Scînteia, octombrie 1979 (Anul 48, nr. 11541-11566)
1979-10-02 / nr. 11541
SANTEIA— marți 2 octombrie 1979 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (Urmare din pag. I) Inmînind scrisorile de acreditare, ambasadorul elveţian PETER ERNN a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ponorului român un mesaj de prietenie si cele mai bune urări din partea Consiliului Federal al Confederaţiei Elveţiene si a poporului elveţian. In cuvîntarea prezentată de ambasador cu acest prilej sunt evocate bunele relaţii care s-au stabilit si se dezvoltă între Elveţia si România, precum si posibilităţile de amplificare a acestor raporturi. In acest context, ambasadorul a arătat că intrarea României intr-o nouă fază a procesului său economic si social deschide vaste domenii de cooperare pentru cele două ţări ale noastre, in avantajul lor reciproc. „Problemele economice cu care se confruntă in prezent omenirea — se arată în cuvîntare — pun la încercare spiritul şi mecanismul de cooperare al unor naţiuni ca ale noastre. Ştim că putem avea împreună în vedere soluţii de deschidere şi dialog căutînd echilibrul între interesele economice şi comerciale ale naţiunilor datorită dezvoltării dinamice a relaţiilor“. In cuvîntare sunt relevate, apoi, raporturile de conlucrare dintre Elveţia şi România pe plan In- ternaţional, în spiritul documentelor de la Helsinki, precum şi relaţiile directe şi fructuoase dintre diiplomaţii elveţieni şi români, care s au permis un flux creator de idei în favoarea respectării dreptului inter-naţional, pentru pacea şi stabilitatea mondială. ] Primind scrisorile de acreditare, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru mesajul transmis şi a adresat, la rîndul său, Consiliului Federal al Elveţiei, poporului elve- ţian prieten cele mai bune urări de ‘ fericire şi prosperitate. In cuvîntarea de răspuns a şefu- lui statului român se exprimă satis- facţia pentru evoluţia pozitivă, as-cendentă, a relaţiilor dintre România şi Elveţia in domeniile economic, tehnico-ştiinţific, al invăţămintului, precum şi în alte sectoare de acti- * vitate. In continuare, în cuvîntare se spune: „România — angajată într-un amplu proces de dezvoltare economică şi socială — acordă o atenţie deosebită promovării unor largi relaţii de prietenie şi colaborare cu toate statele lumii, participă activ la circuitul mondial de valori materiale şi spirituale, îşi aduce contribuţia la soluţionarea marilor probleme cu care este confruntată omenirea. Poporul român este animat de dorinţa de a contribui ca în Europa şi în întreaga lume să se instaureze un sistem trainic de securitate şi colaborare, să se pună capăt cursei înarmărilor şi să se treacă la înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare, să se acţioneze mai hotărit pentru edificarea unei noi ordini economice internaţionale, a unei lumi mai bune şi mai drepte“. în încheiere, in cuvîntare sint relevate posibilităţile de dezvoltare a colaborării româno-elveţiene atit pe planul raporturilor bilaterale, cit şi pe arena internaţională, în folosul păcii şi securităţii pe continentul european şi în întreaga lume, al promovării înţelegerii şi conlucrării paşnice între naţiuni. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Confederaţiei Elveţiene, Peter Erai. La solemnitate şi convorbiri au participat Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost de față membri ai Ambasadei Elveției la București. Ambasadorul Republicii Islamice Iran cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (Urmare din pag. I) Cu acest prilej, ambasadorul iranian POURANG BAHARLU a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai sincere salutări din partea primului ministru al Republicii Islamice Iran, Mehdi Bazargan, precum şi cele mai bune urări din partea guvernului iranian şi a poporului iranian adresate guvernului român şi poporului român. In cuvîntarea prezentată de ambasador este relevată politica de nealiniere, de coexistenţă paşnică, de neamestec în treburile interne, de respect al integrităţii teritoriale şi suveranităţii tuturor tarilor, pe care o promovează Iranul. In continuare, în cuvîntare este exprimată convingerea că relaţiile dintre Iran şi România, „care au fost dintotdeauna prieteneşti, se vor consolida şi dezvolta din ce in ce mai mult, şi că raporturile economice, tehnice, ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări se vor extinde, în interesul reciproc al celor două state, al apărării drepturilor legitime ale celor.două naţiuni“. Subliniind că misiunea sa va urmări dezvoltarea relaţiilor românoiraniene, ambasadorul şi-a exprimat convingerea că se va bucura de cooperarea, bunăvoinţa şi sprijinul guvernului şi al poporului român. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a mulţumit pentru mesajul transmis şi a adresat, la rîndul său, primului ministru al Republicii Islamice Iran sincere salutări şi cele mai bune urări, iar poporului iranian prieten urări de pace şi progres. în cuvîntarea de răspuns a şefului statului român se arată că ţara noastră este profund interesată în promovarea unor raporturi cît mai strînse cu toate ţările lumii, pe baza principiilor respectării stricte a independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa. „Ne pronunţăm cu fermitate — se arată în cuvîntare — pentru dreptul fiecărui popor de a-şi decide singur destinat, pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării libere a fiecărei naţiuni potrivit propriilor sale interese şi aspiraţii, pentru participarea largă a tuturor statelor la dezbaterea şi soluţionarea problemelor cu care este confruntată astăzi omenirea. Pornind de la aceste principii, — se relevă în cuvîntare — România doreşte să dezvolte raporturi strînse cu Republica Islamică Iran, pe baza respectului şi avantajului reciproc. Considerăm că dezvoltarea continuă a relaţiilor tradiţionale, prieteneşti, dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Iran, pe plan politic, economic, cultural şi în alte domenii de activitate, precum şi intensificarea cooperării dintre ţările noastre în cadrul O.N.U., al grupului celor 77, al mişcării de nealiniere, ca şi în alte foruri internaţionale corespund pe deplin intereselor popoarelor român şi iranian şi, totodată, sunt ocontribuţie la cauza păcii şi înţelegerii intre popoare“. In încheierea cuvintării, şeful statului român l-a asigurat pe ambasador de întregul său sprijin, al Consiliului de Stat şi al guvernului român. In încheierea solemnităţii, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întreţinut cordial cu ambasadorul Republicii Islamice Iran, Pourang Baharlu. Au luat parte Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, şi Silviu Curti-Iedanu,secretar prezidenţiali şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai Ambasadei Iranului la București. întrevedere la C.C. al P.C.R. Luni dimineaţa, tovarăşul Iosif Uglar, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întrevedere cu membrii delegaţiei Partidului Comunist din Martinica, condusă de Jean- Pierre Etille, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.M., care au efectuat o vizită de studiu şi documentare în ţara noastră între 20 septembrie — 2 octombrie a.c. Cu acest prilej, într-o atmosferă de caldă prietenie tovărăşească, au fost abordate probleme de interes comun privind activitatea celor două partide, exprimîndu-se de ambele părţi dorinţa de a se dezvolta şi în viitor bunele relaţii dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Martinica. Sosire. Capitală a sosit dr. Gerhard Weiss, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D. Germane, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică şi tehnicoştiiinţifică intre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşul Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele părţii române în comisia mixtă. A fost prezent dr. Siegfried Bock, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti. Convorbiri economice ro mâne l aUStrieCe. Tovarăşul Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a avut, in cursul dupăamiezii de luni, o întrevedere cu Josef Staribacher, ministrul federal al industriei, comerţului şi meseriilor din Austria. Cu acest prilej a fost trecut în revistă stadiul schimburilor comerciale bilaterale şi al acţiunilor de cooperare, constatindu-se cu satisfacţie că înţelegerile intervenite în cursul întîlnirilor la nivel înalt se realizează cu succes. Totodată, s-au subliniat posibilităţile ce le oferă economiile naţionale ale celor două ţări pentru realizarea unor obiective industriale în comun pe terţe pieţe, promovarea schimburilor economice şi cooperarea în baza unor aranjamente pe termen lung. Luni dimineaţă au început la Bucureşti lucrările celei de-a IV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-austriece de colaborare economică şi cooperare industrială şi tehnică. In cadrul actualei sesiuni, comisia