Scînteia, noiembrie 1979 (Anul 48, nr. 11567-11593)

1979-11-01 / nr. 11567

SCINTEIA — Joi 1 noiembrie 1979 f""S SA INIIMI'INAM CONGRESUL AL XII-LEA AL POTI1I1 IM Cfl SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE EXEMPLAR!­I Iniţiative muncitoreşti consacrate unui obiectiv prioritar: PRODUCŢIA FIZICĂ REALIZATĂ UHU! să realizăm şi poate chiar să depăşim sarci­nile ce ne-au revenit pe cel de-al patrulea an al cincinalului. Niciodată ca în aceste zile premergătoare Congresului al Xll-lea al partidu­lui nu s-a înregistrat un aflux atît de mare de ştiri trimise redacţiei. Sînt ştiri care aduc cu ele pulsul faptelor de muncă, succesele, împlinirile de pe marele front al muncii, din toate colţurile ţării. Sunt ştiri care, dincolo de datele pe care le conţin, aduc cu ele crîmpeie din atmosfera fierbinte a producţiei, împlinind un, tablou al muncii entuziaste, la scară naţională, a întregului popor, care, strîns unit în jurul partidului, întîmpină marele forum al comuniştilor cu realizări demne de acest eveniment deosebit de important în viaţa partidului, a ţării. Prin obiecti­vele sale, prin impresionantele orizonturi pe care le deschide pentru dez-­­ voltarea multilaterală a patriei socialiste, Congresul al Xll-lea al partidu­lui este congresul tuturor fiilor acestei ţări — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — congresul întregului popor. Şi ce dar mai de preţ putem oferi acestui grandios eveniment decît raportul patriotic al datoriei împlinite pretutindeni unde se creează bunuri materiale şi spirituale, în fabrici şi uzine, pe ogoare, pe şantiere, în institute de cercetări şi proiectări. Prezenţi ieri, în ultima zi a lunii octombrie, în întreprinderi industriale, repor­teri şi corespondenţi ai „Scînteii" transmit: lua toate măsurile pentru ca şi in luna de­­­cembrie să se lucreze la cote productive şi­­­perioade, astfel incit pînă la sfirşitul anului întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Bucureşti. Aici, luna octombrie, prin volumul şi complexitatea tehnică ale produselor realizate de colectivul său de muncă, se înscrie ca o perioadă record in producţie, în fotografie : Grigore Tănase, Nicolae Munteanu, Gheorghe Nemţoc şi Adrian Barabaş — patru din miile de autori ai acestui important succes Foto : S. Cristian Planul pe patru ani îndeplinit — sinteza unui însufleţitor raport muncitoresc Mai întîi, cîteva secvenţe dintr-un amplu raport muncitoresc. Ele aduc în atenţie ceea ce la noi a devenit obişnuit în peisajul muncii: sarcinile de plan realizate îna­inte de termen. Comprimarea timpului s-a afirmat, putem spune, ca o lege a marii întreceri patrio­tice desfăşurate între colectivele de oameni ai muncii, între organi­zaţiile de partid. Dar să parcurgem cîteva din ştirile sosite ieri la re­dacţie : • Oamenii muncii din Industria oraşelor GĂEŞTI şi TITU, care au realizat sarcinile de plan pe patru ani ai cincinalului, au furnizat in plus economiei naţionale cantităţi importante de utilaje chimice şi tehnologice, frigidere, aparataje e­­lectric, depăşind angajamentele asumate în cinstea Congresului; • Au raportat îndeplinirea pla­nului pe anii 1976—1979 colecti­vele din industria municipiului DEVA, a oraşelor BRAD şi ORAŞ­­TIE, cele ale întreprinderii miniere Hunedoara. Exploatării miniere Certei şi altele. • Cu 62 de zile mai devreme au realizat sarcinile de plan pe patru ani din cincinal şi oamenii muncii din industria oraşului HUŞI, aşeza­re cunoscută pentru renumitele sale podgorii, dar şi pentru noua sa Industrie. Sunt mesaje ale hărniciei, ale entuziasmului creator care străba­te ţara de la un capăt la altul. Şi pentru a înfăţişa această imagine impresionantă a hărniciei la scară naţională, să apelăm la citeva,sin­teze statistice. • La 26 septembrie, judeţul CLUJ, judeţ-Erou al Muncii Socia­liste, a anunţat primul îndeplinirea