Scînteia, iulie 1979 (Anul 48, nr. 11464-11489)
1979-07-22 / nr. 11482
PROLETARI DIN TOATE TARILEUNITI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11482 Duminică 22 iulie 1979 6 PAGINI-30 BANI Programul-d directură de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic deschide ample perspective creşterii calitative si perfecţionării economiei, întregii societăţi SPIRIT REVOLUŢIONAR IN ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ! Să promovăm o gîndire mai îndrăzneaţă, mai revoluţionară în ştiinţă, pentru că numai aşa vom putea ţine pasul cu uriaşele descoperiri care au loc în lume, vom putea face să crească contribuţia ştiinţei şi tehnicii româneşti, atît la progresul societăţii noastre socialiste, cit şi la ştiinţa şi civilizaţia mondială NICOLAE CEAUŞESCU A fost dat ieri publicităţii Programul-directivă de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic in perioada 1981—1990 şi direcţiile principale pină in anul 2000, amplu şi Insufleţitor plan de activitate creatoare pus de partid in faţa tuturor oamenilor de ştiinţă, lucratorilor din întreaga reţea a instituţiilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică, inginerilor şi tehnicienilor din timpul activităţii productive, cadrelor din învâţămîntul de toate gradele, tuturor celor care prin intreaga lor activitate sunt chemaţi să îmbogăţească şi mai mult, in anii următori, comoara ştiinţei şi tehnicii româneşti, să asigure promovarea susţinută a progresului tehnic şi ştiinţific in întreaga economie şi viaţă socială. Elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — in concordanţă cu strategia dezvoltării economice şi sociale a României in următoarele decenii — proiectul Programului-directivă a fost dezbătut şi aprobat de Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din 4—5 iulie a.c. Supus, ca şi proiectul de Directive dat recent publicităţii, dezbaterii comuniştilor, oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor din toate sectoarele de activitate, masei largi a oamenilor muncii, Programuldirectivă va fi, in forma lui definitivă, document de lucru al Congresului al XII-lea al partidului. Cu clarviziune ştiinţifică, Programul-directivă dă expresie politicii partidului nostru, concepţiei secretarului său general privind situarea fermă la baza întregii opere de construcţie socialistă şi comunistă din patria noastră a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, transformarea ştiinţei şi tehnologiei intr-un factor hotâritor al dezvoltării economico-sociale a ţării. Prin acesta se realizează o racordare organică a cercetării şi dezvoltării tehnologiei in epocă, legarea lor strinsa de cerinţele dezvoltării economico-sociale a ţării, în ritmurile ei caracteristice, de o impetuozitate fără precedent. Niciodată în istoria sa omenirea nu a cunoscut un atît de amplu şi vertiginos proces de acumulări cantitative şi calitative in domeniul cunoaşterii ca in zilele noastre. Ceea ce altădată păreau visuri, lucruri ţinând de domeniul fantasticului, sunt astăzi fapte împlinite, palpabile şi care nu mai miră pe nimeni. Omul a ajuns in Cosmos, a călcat cu piciorul pe Lună şi nu este departe timpul cind va cunoaşte tot mai amănunţit ceea ce se petrece pe alte corpuri cereşti. Cu aceeaşi cutezanţă, mintea umană s-a avintat in cunoaşterea microcosmosului, in dezlegarea celor mai intime taine ale materiei, scotind la iveală şi punind la lucru in folosul societăţii forţele nebănuite pină nu de mult ale nucleului atomic. S-au produs adevărate revoluţii în domeniul chimiei, al biologiei, al altor ramuri ale