analizează stadiul înfăptuirii programului convenit cu prilejul întilnirii dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi dr. Rudolf Kirchschlaeger, preşedintele federal al Republicii Austria. Sunt analizate, de asemenea, rezultatele aplicării hotăririlor adoptate la precedenta sesiune a comisiei mixte, care a avut loc in 1978 la Viena, precum şi căile de dezvoltare in continuare a cooperării economice multilaterale, dintre cele două ţări şi pe terţe pieţe, in domeniile industriilor metalurgică, constructoare de maşini, chimică şi petrochimică, al producţiei de hirtie ş.a. Cele două delegaţii sunt conduse de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi, respectiv, de dr. Josef Staribacher, ministrul federal al industriei, comerțului și meseriilor. La lucrările sesiunii participă Marin Ceauşescu, consilier economic al ţării noastre la Viena, şi Herwig Renner, consilier economic al Austriei la București. întîlnire. Tovarăşul Ion Astan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul aprovizionării tehnicomateriale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe, a avut, luni după-amiază, convorbiri cu tovarăşul Iordan Mladenov, ministrul aprovizionării şi rezervelor de stat al Republicii Populare Bulgaria, aflat într-o vizită în ţara noastră. Au fost abordate probleme privind extinderea colaborării directe între cele două organisme centrale de aprovizionare. A participat Petăr Danailov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. Vizita delegaţiei parlamentare din Austria. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a avut, luni după-amiază, o întrevedere cu delegaţia parlamentară din Austria, condusă de Roland Minkowitsch, membru al Partidului Papulist, primvicepreşedinte al Consiliului Naţional al Austriei, care, la invitaţia Marii Adunării Naţionale, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Friedrich Pelikan, Karl Lafer, membri ai Partidului Populist, membri ai Consiliului Naţional, Walter Heinzinger, membru al Partidului Populist, membru al Consiliului Federal, Erika Seda, Siegfried Kokail, membri ai Partidului Socialist, membri ai Consiliului Nationall. Leopoldine Pohl, membru al Partidului Socialist, membru al Consiliului Federal. Frieldhelm Frischenschlager, membru al Partidului Liberal, membru al Consiliului National. In cadrul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost relevate cu satisfacţie bunele relaţii statornicite între România şi Austria, subliniindu-se contribuţia hotăritoare a întîlnirilor şi convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Rudolf Kirchschlaeger, la adincirea si diversificarea colaborării pe multiple planuri, la consolidarea prieteniei dintre cele două ţări si popoare, in interesul cauzei păcii, înţelegerii si colaborării internaţionale. întrevederi. Delegaţia condusă de Dimitrios Reys, primarul oraşului Atena, care se află in ţara noastră, a făcut, luni dimineaţă, o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucureşti, unde a avut o întrevedere cu Gheorghe Pană, primarul general al Capitalei. In timpul convorbirii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii celor două state. A avut loc, de asemenea, un schimb de informaţii privind modul de organizare, activitatea şi preocupările municipalităţilor Bucureşti si Atena. ★ La invitaţia Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, se află in tara noastră Emiqne Fernando, preşedintele Curţii Supreme a Republicii Filipine. Oaspetele a avut întrevederi cu Justin Grigoraş, preşedintele Tribunalului Suprem, cu alţi membri ai conducerii tribunalului, în cadrul cărora a fost efectuat un schimb de experienţă în probleme privind activitatea celor două instituţii. • Luni după-amiază a fost semnat în Capitală un program de aplicare pentru anii 1979—1980 a Acordului de colaborare culturală, ştiinţifică şi în domeniul informaţiilor dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Comitetul Central Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste. Documentul a fost semnat de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Assaih Ali Hossein, subsecretar al Secretariatului Educaţiei şi Invăţămintului. ★ Luni la amiază a sosit in Capitală o delegaţie militară franceză, condusă de general de armată Guy Mery, şeful Statului major al armatelor franceze, care face o vizită oficială în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de generalul-locotenent Ion