Scînteia, decembrie 1979 (Anul 48, nr. 11594-11620)
1979-12-01 / nr. 11594
PAGINA 2 SE ÎNFĂPTUIEŞTE PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI IN ACTUALUL CINCINAL Începînd de astăzi, 1 decembrie 1979 Oamenii muncii din industria confecţiilor beneficiază de majorarea retribuţiilor din etapa a doua In dinamica dezvoltării economiei naţionale, producţia confecţiilor s-a înscris cu ritmuri superioare de dezvoltare, aducînd o contribuţie importanta la buna aprovizionare a Populaţiei cut mărfuri tot mai bune, mai variate, mai frumoase. In Raportul la Congresul al XII-lea al partidului se arată că industria bunurilor de consum va Înregistra in acest cincinal o creştere a producţiei cu circa 60 la sută. Este demn de remarcat faptul ca sporirea cantitativă a producţiei de confecţii are la bază şi intrarea in funcţiune a noi întreprinderi moderne. Numai în ultimii ani au fost construite unităţi de acest profil la Baia Mare, Moreni, Scorrtfeeşti, Reşiţa, Baia de Argeş, Vulcan, urmind ’ ca, pitia la sfîrşitul anului, Să înceapă să producă ş noile întreprinderi de la Tulcea şi Suceava. Aceasta înseamnă crearea de noi locuri de muncă pentru femei, îndeosebi în centre şi zone in care există forţă de muncă feminină disponibilă. In prezent, în întreprinderile de confecţii lucrează circa 131000 de oameni ai muncii, dintre care 60 la suta femei. Gradul de înzestrare tehnică a întreprinderilor este pus în valoare de hărnicia şi priceperea colectivelor de muncă, bunul gust şi fantezia lor, care au creat produselor româneşti o bună faimă pe piaţa mondială. In cadrul prevederilor din Programul de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii in cincinalul actual, acest puternic eşalon de producători de bunuri de consum a beneficiat printre primii de majorarea retribuţiilor în prima etapă, chiar de la l1 iulie 1971. Şi iată că, începînd de astăzi, 1 decembrie, retribuţiile tarifare ale celor 137 000 de oameni ai manei din unităţile de confecţii vor spori, conform prevederilor, din etapa a doua, cu nici 13,6 la sută. In acest fel, pina la sfirşitul cincinalului, retribuţia tarifară netă va creşte cu 32,9 la sută, faţă de 1975. Semnificativ este, in acest sens, faptul ca retribuţia medie netă in cadrul Centralei industriei confecţiilor, care a crescut de la 1416 lei în 1975, la 1 734 lei in 1977, după majorarea în prima etapă, în urma aplicării sporirii prevăzute pentru etapa a doua va ajunge la 1997 lei. Ce înseamnă, practic, aceste majorări , în cele ce urmează dăm citeva exemple edificatoare. O muncitoare confecţionera — cea mai răspândită dintre meseriile exercitate in industria cu acest profil — încadrată în categoria a 3-a, treapta a Il-a, care Înainte de majorarea In prima etapă avea 1 460 lei, a primit o retribuţie mărită, la 1 iulie 1977, de 1 724 lei; începînd de azi, ea va avea o retribuţie netă de 2 009 lei. Deci, în numai doi ani, din acest cincinal, ea beneficiază de un spor de retribuţie de 549 lei. La această creştere se adaugă sporul de vechime, să zicem de 7 la sută, ceea ce înseamnă o creştere de la 102 lei, la 141 lei, precum şi sporul de 5 la sută, provenit din munca în acord, adică 100 lei, faţă de 73 lei anterior. Totalul cîştigului in plus in acest cincinal se ridică la 619 lei. Un ajutor de maistru, funcţie, de asemenea, des intîlnită in întreprinderi. Încadrat in categoria a 5-a, treapta a Il-a, avea înainte de majorare o retribuţie netă de 1 622 lei. După prima etapă, el a încasat 1 897 lei, iar de la 1 decembrie va primi 2 275 lei, deci