ştiinţei. Maşinile electronice de calcul au revoluţionat integral mijloacele de conducere a proceselor din economie şi din diverse sectoare ale vieţii sociale. Suntem martorii existenţei maşinilor ginditoare, care pun probleme şi dau răspunsuri ţinind de domeniul unor sfere înalte ale inteligenţei. Intr-un cuvînt, contemporaneitatea este martora celei mai spectaculoase şi mai prodigioase revoluţii ştiinţifico-tehnice din cite a cunoscut societatea omenească. Este pe deplin învederat faptul că ştiinţa şi tehnica reprezintă, in epoca contemporană, o importantă forţă de producţie. Fără intervenţia activă în economie a rezultatelor muncii din laboratoarele cercetătorilor este de neconceput progresul în industrie, în agricultură, în oricare ramură de bază a unei economii moderne. Adevăr ce se relevă plenar, într-o multitudine de expresii faptice, în economia noastră socialistă, care se sprijină pe tot ceea ce este mai nou, mai revoluţionar in (Continuare în pag. a II-a) Desen de GH. CĂLĂRAŞU DEZVOLTAREA AGRICULTURII una din cele mai importante priorităţi ale viitorului plan cincinal „In perioada 1981-1985 se va asigura accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii ca una din cele mai importante priorităţi ale planului cincinal, de care depinde însăşi dezvoltarea industriei, a întregii economii naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor“. DIN PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R. Transformarea socialistă a agriculturii — în aceste zile se împlinesc trei decenii de la constituirea primelor cooperative agricole de producţie — a reprezentat o măreaţă victorie a politicii agrare a partidului nostru, un proces revoluţionar de mare însemnătate în efortul de făurire a economiei socialiste unitare. S-au creat astfel premisele dezvoltării mai rapide a acestei ramuri de bază a economiei, care la rîndul ei îşi aduce o contribuţie tot mai importantă la sporirea avuţiei naţionale, la progresul general al ţării. Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. deschide în faţa agriculturii perspectiva unor noi şi însemnate acceleraţii. La recenta plenară a C.C. al P.C.R., referindu-se la necesitatea dezvoltării unei agriculturi moderne, intensive, de mare randament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Este necesar să realizăm o nouă revoluţionare a activităţii agricole avind in vedere că şi aici am realizat mari acumulări cantitative. Să obţinem acum transformarea acestor acumulări într-o calitate nouă, care să se materializeze in creşterea producţiei de cereale şi plante tehnice, in legumicultura, viticultură, zootehnie". Este drumul luminos pe care îl prefigurează cu claritate partidul nostru, drumul bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. MARILE ACUMULĂRI - BAZĂ PUTERNICĂ PENTRU TRECEREA LA O NOUĂ CALITATE ŞI ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ Creşterea producţiei de cereale (în milioane tone) 1950 5,1 1962 9,8 1978 18,8 1985 27-28 In pagina a lil a, reportajul După 20 de ani, pe „Şoseaua milionarilor46 Creşterea investiţiilor (în miliarde lei) 1951—1955 6,4 1961—1965 37,4 1976—1980 125 1981-1985 133 ASTĂZI ESTE „ZIUA CONSTRUCTORULUI“ Pe schelele tot mai înalte ale anilor ce vin Astăzi sărbătorim, împreună cu întregul popor, „Ziua constructorului", instituită cu mai bine de un deceniu în urmă, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Ziua constructorului" din acest an hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a cincinalului are loc în condiţiile în care oamenii muncii din toate sectoarele de