Scînteia, iulie 1979 (Anul 48, nr. 11464-11489)

1979-07-22 / nr. 11482

PROLETARI DIN TOATE TARILEUNITI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11482 Duminică 22 iulie 1979 6 PAGINI-30 BANI Programul-d directu­ră de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic deschide ample perspective creşterii calitative si perfecţionării economiei, întregii societăţi SPIRIT REVOLUŢIONAR IN ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ! Să promovăm o gîndire mai îndrăzneaţă, mai revoluţionară în ştiinţă, pentru că numai aşa vom putea ţine pasul cu uriaşele descoperiri care au loc în lume, vom putea face să crească contribuţia ştiinţei şi tehnicii româneşti, atît la progresul societăţii noastre socialiste, cit şi la ştiinţa şi civilizaţia mondială NICOLAE CEAUŞESCU A fost dat ieri publicităţii Pro­­gramul-directivă de cercetare ştiinţi­fică, dezvoltare tehnologică şi de in­troducere a progresului tehnic in pe­rioada 1981—1990 şi direcţiile prin­cipale pină in anul 2­000, amplu şi Insufleţitor plan de activitate crea­toare pus de partid in faţa tuturor oamenilor de ştiinţă, lucratorilor din întreaga reţea a instituţiilor de cer­cetare şi dezvoltare tehnologică, inginerilor şi tehnicienilor din timpul activităţii productive, cadre­lor din învâţămîntul de toate gra­dele, tuturor celor care prin in­­treaga lor activitate sunt chemaţi să îmbogăţească şi mai mult, in anii următori, comoara ştiinţei şi tehni­cii româneşti, să asigure promova­rea susţinută a progresului tehnic şi ştiinţific in întreaga economie şi viaţă socială. Elaborat din iniţiativa şi sub con­ducerea nemijlocită a secreta­rului general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu — in concor­danţă cu strategia dezvoltării econo­mice şi sociale a României in urmă­toarele decenii — proiectul Progra­­mului-directivă a fost dezbătut şi aprobat de Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a Româ­niei din 4—5 iulie a.c. Supus, ca şi proiectul de Directive dat recent pu­blicităţii, dezbaterii comuniştilor, oa­menilor de ştiinţă, cercetătorilor din toate sectoarele de activitate, masei largi a oamenilor muncii, Programul­­directivă va fi, in forma lui defini­tivă, document de lucru al Congre­sului al XII-lea al partidului. Cu clarviziune ştiinţifică, Progra­­mul-directivă dă expresie politicii partidului nostru, concepţiei secreta­rului său general privind situarea fermă la baza întregii opere de con­strucţie socialistă şi comunistă din patria noastră a celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, trans­formarea ştiinţei şi tehnologiei in­tr-un factor hotâritor al dezvoltării economico-sociale a ţării. Prin acesta se realizează o racordare or­ganică a cercetării şi dezvoltării tehnologiei in epocă, legarea lor strinsa de cerinţele dezvoltării eco­nomico-sociale a ţării, în rit­murile ei caracteristice, de o im­petuozitate fără precedent. Nici­odată în istoria sa omenirea nu a cu­noscut un atît de amplu şi vertiginos proces de acumulări cantitative şi ca­litative in domeniul cunoaşterii ca in zilele noastre. Ceea ce altădată pă­reau visuri, lucruri ţinând de dome­niul fantasticului, sunt astăzi fapte împlinite, palpabile şi care nu mai miră pe nimeni. Omul a ajuns in Cosmos, a călcat cu piciorul pe Lună şi nu este departe timpul cind va cunoaşte tot mai amănunţit ceea ce se petrece pe alte corpuri cereşti. Cu aceeaşi cutezanţă, mintea umană s-a avintat in­­ cunoaşterea microcosmo­sului, in dezlegarea celor mai inti­me taine ale materiei, scotind la iveală şi punind la lucru in folosul societăţii forţele nebănuite pină nu de mult ale nucleului atomic. S-au produs