările pe care le-am vizitat au fost exprimate vii mul­ţumiri pentru sprijinul neprecu­peţit acordat de România cauzei libertăţii şi independenţei pe pă­­mîntul Africii. Am putut constata din nou, cu deosebită satisfacţie, înaltul prestigiu pe care îl au partidul nostru, România socia­listă, numărul mare de prieteni de care se bucură în ţările africane — ca de altfel pretutindeni în­ lume — datorită politicii de pace, colaborare şi destindere pe care o promovează patria noastră, luptei ferme împotriva politicii imperia­liste, pentru respectarea dreptului popoarelor de a fi stăpîne pe bo­găţiile naţionale, pe roadele mun­cii lor, pe propriul destin, de a trăi în pace, aşa cum doresc. (Aplauze puternice, prelungite , urale. Asistenţa, in picioare, scan­dează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Stima noastră şi min­ciuna, Ceauşescu — România !“). Doresc să adresez, cu prilejul acestei mari sărbători, popoarelor din Libia, Gabon, Angola, Zambia, Mozambic, Burundi, Sudan şi Egipt, popoarelor de pe întregul continent african, tuturor po­poarelor care au scuturat jugul dominaţiei Coloniale şi au pornit pe calea dezvoltării independente, precum şi celor care mai luptă încă pentru libertate, urarea noastră caldă de succes şi să le încredinţez încă o dată de solida­ritatea deplină a României, de sprijinul nostru neprecupeţit în efortul lor pentru o viaţă mai bună, pentru progres şi inde­pendenţă naţională. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Dragi tovarăşi, Acţionînd consecvent în spiritul coexistenţei paşnice, România dez­voltă larg relaţiile de colaborare cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială, inclu­siv cu ţările capitaliste dezvoltate. Considerăm că, în actualele con­diţii internaţionale, colaborarea interstatală constituie o necesitate impusă atît de diviziunea interna­ţională a muncii, de interdepen­denţa tot mai accentuată dintre economiile naţionale, cît şi de in­teresele păcii şi destinderii, pre­cum şi de faptul că încă multă vreme în lume vor exista ţări cu orînduiri sociale diferite — şi de aceea ele trebuie să găsească calea conlucrării paşnice, respectînd reciproc orînduirea fiecăreia, calea dezvoltării independente.­ (Aplauze puternice). Adresez cu prilejul zilei de 1 Mai tuturor popoarelor lumii salutul călduros al poporului român, care este animat de cele mai profunde sentimente prieteneşti faţă de ce­lelalte naţiuni de pe glob, precum şi urarea de noi succese în lupta pentru colaborare, dezarmare, des­tindere şi pace în întreaga lume. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează „Ceauşescu — pace !“). România militează activ pentru normalizarea relaţiilor în Europa şi înfăptuirea în viaţă ca un tot unitar a documentelor semnate la Helsinki, pentru crearea unui sis­tem trainic de securitate, care să ofere tuturor popoarelor europene garanţia că se află la adăpost de orice agresiune, de orice amestec în treburile lor interne. Acordăm o mare însemnătate pregătirii temei­nice a viitoarei reuniuni de la Ma­drid din 1980, considerînd că tre­buie acţionat mai intens pentru dezvoltarea unei largi şi neîngră­dite colaborări economice, ştiinţi­fice şi culturale între toate statele şi îndeosebi pentru trecerea la mă­suri ferme de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută o pace reală, durabilă, nici în Eu­ropa şi nici în lume. In mod deosebit ne preocupăm de extinderea relaţiilor de priete­nie şi colaborare cu ţările din Bal­cani. Vom acţiona permanent, îm­preună cu celelalte state balcanice, pentru transformarea acestei re­giuni într-o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi, a încrederii şi colabo­rării reciproc avantajoase, contri­buind astfel la cauza înfăptuirii securităţii pe întregul nostru con­tinent. Aş dori ca, de la această tribună, să adresez, cu prilejul zilei de 1 Mai, tuturor popoarelor con­tinentului nostru urarea de a ob­ţine înfăptuirea securităţii euro­pene, un salut călduros şi cele mai bune urări de dezvoltare li­beră, independentă. (Aplauze pu­ternice, prelungite , se scandează „Ceauşescu — pace !“). Ţinînd seama de amploarea pe care o cunosc astăzi cheltuielile militare şi de risipa de resurse pe care o determină producerea a noi şi noi mijloace de distrugere, de pericolele pe care sporirea arsena­lului militar le generează la adre­sa păcii şi securităţii popoarelor, trebuie făcut totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, în primul rînd la de­zarmarea nucleară. Marile cuceriri ale ştiinţei, ale cunoaşterii umane trebuie puse nu în slujba distru­gerii, ci în întregime în slujba pro­gresului, a libertăţii, bunăstării şi păcii popoarelor, în slujba în­tregii omeniri. (Aplauze puternice, îndelungate, se scandează înde­lung „Ceauşescu — pace !