Scînteia, iulie 1979 (Anul 48, nr. 11464-11489)
1979-07-01 / nr. 11464
SCINTEIA - duminică 1 iulie 1979 ANegi^rcf .ipc# p98®f în toate judetele - o producţie industrială de peste 10 miliarde lei? ! Oamenii au aplaudat bucuroşi cind în cuvîntare s-a spus ca va un puternic centru industrial ...ŞI AU AVUT DREPTATE! Există, să recunoaştem, o anume rezistenţă a locurilor pe care le călcăm mai rar la dialogul superficial, la cunoaşterea din intîmplare. Botoşanii intră in această categorie. N-ajungem toată ziua în acest cap de ţară Şi poate de aici convingerea cu care noi, bucureştenii, plecăm la drum stăpiniţi de sentimentul că vom regăsi acolo, in septentrionul moldav, lucruri ştiute, cel mult bine aşezate de vreme, evenimente si intimplări de toată ziua. Prejudecată uşor pulverizată de faptul privit de aproape, la el acasă, imaginile livreşti, oricit de încărcate, de convingătoare s-ar dori, iată-le incomplete, desperecheate, deloc capabile să ofere conturul cotidian al vieţii din aşezările numeroase risipite pe colinele ce curg liniştit, ca un văl de borangic abia mişcat de vint, unind malul Siretului cu Prutul. Informaţiile cu care vii de departe, chiar bogate, aduse la zi, te pot conduce cel mult in anticamera realităţii acestei realităţi bogate, palpitante, spectaculoase, uşor de înţeles doar venind aici, călcind cu piciorul locurile pe care cincinalul actual se ambiţionează să le retuşeze până la dificultatea de a le mai recunoaşte. Abia s-a intors de la Bucureşti, a participat acolo la o importanta consfătuire la Comitetul Central. Cînd ii solicităm pentru scurtă vreme atenţia, se scuză atu cit să poată afla cum merg treburile judeţului, mai ales cele care privesc direct planul la zi in industrie, pe şantiere, pe cimpurile pline cu recoltă, doritoare de ploaie. Ne aflăm, in sfirşit, faţă în faţă şi propunem tovarăşului Haralambie ALEXA, prim-secretar Comitetului judeţean de partid, să deschidem, împreună, această poartă in lumea prefacerilor care au loc in ţinutul Botoşanilor. — Să presupunem, tovarăşe primsecretar, că cititorii rubricii de faţă, organizată de ziarul nostru în perioada cind întreaga ţară se pregăteşte să aniverseze 35 de ani de la eliberare, n-au avut pina acum prilejul să viziteze judeţul dv. Ce le-aţi sugera să ştie, din capul locului, pentru a se familiariza cu chipul de azi al Botoşanilor ? — Obişnuit, cind trecem prima dată pragul unei case, sintem îndemnaţi să luăm lucrurile aşa cum ni se înfăţişează ochilor. Cei care abia sosesc in judeţul Botoşani — şi trebuie să spun că, spre satisfacţia noastră, sint cu zecile de mii in fiecare an, din toate judeţele tării, din alte ţari , vor proceda, in mod firesc, in acelaşi fel. Dar o înţelegere corespunzătoare a realităţilor cu care vin in contact este posibilă, cred eu, subliniind, completind imaginea oraşelor si satelor noastre de azi, a platformelor industriale, a noilor cartiere de locuinţe cu citeva elemente comparative, indispensabile. De la constituirea ca judeţ, beneficiind din plin de roadele politicii partidului de repartizare armonioasă, echilibrată a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, Botoşanii au cunoscut o amplă dezvoltare. Realizăm in momentul de fată o producţie industrială de peste 4,5 ori mai mare decit in 1948, fondurile fixein această perioadă crestind de 3,7 ori. S-a dezvoltat agricultura, s-au modernizat transporturile. Fată de 1950, producţia industrială este in acest an de peste 10 de ori mai mare, iar producţia agricolă — de 3 ori mai bogată. De cite ori recapitulăm asemenea comparaţii, ne dăm seama că ele pot surprinde în şi mai mare măsură, nu în primul rînd pe cel ce ne vizitează întîia dată, ci mai degrabă pe cunoscătorul acestor locuri, pe cel ce le ştie, aşa cum arătau ele cu zece, cu cincisprezece ani in urmă. Cit priveşte sfirşitul actualului cincinal, putem spune, fără să exagerăm, că el ne va surprinde, prin forţa sa transformatoare, chiar pe noi, pe oamenii din judeţ. — Vorbiţi-ne chiar despre asta : cum va arăta judeţul Botoşani sub înrîurirea celor zece miliarde lei producţie industrială pe care trebuie s-o realizeze anul viitor ? — Aş vrea să subliniez o realitate, deosebit de scumpă nouă, celor din această parte a ţării. Dacă Botoşanii au ajuns lanivelul de dezvoltare economico-socială de astăzi, dacă el va ajunge să cunoască în curând o înflorire greu de bănuit chiar la constituirea sa ca judeţ, dacă noi am reuşit să rezolvăm bine dificultăţile pe care le-a presupus această ascensiune neaşteptată, proprie, de altfel, autor altor judeţe, aceasta se datorează sprijinului multilateral, permanent, primit din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Vizitele sale de lucru, des repetate, au fost de fiecare dată înitilniri rodnice cu cei ce muncesc în industria şi agricultura judeţului, îndemnul primului om al ţării a dinamizat energiile, a mobilizat pe toţi oamenii muncii. De altfel, nu găsesc lipsit de interes să amintesc un fapt emoţionant, adine întipărit în inimi . „Clopotul“, ziarul care apare şi azi la Botoşani, publica în ziua de 30 septembrie 1934 un vehement protest, ridicindu-se în apărarea tînârului muncitor Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşilor săi, victime ale unei „barbare opresiuni săvîrşite de organele poliţieneşti“. Plecam de la acest fapt episodic, vrind să înţelegeţi mai bine bucuria cu care a fost intîmpinat întotdeauna la Botoşani secretarul general al partidului. Vrem să înţelegeţi cu cită satisfacţie au fost primite indicaţiile date, măsurile stabilite pentru dezvoltarea multilaterală a judeţului. Cu cit entuziasm au fost aplaudate cuvintele sale cînd in cuvintarea rostită a spus : „Acest cincinal creează condiţii ca Botoşanii să devină un puternic centru industrial al Moldovei“. Momentul este aproape. Pentru a realiza o producţie industrială de peste zece miliarde lei, ritmul mediu anual de creştere prevăzut pentru judeţul nostru în actualulcincinal este de: 26 la sută ! V-aş ruga să reţineţi că în perioada 1979—1980 avem de realizat un volum de investiţii in valoare de 5,5 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că, în ultimii doi ani ai cincinalului, se investeşte mai mult decit intr-un întreg deceniu, şi prin urmare în 1980 vom dubla producţia industrială realizată în 1978. O dezvoltare puternică vor cunoaşte şi agricultura, comerţul, construcţia de locuinţe. De altfel, trebuie subliniat că din 1968 s-au construit pentru oamenii muncii din judeţ peste 11 700 apartamente şi 3 600 de locuri in căminele de nefamilişti. In actualul cincinal se construiesc 14 300 apartamente, din care 1 300 in viitoarele centre urbane — Bucecea, Flăminzi, Ştefăneşti. — Scadenţa acestui impresionant program de prefaceri social-economice este destul de aproape. Mai avem in faţă doar un an si jumătate. — Bănuiesc ce vreţi să mă întrebaţi. „Numărătoarea inversă“, invocată în împrejurări de acest fel, a început de multă vreme. Numărăm zilele şi ceasurile de lucru, astfel incit această preredere, de importanţă cardinală pentru dezvoltarea