adevărate revoluţii în dome­niul chimiei, al biologiei, al al­tor ramuri ale ştiinţei. Maşinile electronice de calcul au revoluţionat integral mijloacele de conducere a proceselor din economie şi din di­verse sectoare ale vieţii sociale. Sun­tem martorii existenţei maşinilor ginditoare, care pun probleme şi dau răspunsuri ţinind de domeniul unor sfere înalte ale inteligenţei. Intr-un cuvînt, contemporaneitatea este mar­tora celei mai spectaculoase şi mai prodigioase revoluţii ştiinţifico-teh­­nice din cite a cunoscut societatea omenească. Este pe deplin învederat faptul că ştiinţa şi tehnica reprezintă, in epoca contemporană, o importantă forţă de producţie. Fără intervenţia activă în economie a rezultatelor muncii din laboratoarele cercetătorilor este de neconceput progresul în industrie, în agricultură, în oricare ramură de bază a unei economii moderne. Adevăr ce se relevă plenar, în­­tr-o multitudine de expresii fap­tice, în economia noastră so­cialistă, care se sprijină pe tot ceea ce este mai nou, mai revoluţionar in (Continuare în pag. a II-a) Desen de GH. CĂLĂRAŞU DEZVOLTAREA AGRICULTURII una din cele mai importante priorităţi ale viitorului plan cincinal „In perioada 1981-1985 se va asigura accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii­­ ca una din cele mai importante priorităţi ale planului cincinal, de care depinde însăşi dezvoltarea industriei, a întregii economii naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor“. DIN PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R. Transformarea socialistă a agriculturii — în aceste zile se împlinesc trei decenii de la con­stituirea primelor cooperative agricole de producţie — a re­prezentat o măreaţă victorie a politicii agrare a partidului nos­tru, un proces revoluţionar de mare însemnătate în efortul de făurire a economiei socialiste unitare. S-au creat astfel pre­misele dezvoltării mai rapide a acestei ramuri de bază a eco­nomiei, care la rîndul ei îşi a­­duce o contribuţie tot mai im­portantă la sporirea avuţiei na­ţionale, la progresul general al ţării. Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. deschide în faţa agriculturii perspectiva unor noi şi însem­nate acceleraţii. La recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., referin­­du-se la necesitatea dezvoltării unei agriculturi moderne, inten­sive, de mare randament, to­varăşul Nicolae Ceauşescu sub­linia : „Este necesar să realizăm o nouă revoluţionare a activităţii agricole avind in vedere că şi aici am realizat mari acumulări cantitative. Să obţinem acum transformarea acestor acumu­lări într-o calitate nouă, care să se materializeze in creşterea producţiei de cereale şi plante tehnice, in legumicultura, viti­cultură, zootehnie". Este drumul luminos pe care îl prefigurează cu claritate partidul nostru, drumul bunăstă­rii şi fericirii întregului nostru popor. MARILE ACUMULĂRI - BAZĂ PUTERNICĂ PENTRU TRECEREA LA O NOUĂ CALITATE ŞI ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ Creşterea producţiei de cereale (în milioane tone) 1950 5,1 1962 9,8 1978 18,8 1985 27-28 In pagina a lil a, reportajul După 20 de ani, pe „Şoseaua milionarilor46 Creşterea investiţiilor (în miliarde lei) 1951—1955 6,4 1961—1965 37,4 1976—1980 125 1981-1985 133 ASTĂZI ESTE „ZIUA CONSTRUCTORULUI“ Pe schelele tot mai înalte ale anilor ce vin Astăzi sărbătorim, împreună cu întregul popor, „Ziua constructorului", instituită cu mai bine de un deceniu în urmă, din iniţiativa secretarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. „Ziua constructorului" din acest an hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a cincina­lului are