“). Noi pornim­ de la faptul că în­totdeauna clasa muncitoare, miş­carea­­socialistă, comuniştii şi-au pus ca ţel suprem eliberarea ome­nirii de pericolul războaielor, fău­rirea unei lumi a păcii şi bunei în­ţelegeri între popoare. Cu atît mai mare este astăzi răspunderea for­ţelor socialismului, a clasei munci­toare, a militanţilor revoluţionari de pretutindeni de a face totul pentru realizarea acestor deziderate vitale, îndeplinindu-şi astfel nobila misiune istorică de a asigura edi­ficarea unei lumi fără exploatare şi asuprire, a unei lumi a păcii şi prieteniei, a egalităţii între toate popoarele. (Aplauze şi urale pu­ternice, prelungite). Este necesar ca toate popoarele să acţioneze neîntîrziat pentru în­făptuirea hotărîrilor sesiunii spe­ciale a O.N.U. consacrate dezar­mării, pentru îngheţarea cheltuie­lilor militare, a efectivelor armate şi armamentelor şi trecerea la re­ducerea lor treptată, alocîndu-se cel puţin jumătate din fondurile eliberate astfel pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, iar restul pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii, a bunăstării fiecărei na­ţiuni. (Aplauze îndelungate). Se impune să se ajungă cît mai rapid la reducerea şi apoi la retragerea trupelor străine în graniţele na­ţionale, la desfiinţarea bazelor mi­litare, în primul rînd a celor nucleare, de pe teritoriul altor state, la dizolvarea blocurilor militare. In acest an, proclamat ca An in­ternaţional al copilului, considerăm că cel mai bun dar pe care oa­menii politici, forţele înaintate îl pot face celei mai tinere generaţii a lumii este tocmai oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarma­re, asigurînd copiilor întregii pla­nete o viaţă liniştită, un viitor sigur, posibilitatea de a trăi o copilărie fără griji, de a se bucura din plin de marile cuceriri ale ştiinţei şi civilizaţiei, de a se pre­găti pentru a duce mai departe făclia progresului, bunăstării, li­bertăţii, egalităţii, fericirii în­tregii omeniri. (Aplauze puternice, urale prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi poporul !“). Ştim că lupta pentru înfăptuirea dezarmării nu este uşoară, dar avem convingerea fermă că stă în puterea popoarelor ca, acţionînd unite, să impună dezarmarea. Ma­sele largi populare, forţele progre­siste de pretutindeni pot şi trebuie să-şi facă tot mai puternic auzit glasul, să determine trecerea la măsuri care să ducă la izbăvirea omenirii de coşmarul războiului, la asigurarea unei păci durabile în întreaga lume. Aş putea spune că sînt foarte actuale cunoscutele versuri ale lui Eminescu : „De ce uitaţi câ-n voi e şi număr şi putere ? Cînd vreţi, puteţi prea lesne pămîntul să-mpârţiţi". (Aplauze puternice, îndelungate, urale. Se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul !"). Ne pronunţăm şi acţionăm con­secvent pentru lichidarea tuturor focarelor de încordare şi conflict existente în lume şi soluţionarea oricăror probleme litigioase dintre state numai şi numai pe calea paşnică, prin tratative, pornindu-se de la interesele fundamentale ale popoarelor, ale păcii şi securităţii generale. Nimic nu poate justifica folosi­rea forţei sau a ameninţării cu forţa în raporturile dintre state, recurgerea la înfruntări armate, la războaie ! Numai prin discuţii directe între părţile interesate, la masa tratativelor, se pot găsi solu­ţii trainice, cu adevărat viabila, pentru orice diferende, oricît de complicate ar fi acestea. In aceas­tă ordine de idei, considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să-şi asume o răspundere mai mare în eforturile pentru pre­venirea conflictelor dintre state, creînd in acest scop — dacă este necesar — un organism permanent la care ţările să poată apela pen­tru sprijinirea soluţionării diferen­delor pe calea tratativelor,­ înain­te ca acestea să degenereze în în­fruntări armate, nu războaie. Este mai bine să se apeleze la Organi­zaţia Naţiunilor Unite, la bunele ei oficii decit la arme. Armele nu fac decit să complice, să dăuneze prie­teniei popoarelor, păcii şi destin­derii. Tratativele, calea discutării directe a problemelor este singura cale raţională, rezonabilă a priete­niei, a colaborării şi păcii. (Aplau­ze, urale puternice , se scandează „Ceauşescu — pace !“). In actuala situaţie din Orientul Mijlociu, România se pronunţă pentru a se acţiona în vederea unei soluţionări globale a conflic­tului, care să ducă la realizarea unei păci juste şi durabile, prin retragerea Israelului din toate te­ritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, rezolvarea pro­blemei poporului palestinian pe baza dreptului său la autodeter­minare — inclusiv la constituirea unui stat palestinian independent — asigurarea independenţei şi in­tegrităţii teritoriale a tuturor sta­telor din această zonă. (Aplauze îndelungate). In acest sens, după părerea noastră, o importanţă de­osebită ar avea organizarea unei conferinţe internaţionale — sub e­­gida şi cu participarea activă a O.N.U. — la care să ia parte toate ţările interesate, inclusiv reprezen­tanţii autentici ai poporului palesti­nian — O.E.P.