Hortopan, prim-adjunct al ministrului apărării nationale si sef al Marelui stat major, de generali si ofiţeri superiori. Au fost de fată Pierre Cerles, ambasadorul Franţei In tara noastră, colonelul Louis Gonelle, ataşat militar, si membri ai ambasadei. ★ La Biblioteca centrală universitară din Capitală a fost deschisă, luni, o expoziţie de carte franceză organizată în cadrul relaţiilor de colaborare dintre instituţia bucureşteană şi editura „Livres de poche“ din Paris. Luni după-amiază s-a deschis la Iaşi expoziţia de fotografii „Prietenii se prezintă — Erfurt, un judeţ al R.D. Germane“. Manifestarea, prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la întemeierea Republicii Democrate Germane, se înscrie, totodată, in cadrul relaţiilor de prietenie stabilite intre judeţul Iaşi si regiunea Erfurt, teritorii administrative înfrăţite. ★ Ansamblul naţional de cintece şi dansuri „Mahmoud Reda“ din Republica Arabă Egipt, aflat intr-un turneu artistic in tara noastră, la invitaţia Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a prezentat luni seara un spectacol de gală pe scena Operei Române din Capitală. Ansamblul egiptean a susţinut un original program de cîntece şi jocuri populare, specifice diverselor zone folclorice ale ţării, piese muzicale și coregrafice. Cronica zilei • AUTOCAMION UNIVERSAL. In Cehoslovacia a fost construit un autocamion pe şase roti, destinat diferitelor lucrări agricole. Noua maşină dispune de două caroserii — una obişnuită, cealaltă cu o capacitate de încărcare mult mai mare. Pe şasiu se pot fixa trei feluri de structuri: o cisternă pentru stropit, o benă pentru cărat gunoi și o alta pentru transportat îngrășăminte minerale. Înlocuirea unei structuri cu alta durează o jumătate de oră. • LASERUL IN LUMEA DISCULUI. In pofida dimensiunilor sale liliputane, pe discul din imagine se poate realiza un volum de înregistrări (muzică, piese de teatru, lecţii), avînd o durată de reproducere cu o treime mai mare decit permite discul alăturat, de proporţii mult mai mari. Această posibilitate este conferită de faptul că înregistrarea se face prin intermediul unei raze laser pe o matriţă (de pe care se pot scoate ulterior un mare număr de copii). Desigur, redarea se face cu un pick-up special (de asemenea, in fotografie), prevăzut cu un emiţător de rază laser foarte îngustă. Sunetul obţinut este calitativ superior înregistrării electromagnetice, pentru că suprafaţa discului este acoperită cu un strat de protecţie transparent, care o fereşte de zghrieturi, praf, amprente şi care permite un schimb razei laser să „citească“ la perfecţie înregistrarea. Autorii noului disc de la firma „Philips“ presupun că, deocamdată, el nu va fi introdus pe scară largă in uz, intrucît în lume există în prezent circa 3 miliarde de discuri şi 200 milioane de pick-up-uri tradiţionale. • TERMITE-GEOLOGI. Pornind de la afirmaţia lui Herodot că termitele ar constitui un indiciu al prezenţei aurului şi a altor minerale, oameni de ştiinţă turkmeni (U.R.S.S.) au trecut la cercetarea sistematică a uriaşelor furnici şi a modului lor de viaţă. In probe de sol prelevate din muşuroaiele acestora au fost detectate, între altele, argint, cobalt, plumb. A- ceastă descoperire a venit să confirme ipoteza privind rolul pe care aceste insecte îl joacă In transmutarea unor elemente chimice. in căutarea apei, termitele sapă galerii lungi de 150—200 m, căci setea lor poate fi potolită şi de apa existentă în soluţiile de săruri ale unor metale. Oamenii de ştiinţă sovietici intenţionează să folosească configuraţia şi amplasarea galeriilor respective pentru a completa harta bogăţiilor naturale din Turkmenia. • TERMOFICARE CU AJUTORUL ORDINATORULUI. In loc să creeze sisteme costisitoare de ventilare a sălilor ordinatoarelor, unde aceste maşini determină in timpul funcţionării o creştere a temperaturii, specialişti elveţieni au propus valorificarea căldurii astfel rezultate. Pe baza proiectului lor, la Lucerna a fost construită o clădire destinată adăpostirii unor birouri, care este încălzită cu căldura emanată de maşinile electronice. Deşi agregatele de captare şi distribuire a căldurii în toate încăperile sunt destul de costisitoare, calculele au demonstrat că utilizîndu-se acest sistem se obţin, anual, economii importante: circa 180 000 kWh de energie electrică şi 12 000 litri de apă, care, altfel, ar fi fost necesară răcirii, ceea ce, după părerea experţilor, justifică investiţia