activitate se pregătesc să întîmpine cu realizări remarcabile a 35-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XII-lea al partidului. • In perioada 1976—1980 se Investesc circa 1 000 miliarde iei — volum aproape egal cu cel realizat în ultimele trei cincinale. • în acest cincinal vor fi puse în funcţiune 2 700 de noi capacităţi productive importante, estimîndu-se că fondurile fixe în economia naţională vor ajunge, în 1980, la aproape 2 000 miliarde lei, din care peste 70 la sută sunt puse în funcţiune în ultimul deceniu. • Pentru populaţie se construiesc circa 1 milion de apartamente ; de asemenea, se vor da în folosinţă noi spaţii pentru învăţămînt, grădiniţe, spitale, se vor realiza ample lucrări edilitar-gospodăreşti. • In 1979, an hotărâtor al cincinalului în domeniul investiţiilor, vor fi date în exploatare 800 obiective şi capacităţi importante în industrie şi agricultură. • Detaşamentul constructorilor numără în prezent peste 900 000 de muncitori, ingineri, proiectanţi, cercetători. • în acest an se asigură calificarea unui număr de peste 25 000 muncitori. • în primii trei ani ai cincinalului s-au construit circa 32 000 locuri de cazare în cămine şi 5 500 apartamente numai pentru constructorii din unităţile Ministerului Construcţiilor Industriale. • Planul cincinal 1981—1985 va asigura condiţiile necesare pentru realizarea unui program de investiţii de 1 300—1 350 miliarde lei. • în această perioadă se prevede punerea în funcţiune a peste 1 200 capacităţi noi şi modernizarea a circa 100 unităţi existente in industrie, realizarea a 375 noi capacităţi în agricultură etc. • Intre preocupările factorilor care participă la procesul de realizare a investiţiilor, prioritare vor fi creşterea susţinută a productivităţii muncii pe şantiere, industrializarea lucrărilor, dotarea organizaţiilor de construcţii cu utilaje de mare capacitate; totodată, va fi extinsă execuţia unor capacităţi în regie proprie de către unităţile beneficiare. mi 11 ul JjMl/ ! Noile, minunate cetăţi... j | Aici, bătrîne cetăţi la Carpaţi şi Danubiu, aici ! * Noile minunate cetăţi la noile drumuri de secol, l Aici o pasăre de dreptate , vultur atent şi puternic, \ 1 Aici forumul familiei noastre, şi soarele Marele Domn — l ' Aici, acum, la timpul de laudă, să crească statuile ! j 1 Ca-n vechea Eladă, strălucitoare statul înalt pentru Om, i 1 lată-mă cioplind in granit la răspîntii de veac, aici, ■ t Unde voievozi s-au jertfit — suflet de loc ! —, aici ' l In pieţele unde au căzut luptători dăltuiesc \ I Pentru marii anonimi , largi grupuri de piatră vorbitoare. ^ 1 Statul pentru zboruri şi căderi, din marmură albă, roşie, neagră ! i 1 Deci : statui-viteji, statui-bătălii, statui-victorii, 1 t Statui-dreptăţi, statui-libertăţi, statui-glnditori, Statul-răscoală, statul-revoluţie, statuî-viaţă, i 1 Statul-imnuri pentru această istorie ! ; ţ \ • Iată, vă cer: eu sunt Pămîntul, Părintele vostru, i 1 E timpul ca pietrele să prindă chip şi gund, \ E timpul ca pietrele să zboare şi să nască, 1 i E timpul ca din miezul lor să rămînă aici, l j Pentru veşnicie, chipul Marelui Timp 1... t t Radu CARNEd \ INTELECTUALUL ŞI EPOCA SA Permanenta Idealului comunist In vremuri de demult, mulţi se ■străduiseră mă Tnibiile teama de revoluţie. Falsificaseră pentru aceasta revoluţiile ce străjuiau Începuturile epocii moderne şi ale celei contemporane, revoluţii cărora popoarele, oricum, le spuneau „mari“, le falsificaseră pur şi simplu sau le aplatizaseră, sau le accentuaseră doar neîmplinirile. Retroactiv, ne apare limpede ce urmăriseră ei rostind