loc în condiţiile în care oamenii muncii din toate sectoarele de activitate se pregătesc să întîmpine cu reali­zări remarcabile a 35-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XII-lea al partidului. • In perioada 1976—1980 se In­vestesc circa 1 000 miliarde iei — volum aproape egal cu cel reali­zat în ultimele trei cincinale. • în acest cincinal vor fi puse în funcţiune 2 700 de noi capaci­tăţi productive importante, estimîn­­d­u-se că fondurile fixe în econo­mia naţională vor ajunge, în 1980, la aproape 2 000 miliarde lei, din care peste 70 la sută sunt puse în funcţiune în ultimul deceniu. • Pentru populaţie se constru­iesc circa 1 milion de apartamen­te ; de asemenea, se vor da în fo­losinţă noi spaţii pentru învăţă­­mînt, grădiniţe, spitale, se vor rea­liza ample lucrări edilitar-gospo­­dăreşti. • In 1979, an hotărâtor al cinci­nalului în domeniul investiţiilor, vor fi date în exploatare 800 obiective şi capacităţi importante în indus­trie şi agricultură. • Detaşamentul constructorilor numără în prezent peste 9­00 000 de muncitori, ingineri, proiectanţi, cercetători. • în acest an se asigură califi­carea unui număr de peste 25 000 muncitori. • în primii trei ani ai cincinalu­lui s-au construit circa 32 000 locuri de cazare în cămine şi 5 500 apartamente numai pentru con­structorii din unităţile Ministerului Construcţiilor Industriale. • Planul cincinal 1981—1985 va asigura condiţiile necesare pentru realizarea unui program de inves­tiţii de 1 300—1 350 miliarde lei. • în această perioadă se pre­vede punerea în funcţiune a peste 1 200 capacităţi noi şi moderniza­rea a circa­­ 100 unităţi existente in industrie, realizarea a 375 noi capacităţi în agricultură etc. • Intre preocupările factorilor care participă la procesul de reali­zare a investiţiilor, prioritare vor fi creşterea susţinută a productivi­tăţii muncii pe şantiere, industria­lizarea lucrărilor, dotarea organiza­ţiilor de construcţii cu utilaje de­ mare capacitate; totodată, va fi extinsă execuţia unor capacităţi în regie proprie de către unităţile beneficiare. mi 11 ul JjMl/ ! Noile, minunate cetăţi... j | Aici, bătrîne cetăţi la Carpaţi şi Danubiu, aici ! * Noile minunate cetăţi la noile drumuri de secol, l Aici o pasăre de dreptate , vultur atent şi puternic, \ 1 Aici forum­ul familiei noastre, şi soarele Marele Domn — l ' Aici, acum, la timpul de laudă, să crească statuile ! j 1 Ca-n vechea Eladă, strălucitoare statul înalt pentru Om, i 1 lată-mă cioplind in granit la răspîntii de veac, aici, ■ t Unde voievozi s-au jertfit — suflet de loc ! —, aici ' l In pieţele unde au căzut luptători dăltuiesc \ I Pentru marii anonimi , largi grupuri de piatră vorbitoare. ^ 1 Statul pentru zboruri şi căderi, din marmură­­ albă, roşie, neagră ! i 1 Deci : statui-viteji, statui-bătălii, statui-victorii, 1 t Statui-dreptăţi, statui-libertăţi, statui-glnditori,­­ Statul-răscoală, statul-revoluţie, statuî-viaţă, i 1 Statul-imnuri pentru această istorie ! ; ţ \ • Iată, vă cer: eu sunt Pămîntul, Părintele vostru, i 1 E timpul ca pietrele să prindă chip şi gund, \ E timpul ca pietrele să zboare şi să nască, 1 i E timpul ca din miezul lor să rămînă aici, l j Pentru veşnicie, chipul Marelui Timp 1... t t Radu CARNEd \ INTELECTUALUL ŞI EPOCA SA Permanenta Idealului comunist In vremuri de demult, mulţi se ■străduiseră mă Tnibiile teama de­ re­voluţie. Falsificaseră pentru aceasta revoluţiile ce străjuiau Începuturile epocii moderne şi ale celei contem­porane, revoluţii cărora popoarele, oricum, le spuneau „mari“, le falsi­ficaseră pur­ şi simplu sau le aplati­zaseră, sau le accentuaseră doar ne­­împlinirile. Retroactiv, ne apare lim­pede ce urmăriseră ei rostind cuvin­te mieroase despre evoluţie şi de hu­lire la adresa revoluţiei : să frîneze înaintarea, dacă nu mai puteau s-o oprească. „Stafia comunismului“, celebra ex­presie din Manifestul întemeietorilor şi întemeierilor socialismului ştiinţi­fic, nu face decit să accepte provoca­rea celor aflaţi pe atunci la putere şi uniţi „intr-o sfintă hăituiala -------­împotriva acestei stafii“. Vorba in­jurioasă reprezin­tă implicit o re- ——— ■■ ■ ■ cunoaştere. Ocara ia act de ceea ce nu-i convine şi, in­voluntar, poate să-i reliefeze impor­tanţa. Pentru nefilistin, revoluţia este în­frăţită cu evoluţia, ca încheind-o şi precedind-o totodată. Sau implicin­­du-i-se ca „sarea în bucate“. Revoluţia este opusul len­torii şi stagnării, al lenei şi indolenţei. Revoluţia este actul decis şi decisiv al omului de a se lua in posesiune proprie, de a se elibera de cite o fostă nelibertate, de a se instala în cite o lume descope­rită. Clasele şi naţiunile, societăţile şi omenirea se afirmă şi se recunosc cu deosebire prin intermediul ei. Anul are şi la noi 365 de zile, nu­mai că pentru cei ce am trăit în cu­noştinţă de cauză aceşti din urmă treizeci şi cinci de ani s-au încărcat unele zile cu atitea semnificaţii, in­cit numindu-ne nu mai simţim ne­voia vreunei alte explicitări : 23 Au­gust, 6 Martie, 30 Decembrie, 11 Iu­nie — pină la zilele memorabile ale prezentului însuşi, pe care vom con­tinua apoi să le rememorăm. Cezura care a marcat şi posibilitatea altor multor cezuri ulterioare a fost 23 August, cel din anul 1944, devenit de­­­taţie, după atitea ingratitudini , act e nobilă cutezanţă inaugurind radi­cale reaşezări in care se originează întreaga noastră aşezare contempo­rană. . Pe măsura aprofundării, procesul revoluţiei a ciştigat treptat şi in cu­prindere. Comuniştilor căliţi in ile­galitate li s-au alăturat tot mai mulţi dornici de a impulsiona şi de a înţe­lege prefacerile ce­ se succedau ire­versibil din actul istoric al Eliberării. Printre ei, din ce in ce mai nu­meroşi intelectuali, oameni de cultu­ră cu care se mindrea ţara, scriitori şi artişti, critici şi teoreticieni, gata să slujească revoluţia. Slujirea îi este opusă slugărniciei atunci­ cind pri­veşte o cauză demnă de a i te con­sacra şi cind este, deci, îndreptăţită. Unii se mindresc cu o inţelepţire echivalentă gitui­­rii oricărui ideal din structura lor ----------------------­­intimă. Dimpotri­vă, înţelepciunea la care au dobindit acces — ra­pid sau treptat — int­elect­ual ro­mâni de bază in perioada de după războiul care nimicise şi periclitase atitea existenţe şi acumulări a fost una proprie idealurilor fierbinţi de reconstrucţie şi de construcţie nouă. Nici un motiv pentru cel ataşat op­ţiunilor sale de o viaţă să se dezică retroactiv de aceste idealuri, chiar de cele prea romantice sau naive sau condensind etape şi substituind posi­bilului dorinţa. In raport cu foste realităţi oribile şi pină la viitoare realităţi atrăgătoare care să­ le ţină pe deplin cumpăna, binemeritat mai era şi visul, cel favorabil înaintării, chiar dacă nu practică înaintarea avea să se dovedească mai anevoioasă, mai încîlcită, mai vicleană. Adolescenţa este grăbită, aşteaptă soluţii mira­culoase, vrea reuşite imediate ; dar pentru ce ne-am dezice de ea în plan istoric, de vreme ce nici un plan per­sonal nu o dezavuăm atunci cind o regîndim din perspectiva maturi­tăţii ? ! Trei decenii şi jumătate nu repre­zintă mult un timp pentru o societate ce-şi elaborează statutul ; dar in sub­stanţă ea constituie perioada de for­mare a orinduirii, de constituire a temeiurilor ei. De acum istoria noas­tră contemporană se poate socoti la o vîrstă matură, a bărbăţiei, stăpînă a chiar proiectelor ei instăpiniri. Obişnuim să vorbim de bolile copi­lăriei şi de şcolile adolescenţei ; ma­turitatea e, in orice caz, precumpăni­tor activă, o vrem a activităţilor, pa care un ginditor autohton le-a dorit dominate de „concepţia activistă a culturii“. Acului nucleu de iradiere ajunge munca, i-am putea spune şi facere sau creaţie, dar să-i spunem simplu şi limpede : muncă, printr-un cuvint care trimite la un altul, esen­ţial în sens generic şi particular, muncitor. „Activismul cultural“ a fost exact intuit ca soluţie necesară, anu­me in 1944 cind a şi devenit posibilă; mai avea trebuinţă pentru a se îm­plini treptat de suportul practic care era tocmai muncitorul, statornic in­stalat în miezul activităţilor modela­toare in plan productiv şi formatoare in plan social, muncitorul care sim­boliza direct principiul muncii, lao­laltă cu principiul revoluţiei. (Continuare în pag. a IV-a) Ion IANOŞI ANCHETĂ CETĂŢENEASCĂ Vremea trece, dosarul creşte, iar cetăţeanul se alege cu „Vino inline“ Este normal ca o întreprindere creată anume pentru a servi intere­sele cetăţenilor să-şi consacre toate eforturile slujirii acestui scop, care se constituie in însăşi raţiunea exis­tenţei sale. întreprinderea de con­strucţie şi vînzare a locuinţelor (I.C.V.L.) din Bucureşti are de în­deplinit rolul de intermediar intre cetăţenii care doresc să-şi constru­iască apartamente proprietate per­sonală şi unităţile constructoare. Intre primele sale obligaţii pe care le are figurează­ şi aceea privind so­luţionarea cererilor şi sesizărilor cu care cetăţenii se adresează în scris întreprinderii. In ultima vreme, la redacţie ne-au sosit mai multe semnale critice despre modul defectuos în care I.C.V.L. se ocupă de această impor­tantă latură a contactului său cu cetăţenii. Am primit la redacţie o scrisoare semnată de Ilie Drăgan, din str. Tg. Neamţ, nr. 2 A, bloc 31. El ne scria că de un an de zile se află intr-o corespondenţă permanentă cu I.C.V.L., pentru înlocuirea unei căzi de baie. Mereu a reclamat şi mereu funcţio­narii de la I.C.V.L. au înregistrat : 21 august 1978, cererea nr. 2 732 ; 25 decembrie 1978, cererea nr. 4 034 ; 7 Cum sunt rezolvate cererile şi sesizările la întreprinderea de construcţie şi vînzare a locuinţelor — Bucureşti aprilie 1979, cererea­­nr. 448 ; 6 iunie 1979, cererea nr. 695. Prin martie, anul acesta, semnatarul respectivelor cereri, văzînd că nu au nici un ecou, s-a adresat şi ziarului nostru. Re­dacţia a trimis sesizarea, spre re­zolvare, Consiliului popular muni­cipal, după care tovarăşul Ilie Dră­gan a primit de la I.C.V.L. un răs­puns în care se spunea : „Vă facem cunoscut că şantierul a luat cunoş­tinţă pentru schimbarea căzii de la baie şi urmează ca aceasta să se rea­lizeze în luna mai a.c.“. Semnat M. Tiorsac, director, şi inginer A. Drăgulin, şef serviciu recepţie. O copie a acestui răspuns, insoţită de o adresă a Consiliului popular al mu­nicipiului Bucureşti, a primit şi re­dacţia noastră, prin care am fost înştiinţaţi că termenul final al mon­tării sus-numitei căzi s-a fixat la 30 mai 1979. Aveam toate motivele să conside­răm respectiva cerere rezolvată. Dar iată că la 27 iunie am primit o nouă scrisoare de la acelaşi cititor Ilie Drăgan, din care am aflat că ni­meni de la I.C.V.L. sau din partea constructorului nu i-a călcat încă pragul şi că totul se află în aceeaşi situaţie ca in anul trecut. Pornind pe urmele sesizării, am mers la serviciul „Recepţie“ al _____________Rodica SERBAN (Continuare in pag. a II-a) Cronica săptămânii internă şi internaţională în pagina a IV-a

Next