respectivă. Excelenţelor lor Domnului GIUSEPPE AMICI Domnului GERMANO DERIAGI Căpitani regenţi ai Republicii San Marino Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţiile de căpitani regenţi ai Republicii San Marino vă adresez cordiale felicitări, urări de succese în activitate şi de fericire personală, de bunăstare şi progres poporului sanmarinez prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelentă, Cu bucurie şi profundă satisfacţie am primit telegrama pe care mi-aţi transmis-o cu prilejul aniversării independenţei noastre. Doresc să adresez Excelenţei Voastre, in numele guvernului şi poporului costarican, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru fericirea nobilului popor român. Reînnoiesc Excelenţei Voastre sentimentele celei mai distinse consideraţii. RODRIGO CARAZO ODIO Preşedintele Republicii Costa Rica Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Survolind frumoasa dumneavoastră ţară, aş dori să vă adresez sincerele mele urări pentru progresul şi prosperitatea poporului român prieten, sub înțeleapta dumneavoastră conducere. CONSTANTIN CARAMANIS Prim-ministru al Greciei Recepţie cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Chen Shuliang, a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ilie Rădulescu, secretar al C.C. al P.C.R., Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Popescu- Puturi, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chineză. Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Ghizela Vass şi Dumitru Turcuş, adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., reprezentanţi ai conducerii Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, precum si ai altor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in tara noastră, alti membri ai corpului diplomatic. ★ Cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, Chen Shuliang, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, a rostit luni seara o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) STIRI SPORTIVE • Incepind de astăzi şi pînă duminică, 7 octombrie, in localitatea iugoslavă Bihari se va desfăşura Balcaniada de şah, la care şi-au anuntat participarea echipele Bulgariei, Greciei, României, Turciei si Iugoslaviei. Din echipa masculină a tării noastre fac parte Victor Ciociltea, Mihai Ghindă, Mihai Subă, Teodor Ghiţescu, Aurel Urzică, Sergiu Grünberg şi Ovidiu Foişor. In competiţia feminină vor participa tinerele maestre Dana Nuţu si Marina Pogorevici, iar in turneul rezervat juniorilor vor fi prezenţi Adrian Negulescu, Liviu Oltean, Dumitru Anitoaia si Lucian Vasilescu. • Orasul italian Brescia va găzdui in zilele de 17 si 18 octombrie un turneu international de tenis la care si-au anuntat participarea Ilie Năstase (România), Adriano Panatta (Italia), John McEnroe si Sandy Mayer (S.U.A.). In prima zi a turneului. Năstase îl va intilni pe McEnroe, iar Panatta va juca împotriva lui Mayer, învingătorii îşi vor disputa finala. • La Split s-au încheiat întrecerile celei de-a 8-a ediţii a Jocurilor sportive mediteraneene, competiţie de amploare la care au participat peste 2 500 de concurenţi din 14 ţări. In clasamentul final pe medalii, pe primul loc s-a situat Iugoslavia cu 56 de medalii de aur, 38 de argint şi 33 de bronz, urmată de Franţa (55—41—33), Italia (49—63—47), Spania (16—20—31) , Grecia (7—10—14), Turcia (5—5—14), Republica Arabă Egipt (3—9—10), Algeria (1—5—10), Tunisia (1—2—9), Liban (1—1—0), Siria (1—0—0), Maroc (0—2—3). vremea Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 octombrie. In ţară . Vreme rece cu cerul variabil. Vor cădea averse izolate de ploaie, mai ales în nordul şi estul ţării. Vint moderat cu intensificări. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar cele maxime vor oscila între 10 şi 20 de grade, local mai ridicate. In primele două-trei nopţi, condiţiile atmosferice rămîn favorabile producerii brumelor, îndeosebi in nordul ţării, precum şi în zonele de deal şi de munte din sud. In Bucureşti: Vreme rece, cu cer variabil. Vînt slab. Ploaie de scurtă durată. Temperatura ușor variabilă. (Urmare din pag. I) cedent in istoria judeţului: oţeluri înalt aliate, laminate, tablă şi blocuri forjate, utilaj tehnologic pentru industriile metalurgică şi chimică, instalaţii de foraj, produse electrotehnice noi (lămpi electrice cu incandescenţă, cu vapori de mercur şi fluorescente), armături industriale, prefabricate din azbociment, produse ceramice, frigidere