planului pe patru ani ai cincina­lului în industrie, realizînd supli­mentar pînă la data respectivă pro­duse în valoare de aproape 7 mi­liarde lei. De atunci, pe parcursul lunii octombrie, alte cinci judeţe şi-au înscris numele la panoul de onoare al acestui raport muncito­resc, ceea ce va permite ca pînă la sfirşitul acestui an să se reali­zeze importante producţii supli­mentare : MARAMUREŞ — peste 3 miliarde lei, MUREŞ — 5,8 mi­liarde lei, BIHOR — peste 4,3 mi­liarde lei, SUCEAVA — 3,2 miliar­de lei, NEAMŢ — 4,6 miliarde lei. • De la începutul anului pînă la 20 septembrie, pe ansamblul in­dustriei s-au realizat peste preve­deri, printre altele: — 48,6 mil tone fontă cenușie; — 191 tone feroaliaje ; — 222 mii tone oţel aliat;­­— 3 420 tone ţevi din oţel carbon şi aliat; — 1 745 tone aluminiu primar; — mijloace de automatizare — 23 milioane lei; — mijloace ale tehnicii de calcul — 194 milioane lei; — peste 290 strunguri de diferite tipuri; — 121 combine autopropulsate pentru recoltat cereale ş.a. ...Dar să urmărim mai înde­aproape pulsul viu al muncii în unităţi industriale, acolo unde se creează bunurile materiale. întreprinderea „Unirea" din Cluj-Napoca : se montează un nou jot de maşini TELEORMAN: De cules mai este destul, dar unele unităţi nu se grăbesc In judeţul Teleorman, cîmpul oferă resurse mari de furaje: coceni, masă verde din culturile duble, frunze şi cilete de sfeclă, vreji de soia, resturi din grădinile de legu­me etc. Pentru insilozarea fura­jelor, preciza dr. Ion Didă, direc­tor adjunct al direcţiei agricole, s-au organizat 70 de formaţii specializate de mecanizatori, dotate cu combine, tractoare şi mijloace de transport. Totuşi, programul de însilozare nu se realizează ritmic, din cauza nefo­­losirii întregii capacităţi de lucru a utilajelor. O primă constatare : rezul­tatele sunt mult diferite intre unităţi cu condiţii asemănătoare. In cinci consilii unice agroindustriale — Pu­­rani, Orbească, Slobozia-Mîndra, Conteşti şi Drăgăneşti-Vlaşca — s-au insilozat, in medie, 23 000 tone de fu­raje, iar alte cină­ — Cringeni, Lun­ca, Traianu, Bujoru şi Fintinele — abia au atins 10 000 tone. Notăm o iniţiativă a biroului exe­cutiv al consiliului unic agroindus­trial Orbească, unde se asigură 8 tone de furaje insilozate de fiecare vacă. Ritmul in care se lucrează ofe­ră certitudinea că se vor putea reali­za peste plan 6 000 tone de nutreţuri. Specialiştii consiliului estimează că planul anual al producţiei de lapte se va realiza în jurul datei de 25 noiembrie a.c. Am insistat asupra acestor aspecte deoarece ele eviden­ţiază adevărul că acolo unde cadrele de conducere, specialiştii se ocupă de stringerea si depozitarea furajelor se obţin rezultate superioare in zooteh­nie. , In această „toamnă a furajelor“, este posibilă crearea unor rezerve de nutreţuri însilozate, sub această for­mă de conservare ele puţind fi păs­trate pînă la recolta anului viitor. „Putem depăși planul anual cu o treime , în loc de 10 000 tone prevă­zute vom insiloza 15 000 , precizea­ză ing. Rafael Leoveanu, directorul LA.S. Blejești. Lucrăm din zori pină în noapte cu 6 combine de siloz şi 14 remorci care transportă furajele tocate din cimp la silozuri intr-un flux neîntrerupt. Recolta bună de fu­raje este ea însăşi un argument, un îndemn pentru a stringe gospodăreş­te si a insiloza toate resursele câmpu­lui“. La fel se procedează la I.A.S. Alexandria, unde se asigură cite 10 tone de furaje suculente de fiecare vacă. Exemplul bun nu este însă urmat peste tot. Discutăm cu directorul S.M.A. Bujoru. Ion Ifrim : „Am in­­si­lozat 9 300 tone față de 13 000 tone cit s-a planificat“ — ne spunea el.