un spor de 053 lei, rotunjit la 764 lei prin adaosul unui spor de vechime de 10 la sută şi a sumei corespunzătoare unui procent de 7 la sută pentru munca în acord global. Interesantă de urmărit este şi evoluţia retribuţiei unui maistru. Presupunind ca acesta este încadrat, la gradaţia a 3-a, clasa 20, el primea, înainte de 1 iulie 1977, o retribuţie netă de 1 920 lei , după această dată, beneficiind de majorarea procentuală prevăzută, precum şi de o clasă în plus, deci corespunzătoare clasei 21, el a primit 2 310 lei. După aplicarea majorării, în a doua etapă, maistrul respectiv va incasa o retribuţie tarifară netă de 2 960 lei, cu 640 lei mai mult decit înainte de aplicarea prevederilor din Programul de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii în acest cincinal. Dacă la suma de mai sus adăugăm şi un spor de vechime de 7 la sută şi 9 la sută acord global, rezultă că respectivul maistru beneficiază de 717 lei mai mult decît, primea înainte de 1 iulie 1977. De o mărire însemnată a retribuţiei se vor bucura şi cadrele inginereşti. De pildă, un inginer încadrat la gradaţia a IV-a, clasa 23, va primi, începînd de astăzi, o retribuţie tarifară netă în valoare de 2 780 lei, faţă de 2 520 lei, la 1 iulie 1977 şi 2179 lei înainte de această dată, în total cu 601 lei mai mult. Sunt creşteri substanţiale, care reflectă grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru bunăstarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Ele sunt primite de oamenii muncii din industria confecţiilor cu multă, bucurie, cu recunoştinţă vie pentru consecvenţa cu care partidul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăresc înfăptuirea integrală a prevederilor din Programul de ridicare a nivelului de trai in perioada 1976—1960, al cărui ţel este acela al prosperităţii întregului popor, al ridicării continue a calităţii Vieţii. ROftica SERBAM Tragerea LOTO 2 Dumitîrcă, 2 decembrie 1979. Administraţia de Stat Loto-Pronosport organizează prima tragere- Loto 2 din această lună. Pe baza cunoscutei formule tehnice — trei extrageri, în continuare, a cite patru numere fiecare, totalizind 12 numere din 79 — se atribuie autoturisme ,,Dacia 1300“ şi importante cîştiguri in bani de valori variabile şi fixe. Participarea se face pe bilete de 10 lei, completate cu o variantă achitată sută la sută sau cu patru variante achitate in cotă de 25 la sută, indiferent de cota jucată, fiecare biletare drept de câştiguri la toate extragerile. Simbata, 1 decembrie a.c. este ultima zi pentru procurarea biletelor. Primele zile după Congres, primei măsuri politic - organizatorice In spiritul hotărârilor Congresului Colectivul combinatului bucureştean de industrializare a lemnului a trăit şi el, asemeni întregii ţări, evenimentul deosebit pe care l-a reprezentat Congresul al XII-lea al partidului. Ca o expresie a acestei participări, in zilele desfăşurării lucrărilor a fost realizat angajamentul asumat în cinstea marelui forum, C.I.L. Pipera livrind peste plan produse de aproape 1 100 000 lei, ceea ce acontribuit la obţinerea unei producţii suplimentare de 22 milioane iei din angajamentul de 26 milioane pe întregul an. De asemenea, in zilele ce au urmat, gazeta de perete centrală, apărută intr-o ediţie specială care sintetizează obiectivele de maximă actualitate, a lansat chemarea . „Pentru înfăptuirea sarcinilor Congresului, să asigurăm o productivitate cit mai înaltă, o calitate ireproşabilă a produselor, aplicind soluţiile oferite de tehnica modernă !