cu compresor. In ce priveşte agricultura, recoltele medii la griu au crescut la 2 608 kg la hectar, la porumb au atins peste 3 000 kg la hectar, iar livezile s-au extins la peste 16 mii hectare. Sectorul zootehnic cuprinde astăzi 124 200 bovine, 111 700 porcine şi 194 400 ovine. Ce implicaţii materiale directe în privinţa creşterii nivelului de trai al populaţiei decurg din această dinamică fără precedent ? Numai un om neinformat poate afirma, grăbit şi superficial, că producţia de oţeluri speciale sau de strunguri nu poate fi trecută in contul creşterii accentuate a nivelului de trai. Aparent aşa e. Cine mănîncă,„ strunguri şi cine se îmbracă în... haine de tablă laminată la rece ? Simplist vorbind, gospodina aşază în tigaie un pui de la combinatul avicol de la Titu şi nu un tub fluorescent de la „Romlux“. Dar orice om de bună credinţă ştie şi înţelege că nici o colectivitate umană nu poate consuma mai mult decit produce şi că dezvoltarea impetuoasă şi în ritmuri înalte a activităţii economice constituie singura cale de creştere a nivelului de trai, unicul mijloc de propăşire şi civilizaţie a unei naţiuni hotărîte să meargă pe calea progresului, a socialismului victorios. Dar iată citeva cifre elocvente în cel mai inart grad şi care atestă semnificativ ideea de mai sus. Numai intr-un singur an (1978), prin reţeaua comercială a judeţului Dîmboviţa s-au vindut mărfuri alimentare şi industriale in valoare de 3,5 miliarde lei. Numai din 1976 pînă în 1978 s-au construit şi dat in folosinţă in localităţile judeţului peste 6 000 apartamente din fondurile statului şi 2 622 apartamente din fondurile populaţiei. La sfirşitul anului trecut, populaţia judeţului beneficia de 7 spitale, 104 dispensare rurale şi de întreprindere, 16 creşe şi 46 farmacii, asistenta medicală fiind asigurată de 676 medici şi 2 528 cadre sanitare medii. Intr-un singur an (1978) s-au cheltuit pe plan judeţean pentru protecţia muncii peste 30 milioane lei, iar volumul pensiilor de asigurări sociale a depăşit suma de 381 milioane lei. Şi tot numai intr-un singur an (1978) s-au vîndut populaţiei (mai mult decit în 1976, cifrele reprezentind aşadar un spor absolut) 1 430 tone făină, 560 tone zahăr, 676 tone ulei, 1 950 tone carne, 11 100 aparate radio, 10 000 televizoare, 8 370 frigidere, 3 800 maşini de spălat şi mobilă in valoare de peste 135 milioane lei. Repet, Dîmboviţa nu constituie un judeţ de excepţie. Absolut toate judeţele, întreaga ţară se află, în ceea ce priveşte ritmurile de dezvoltare, într-un consens armonios, într-un climat de înaltă emulaţie. Nu pot încheia aceste rînduri fără a repeta cît da mîndră trebuie să fie generaţia noastră, privilegiată de meritul istoric de a fi, sub conducerea Înţeleaptă a partidului, constructoarea puternicelor temelii pe care se aşază România modernă, socialistă. Urmaşii noştri, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri, trăind într-o ţară de aur, nu vor putea să uite că în aceste decenii de muncă înalt creatoare naţiunea întreagă a stat, ca un singur om, cu mistria în mină. Acceleraţii dîmboviţene PAGINA 3 sărbătoarea naţională a republicii POPULARE REVOLUŢIONARE GUINEEA Tovarăşului AHMED SEKOU TOURÉ Secretar general al Partidului Democrat din Guineea, Preşedintele Republicii Populare Revoluţionare Guineea Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Populare Revoluţionare Guineea imi este deosebit de plăcut să vă adresez , calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului guineez prieten în dezvoltarea ţării sale pe calea independenţei, progresului şi bunăstării. îmi exprim convingerea că, în spiritul înţelegerilor la care am ajuns împreună cu ocazia recentei vizite in ţara noastră, relaţiile de strînsă prietenie, solidaritate şi colaborare existente intre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta tot mai puternic, in interesul popoarelor noastre, al păcii, progresului şi înţelegerii în lume, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Pentru poporul Republicii Guineea, actul istoric al ciştigării independenţei (2 octombrie 1958) a deschis o eră nouă, de profunde transformări înnoitoare, în vederea ştergerii urmelor îndelungatei dominaţii coloniale. Sub conducerea Partidului Democrat au fost etatizate sectoare importante, ca cel minier, bancar şi comercial, iar planurile de dezvoltare elaborate de-a lungul celor două decenii de independenţă şi-au propus ca principal obiectiv valorificarea