judeţului, pentru bunăstarea locuitorilor lui, să fie îndeplinită întocmai. Trebuie să atingem in aceşti doi ani un ritm de creştere impresionant — 32 la sută în 1979 şi 50 la sută anul viitor. Convingerea mea este fermă : va fi realizat ! Cunosc oamenii care lucrează aici, ştiu ce pot face. Stă în puterea noastră, a tuturor să ajungem in acest cincinal la o producţie de zece miliarde lei. Ne stăruiem minte cuvintele interlocutorului nostru, ne însoţim cu ele în drumurile pe care le străbatem în judeţ. Ne convingem cită dreptate avea, spunind că primii surprinşi de ceea ce văd azi pe plaiurile Botoşanilor sunt cei ce ştiau înfăţişarea locurilor. Poate nicăieri lucrul acesta nu apare mai pregnant, mai plin de relief ca in oraşul de reşedinţă al judeţului, în acea zonă a sa care, asemeni locomotivei, trage totul după sine, intr-un mers decis, încărcat de semnificaţii : platforma industrială. Cînd vizitam pentru prima dată Botoşanii, era înainte de constituirea judeţului, ne întîmpina în această margine de oraş „Moldova“, uzina textilă apărută in 1949, ca un ghiocel ce anunţa primăvara industrializării. De sub zăplazurile sale începea cimpul deschis spre casele Cătămărăştilor, însoţiţi de inginerul Emil Leonte, activist al comitetului judeţean de partid, omul care ştie ,,ca pe apă“ tot ce mişcă pe şantierele Botoşanilor, căutăm să ne dumirim unde suntem. Căutăm din ochi uzina textilă „Moldova“ . Aceea este integrata de ţesături subţiri tip in, în marginea şoselei, halele cu miros de var proaspăt. Sunt intr-adevăr prea aproape de oraş ca să aparţină uzinelor textile. Ne mutăm privirea alături. — Acolo e ţesătoria de bumbac. Şoseaua curge mai departe, dar, şi de o parte şi de cealaltă, construcţiile industriale se aliniază după o ordine ascunsă privirii întâmplătoare. „Moldova" patronează zona, cu aerul decanului de virstă. De sus, de la ultimul etaj al uneia din noile clădiri, scrutăm împrejurimile. Ne simţim in faţa unei machete, deasupra căreia braţul se mişcă cu lejeritate, indicînd cu precizie adrese neştiute nouă piuă atunci : — I.A.T.C.-ul, întreprinderea de utilaje şi piese de schimb, ,,Electrocontact“, întreprinderea de izolatori, întreprinderea mecanică». Adrese industriale de dată recentă, într-o geografie economnică cutotul nouă, cu file numeroase, unele încă nescoase definitiv de sub teascul tipografiei. Va să zică,d in 1949, o singură întreprindere —■, cea textilă, des citată, unitate ■ de referinţă, unitate simbol. Cind au apărut toate acestea ? Şi cu ce efecte ? în cincinalul trecut, în Botoşani au avut loc creşteri mai mari decit in toate cele patru cincinale anterioare luate la un loc. Valoarea investiţiilor alocate — 4,1 miliarde lei, în actualul cincinal, pentru dezvoltarea sa multilaterală, Botoşanii beneficiază de investiţii de peste 10,2 miliarde lei. Comparaţiile devin, de la un punct, desuete. Volumul producţiei industriale la nivelul judeţului este de aproape 70 de ori mai mare decit în anul naţionalizării. întreaga producţie de atunci se realizează azi doar in 5 zile. Va trebui spus, prin urmare, că numai in ultimii doi ani ai acestui cincinal sunt programate să intre în funcţiune 32 de noi capacităţi productive. La Botoşani, la Dorohoi, la Darabani, la Săveni. Instaurarea definitivă a industriei s-a produs, acum se desfăşoară cu osirdie ofensiva pentru răspindirea ei de-a lungul şi de-a latul judeţului. Ne-a căzut sub ochi un marginal paginat stăruitor de la o vreme in ziarul local „Clopotul“. „Pe aici trece drumul spre cele 10 miliarde lei