“. De menţionat că nu este vorba de afişarea unei simple lozinci, gazeta aducind în atenţia colectivului părerile autorizate a numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni cu privire la ceea ce trebuie făcut concret, zi de zi, pentru ridicarea calităţii întregii activităţi economice, pentru încheierea anului curent cu angajamentele îndeplinite şi depăşite, pentru pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. — Suntem o mare unitate producătoare de mobilă şi produse din lemn pentru piaţa internă şi pentru export — ne spune tovarăşa Marilena Lazăr, secretară a comitetului da partid. Nu ne putem declara mulţumiţi doar cu faptul că fiecare om este staplitat de acest sentiment de mîndrie. Minduna naşte şi îndatoriri. Tocmai de aceea ne străduim să facem înţeles pe deplin, pentru fiecare membru al colectivului, faptul că obiectivele stabilite i documentele programatice adoptate — aplicate la specificul activităţii noastre — nu se realizează spontan, de la sine, prin declaraţii de intenţii, prin lozinci. Din cuvintarea secretarului general al partidului, rostită la încheierea Congresului, am reţinut şi noi, organele nou alesei, şi comuniştii, asemeni tuturor oamenilor muncii, că după adeziunea deplină la documentele adoptate a venit rindul faptelor concrete, ci decisive sunt acum eforturile fiecăruia, acţiunea, munca. Este vorba de un proces serios de analizare a activităţii, de chibzuinţă matură asupra a ceea ce trebuie întreprins, de elaborarea înalt responsabilă a măsurilor de perspectivă pentru îndeplinirea sarcinilor complexe care se pun, pentru înfăptuirea a tot ceea ce s-a hotârit. Am putut să ne convingem că organizaţia de partid de aici, în cadrul măsurilor iniţiate, acordă o atenţie deosebită adaptării operative a mijloacelor muncii politico-educative la noile sarcini ale acestei etape, „startulîT L ca să-i numim așa — fiind cîat din mers, încă din timpul desfășurării lucrărilor Congresului. La „colțurile presei" — organizate in toate fabricile din combinat, unde, pe stative speciale, se găsesc ziarele cu principalele documente adoptate au loc, in continuare, în pauzele de lucru, discuţii organizate de membrii birourilor organizaţiilor de partid, de alţi comunişti, despre principalele capitole şi idei ale Raportului prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, despre conţinutul Rezoluţiei şi al celorlalte documente. Preluind operativ iniţiativa colectivului gazetei centrale de perete, toate celelalte 57 gazete de perete veerftorpARftth din combinat — ca principale forme ale propagandei vizuale, şi ea înnoită —, au apărut, la rindul lor, în ediţii speciale, Susţinind prin exemple concrete, prin opinii judicioase, chemarea pentru o productivitate înaltă, pentru calitate superioară şi generalizarea tehnicilor înaintate în producţia de mobilier şi a celorlalte produse din lemn. Totodată, sub acelaşi generic, staţia de radioamplificare a început transmiterea zilnică a unui ciclu de anchete, menite să precizeze, prin cuvintul muncitorilor, al specialiştilor din cele mai diverse locuri de muncă, modalităţile concrete de acţiune pentru infăptuirea planului pe acest an la toţi indicatorii şi pregătirea temeinică a planului pe 1989. Ir» cadrul acestor prime acţiuni — întrucit Însuşirea spiritului, a orientărilor şi cerinţelor documentelor adoptate de Congres va constitui o preocupare primordială a organizaţiei de partid în întreaga perioadă ce urmează — delegaţii şi invitaţii la conferinţele de partid din combinat, din sector, din municipiu, de la Congres sunt programaţi