„ In realitate, programul stabilit pe baza resurselor existente e de 15 000 tone. încercăm să aflăm cit s-a insilozat în fiecare cooperativă si ce resurse mai există, dar cifrele existente la S.M.A. se bat cap in cap. In cadrul consiliului unic agroindustrial lucrea­ză două formaţii specializate de me­canizatori, dar cit a realizat fiecare nu se ştie. „Ţinem evidenta globală de C.A.P.“ — ni se spune. In reali­tate fiecare formaţie lucrează în cooperative diferite, iar aprecierea globală ascunde mari diferente. Ne oprim la cooperativa agricolă Bujo­ru. Aici, pentru a se micşora distan­tele de transport, 1 500 tone de coceni se visi­ozează in cimp. Din păcate, nutreţul de bună calitate riscă să se degradeze deoarece se încalcă­­ nor­mele elementare de insilozare. Nici in alte unităţi — bunăoară la coope­rativa agricolă din Ţigăneşti — nu se lucrează in ritmul dorit la strin­gerea şi insilozarea furajelor. în plus, în această unitate este ignorat faptul că modalitatea cea mai efici­entă de conservare a frunzelor şi co­­letelor de sfeclă este insilozarea acestora in amestec cu coceni sau alte nutreţuri. Este necesar ca organele judeţene de partid şi agricole, consiliile unice agroindustriale să acţioneze stăruitor in unităţile unde balanţa furajelor este deficitară, pentru a se intensi­fica recoltarea şi insilozarea tuturor resurselor de nutreţuri. C. BORDEIANU IAŞI: Depozitarea coce­nilor nu este problemă a campaniei agricole ? In judeţul Iaşi, stringerea cocenilor­­ şi insilozarea lor sunt, mult intirzia­­te. „Noi­­ am indicat ca toţi co­cenii să fie adunaţi de pe cimp la punctele stabilite pentru bază fura­jeră. Am indicat apoi să se ia mă­suri pentru trecarea şi insilozarea co­cenilor in amestec cu ciocălăi, bor­hoturi, tăiţei şi melasă iar pînă se realizează această operaţiune să fie clădiţi în stoguri. Asta mai ales că pe total judeţ avem un deficit de peste 200 000 tone suculente care tre­buie înlocuite cu grosiere. Dar, ca un făcut, nu nu puţine locuri se consi­deră că stringerea furajelor şi insi­lozarea lor n-ar constitui probleme ale cartipaniei de toamnă“ , ne-a spus medicul veterinar Adam Rado­mir, director adjunct al direcţiei a­­gricole judeţene. Este o situaţie cu­noscută, numai că organele agricole, specialiştii nu combat mentalitatea că se poate tergiversa recoltarea fu­rajelor. La faţa locului, in unele unităţi agricole, am văzut că se lucrează la scoaterea cocenilor la marginea tar­lalelor (o parte a fost adusă aici şi bine s-a procedat înainte de depănu­­şare) incit să se poată efectua arătu­rile. Dar după aceea sunt lăsaţi vraişte. Nimeni nu-i depozitează cum trebuie­­ aruncaţi alandala, ploaia, care a început să cadă de cîteva zile, îi depreciază. O situaţie dintre cele mai critice am intîlnit la C.A.P. Mo­­goşeşti. Aici a fost organizată o arioaie lingă sectorul zootehnic, dar cocenii sint acum impînziti peste tot. Mai mult. Îngrijitorii care adminis­trează cocenii întregi în hrana ani­malelor trec peste ei cu căruţele, băgindu-i fără milă în noroi. Coce­nii nefiind tocati nu sunt consumati decit in mică parte de animale, se scot întregi din iesle şi se aruncă la gunoi. Astfel, platforma se întinde ci­ vezi cu ochii. Mari cantităţi de coceni se află pe cimp şi in cooperativele agricole Tg. Frumos, Belceşti, Voineşti, Lun­gani, Andrieşeni, ca să pomenim doar citeva cu suprafeţe mai mari de porumb recoltate mecanizat. Şi unităţile zootehnice aşteaptă aces­te furaje. „Noi avem 6 400 cape­te de tineret taurin la îngrăşat şi ne mai trebuie să insilozăm 11 400 tone de coceni cu borhot, melasă şi tăiţei. Unităţile insă nu ne ajută. Nu putem folosi nici combinele de siloz pentru că nu ni se repartizează tractoare care să le acţioneze. Această neînţelegere o in­­tilnim la C.A.P. Focuri, Fintinele, Coarnele Caprii şi celelalte din raza noastră de activitate“ — ne , spune tovarăşul Bejan Gheorghe, directorul complexului zootehnic de la Grop­­niţa. Orice tărăgănare este acum inad­misibilă, deoarece duce la degrada­rea cocenilor ! De aceea, consiliile unice, cooperativele agricole au obli­gaţia să facă totul pentru stringerea grabnică a acestora de pe cimp şi depozitarea lor în bune condiţii. Manole CORCACI corespondentul „Scinteii” PENTRU A ASIGURA BAZA FURAJERA A ZOOTEHNIEI Toate resursele vegetale din mai repede strinse şi însilozate! ­ ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ANINOASA în fiecare zi­ suplimentar 60-200 tone cărbune . La Aninoasa, una dintre cele mai importante întreprinderi miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului, multă vreme nu s-a reuşit să s­e extragă cantităţile prevăzute de cărbune, ne relatează corespondentul „Scinteii“, Sabin Cerbu. In ultimele două luni s-a produs insă aici un adevărat reviriment in privinţa reali­zării planului de producţie. Discutăm cu ing. Gheorghe Giuclea, directorul întreprinderii. — Cum se explică această schimbare în bine ? — Nimic mai simplu : printr-o bună organi­zare a activităţii în subteran. Iată unele deta­lii : s-a asigurat folosirea „la capacitate“ a celor 4 000 de vagoneţi ; au fost adoptate unele măsuri pentru îndreptarea galeriilor, repararea liniilor, amenajarea unor instalaţii de­gresat sub presiune cu aer comprimat ; am înfiinţat încă două echipe­­speciale, de reparare şi între­ţinere a vagonetelor, precum şi echipe mobile de mecanici pe traseele din subteran ; au fost introduse şi puse în funcţiune două combine de înaintare la sectorul 3 şi la cel de investi­ţii şi două combine de abataje la sectorul 4, care, folosite din plin, au asigurat depăşiri însemnate la lucrările de pregătiri miniere, precum şi la producţia de cărbune, asigurin­­du-se zilnic o productivitate a muncii supe­rioară celei planificate cu 150—280 kg căr­bune pe post. La rindul său, tovarăşul Ion Albescu, secre­tarul comitetului de partid, tine să-i sublinieze corespondentului nosstru : — în­ anumite cazuri, neajunsurile în folosi­rea la întreaga capacitate a tehnicii din dotare s-au datorat unor fenomene de indisciplină : absente , nemotivate, nefolosirea completă a timpului de lucru. Pentru eradicarea acestor neajunsuri, am concentrat aici activitatea poli­­tico-educativâ, folosind cu eficienţă discuţiile de la om la om şi formele de propagandă vizuală. — Am vrea să ne prezentaţi, concret, rezul­tatele. — In ultimele două luni, 90 la sută din bri­găzi şi-au realizat ritmic planul. In consecin­ţă, in prezent, depăşim zilnic planul de pro­ducţie cu 60—200 tone de cărbune. Astfel, extracţia zilnică din luna octombrie se situ­ează la nivelul prevederilor medii prevăzute pentru anul 1080. In ultimele două luni, mi­nerii­ din Aninoasa au extras, peste plan, 4 000 tone cărbune. De pildă, sectoarele 4 şi 5, fruntaşe pe mină, au realizat numai in luna octombrie, peste prevederi, 1 200 tone cărbune şi, respectiv, 1 422 tone cărbune. Fruntaşii minei, minerii şefi de brigăzi Ion Prisăcan, Nicolae Bocor, Sava Robu, Alex. Vereş şi Francisc Nemeş, cu care am discutat, ne-au asigurat că depăşirea in fiecare zi a planului la cărbune dovedeşte capacitatea de mobilizare a colectivului de aici, hotărirea lui fermă de a răspunde prin fapte de muncă chemării secretarului general al partidului de a spori producția de cărbune a țării. botoşani. Intr-un oraş al textilistelor, experienţa bună rodeşte bogat Din Botoşani, oraş încărcat de industrie în ultimii ani, corespondentul „Scinteii“, S. Ailenei,­ ne aduce o veste demnă de marele entuziasm al acestor zile : şapte colective muncitoreşti din Botoşani, insumind peste 16 000 oameni ai muncii, au hotărît să facă din ultima decadă a lunii octombrie o „decadă record a producţiei fizice“. — Ce aţi avut în vedere cind aţi luat această iniţiativă? — l-am întrebat pe tovarăşul Nicolae Pasăre, directorul întreprinderii de confecţii din Botoşani. — Atît noi, cit şi tovarăşii de la întreprin­derea de confecţii" din Dorohoi, am avut in luna septembrie, precum şi în lunile anterioare, o serie de restanţe la producţia fizică. Nu voi mai aminti acum cauzele, eventualele justifi­cări. Esenţial este că am luat toate măsurile pentru recuperarea integrală a restantelor lu­nii septembrie in cursul lunii octombrie. Şi cum in primele două decade ale lunii lucrurile n-au mers cum am fi dorit, am hotărît ca ul­timele 10 zile să le declarăm zile record la producţia fizică. In conferinţa de partid pe întreprindere, comuniştii au decis : la Congres să ne prezentăm cu sarcinile de plan depăşite. — Practic, ce măsuri au fost luate? — în primul rind, am intervenit pentru ca fiecare furnizor de materii prime să ne ono­reze contractele la timp. Ceea ce, cu excepţia întreprinderii „Integrata“ din Paşcani, s-a şi realizat. Am diminuat astfel, pe durata întregii luni restanţele la producţia fizică cu peste 3 milioane lei, din care aproape 2 milioane lei numai în ultimele 10 zile, ceea ce reprezintă realmente un record. O iniţiativă demnă de toată lauda, o iniţia­tivă care a stirnit interes in multe alte colec­tive. Şi poate că acesta este cel mai de preţ ciştig.. Ci­lor de la fabrica de confecţii li s-au alăturat şi oamenii muncii din unităţile care lună de lună îşi realizează şi chiar depăşesc sarcinile de plan la producţia fizică. Este cazul întreprinderii textile „Moldova“, unde in luna octombrie s-au realizat suplimentar 200 000 mp de ţesături. Cum s-a procedat? De mare efi­cienţă s-a dovedit revitalizarea unei mai vechi iniţiative muncitoreşti — „Zilnic, de la fiecare război cite 3 metri de ţesături in plus“. Obiec­tiv atins de toate ţesătoarele comuniste ale În­treprinderii. Ce se prevede pentru lunile ur­mătoare? „Noi sperăm, ne spunea tovarăşa Georgeta Podani, secretara comitetului de partid pe întreprindere, că atit în noiembrie, cit şi in decembrie, vom depăşi cu mult re­cordul înregistrat în luna octombrie. Asta deoarece toate ţesătoarele au hotărît ca, in cinstea celui de-al Xll-lea Congres al parti­dului, să realizeze zilnic cite 3 m­etri de ţesă­turi in plus de la fiecare război“. Şi am putea continua şirul unităţilor care şi-au propus şi au realizat „decada record“ , întreprinderea mecanică, „Electrocontact“ ş.a . In cinstea celui de-al Xll-lea Congres al partidului, luna noiembrie este declarată lună record in producţie in intreaga industrie boto­­şăneană, ne spune tovarăşul Ioan Floareş, se­cretar al comitetului judeţean de partid. Vom UZINA DE FEROALIAJE DIN TULCEA Dovezi ale hărniciei unui tînăr colectiv Se potrivesc de minune cuvintele poetului. Afară ninge liniştit, este prima zăpadă tul­ceana, iar în casă, în hala cuptoarelor, arde focul. E drept, poezia lipseşte la această oră a dimineţii. Sunt ore de efort deosebit, de în­cordare. La unul din cuptoare se deşartează şi toţi cei din jur sunt marcaţi de importanţa momentului. In camera de comandă a cupto­rului de siliciu, două fete tinere şi un băiat cu cască albă, la fel de tînăr, veghează mersul procesului tehnologic. In aceste momente, redactorul nostru, Neagu Udroiu, se afla la uzina de feroaliaje. Un co­lectiv tinăr, în la fel de tînărul judeţ industrial Tulcea. Locul ales de noi este de două ori important. O dată, pentru greutatea sa in ba­lanţa economică a judeţului. In acelaşi timp, dată fiind importanta feroaliajelor pentru oţe­­lăriile ţării. Prima şarjă a fost elaborată in iulie 1976. Ce raportează acest tînăr colectiv muncitoresc acum, în aceste zile de entuziastă întrecere in întîmpinarea Congresului partidu­lui ? Abia eliberat de grijile şarjei de la cuptorul 3, cu fruntea, încă plină de sudoare, inginerul Roman Ancuţ îşi face timp să răspundă între­bărilor noastre. — In cinstea Congresului, ne-am angajat să dăm peste plan 600 tone feroaliaje. Aş vrea să reţineţi că am realizat deja 450 tone. — Cine sunt cei