cuvinte mieroase despre evoluţie şi de hulire la adresa revoluţiei : să frîneze înaintarea, dacă nu mai puteau s-o oprească. „Stafia comunismului“, celebra expresie din Manifestul întemeietorilor şi întemeierilor socialismului ştiinţific, nu face decit să accepte provocarea celor aflaţi pe atunci la putere şi uniţi „intr-o sfintă hăituiala -------împotriva acestei stafii“. Vorba injurioasă reprezintă implicit o re- ——— ■■ ■ ■ cunoaştere. Ocara ia act de ceea ce nu-i convine şi, involuntar, poate să-i reliefeze importanţa. Pentru nefilistin, revoluţia este înfrăţită cu evoluţia, ca încheind-o şi precedind-o totodată. Sau implicindu-i-se ca „sarea în bucate“. Revoluţia este opusul lentorii şi stagnării, al lenei şi indolenţei. Revoluţia este actul decis şi decisiv al omului de a se lua in posesiune proprie, de a se elibera de cite o fostă nelibertate, de a se instala în cite o lume descoperită. Clasele şi naţiunile, societăţile şi omenirea se afirmă şi se recunosc cu deosebire prin intermediul ei. Anul are şi la noi 365 de zile, numai că pentru cei ce am trăit în cunoştinţă de cauză aceşti din urmă treizeci şi cinci de ani s-au încărcat unele zile cu atitea semnificaţii, incit numindu-ne nu mai simţim nevoia vreunei alte explicitări : 23 August, 6 Martie, 30 Decembrie, 11 Iunie — pină la zilele memorabile ale prezentului însuşi, pe care vom continua apoi să le rememorăm. Cezura care a marcat şi posibilitatea altor multor cezuri ulterioare a fost 23 August, cel din anul 1944, devenit detaţie, după atitea ingratitudini , act e nobilă cutezanţă inaugurind radicale reaşezări in care se originează întreaga noastră aşezare contemporană. . Pe măsura aprofundării, procesul revoluţiei a ciştigat treptat şi in cuprindere. Comuniştilor căliţi in ilegalitate li s-au alăturat tot mai mulţi dornici de a impulsiona şi de a înţelege prefacerile ce se succedau ireversibil din actul istoric al Eliberării. Printre ei, din ce in ce mai numeroşi intelectuali, oameni de cultură cu care se mindrea ţara, scriitori şi artişti, critici şi teoreticieni, gata să slujească revoluţia. Slujirea îi este opusă slugărniciei atunci cind priveşte o cauză demnă de a i te consacra şi cind este, deci, îndreptăţită. Unii se mindresc cu o inţelepţire echivalentă gituirii oricărui ideal din structura lor ----------------------intimă. Dimpotrivă, înţelepciunea la care au dobindit acces — rapid sau treptat — intelectual români de bază in perioada de după războiul care nimicise şi periclitase atitea existenţe şi acumulări a fost una proprie idealurilor fierbinţi de reconstrucţie şi de construcţie nouă. Nici un motiv pentru cel ataşat opţiunilor sale de o viaţă să se dezică retroactiv de aceste idealuri, chiar de cele prea romantice sau naive sau condensind etape şi substituind posibilului dorinţa. In raport cu foste realităţi oribile şi pină la viitoare realităţi atrăgătoare care să le ţină pe deplin cumpăna, binemeritat mai era şi visul, cel favorabil înaintării, chiar dacă nu practică înaintarea avea să se dovedească mai anevoioasă, mai încîlcită, mai vicleană. Adolescenţa este grăbită, aşteaptă soluţii miraculoase, vrea reuşite imediate ; dar pentru ce ne-am dezice de ea în plan istoric, de vreme ce nici un plan personal nu o dezavuăm atunci cind o regîndim din perspectiva maturităţii ? ! Trei decenii şi jumătate nu reprezintă mult un timp pentru o societate ce-şi elaborează statutul ; dar in substanţă ea constituie perioada de formare a orinduirii, de constituire a temeiurilor ei. De acum istoria noastră contemporană se poate socoti la o