producţie industrială“. Cine sunt asemenea locuri ? Numeroase, despre cele mai importante am şi amintit, în citeva ne-am oprit mai pe îndelete. ...I.A.T.C. Nu, n-are nici o, legătură cu laboratorul actoricesc din Capitală. Botoşănenii au găsit această formulă pentru a uşura referinţele la întreprinderea de articole tehnice din cauciuc. Emoţia startului, conform termenului planificat, foarte aproape, prezidează întreaga activitate pe şantier. Doi oameni avizaţi, reprezentantul constructorului — inginerul-şef de şantier Teodor Simionescu şi al beneficiarului — directorul adjunct Vasile Dascălu, ne familiarizează cu ce se intimplă aici, acum. Atelierul pentru benzi de cauciuc se află în stadiu avansat. „Totul depinde de utilajele de la I.M.G.B., unde știm că se depun eforturi de lăudat“. „In această groapă își vor afla amplasamentul presele pentru vulcanizare“. „Zona va fi închisa pentru a avea front de lucru la iarnă“. Am ajuns în atelierul de articole profilate. Utilajele există. „Problema e să termine constructorul la timp“. Ce zice constructorul ? „Nu avem probleme“. „Secția va trebui să producă la 30 august“. ..O facem !“. In sectorul unde se vor realiza garnituri presate, utilajele se montează. Pardoselile sunt pregătite, ca şi racordurile. Producţia va începe la timp ? „Hala, după cum vedeţi, e aproape finisată“. Ieşim afară, trecem pegleile răscolite de roţile maşinilor de mare tonaj, pentru a ajunge la „utilităţi“. Auzim, pentru a nu ştiu cita oară : „Faţă de necesarul punerilor în funcţiune din acest an, nu avem probleme !“. O macara, ca o emblemă, sfredeleşte cerul in apropierea intrării. Un fel de sigiliu, la finele unui document pe care sunt scrise aceleaşi cuvinte, ca un laitmotiv : nu avem probleme ! Care ar vrea să însemne : dacă sunt şi sunt destule, punem mina să te rezolvăm. Doar sunt ale noastre. ...„Electrocontact“. Trecem prin holul fabricii intrate in funcţiune acum cîţiva ani, citim cu respectul cuvenit textul diplomei acordate in cadrul „Cvitării României“ unui colectiv de proiectanţi şi executanţi, privim sutele de femei concentrate asupra punctelor de lucru în halele „vechi“ şi ne interesăm, cum am declarat încă de la început, demersul investiţiei noi. — Necazuri au fost, recunoaşte deschis maistrul Dumitru Prodan, secretarul organizaţiei de partid. Mai sunt. Dar vrem ca pină din septembrie să creăm condiţii pentru a monta utilajele. — Le aveţi ? — Va trebui să le avem. Le aşteptăm de la „Independenţa“ Sibiu şi „Imatex“ Tg. Mureş. — Ştiu furnizorii despre ce e vorba, ne subliniază şeful biroului investiţii, Gh. Pleşcan, făcîndu-ne să înţelegem că nici măcar nu trebuie să le amintim în ce constau, concret, datoriile. Se mută, din mers, utilajele, fiind reamplasate în flux. Spaţiile noi sunt ocupate treptat, pe măsură ce constructorul schimbă, cu ambele braţe, semaforul pe verde. Directorul adjunct Ion Moroşan nu omite să precizeze : multe lucrări le face beneficiarul d in regie proprie. Cu atit mai bine pentru soarta investiţiei, programată să preia pe umerii săi, din această toamnă, o parte din „grija“ celor peste şapte miliarde lei, cit trebuie să producă Botoşanii, înainte de a intra in linia dreaptă a anului viitor. Sunt fotograme ale unei obişnuite zile de muncă. Sunt părţi disparate ale unui întreg pe care l-am putea numi in multe feluri, dar cel mai mult ne place să-l vedem întruchipat în gestul plin de responsabilitate al omului care ştie şi vrea să arate că a înţeles acest lucru, un lucru de mare însemnătate pentru judeţ,in lucru sintetizat atit de plastic in genericul formulat de colegii noştri botoşăneni . Pe aici trece drumul spre cele 10 miliarde lei producţie industrială. Departe de a fi nişte piste de beton pe care să se poată merge fără efort şi fără bătaie de cap, fără probleme care să solicite mintea, fără să ceară transpiraţie, alergătură, acestea sunt, mai presus de orice, nişte puncte fierbinţinte acestui moment and Botoşanii trec cel mai dificil examen din existenţa lor. Examenul maturităţii, la disciplina definită cu claritate VIITOR. Ştiind acest lucru, comuniştii judeţului, toţi oamenii muncii din aceste locuri ostenesc cu gindul la nota maximă ce şi-o doresc in catalogul de progres şi civilizaţie pe care-l completează cu mina lor. ’ Să le spunem şi noi, odată cu toţi cei ce le urmăresc şi le stimează efortul, succes ! Neagu UDROIU Florea CEAUŞESCU Foto : Sandu Cristian Electrocontact, una din noile întreprinderi de pe noua platformă industrială a Botoşanilor PAGINA 3 ma mmicmim DE MAS. Ne îndreptăm, cu admiraţie şi respect, gîndurile spre sutele de mii de muncitori, maiştri şi specialişti ■ care lucrează în această ramură de mare importanţă, cea mai dinamică a economiei naţionale. Ne bucurăm odată cu ei pentru succesele de prestigiu obţinute în acest an, contribuţie de preţ la bilanţul cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Suntem, alături de ei, în eforturile pe care le fac in vederea înfăptuirii integrale a sarcinilor ce le revin, pentru dezvoltarea economiei româneşti, asigurarea progresului multilateral al ţării. Din toată inima, calde felicitări şi succes! • Producţia realizată de industria construcţiilor de maşini în anul 1978 este de 1,3 ori mai mare decit in 1975 şi de 28 de ori fată de 1950. • Producţia întregului an 1938 se realizează astăzi iu numai două zile. • La sfîrşitul actualului cincinal, producţia va fi de 1,9 ori mai mare decit in 1975 şi de 4 ori mai mare decit in 1970. • In acest an, produsele industriei construcţiilor de maşini se exportă în 106 ţări. efert! • Constructorii de utilaje din Ploieşti aruncă din nou mănuşa competitorilor de pretutindeni. Ultima lor creaţie se numeşte instalaţie de foraj puţuri miniere cu diametre mari şi promite avartaje diverse, intre care şi acela al valorificării unor mine greu accesibile. După cum se vede, cei pricepuţi nu cunosc noţiunea de inaccesibil. • Navaliştii din Drobeta- Turnu Severin au lansat, de la începutul anului, la fiecare şase zile un vas nou. Multe alte rezultate obţinute aici ne îndreptăţesc sa credem că pe cheiurile din vecinătatea Porţilor de Fier bate fără ostenire „vîntul bun" al hărniciei. • Specialiștii de la I.C.P.E. oferă o soluție autohtonă pentru înlocuirea cablajelor clasice cu circuite imprimate pe suporturi flexibile. Folosite In industria automobilelor, noile echipamente „imprimă" consumurilor materiale un salt convenabil pe „circuitul" economisirii. Anual, valoarea economiilor se ridică la 37 milioane lei. • NITRION 10 — este o instalaţie de nitrurare prin bombardament ionic, recent scoasă în lume de constructorii de maşini bucureşteni. Ea asigură duritate mare suprafeţei pieselor tratate termochimic, dar se arată în acelaşi timp „aură" şi cu risipa de energie, coborind consumul, faţă de alte metode,cu 30—50 la sută. • Sigiliu de marca in construcţia noastră de maşini, Reşiţa îşi spune cuvintul in creşterea performanţelor utilajelor de mare tehnicitate. Prin îmbunătăţiri constructive, hidroagregatul de 175 MW, ce va fi montat in Retezat, pe Rîul Mare, a fost „învăţat" să se învirte mai repede, cedind vizibil din greutate, circa 200 de tone. Un cuvint greu, dar, suntem siguri, nu şi ultimul. Promoţiile „Electroputerii“ în acest an se împlinesc trei decenii de la înfiinţarea întreprinderii „Electroputere“ din Craiova, unitate care avea să devină, in anii contemporani nouă, o puternică citadelă a industriei electrotehnice româneşti . „Electroputere“ realizează doar într-o lună intreaga valoare a producţiei industriale obţinute în municipiul Craiova în anul 1960. Modernitate — calitate — diversitate : iată „triunghiul de aur“ al activităţii desfăşurate aici, de la directorul general la muncitor. Dovada ? In actualul cincinal, paralel cu sporirea substanţială a producţiei (faţă de 1950, producţia întreprinderii a crescut de 557 de orii şi a competitivităţii acesteia pe pieţele externe (peste 25 la sută din producţie se exportă în 35 de state ale lumii), constructorii de maşini de la „Electroputere" au acţionat cu ■ răspundere in vederea diversificării mai accelerate a nomenclatorului de fabricaţie. Faptul că ponderea produselor noi şi reproiectate va ajunge anul viitor la 66 la sută (la majoritatea grupelor de produse ciclul de înnoire este de circa 5 ani) demonstrează hotărirea oamenilor muncii de aici, în frunte cu cei peste 5 000 de comunişti, de a transpune neabătut in viaţă indicaţiile date în această direcţie de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru din 1975.. Indicaţiile şefului statului au devenit cuvint de ordine în activitatea celor ce muncesc în această unitate considerată „navă amiral“ a industriei noastre electrotehnice. Desprindem din cronica întrecerii socialiste „la zi“, amplificată acum, in pragul celei de-a 35-a aniversări a eliberării patriei , de la fabrica de aparataj electric de înaltă tensiune a fost livrat întrerupătorul electric cu numărul de fabricaţie 80 000 ; la fabrica de maşini electrice rotative a început fabricaţia celui de-al 61 500- lea motor electric; colectivul fabricii de locomotive a livrat recent cea de-a 2 500-a locomotivă produsă de la începerea fabricaţiei şi, totodată, prima locomotivă diesel electrică de 3 000 CP, o premieră a industriei producătoare de mijloace de transport feroviar. Desigur, saltul de la „puterea“ întreprinderii „Electroputere“ de ieri, la ceea ce vedem azi este grandios. „Acum un sfert de veac cind am venit eu în întreprindere, işi aminteşte Nicolae Gugilă, secretarul comitetului de partid al fabricii de locomotive, construiam tramvaie. Pînă acum ciţiva ani fabricam locomotive după licenţă străină. In prezent fabricăm cele mai moderne şi rapide locomotive construite vreodată în România după concepţie proprie şi năzuim spre realizarea vehiculelor de tracţiune feroviară de mare viteză cu motoare liniare“. Un succes aparte, dedicat Zilei constructorilor de maşini, au repurtat harnicii făurari de transformatoare , paralel ,cu obţinerea unei producţii suplimentare de aproape 50 milioane lei, craiovenii au realizat în premieră naţională transformatorul de interconexiune de mare putere şi inaltă tensiune de 250 MVA, 400 121 kv care a trecut „din primul foc“ exigentele probe de stand. Fără doar şi poate, fabrica de transformatoare mari reprezintă ea însăşi o mică citadelă a industriei noastre electrotehnice ce dă tărie şi faimă eforturilor constructorilor craioveni de maşini, în marele efort al ţării de edificare socialistă. Din discuţiile purtate cu ciţiva ,,transformatorişti“ de frunte, comunişti cu vechi state de muncă, printre care Gheorghe Toma, Paul Dinu, Florea Sandu, Constantin Pătrună, Marin Stancu, Nicolae Toliţă, Ilie Radu şi Mihai Stancu, am înţeles odată mai mult hotărirea şi angajamentul lor de a intimpina cu noi şi semnificative izbindi marile evenimente ce le aniversăm în acest an. Astăzi, cind sârbitorim Ziua constructorilor de maşini, grupul şcolar „Electroputere", pepinieră de cadre al întreprinderii cu acelaşi nume, şi nu numai a ei, aniversează intr-un cadru solemn împlinirea a 30 de ani de la înfiinţare, răs- timp in care renumita şcoală muncitorească a pregătit aproape 20 000 de constructori de maşini. Mulţi înainte ! Foştilor elevi, acum cadre de nădejde ale întreprinderii, celor de azi şi de miine, o caldă stringere de mină : Nicolae BÄBÄLÄU corespondentul „Scînteii" Aurul holdelor-cit mai grabnic în hambare! (Urmare din pag. I) pe circa un milion de hectare va trebui să ajungă în magazii. E mult, dar cu putinţă de realizat. Mecanizatorii, toţi cei care muncesc pe ogoare au dovedit de atîtea ori că pot şi ştiu să lucreze din zori cînd se ridică rouă şi pină seara cind rouă cade din nou. S-ar putea să intervină şi ploi : meteorologii prevăd pentru săptămina ce vine un timp instabil. Dar tocmai in asemenea condiţii se verifică cel mai bine hărnicia oamenilor, capacitatea organizatorică şi tehnică a cadrelor de conducere şi a specialiştilor din unităţile agricole.. Ei ştiu cel mai bine cum să-şi organizeze munca pentru ca timpul să fie mai bine folosit, ce să facă pentru ca fiecare combină ,să lucreze neîntrerupt, fiecare camion să nu stea decit, minutele necesare la încărcat şi descărcat. In numeroase unităţi agricole s-au conturat iniţiative şi modalităţi organizatorice care asigură un ritm înalt de lucru la seceriş. Nu ne putem numi „modele", dar sunt exemple bune care merită a fi generalizate. Concentrarea combinelor în formaţii de lucru care să lucreze grupat, pe aceeaşi tarla, este de natură să contribuie la creşterea productivităţii muncii, iar eventualele defecţiuni pot fi înlăturate mai repede intrucit tot acolo se află şi mijloacele mecanice de intervenţie. La aceasta se adaugă : descărcarea din mers a combinelor , deplasarea lor pe distanţa mai mari numai in la timpul nopţii, pentru ca ziua să poată lucra din plin ; organizarea de tabere la marginea lanurilor pentru ca mecanizatorii să nu facă drumuri lungi spre sat. Asemenea iniţiative şi experienţe organizatorice este bine să fie îmbrăţişate şi aplicate intr-un r număr cit mai mare de unităţi, astfel , incit secerişul să se încheie într-un timp cit mai scurt. Mărimea recoltei care se string; j; acum este pe măsura priceperii şi hărniciei celor care au făurit-o. Dar indiferent de mărimea ei, din noua recoltă nu trebuie sa se risipească nici J un bob — nici la combine, nici în j. timpul transportării şi nici la depozi- ’ tare. Fiecare bob e o forimă de pit- I ne, fiecare spic — o felie. Se ştie I, că nici o risipă nu este mai mare j decit cea care se face puţin cite j puţin. Să stringem totul, spic cu spic, şi atunci recolta medie la hec-tar, piinea ţării vor fi mult mai mari ! Recolta de griu au făurit-o agri- • cultorii care au arat, semănat şi care acum seceră. Dar au contribuit la plămădirea ei şi oamenii muncii din industrie, care asigură maşini şi unelte, îngrăşăminte chimice şi sub- stanţe pentru combaterea dăunătorilor. Piinea e a poporului. Şi întregul popor este interesat ca recolta de griu să fie strinsă la timp şi fără pierderi. Este obiectivul săptăminii , care urmează. Să-l îndeplinim exem- plar !