-ul — precum şi cei doi copreşedinţi ai Conferinţei de la Geneva. (Aplauze puternice). Pornind de la realitatea împăr­ţirii lumii în ţări sărace şi ţări bogate, create ca urmare a politi­cii imperialiste, colonialiste, este în interesul întregii omeniri să se acţioneze cu fermitate pentru edi­ficarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe deplina egalitate şi justiţie, care să permi­tă lichidarea subdezvoltării, pro­gresul mai rapid al ţărilor rămase în urmă, accesul lor nestinjenit la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei. Viitoarea sesiune specială a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite din 1980, consacrată noii ordini economice internaţionale, trebuie să adopte un program concret în această di­recţie. In ce o priveşte, România va milita neabătut pentru succe­sul acestei sesiuni, pentru noua or­dine economică internaţională, care poate să asigure o dezvoltare ra­pidă a statelor rămase în urmă, stabilitatea economiei mondiale, progresul întregii omeniri, bună­starea fiecărei naţiuni. (Aplauze puternice). Doresc să reafirm de la această tribună încrederea noastră că po­poarele, adevăratele creatoare ale istoriei, dispun de forţa şi capacita­­tea de a învinge orice greutăţi şi obstacole — şi, acţionînd unite, de a asigura soluţionarea marilor pro­bleme internaţionale, potrivit inte­reselor şi năzuinţelor lor, edificind pe planeta noastră o lume mai bună şi mai dreaptă, o lume a păcii, co­laborării, prieteniei şi progresului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Să sărbătorim măreaţa zi a primăverii, a muncii şi a solidari­tăţii cu hotărîrea fermă de a rea­liza şi depăşi prevederile planului de stat pe anul 1979, întîmpinind cu noi şi noi succese cea de-a 35-a aniversare a marii noastre sărbă­tori naţionale şi Congresul al XII-lea al partidului, care va e­­labora programul continuării active a operei de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comu­nism! (Aplauze puternice, prelun­gite). Să ne angajăm solemn de a nu precupeţi nici un efort pentru în­făptuirea Programului partidului, pentru ridicarea bunăstării poporu­lui, pentru prosperitatea şi strălu­cirea patriei noastre socialiste, pen­tru întărirea suveranităţii şi in­dependenţei naţionale! (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Să facem totul pentru a contri­bui la întărirea unităţii ţărilor so­cialiste, a forţelor progresiste, antiimperialiste, a popoarelor, la cauza destinderii şi păcii în lume! (Aplauze şi urale puternice, pre­lungite. Se scandează „Ceauşescu — pace!“).- -......-­Trăiască ! Mai, marea sărbătoa­re a celor ce muncesc de pretutin­deni ! (Aplauze şi urale puternică, prelungite). Trăiască eroicul nostru popor, constructor al celei mai umane şi drepte orînduiri, şi conducătorul său încercat, Partidul Comunist Român ! (Aplauze şi urale puter­nice ; se scandează­­ „Ceauşescu şi poporul!“). Trăiască scumpa noastră patrie liberă — Republica Socialistă România ! (Aplauze şi urale puter­nice ; se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi min­ciuna !“). Trăiască solidaritatea ţărilor so­cialiste, a partidelor comuniste, a celor ce muncesc de pretutindeni, a forţelor mondiale ale progre­sului ! (Aplauze şi urale puter­nice ; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Trăiască solidaritatea ţărilor în curs de dezvoltare, a ţărilor neali­niate, a popoarelor în lupta împo­triva imperialismului şi colonialis­mului, pentru libertate şi indepen­denţă naţională ! (Aplauze puter­nice; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Trăiască colaborarea egală între toate popoarele lumii ! Trăiască pacea şi prietenia între toate na­ţiunile ! (Aplauze şi urale puter­nice, prelungite). Vă urez din adîncul inimii, dum­neavoastră, întregului nostru po­por, succese tot mai mari în în­treaga activitate, multă sănătate şi multă fericire ! (Aplauze şi urale puternice, prelungite , se scandea­ză îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. Toţi cei prezenţi in marea sală se ridică in picioare şi ovaţionează, într-o at­mosferă de puternic entuziasm, pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pen­tru secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, în hora entuziastă a copiilor şi tineretului Reuniune tovărăşească organizată cu prilejul zilei de 1 Mai Luni seara, la Palatul din Piaţa Vic­toriei a avut loc o reuniune tovără­şească organizată de Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Român cu prilejul zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune este întim­­pinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Re­publicii Socialiste România. La reuniune au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan An­drei, Ion Coman, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patili­neţ, Ion Ursu, Richard Winter, Du­mitru Popa, Ilie Rădulescu, Marin Vasile, precum şi membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, eroi ai muncii so­cialiste, reprezentanţi ai vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu s-au între­ţinut cu căldură cu veterani ai miş­cării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al parti­dului urări de succese tot mai mari in activitatea de înaltă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru prosperitatea poporului român, pentru pacea şi progresul întregii omeniri. Reuniunea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, deosebit de caldă.

Next