cu care aţi Început, pentru prima dată in ţară, să fabricaţi feroaliaje ? — Am plecat cu un mănunchi de oameni de la Hunedoara, Galaţi şi Tîrnăveni, la care s-au adăugat localnicii. Aveţi loc pentru cîteva nume ? — Tocmai pentru asta să nu fie loc ? — Atunci puteţi nota : Ion Stoica, Grigore Popică, Vasile Azamfiroaie, Gheorghe Leahu, Ion Socoi, Martin Szanto, Filip Cindea, ingine­rul Gheorghe Cintea. — Prin ce se deosebeşte, calitativ vorbind, anul acesta de cei de dinainte ? — Am lucrat şi lucrăm tot timpul la capa­citatea maximă prevăzută in proiect. Suntem­ preocupaţi de îmbunătăţirea tehnologiilor de elaborare, astfel incit coeficientul de scoatere a metalului să fie cit mai mare. Am reuşit să punem la punct o tehnologie nouă pentru elaborarea siliciului metalic şi a unor prealiaje modificatoare pe bază de siliciu, magneziu şi aluminiu. In plus, ceea ce bănuiţi, de la în­ceputul anului producţia fizică a fost realizată lună de lună. Scurt, la obiect, convingător pentru hărnicia şi priceperea acestui tinăr colectiv muncitoresc. PAGINA 3 DE LA CLUJ-NAPOCA, O VESTE BUNĂ PENTRU CONSTRUCTORI. „Veţi primi utilajele în avans“ Ştirea transmisă din Cluj-Napoca de cores­pondentul „Scînteii“, Alexandru Mureşan, pare să surprindă la început : de la 1 noiembrie a.c.­­ un tren-navetă va transporta 270 tone utilaje conţinînd şase linii tehnologice de tratat celo­fibră pentru întreprinderea de fibre sintetice din Dej, aflată în plină construcţie. Utilajele, construite pentru prima dată în ţară, la Între­prinderea constructoare de maşini „Metalul roşu“ din Cluj-Napoca, au fost realizate in totalitate în cursul lunii octombrie, în devans cu două luni fată de grafic. Consemnăm acest succes atit pentru valoarea­ lui in sine, cit și pentru faptul că, în prima parte a anului, din cauza­­sosirii cu­ intirziere a unor materiale din import, unitatea a avut unele restante la principalii indicatori econo­mici, inclusiv la producţia fizică. Ca urmare a efortului făcut în luna octombrie de întregul colectiv şi a măsurilor luate pentru organizarea superioară a producţiei, restanţele nu numai că au fost recuperate, dar s-a obţinut şi o uşoară depăşire a planului producţiei fizice. Aceasta a permis ca în perioada amintită să fie livrate utilajele necesare filaturilor, din Zalău, Satu Mare, Birlad, Botoşani, Paşcani etc. Acum, peste 50 de meseriaşi şi specia­lişti se află in aceste unităţi, unde acordă asistenţă tehnică la montajul şi rodajul utila­jelor. Luna octombrie reprezintă deci o lună de vîrf pentru activitatea unităţii intrucit planul — mai mare cu circa 20 la sută in comparaţie cu ultimele două luni ale anului — a fost de­păşit cu circa 5 la sută. După cum ne spunea directorul întreprinderii tovarăşul Dumitru Dan, pentru realizarea acestui volum mare de utilaje au fost organizate echipe specializate în toate secţiile, incepind de la confecţii me­talice şi terminînd cu montajul. Prin activita­tea desfăşurată s-au distins echipele conduse de comuniştii Pop T. Ioan, Szilagy Eugen, Szakacs Bela, Viliam Cristolian , şi alţii. Tot­odată, din sectorul de concepţie au fost deta­şaţi" in "producţie o serie de specialişti, care împreună cu şeful secţiei montaj au asigurat asistenţa tehnică la faţa locului, rezolvind ope­rativ toate problemele. De asemenea, în luna octombrie s-au obţinut rezultate bune şi in ce priveşte eficienţa economică. Consemnăm printre altele că s-au economisit 10 000 kWh energie electrică şi 50 000 metri cubi combus­tibil, echivalentul consumului întreprinderii pe o zi.­­ Rezultatele obţinute în luna octombrie, ne spunea tovarăşul Gavril Bujor, secretarul comitetului de partid, sunt un răspuns prompt dat de colectivul nostru la chemarea confe­rinţei de partid pe întreprindere de a întim­­pina Congresul al Xll-lea al partidului cu planul indeplinit şi depăşit.

Next