in interesul propriei dezvoltări a marilor bogă-Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Populare Revoluţionare Guineea, luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentant ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Au fost prezenţi Kerfalla Cisse, ambasadorul Republicii Populare Revoluţionare Guineea, şi membri ai ambasadei, precum si tineri guineezi care studiază in tara noastră. (Agerpres) tii minerale ale tării : bauxită (8 miliarde tone, mai mult de jumătate din rezervele mondiale), fier, diamante şi, mai recent, ţiţei. Concomitent cu dezvoltarea industrială se acordă o mare importanţă agriculturii, sector în care lucrează 80 la sută din populaţia ţării. In domeniul invăţămintului şi al formării de cadre au fost înregistrate, de asemenea, succese. In spiritul politicii sale de solidaritate cu tinerele state africane, România dezvoltă cu Republica Guineea relaţii de prietenie şi colaborare bazate pe egalitate în drepturi şi avantaj reciproc. Evenimente de cea mai mare însemnătate în evoluţia relaţiilor româno-guineeze le-au constituit întrlnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Ahmed Sekou Touré. Dialogul la nivel înalt de la Bucureşti, din vara acestui an, continuare directă a convorbirilor purtate cu prilejul vizitei şefului statului român, în 1974, la Conakry, au dat un conţinut şi mai bogat relaţiilor dintre cele două ţări, deschizindu-le noi şi ample perspective. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII FEDERALE NIGERIA Excelentă Sale ALHAJISHEHU SHAGARI Preşedintele Republicii Federale Nigeria La asumarea de către dumneavoastră a funcţiei de preşedinte al Republicii Federale Nigeria, am deosebita plăcere de a vă adresa cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de succes deplin în îndeplinirea mandatului de înaltă răspundere cu care aţi fost învestit. Folosesc această ocazie pentru a vă felicita, de asemenea, cu prilejul celei de-a XIX-a aniversări a proclamării independenţei naţionale a Nigeriei şi a transmite poporului nigerian prieten, în numele poporului român, sincere urări de progres, bunăstare şi pace. Exprim încrederea că relaţiile bune de prietenie, cooperare şi solidaritate existente intre ţările noastre vor continua să se dezvolte pe aceeaşi linie ascendentă, în folosul popoarelor român şi nigerian, al cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Nigeria, statul cu cea mai numeroasă populaţie de pe continentul african, a sărbătorit la 1 octombrie cea de-a 19-a aniversare a dobîndirii independenţei. Acest eveniment găseşte poporul nigerian angajat într-un amplu efort de dezvoltare economică a ţării, de prospectare şi valorificare a marilor sale resurse naturale. „Uriaşul Africii“, cum i se spune adeseori, dispune de mari zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune, fier şi cupru în centru şi în sud, a căror exploatare a făcut ca numeroase localităţi să renască la o viaţă nouă. La Port Harcourt, în estul deltei Nigerului, s-au înălţat un mare complex petrochimic şi un laminor de aluminiu, la Kinji a luat naştere o hidrocentrală cu o putere instalată de 900 000 kW, iar la Ajaokuta prinde viaţă primul complex siderurgic din Africa tropicală. Cu numai citeva săptămîni în urmă, la Ondo, localitate situată în regiunea de vest, a avut loc ceremonia inaugurării oficiale a unui important obiectiv industrial realizat in cooperare cu România — combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, care va aduce o contribuţie de seamă la valorificarea imenselor păduri de esenţe preţioase ale Nigeriei. Acestuia i se vor adăuga alte două combinate asemănătoare, dintre care cel din statul Calabar, aflat în stadiul final, va prelucra anual circa 120 000 metri cubi de masă lemnoasă. Animat de sentimente de profundă prietenie faţă de popoarele Africii, solidar cu lupta lor pentru consolidarea independenţei, poporul român urmăreşte cu viu interes eforturile poporului nigerian pentru dezvoltarea economică şi socială. Intre România şi Nigeria s-au statornicitrelaţii de prietenie şi colaborare care cunosc un curs mereu ascendent. O contribuţie esenţială la adincirea şi amplificarea raporturilor româno-nigeriene au adus-o convorbirile la cel mai înalt nivel de la Lagos şi Bucureşti. Acordurile şi înţelegerile convenite cu aceste prilejuri au deschis largi orizonturi conlucrării pe diferite planuri, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale.