Scînteia, octombrie 1979 (Anul 48, nr. 11541-11566)

1979-10-02 / nr. 11541

SANTEIA— marți 2 octombrie 1979 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (Urmare din pag. I) Inmînind scrisorile de acreditare, ambasadorul elveţian PETER ERNN a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ponorului român un mesaj de prietenie si cele mai bune urări din partea Consiliului Federal al Confederaţiei Elveţiene si a po­porului elveţian. In cuvîntarea prezentată de am­basador cu acest prilej sunt evocate bunele relaţii care s-au stabilit si se dezvoltă între Elveţia si România, precum si posibilităţile de amplifi­care a acestor raporturi. In acest context, ambasadorul a arătat că in­trarea României intr-o nouă fază a procesului său economic si social des­chide vaste domenii de cooperare pentru cele două ţări ale noastre, in avantajul lor reciproc. „Problemele economice cu care se confruntă in prezent omenirea — se arată în cuvîntare — pun la încercare spiritul şi mecanismul de cooperare al unor naţiuni ca ale noastre. Ştim că putem avea împreună în vedere soluţii de deschidere şi dialog căutînd echilibrul între interesele economice şi comer­ciale ale naţiunilor datorită dezvol­tării dinamice a relaţiilor“. In cuvîntare sunt relevate, apoi, raporturile de conlucrare dintre El­veţia şi România pe plan In-­­ ternaţional, în spiritul documentelor­­ de la Helsinki, precum şi relaţiile­­ directe şi fructuoase dintre di­­i­plomaţii elveţieni şi români, care s au permis un flux creator de idei în­­ favoarea respectării dreptului inter-­­­naţional, pentru pacea şi stabilitatea­­ mondială. ] Primind scrisorile de acreditare,­­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a­­ mulţumit pentru mesajul transmis şi­­ a adresat, la rîndul său, Consiliului Federal al Elveţiei, poporului elve-­­ ţian prieten cele mai bune urări de ‘ fericire şi prosperitate. In cuvîntarea de răspuns a şefu-­­ lui statului român se exprimă satis-­­ facţia pentru evoluţia pozitivă, as-­­­cendentă, a relaţiilor dintre România­­ şi Elveţia in domeniile economic,­­ tehnico-ştiinţific, al invăţămintului, precum şi în alte sectoare de acti- * vitate.­­ In continuare, în cuvîntare se spune: „România — angajată într-un­­ amplu proces de dezvoltare econo­mică şi socială — acordă o atenţie deosebită promovării unor largi re­­­­laţii de prietenie şi colaborare cu­­ toate statele lumii, participă activ la­­ circuitul mondial de valori materiale­­ şi spirituale, îşi aduce contribuţia la soluţionarea marilor probleme cu­­ care este confruntată omenirea. Po­porul român este animat de dorinţa de a contribui ca în Europa şi în întreaga lume să se instaureze un sistem trainic de securitate şi cola­borare, să se pună capăt cursei înar­mărilor şi să se treacă la înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare, să se acţione­ze mai hotărit pentru edificarea unei noi ordini economice internaţionale, a unei lumi mai bune şi mai drepte“. în încheiere, in cuvîntare sint re­levate posibilităţile de dezvoltare a colaborării româno-elveţiene atit pe planul raporturilor bilaterale, cit şi pe arena internaţională, în folosul păcii şi securităţii pe continentul european şi în întreaga lume, al pro­movării înţelegerii şi conlucrării paşnice între naţiuni. După solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Confederaţiei Elveţiene, Peter Erai. La solemnitate şi convorbiri au participat Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afa­cerilor Externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost de față membri ai Amba­sadei Elveției la București. Ambasadorul Republicii Islamice Iran cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (Urmare din pag. I) Cu acest prilej, ambasadorul ira­nian POURANG BAHARLU a trans­mis tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai sincere salutări din partea primului ministru al Republicii Isla­mice Iran, Mehdi Bazargan, precum şi cele mai bune urări din partea guvernului iranian şi a poporului ira­nian adresate guvernului român şi poporului român. In cuvîntarea prezentată de amba­sador este relevată politica de neali­niere, de coexistenţă paşnică, de ne­amestec în treburile interne, de res­pect al integrităţii teritoriale şi su­veranităţii tuturor tarilor, pe care o promovează Iranul. In continua­re, în cuvîntare este ex­primată convingerea că relaţiile din­tre Iran şi România, „care au fost dintotdeauna prieteneşti, se vor con­solida şi dezvolta din ce in ce mai mult, şi că raporturile economice, teh­nice, ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări se vor extinde, în in­teresul reciproc al celor două state, al apărării drepturilor legitime ale celor.­două naţiuni“. Subliniind că misiunea sa va ur­mări dezvoltarea relaţiilor româno­­iraniene, ambasadorul şi-a exprimat convingerea că se va bucura de coo­perarea, bunăvoinţa şi sprijinul gu­vernului şi al poporului român. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a mulţumit pentru me­sajul transmis şi a adresat, la rîndul său, primului ministru al Republicii Islamice Iran sincere salutări şi cele mai bune urări, iar poporului iranian prieten urări de pace şi progres. în cuvîntarea de răspuns a şefului statului român se arată că ţara noas­tră este profund interesată în pro­movarea unor raporturi cît mai strîn­­se cu toate ţările lumii, pe baza principiilor respectării stricte a inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, nea­mestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa. „Ne pronunţăm cu fermitate — se arată în cuvîntare — pentru dreptul fiecărui popor de a-şi decide singur destinat­, pentru asigurarea condiţii­lor necesare dezvoltării libere a fie­­cărei naţiuni potrivit propriilor sale interese şi aspiraţii, pentru partici­parea largă a tuturor statelor la dez­baterea şi soluţionarea problemelor cu care este confruntată astăzi ome­nirea. Pornind de la aceste principii, — se relevă în cuvîntare — România doreşte să dezvolte raporturi strînse cu Republica Islamică Iran, pe baza respectului şi avantajului reciproc. Considerăm că dezvoltarea continuă a relaţiilor tradiţionale, prieteneşti, dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Iran, pe plan politic, economic, cultural şi în alte domenii de activitate, precum şi in­tensificarea cooperării dintre ţările noastre în cadrul O.N.U., al grupului celor 77, al mişcării de nealiniere, ca şi în alte foruri internaţionale cores­pund pe deplin intereselor popoarelor român şi iranian şi, totodată, sunt o­­contribuţie la cauza păcii şi înţelege­rii intre popoare“. In încheierea cuvintării, şeful sta­tului român l-a asigurat pe ambasa­dor de întregul său sprijin, al Con­siliului de Stat şi al guvernului ro­mân. In încheierea solemnităţii, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întreţinut cordial cu ambasadorul Republicii Islamice Iran, Pourang Baharlu. Au luat parte Aurel Duma, minis­tru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, şi Silviu Curti-I­edanu,­­secretar prezidenţiali şi al­ Con­­siliului de Stat. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai Ambasadei Iranului la București. întrevedere la C.C. al P.C.R. Luni dimineaţa, tovarăşul Iosif Uglar, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întrevedere cu membrii delegaţiei Partidului Comu­nist din Martinica, condusă de Jean- Pierre Etille, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.M., care au efectuat o vizită de studiu şi docu­mentare în ţara noastră între 20 sep­tembrie — 2 octombrie a.c. Cu acest prilej, într-o atmosferă de caldă prietenie tovărăşească, au fost abordate probleme de interes co­mun privind activitatea celor două partide, exprimîndu-se de ambele părţi dorinţa de a se dezvolta şi în viitor bunele relaţii dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist din Martinica. Sosire. Capitală a sosit dr. Gerhard Weiss, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D. Ger­mane, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică şi tehnico­­ştiiinţifică intre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşul Gheor­­ghe Oprea, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele părţii române în comisia mixtă. A fost prezent dr. Siegfried Bock, ambasadorul R.D. Germane la Bucu­reşti. Convorbiri economice ro­ mâne l aUStrieCe. Tovarăşul Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului ex­terior şi cooperării economice inter­naţionale, a avut, in cursul după­­amiezii de luni, o întrevedere cu Josef Staribacher, ministrul federal al industriei, comerţului şi meseriilor din Austria. Cu acest prilej a fost trecut în re­vistă stadiul schimburilor comerciale bilaterale şi al acţiunilor de coope­rare, constatindu-se cu satisfacţie că înţelegerile intervenite în cursul în­­tîlnirilor la nivel înalt se realizează cu succes. Totodată, s-au subliniat posibilităţile ce le oferă economiile naţionale ale celor două ţări pentru realizarea unor obiective industriale în comun pe terţe pieţe, promovarea schimburilor economice şi coopera­rea în baza unor aranjamente pe termen lung. Luni dimineaţă au început la Bucureşti lucrările celei de-a IV-a sesiuni a Comisiei mixte guverna­mentale româno-austriece de co­laborare economică şi cooperare in­dustrială şi tehnică. In cadrul actualei sesiuni, comisia analizează stadiul înfăptuirii pro­gramului convenit cu prilejul întil­­nirii dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi dr. Rudolf Kirchschlaeger, preşedintele federal al Republicii Austria. Sunt analizate, de asemenea, rezultatele aplicării hotăririlor adoptate la precedenta sesiune a comisiei mixte, care a avut loc in 1978 la Viena, precum şi căile de dezvoltare in continuare a cooperării economice multilaterale, dintre cele două ţări şi pe terţe pieţe, in domeniile industriilor me­talurgică, constructoare de maşini, chimică şi petrochimică, al produc­ţiei de hirtie ş.a. Cele două delegaţii sunt conduse de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi, respec­tiv, de dr. Josef Staribacher, minis­trul federal al industriei, comerțului și meseriilor. La lucrările sesiunii participă Ma­rin Ceauşescu, consilier economic al ţării noastre la Viena, şi Herwig Renner, consilier economic al Aus­triei la București. întîlnire. Tovarăşul Ion Astan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul aprovizionării tehnico­­materiale şi controlului gospodă­ririi fondurilor fixe, a avut, luni după-amiază, convorbiri cu tovarăşul Iordan Mladenov, ministrul aprovi­zionării şi rezervelor de stat al Re­publicii Populare Bulgaria, aflat în­tr-o vizită în ţara noastră. Au fost abordate probleme privind extinderea colaborării directe între cele două organisme centrale de aprovizionare. A participat Petăr Danailov, am­basadorul R. P. Bulgaria la Bucu­reşti. Vizita delegaţiei parla­­mentare din Austria. Tova­răşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a avut, luni după-amiază, o întrevedere cu de­legaţia parlamentară din Austria, condusă de Roland Minkowitsch, membru al Partidului Papulist, prim­­vicepreşedinte al Consiliului Naţio­nal al Austriei, care, la invitaţia Ma­rii Adunării Naţionale, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac­ parte Friedrich Pelikan, Karl Lafer, membri ai Partidului Populist, membri ai Con­siliului Naţional, Walter Heinzinger, membru al Partidului Populist, mem­bru al Consiliului Federal, Erika Seda, Siegfried Kokail, membri ai Partidului Socialist, membri ai Con­siliului Nationall. Leopoldine Pohl, membru al Partidului Socialist, membru al Consiliului Federal. Frieldhelm Frischenschlager, mem­bru al Partidului Liberal, membru al Consiliului National. In cadrul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost relevate cu satisfacţie bunele relaţii statornicite între România şi Austria, subliniindu-se contribuţia hotăritoare a întîlnirilor şi convor­birilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Rudolf Kirchschlaeger, la adincirea si diver­sificarea colaborării pe multiple pla­nuri, la consolidarea prieteniei din­tre cele două ţări si popoare, in in­teresul cauzei păcii, înţelegerii si colaborării internaţionale. întrevederi. Delegaţia con­dusă de Dimitrios Reys, primarul oraşului Atena, care se află in ţara noastră, a făcut, luni dimineaţă, o vizită la Consiliul popular al muni­cipiului Bucureşti, unde a avut o în­trevedere cu Gheorghe Pană, prima­rul general al Capitalei. In timpul convorbirii a fost relevată cu satis­facţie evoluţia ascendentă a relaţii­lor de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, în spiritul înţe­legerilor convenite cu prilejul întîl­nirilor şi convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii celor două state. A avut loc, de asemenea, un schimb de informaţii privind modul de or­ganizare, activitatea şi preocupările municipalităţilor Bucureşti si Atena. ★ La invitaţia Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, se află in tara noastră Em­iqne Fernando, preşedintele Curţii Su­preme a Republicii Filipine. Oas­petele a avut întrevederi cu Justin Grigoraş, preşedintele Tribunalului Suprem, cu alţi membri ai conduce­rii tribunalului, în cadrul cărora a fost efectuat un schimb de expe­rienţă în probleme privind activita­tea celor două instituţii. •­ Luni după-amiază a fost sem­nat în Capitală un program de aplicare pentru anii 1979—1980 a Acordului de colaborare culturală, ştiinţifică şi în domeniul informaţii­lor d­­intre Guvernul Republicii Socia­liste România şi Comitetul Central Popular al Jamahiriei Arabe Libie­ne Populare Socialiste. Documentul a fost semnat de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Assaih Ali Hossein, subse­cretar al Secretariatului Educaţiei şi Invăţămintului. ★ Luni la amiază a sosit in Capitală o delegaţie militară franceză, con­dusă de general de armată Guy Mery, şeful Statului major al arma­telor franceze, care face o vizită ofi­cială în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de generalul-locotenent Ion Hortopan, prim-adjunct al mi­nistrului apărării nationale si sef al Marelui stat major, de generali si ofiţeri superiori. Au fost de fată Pierre Cerles, ambasadorul Franţei In tara noastră, colonelul Louis Gonelle, ataşat mili­tar, si membri ai ambasadei. ★ La Biblioteca centrală universitară din Capitală a fost deschisă, luni, o expoziţie de carte franceză organi­zată în cadrul relaţiilor de colaborare dintre instituţia bucureşteană şi editura „Livres de poche“ din Paris. Luni după-amiază s-a deschis la Iaşi expoziţia de fotografii „Priete­nii se prezintă — Erfurt, un judeţ al R.D. Germane“. Manifestarea, prile­juită de împlinirea a 30 de ani de la întemeierea Republicii Democrate Germane, se înscrie, totodată, in cadrul relaţiilor de prietenie stabi­lite intre judeţul Iaşi si regiunea Erfurt, teritorii administrative în­frăţite. ★ Ansamblul naţional de cintece şi dansuri „Mahmoud Reda“ din Re­publica Arabă Egipt, aflat intr-un turneu artistic in tara noastră, la invitaţia Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, a prezentat luni seara un spectacol de gală pe scena Operei Române din Capitală. An­samblul egiptean a susţinut un ori­ginal program de cîntece şi jocuri populare, specifice diverselor zone folclorice ale ţării, piese muzicale și coregrafice. Cronica zilei • AUTOCAMION U­NIVERSAL. In Cehoslovacia a fost construit un autocamion pe şase roti, destinat diferitelor lucrări agricole. Noua maşină dispune de două caroserii — una obişnuită, cealaltă cu o capacita­te de încărcare mult mai mare. Pe şasiu se pot fixa trei feluri de structuri: o cisternă pentru stropit, o benă pentru cărat gunoi și o alta pentru transpor­tat îngrășăminte minerale. În­locuirea unei structuri cu alta durează o jumătate de oră. • LASERUL IN LU­MEA DISCULUI. In pofida dimensiunilor sale liliputane, pe discul din imagine se poate rea­liza un volum de înregistrări (muzică, piese de teatru, lecţii), avînd o durată de reproducere cu o treime mai mare decit permite discul alăturat, de proporţii mult mai mari. Această posibilitate este conferită de faptul că înre­gistrarea se face prin inter­mediul unei raze laser pe o ma­triţă (de pe care se pot scoate ulterior un mare număr de copii). Desigur, redarea se face cu un pick-up special (de asemenea, in fotografie), prevăzut cu un emi­ţător de rază laser foarte îngustă. Sunetul obţinut este calitativ su­perior înregistrării electromag­netice, pentru că suprafaţa discu­lui este acoperită cu un strat de protecţie transparent, care o fe­reşte de zghrieturi, praf, am­prente şi care permite un schimb razei laser să „citească“ la per­fecţie înregistrarea. Autorii nou­lui disc de la firma „Philips“ presupun că, deocamdată, el nu va fi introdus pe scară largă in uz, intrucît în lume există în prezent circa 3 miliarde de discuri şi 200 milioane de pick-up-uri tradiţionale. • TERMITE-GEOLOGI. Pornind de la afirmaţia lui Herodot că termitele ar constitui un indiciu al prezenţei aurului şi a altor minerale, oameni de ştiinţă turkmeni (U.R.S.S.) au trecut la cercetarea sistematică a uriaşelor furnici şi a modului lor de viaţă. In probe de sol prelevate din muşuroaiele aces­tora au fost detectate, între al­tele, argint, cobalt, plumb. A- ceastă descoperire a venit să confirme ipoteza privind rolul pe care aceste insecte îl joacă In transmutarea unor elemente chimice. in căutarea apei, termi­tele sapă galerii lungi de 150—200 m, căci setea lor poate fi po­tolită şi de apa existentă în soluţiile de săruri­ ale unor metale. Oamenii de ştiinţă so­vietici intenţionează să folo­sească configuraţia şi amplasa­rea galeriilor respective pentru a completa harta bogăţiilor na­turale din Turkmenia. • TERMOFICARE CU AJUTORUL ORDINATO­RULUI. In loc să creeze sis­teme costisitoare de ventilare a sălilor ordinatoarelor, unde a­­ceste maşini determină in timpul funcţionării o creştere a tempe­raturii, specialişti elveţieni au propus valorificarea căldurii astfel rezultate. Pe baza proiec­tului lor, la Lucerna a fost con­struită o clădire destinată adă­­postirii unor birouri, care este încălzită cu căldura emanată de maşinile electronice. Deşi agre­gatele de captare şi distribuire a căldurii în toate încăperile sunt destul de costisitoare, calculele au demonstrat că utilizîndu-se acest sistem se obţin, anual, economii importante: circa 180 000 kWh de energie elec­trică şi 12 000 litri de apă, care, altfel, ar fi fost necesară răci­rii, ceea ce, după părerea exper­ţilor, justifică investiţia res­pectivă. Excelenţelor lor Domnului GIUSEPPE AMICI Domnului GERMANO DERIAGI Căpitani regenţi ai Republicii San Marino Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţiile de căpitani regenţi ai Republicii San Marino vă adresez cordiale felicitări, urări de succese în activitate şi de fericire personală, de bunăstare şi progres poporului san­­marinez prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelentă, Cu bucurie şi profundă satisfacţie am primit telegrama pe care mi-aţi transmis-o cu prilejul aniversării independenţei noastre. Doresc să adresez Excelenţei Voastre, in numele guvernului şi poporului costarican, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru fericirea nobilului popor român. Reînnoiesc Excelenţei Voastre sentimentele celei mai distinse consideraţii. RODRIGO CARAZO ODIO Preşedintele Republicii Costa Rica Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Survolind frumoasa dumneavoastră ţară, aş dori să vă adresez sincerele mele urări pentru progresul şi prosperitatea poporului român prieten, sub înțeleapta dumneavoastră conducere. CONSTANTIN CARAMANIS Prim-ministru al Greciei Recepţie cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Cu prilejul celei de-a XXX-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul aces­tei ţări la Bucureşti, Chen Shuliang, a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Cornel Burtică, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guver­nului, Nicolae Giosan, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ilie Rădu­lescu, secretar al C.C. al P.C.R., Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Popescu- Puturi, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chineză. Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Ghi­zela Vass şi Dumitru Turcuş, ad­juncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., reprezentanţi ai conducerii Ministerului Apărării Naţionale, Mi­nisterului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, precum si ai altor instituţii centrale, organizaţii de masă şi ob­şteşti, generali şi ofiţeri, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in tara noastră, alti membri ai corpului diplomatic. ★ Cu prilejul celei de-a 30-a aniver­sări a proclamării R. P. Chineze, Chen Shuliang, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, a rostit luni seara o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) STIRI SPORTIVE • Incepind de astăzi şi pînă dumi­nică, 7 octombrie, in localitatea iu­goslavă Bihari se va desfăşura Balca­niada de şah, la care şi-au anuntat participarea echipele Bulgariei, Gre­ciei, României, Turciei si Iugoslaviei. Din echipa masculină a tării noas­tre fac parte Victor Ciociltea, Mihai Ghindă, Mihai Subă, Teodor Ghi­­ţescu, Aurel Urzică, Sergiu Grün­berg şi Ovidiu Foişor. In competiţia feminină vor parti­cipa tinerele maestre Dana Nuţu si Marina Pogorevici, iar in turneul re­zervat juniorilor vor fi prezenţi Adrian Negulescu, Liviu Oltean, Du­mitru Anitoaia si Lucian Vasilescu. • Orasul italian Brescia va găzdui in zilele de 17 si 18 octombrie un turneu international de tenis la care si-au anuntat participarea Ilie Năs­­tase (România), Adriano Panatta (Italia), John McEnroe si Sandy Mayer (S.U.A.). In prima zi a turneului. Năstase îl va intilni pe McEnroe, iar Panatta va juca împotriva lui Mayer, învin­gătorii îşi vor disputa finala. • La Split s-au încheiat întrece­rile celei de-a 8-a ediţii a Jocurilor sportive mediteraneene, competiţie de amploare la care au participat peste 2 500 de concurenţi din 14 ţări. In clasamentul final pe medalii, pe primul loc s-a situat Iugoslavia cu 56 de medalii de aur, 38 de argint şi 33 de bronz, urmată­­ de Franţa (55—41—33), Italia (49—63—47), Spa­nia (16—20—31) , Grecia (7—10—14), Turcia (5—5—14), Republica Arabă Egipt (3—9—10), Algeria (1—5—10), Tunisia (1—2—9), Liban (1—1—0), Si­ria (1—0—0), Maroc (0—2—3). vremea Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 octombrie. In ţară . Vreme rece cu cerul variabil. Vor cădea averse izo­late de ploaie, mai ales în nordul şi estul ţării. Vint moderat cu intensifi­cări. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar cele maxime vor oscila între 10 şi 20 de grade, local mai ridicate. In pri­mele două-trei nopţi, condiţiile atmosfe­rice rămîn favorabile producerii bru­melor, îndeosebi in nordul ţării, pre­cum şi în zonele de deal şi de munte din sud. In Bucureşti: Vreme rece, cu cer variabil. Vînt slab. Ploaie de scurtă durată. Temperatura ușor variabilă. (Urmare din pag. I) cedent in istoria judeţului: oţeluri înalt aliate, lami­nate, tablă şi blocuri for­jate, utilaj tehnologic pen­tru industriile metalurgică şi chimică, instalaţii de fo­raj, produse electrotehnice noi (lămpi electrice cu in­candescenţă, cu vapori de mercur şi fluorescente), armături industriale, pre­fabricate din azbociment, produse ceramice, frigidere cu compresor. In ce priveşte agricultura, recoltele medii la griu au crescut la 2 608 kg la hec­tar, la porumb au atins peste 3 000 kg la hectar, iar livezile s-au extins la peste 16 mii hectare. Sectorul zo­otehnic cuprinde astăzi 124 200 bovine, 111 700 por­cine şi 194 400 ovine. Ce implicaţii materiale directe în privinţa creşterii nivelului de trai al popu­laţiei decurg din această dinamică fără precedent ? Numai un om neinformat poate afirma, grăbit şi su­perficial, că producţia de oţeluri speciale sau de strunguri nu poate fi tre­cută in contul creşterii ac­centuate a nivelului de trai. Aparent aşa e. Cine mănîncă,„ strunguri şi cine se îmbracă în... haine de tablă laminată la rece ? Simplist vorbind, gospo­dina aşază în tigaie un pui de la combinatul avicol de la Titu şi nu un tub fluo­rescent de la „Romlux“. Dar orice om de bună cre­dinţă ştie şi înţelege că nici o colectivitate umană nu poate consuma mai mult decit produce şi că dezvol­tarea impetuoasă şi în rit­muri înalte a activităţii e­­conomice constituie sin­gura cale de creştere a ni­velului de trai, unicul mij­loc de propăşire şi civiliza­ţie a unei naţiuni hotărîte să meargă pe calea progre­sului, a socialismului vic­torios. Dar iată citeva cifre eloc­vente în cel mai inart grad şi care atestă semnificativ ideea de mai sus. Numai intr-un singur an (1978), prin reţeaua comercială a judeţului Dîmboviţa s-au vindut mărfuri alimentare şi industriale in valoare de 3,5 miliarde lei. Numai din 1976 pînă în 1978 s-au con­struit şi dat in folosinţă in localităţile judeţului peste 6 000 apartamente din fon­durile statului şi 2 622 apar­tamente din fondurile popu­laţiei. La sfirşitul anului trecut, populaţia judeţului beneficia de 7 spitale, 104 dispensare rurale şi de în­treprindere, 16 creşe şi 46 farmacii, asistenta medi­cală fiind asigurată de 676 medici şi 2 528 cadre sani­tare medii. Intr-un singur an (1978) s-au cheltuit pe plan judeţean pentru pro­tecţia muncii peste 30 mi­lioane lei, iar volumul pen­siilor de asigurări sociale a depăşit suma de 381 mili­oane lei. Şi tot numai in­tr-un singur an (1978) s-au vîndut populaţiei (mai mult decit în 1976, cifrele reprezentind aşadar un spor absolut) 1 430 tone făină, 560 tone zahăr, 676 tone ulei, 1 950 tone carne, 11 100 a­­parate radio, 10 000 televi­zoare, 8 370 frigidere, 3 800 maşini de spălat şi mo­bilă in valoare de peste 135 milioane lei. Repet, Dîmboviţa nu con­stituie un judeţ de excepţie. Absolut toate judeţele, în­treaga ţară se află, în ceea ce priveşte ritmurile de dezvoltare, într-un consens armonios, într-un climat de înaltă emulaţie. Nu pot încheia aceste rîn­­duri fără a repeta cît da mîndră trebuie să fie gene­raţia noastră, privilegiată de meritul istoric de a fi, sub conducerea Înţeleaptă a partidului, constructoarea puternicelor temelii pe care se aşază România mo­dernă, socialistă. Urmaşii noştri, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri, trăind în­tr-o ţară de aur, nu vor pu­tea să uite că în aceste de­cenii de muncă înalt crea­toare naţiunea întreagă a stat, ca un singur om, cu mistria în mină. Acceleraţii dîmboviţene PAGINA 3 sărbătoarea naţională a republicii POPULARE REVOLUŢIONARE GUINEEA Tovarăşului AHMED SEKOU TOURÉ Secretar general al Partidului Democrat din Guineea, Preşedintele Republicii Populare Revoluţionare Guineea Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Populare Revoluţionare Guineea imi este deosebit de plăcut să vă adresez , calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului guineez prieten în dezvoltarea ţării sale pe calea independenţei, progresului şi bunăstării. îmi exprim convingerea că, în spiritul înţelegerilor la care am ajuns împreună cu ocazia recentei vizite in ţara noastră, relaţiile­ de strînsă prietenie, solidaritate şi colaborare existente intre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta tot mai puternic, in interesul popoarelor noastre, al păcii, progresului şi înţelegerii în lume, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Pentru poporul Re­publicii Guineea, actul istoric al ciştigării in­dependenţei (2 octom­brie 1958) a deschis o eră nouă, de profunde transformări înnoitoa­re, în vederea ştergerii urmelor îndelungatei dominaţii coloniale. Sub conducerea Partidului Democrat au fost eta­tizate sectoare impor­tante, ca cel minier, bancar şi comercial, iar planurile de dez­voltare elaborate de-a lungul celor două de­cenii de independenţă şi-au propus ca prin­cipal obiectiv valo­rificarea in intere­sul propriei dezvol­tări a marilor bogă-Cu prilejul Zilei naţionale a Repu­blicii Populare Revoluţionare Gui­neea, luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., ai Ligii române de prie­tenie cu popoarele din Asia şi Afri­ca, reprezentant­ ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de cultu­ră şi artă, un numeros public. Au fost prezenţi Kerfalla Cisse, amba­sadorul Republicii Populare Revolu­ţionare Guineea, şi membri ai am­basadei, precum si tineri guineezi care studiază in tara noastră. (Agerpres) tii minerale ale tă­rii : bauxită (8 miliar­de tone, mai mult de jumătate din rezervele mondiale), fier, dia­mante şi, mai recent, ţiţei. Concomitent cu dezvoltarea industria­lă se acordă o mare importanţă agricultu­rii, sector în care lu­crează 80 la sută din populaţia ţării. In do­meniul invăţămintului şi al formării de cadre au fost înregistrate, de asemenea, succese. In spiritul politicii sale de solidaritate cu tinerele state africane, România dezvoltă cu Republica Guineea re­laţii de prietenie şi colaborare bazate pe egalitate în drepturi şi avantaj reciproc. Eve­nimente de cea mai mare însemnătate în evoluţia relaţiilor ro­­mâno-guineeze le-au constituit întrlnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Ahmed Sekou Touré. Dialogul la nivel înalt de la Bucureşti, din vara a­­cestui an, continuare directă a convorbirilor purtate cu prilejul vi­zitei şefului statului român, în 1974, la Co­nakry, au dat un con­ţinut şi mai bogat re­laţiilor dintre cele două ţări, deschizin­­du-le noi şi ample perspective. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII FEDERALE NIGERIA Excelentă Sale ALHAJISHEHU SHAGARI Preşedintele Republicii Federale Nigeria La asumarea de către dumneavoastră a funcţiei de preşedinte al Republicii Federale Nigeria, am deosebita plăcere de a vă adresa cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de succes deplin în îndeplinirea mandatului de înaltă răspundere cu care aţi fost învestit. Folosesc această ocazie pentru a vă felicita, de asemenea, cu prilejul celei de-a XIX-a aniversări a proclamării independenţei naţionale a Nigeriei şi a transmite poporului nigerian prieten, în numele poporului român, sincere urări de progres, bunăstare şi pace. Exprim încrederea că relaţiile bune de prietenie, cooperare şi solidaritate existente intre ţările noastre vor continua să se dezvolte pe aceeaşi linie ascendentă, în folosul popoarelor român şi nigerian, al cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Nigeria, statul cu cea mai numeroasă populaţie de pe con­tinentul african, a săr­bătorit la 1 octom­brie cea de-a 19-a ani­versare a dobîndirii independenţei. Acest eveniment găseşte po­porul nigerian angajat într-un amplu efort de dezvoltare economică a ţării, de prospectare şi valorificare a marilor sale resurse naturale. „Uriaşul Africii“, cum i se spune adeseori, dispune de mari ză­căminte de petrol, gaze naturale, căr­bune, fier şi cupru în centru şi în sud, a căror exploatare a făcut ca numeroase localităţi să renască la o viaţă nouă. La Port Harcourt, în estul deltei Nige­rului, s-au înălţat un mare complex petro­chimic şi un laminor de aluminiu, la Kinji a luat naştere o hidro­centrală cu o putere instalată de 900 000 kW, iar la Ajaokuta prinde viaţă primul complex siderurgic din Africa tropicală. Cu numai citeva săp­­tămîni în urmă, la Ondo, localitate situată în regiunea de vest, a avut loc ceremonia inaugurării oficiale a unui important obiec­tiv industrial realizat in cooperare cu Româ­nia — combinatul pen­tru exploatarea şi in­dustrializarea lemnu­lui, care va aduce o contribuţie de seamă la valorificarea imenselor păduri de esenţe pre­ţioase ale Nigeriei. Acestuia i se vor a­­dăuga alte două com­binate asemănătoare, dintre care cel din statul Calabar, aflat în stadiul final, va pre­lucra anual circa 120 000 metri cubi de masă lemnoasă. Animat de senti­mente de profundă prietenie faţă de po­poarele Africii, solidar cu lupta lor pentru consolidarea indepen­denţei, poporul român urmăreşte cu viu in­teres eforturile po­porului nigerian pen­tru dezvoltarea eco­nomică şi socială. In­tre România şi Nigeria s-au statornicit­­relaţii de prietenie şi colabo­rare care cunosc un curs mereu ascendent. O contribuţie esenţială la adincirea şi ampli­ficarea raporturilor ro­­mâno-nigeriene au a­­dus-o convorbirile la cel mai înalt nivel de la Lagos şi Bucu­reşti. Acordurile şi în­ţelegerile convenite cu aceste prilejuri au deschis largi orizonturi conlucrării pe diferite planuri, în folosul am­belor ţări şi popoa­re, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţio­nale.

Next