vîrstă matură, a bărbăţiei, stăpînă a chiar proiectelor ei instăpiniri. Obişnuim să vorbim de bolile copilăriei şi de şcolile adolescenţei ; maturitatea e, in orice caz, precumpănitor activă, o vrem a activităţilor, pa care un ginditor autohton le-a dorit dominate de „concepţia activistă a culturii“. Acului nucleu de iradiere ajunge munca, i-am putea spune şi facere sau creaţie, dar să-i spunem simplu şi limpede : muncă, printr-un cuvint care trimite la un altul, esenţial în sens generic şi particular, muncitor. „Activismul cultural“ a fost exact intuit ca soluţie necesară, anume in 1944 cind a şi devenit posibilă; mai avea trebuinţă pentru a se împlini treptat de suportul practic care era tocmai muncitorul, statornic instalat în miezul activităţilor modelatoare in plan productiv şi formatoare in plan social, muncitorul care simboliza direct principiul muncii, laolaltă cu principiul revoluţiei. (Continuare în pag. a IV-a) Ion IANOŞI ANCHETĂ CETĂŢENEASCĂ Vremea trece, dosarul creşte, iar cetăţeanul se alege cu „Vino inline“ Este normal ca o întreprindere creată anume pentru a servi interesele cetăţenilor să-şi consacre toate eforturile slujirii acestui scop, care se constituie in însăşi raţiunea existenţei sale. întreprinderea de construcţie şi vînzare a locuinţelor (I.C.V.L.) din Bucureşti are de îndeplinit rolul de intermediar intre cetăţenii care doresc să-şi construiască apartamente proprietate personală şi unităţile constructoare. Intre primele sale obligaţii pe care le are figurează şi aceea privind soluţionarea cererilor şi sesizărilor cu care cetăţenii se adresează în scris întreprinderii. In ultima vreme, la redacţie ne-au sosit mai multe semnale critice despre modul defectuos în care I.C.V.L. se ocupă de această importantă latură a contactului său cu cetăţenii. Am primit la redacţie o scrisoare semnată de Ilie Drăgan, din str. Tg. Neamţ, nr. 2 A, bloc 31. El ne scria că de un an de zile se află intr-o corespondenţă permanentă cu I.C.V.L., pentru înlocuirea unei căzi de baie. Mereu a reclamat şi mereu funcţionarii de la I.C.V.L. au înregistrat : 21 august 1978, cererea nr. 2 732 ; 25 decembrie 1978, cererea nr. 4 034 ; 7 Cum sunt rezolvate cererile şi sesizările la întreprinderea de construcţie şi vînzare a locuinţelor — Bucureşti aprilie 1979, cerereanr. 448 ; 6 iunie 1979, cererea nr. 695. Prin martie, anul acesta, semnatarul respectivelor cereri, văzînd că nu au nici un ecou, s-a adresat şi ziarului nostru. Redacţia a trimis sesizarea, spre rezolvare, Consiliului popular municipal, după care tovarăşul Ilie Drăgan a primit de la I.C.V.L. un răspuns în care se spunea : „Vă facem cunoscut că şantierul a luat cunoştinţă pentru schimbarea căzii de la baie şi urmează ca aceasta să se realizeze în luna mai a.c.“. Semnat M. Tiorsac, director, şi inginer A. Drăgulin, şef serviciu recepţie. O copie a acestui răspuns, insoţită de o adresă a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, a primit şi redacţia noastră, prin care am fost înştiinţaţi că termenul final al montării sus-numitei căzi s-a fixat la 30 mai 1979. Aveam toate motivele să considerăm respectiva cerere rezolvată. Dar iată că la 27 iunie am primit o nouă scrisoare de la acelaşi cititor Ilie Drăgan, din care am aflat că nimeni de la I.C.V.L. sau din partea constructorului nu i-a călcat încă pragul şi că totul se află în aceeaşi situaţie ca in anul trecut. Pornind pe urmele sesizării, am mers la serviciul „Recepţie“ al _____________Rodica SERBAN (Continuare in pag. a II-a) Cronica săptămânii internă şi internaţională în pagina a IV-a