să aibă intilniri cu activul de partid, prilej cu care se vor stabili şi mai bine sarcinile G.U. Pipera, aşa cum se desprind ele din Raportul Comitetului Central al partidului, din Directive şi din documentele-program. In acest context, după cum ne preciza ing. Aurel Ivanescu, secretar adjunct al comitetului de partid, organizaţia de partid se străduieşte să găsească modalităţi şi forme noi, prin care să depăşească stadiul propagandei pasive, să o facă dinamică, cu ecou in conştiinţe. In spiritul orientărilor şi criticilor formulate- la Congres, al exigenţelor cu privirea creşterea rolului conducător ■aî fiecarei organizaţii de partid, comitetul de partid, adaptindu-şi din mers planat de muncă pe ultima perioadă a anului la noile sarcini, a luat iniţiativa bună de a include o analiză a propriului stil de muncă. AU existat, in legătura cu aceasta, păreri contradictorii, întrucit marea iinvoritate a membrilor comitetului fiind noii aleşi, socoteau că „nu prea au ce ..analiza“. Concluzia a fost totuşi în sensul arătat ; pentru a-şi putea manifesta forţa dinamizatoare, este bine, necesar ca şi comitetul notm ales să analizeze, chiar după o perioadă scurtă de activitate, in ce ma la C.I.L. Pipera sură reuşeşte să cuprindă şi să soluţioneze la timp diferitele sarcini, să repartizeze judicios, forţele de care dispune şi să exercite controlul cuvenit asupra modului de îndeplinire a hotărârilor pe care le-a adoptat. Orientările Congresului au constituit un stimulent pentru ca organizaţia de partid să pună un accent mai mare, să urmărească mai stăruitor promovarea in ritm susţinut a progreselor ştiinţei şi tehnicii ii, toate sectoarele combinatului. In acest sens, există, dealtfel, unele rezultate pozitive anterioare ; prin finalizarea unui studiu, efectuat de o comisie iniţiată de comitetul de partid, s-a reuşit modernizarea unui sector important cum este fabrica de PAL, obţinindu-se creşterea producţiei de plăci din aşchii de lima prin valorificarea superioară a deşeurilor şi rumeguşului , garniturile şi piesele noi de mobilier realizate pe baza unor proiecte proprii — modernizate atît că linie, cit şi ca materiale şi tehnică de execuţie — vor reprezenta aproximativ 30 la sută din producţia anului 1980; ca ajutorul centrului de calcul al centralei industriale se acţionează in momentul de faţă pentru generalizarea lucrărilor informatice privind aprovizionarea tehnico-materială, realizarea producţiei, gestiunea materialelor, retribuţia personalului muncitor, ca şi alte operaţii. Şi căutările sunt tot mai intense, este incadrindu-se treacţiunile organizate pe acest tarîm de Comitetul de partid al sectorului 2 sub genericul „Viitorul începe in fiecare zi“. O preocupare importantă o constituie şi îndrumarea mai apropiată, mai diferenţiată a organizaţiilor de baza, în care sens întreaga tematică a adunărilor generale din luna decembrie a fost circumscrisă sarcinilor noi ale fiecărui sector şi loc de muncă , de exemplu, încadrarea in consumurile specifice şi reducerea preţului de cost — la organizaţia 2 finare ; eficienţa exportului de mobilă — la organizaţia 5 centrală ; calificarea tinerilor muncitori, întărirea ordinii şi disciplinei — la organizaţia 12 mobilă ; analiza muncii de propagandă şi educaţie — la organizaţia 7 atelier de cooperare. Pentru încheierea acestor insemnări, concludent, ni se par cuvintele tovarăşului Gheorghe Popa, maistru principal şi secretar al organizaţiei de bază ttr. 13 mobilă : „Dovada cea mai convingătoare că înţelegem orientările Congresului vor fi faptele noastre concret.« de zi cu zi. Iată de ce membrii organizaţiei noastre au hotârit, in adunarea generală care a avut loc chiar în aceste zile, in şir ele importante măsuri politico-organizatorice menite să asigure creşterea eficienţei economice a întregii noastre activităţi productive. Şi mai important este că ele se îmbină, cu o preţioasă iniţiativă politică, cunoscind de pe acum planul de producţie pe 1990 — pe an, trimestre şi luni — ne-am propus ca, paralel cu sarcinile pe decembrie, să realizăm şi sarcini din luna ianuarie, în aşa fel ca produsele de mobilier, predate grupei 11 de sectoare, să fie finisate, montate şi draci livrate către beneficiari incepînd din primele zile ale anului viitor“. Ecoul sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea se amplifică, în conştiinţe, capătă Întruchiparea faptelor de zi cu zi. Organizaţia de partid, comuniştii sunt forţa motrice care dată impulsul spre progres. Mafia BABOIAN Sezon de cura balneară pe litoral in cunoscutele staţiuni Eforie Nord şi Mangalia sosesc in această perioadă numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare pentru a-şi trata afecţiuni ale aparatului locomotor, reumatismele cronice, afecţiuni ortopedice, stări postoperatorii pe sistemul osos, muscular şi articular, afecţiuni ale sistemului nervos periferic etc. Eficienţa terapeutică a factorilor naturali pe care le asigură, la Eforie Nord, apă sărată a mării şi a lacului Techirghiol, nămolul sapropelic din acelaşi lac este, după cum se ştie, hotărâtoare pentru cura balneară, În vederea creşterii eficacităţii tratamentului complex de balneofizioterapie şi recuperare, sanatoriul balnear din Eforie Nord aplică, la indicaţia medicului din staţiune, şi tratamente cu „Boltii forte", „Pell-Amar“, „Gerovital" şi acupunctură, tratamente verificate şi omologate de institute de cercetări specializate. O mare eficienţă terapeutică au la Mangalia nămolul de turbă din lacul aflat in apropiere, apa mezotermală sulfuroasa, hipotonă captată din izvoarele de lungă staţiune. Pentru cei aflaţi la cură balneară se asigură condiţii de cazare in hoteluri, pentru deplasarea de la acestea la bazele de tratament existînd spaţii acoperite şi încălzite. Sunt create, totodată, diverse posibilităţi de agrement. Locuri la cele două staţiuni de pe litoral, precum şi orice alte informaţii referitoare la cura balneară in această perioadă se pot obţine la toate agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi de la comitetele sindicatelor din întreprinderi şi instituţii, in fotografie : hotelul de cură balneară Mangalia. Bogatele tradiţii ale şcolii medicale ieşene (Urmare din pag. I) învâţămint şi cultură din ţară, un progres remarcabil, au creat condiţii optime pentru integrarea invăţâmintului cu cercetarea şi asistenţa medicală. Comparativ cu anul 1944, de la 14 laboratoare am ajuns astăzi la 46, de la 25 060 de Cărţi în bibliotecă la 300 000 astăzi, de la 270 locuri în cămine la 2 200 astăzi, de la 70 cadre didactice la 520 astăzi. Circa 40 milioane lei investiţii în învăţământul preclinic şi 109 milioane lei în invătţâmîntul clinic, 43 milioane lei investiţii pentru aparatură au format o puternică bază didactică pentru pregătirea studenţilor, pentru activitatea cadrelor didactice. Atenţia deosebită pe care societatea socialistă, conducerea partidului şi statului o acordă formării cadrelor pentru toate domeniile de activitate, pregătirii şi educării a noi şi noi promoţii de specialişti s-a vădit şi in sprijinul pe care şcoala superioară de medicină din Iaşi l-a simţit din plin de-a lungul anilor. La rindul lor, cadrele didactice, absolvenţii s-au străduit să contribuie, cu toată competenţa şi pasiunea lor profesională, la creşterea calităţii asistenţei medicale a populaţiei, la dezvoltarea reţelei sanitare. In învăţamintul medical a instrui studenţii , înseamnă a-i adapta la cerinţele sanitare viitoare ale societăţii noastre. Pentru aceasta, studentul este repartizat sa lucreze in toate tipurile de unităţi sanitare, inclusiv rurale, care au devenit adevărate baze integrate de învăţămint medical şi ocrotire sanitară. Pe lingă activitatea instructiv-educativă, care concentrează întreaga capacitate şi competenţă a cadrelor didactice, colectivul Institutului nostru efectuează o cercetare ştiinţifică legată direct, de cerinţele ocrotirii sănătăţii publice, materializată in elaborarea de trei metode de diagnostic şi tratament, obţinerea de noi medicamente de ■sinteză in cadrul laboratoarelor şi al microproducţiei, de multiple inovaţii şi invenţii, rezultate ale unei munci de cercetare pe bază de contract cu unităţi productive sau cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a integrării tot mai strînse cu reţeaua sanitară. Aşa cum spuneam mai ittâlnte, Aniversarea centenarului institutului nostru nu este numai un prilej de evocare a valoroaselor sale tradiţii de cultură, ci şi un prilej de mare satisfacţie şi mîndrie patriotică pentru cadrele didactice şi studenţi, un prilej de a-şi exprima deplina aprobare pentru realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al partidului, in fruntea destinelor patriei noastre, ca şi totala adeziune la documentele programatice adoptate de Congres. Din realizarea integrală a obiectivelor trasate in documentele Congresului, Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi işi face o datorie de onoare, un ghid de activitate zilnică. Vom acorda, in acest sens, o mai mare atenţie, atit pe plan practic, cit si teoretic, realizării ţinui învăţămint activ, in care studentul, pe lingă necesara informare, să participe la activităţi legate direct de ocrotirea sănătăţii populaţiei. Conturarea personalităţii medicului într-o astfel de incorporare va reprezenta, in continuare, o caracteristică a invăţămintului medical ieşean. întregul nostru, colectiv se va consacra şi pe mai departe, cu toată competenţa şi pasiunea, integrării complexe a invâţâmintului cu cercetarea şi producţia, formării medicilor care să înfăptuiască înaltele idealuri de progres ale poporului nostru, să contribuie la ridicarea calităţii vieţii in societatea noastră socialistă. NOTE CETĂŢENEŞTI Obstacole pe şosele O motoretă „Mobis" circula pe o şosea de pe raza comunei Sâlişîe-Sibiu. Pe şaua din spate, soţia celui sfîât la ghidon. Un un moment dat, motoreta s-a răsturnat. Grav iteddenUxtft, soţie* net mai putut fi salvată. Din cercetările întreprinse la faţa loculuii rezultă că accidentul s-a produs din cauza unei direce ■ ulei căzute de la motorul unei maşini defecte. Intimplarea readuce in atenţie pericolul grav pe care-l prezintă tot felul de obstacole, aparent mărunte, de pe partea carosabilă a drumurilor, care pun in pericol siguranţa traficului. Cine a străbătut drumurile publice cu maşina, dacă ar face un inventar, orieit de sumar al acestor obstacole, din el n-ar putea lipsi : bolovani, bulgări de tiamifti, carâmizi, curele de transmisie, anvelope, crengi, sticle, borcane, ambalaje de lemn sau carton. Existenţa lor pe şosele sporeşte şi mai mult pericolul de accidente scum, in condiţii de ploaie, ceaţă, fruzgă, lapoviţa sau ninsoare... Iată de ce acum, cind iarna bate la uşă cu fenomene meteorologice care îngreunează cursivitatea traficului, este de datoria primăriilor, a direcţiilor judeţene de drumuri şi poduri de a controla şi întreţine in mod corespunzător căile de rulare a autovehiculelor. După cum, obligaţii revin de şoferilor, »,- pe o parte , să nu mai arunce pe şosele tot felul de obiecte, să schimbe uleiul la marginea drumului s au să continue săcircule cu defecţiuni tehnice, iar pe de altă parte —patimei cind intilnesc asemefiea obstacole care constituie, realmente, pericole, sâ tragă un minut pe dreapta şi sâ 1« înlăture. Este un act de răspundere civică. (P. Petre). SANTEIA - simbata 1 decembrie 7979 „Muntele“ de rumeguş încă din cincinalul trecut. Combinatul de prelucrare a lemnului şi mobilă din Topliţa a depozitat irialbia Mureşului un munte de rumeguş. Cind spunem „munte“ nu exagerăm cu nimic, întrucit e vorba de vreo 15 000 de tone. Rumeguşul stă şi acum nefolosit şi se degradează. Valurile riului „ciupesc" mereu din acest munte şi-l duc la vale, creînd necazuri beneficiarilor de apă din aval. Aceasta, întrucit rumeguşul pătrunde în prizele de apă, împiedicindu-se buna funcţionare. Şi cum nu s-ar putea face din acest rumeguş, un amestec cu nişte lianţi, el este bun pentru panouri uşoare de construcţie, se poate prelucra biochimic pentru a se obţine drojdii furajere şi altele Dar toate astea presupun spirit gospodăresc. N-o fi „depozitat“ şi el pe undev’» prin apropiere ? (Al. Plăieş«). Plăcintele nu se coc cu „praf de explicaţii “ Degeaba pui iu aluat ouă şi unt, zahăr şi lapte, dacă nu ai şi praf de copt. Plăcinta (sau prăjitura) nu creşte pufoasă, ci se transformă intr-un fel de pietroi. De la o vreme insă gospodinele bucureştene caută, fără succes, praful de copt prin magazine. Parcă ar cere praf stelar sau cine ştie ce pulbere rară... Ce se întimplă cu praful de copt ? Furnizorul — cooperativa „Chimica“, arte mari restanţe : in ultimul trimestru, acestea se ridică la 8 tone (din NI contractate). Este explicaţia dată de: serviciul de resort din Direcţia generală comercială a Capitalei. Fără îndoială, amintita cooperativă o fi avind şi ea, la rindul ei, nişte explicaţii de dat. Cu „praf de explicaţii" însă nu creşte plăcinta. (R. Şerban) Staţiunea Sinaia, „perla Bucegilor", s-a îmbogăţit in ultimii ani cu noi edificii pentru turism şi odihnă, in fotografie : hotelurile „Montana“ şi „Sinaia“ care prin calităţile funcţionale şi ale serviciilor prestate şi-au cîştigat un bun renume in rindul turiştilor români şi străini I DIVERS Vintui pus I I la... munca ! Despre isprava lui Mihai Ti- | I gănică s-a dus vestea nu numai in Ceamurlia de Sus, dr unde i ■ este de fel, ei si in alti sate I I tulcene. Cine este Mihai Tujă-I nică ? Este un sătean foarte ■ priceput in ale lemnăriei si fie I j| răriei. Ce ispravă a făcut ? A | I făcut o roată mare, cu niste panouri mişcătoare in jurul unui I ■ ax. La cea mai mică adiere de | I vint, roata se Invirte. In zilele I cu vint mai puternic, originala • instalaţie meşterită de Ţigănică I I poate să dezvolte o putere de... I 25 «ti putere. La ce foloseşti! ? . La punerea in funcţiune a unui I • polizor şi a unui ferăstrău de I I tăiat lemne. Avantaje: elimină * consumul de energie electrică. I întrebai de unde i-a venit I 1 ideea, Ţigănică a răspuns: de | I la bătrinele mori de vint... I Cit mai sus! * Valeria Călin, Ecaterina Tă- I ■ naşe, Maria Toma, Florida Ză- • bard şi Lenuţa Zlotea sunt de ’ două ori la înălţime. Mai intil, I . pentru că munca lor se bucură de cea mai înaltă consideraţie. I iar in al doilea rină pentru că I lucrează chiar la înălţime. Toa- I I te cinci sunt macaragiţe la Ga- I I lati. Conduc macarale, unele de eite SO de tone, privindu-i „de ■ sa»“ pe colegii lor care, la sol, | I prelucrează eticele navale. • Să mai notăm că toate cele cinci tinere Împlinesc in aceste | I zile primul lor an de muncă pe | I macarale. Multi înainte și... cit * mai sus ! I Arheologică I In timpul unor săpături pen- | I tru ridicarea de noi edificii in * municipiul laşi, au ieşit la g . iveală bogate mărturii arheolo- I jgice. între acestea, se află I ■ vestigiile unor locuinţe de mari dimensiuni, precum şi numeros I I se obiecte care atestă calitatea | j şi gradul inait de dezvoltare a * meşteşugurilor pe teritoriul | • Moldovei medievale. In mod I I deosebit reţin atenţia tetacote- * I te cu foarte frumoase şi fante- . ziste motive ornamentale, pee- I I cum şi o tăria de uz casnic.. , , Petrufa nu mai pleacă " Toată primăvara şi vara, ia- | I surite comunei Gurahont, judeţul Arad, au găzduit multe, I I foarte multe bem. Cind toamna și-a trimis primele semne * 1 prevestind răcoarea, le-a venit . • sorocul să-și ia zborul. Dar iată I ca una dintre ele, cu aripa be- • I leagă, n-a mai putut să-și urmeze destinul. Doi şcolari — f I fraţii Cornel si Dănuţ Bara — | I au adus-o acasă s-o îngrijească. Au și botezat-o : Petruta. Acum g ■ — după cum ne asigură corespondentul nostru voluntar Ale- ■ | tandru Herlău — Petruta se . simte intre orătăniile ogrăzii ea | I 'la ea agasa. După'toate semne- | I te, nici gind să mai plece. Să vedem ce va face la primăvară, | I cind i s-or întoarce suratele. „Zîmbifh I va rog..." • Muzeul Unirii din Alba felia II primeşte zilnic mulţi vizitatori. * * Unul dintre aceştia, C. Vlădulescu din Brăila, a uitat in muzeu, I I din neatenţie, un aparat de foto- | I grafiat. Ajuns acasă, pe malu- ' rile Dunării, a expediat o seri- . I soare-intrebare pe adresa con- | ducerii Muzeului din Alba Iu- ' ■ lie ! „Nu cumva a găsit cineva , un aparat de fotografiat... aşa şi I I aşa ?“ După citeva zile, a pri- | I mit acasă un colet cu aparatul pierdut. Bucuros nevoie mare. | I brăileanul a trimis o nouă | I epistolă muzeului, însoţită de mulţumiri şi de următoarea rege matcă : „încă o dovadă că la I I dumneavoastră totul se păstrea I I ză cu cea mai mare grijă“. I In „serviciul" I I munţilor I Aţi auzit de Ion Dinu. De un sfert de veac, Ion Dinu I răspunde de compartimentul I I cabane la Oficiul judeţean de turism Prahova. Prin cabanie- rii pe care-l coordonează, Ion I Dinu veghează ca muntele să I fie ospitalier cu noi. în acest răstimp, s-a format o adevărată 1 „familie“ de cabanieri care sunt I • de peste 20 de ani gazde ale miilor de turişti veniţi în Bu Icegi. Numele lor, Costin Molf ceanu, Ilie Tudor, N. Rişnotea- •nu, Ion Farcaş... După ani şi , ani de activitate in „serviciul“ [ [ muntelui şi al turiştilor, le | I adresăm şi pe această cale ura- * rea , odată cu înălţimile mari- I , telul, să urce şi treptele ospita- | I lităţii de gazde pe măgură ! Puii de-o zi ! O maşină din Oradea era g I plină ochi cu tot felul de lăzi şi I I lădite. In lăzi şi lădite — mii • i de pui. Pui plopinzi de o zi! Pui ameninţaţi să ingheţe. Ma-j I şina care-i transporta râmă- | I sese in pană, pe dealul Şotroc, iar noaptea devenea friguroasă, g g Alergind pina in comuna Hăl- I I maglu. din judeţul Arad, şofe- * rul a bătut la poarta unui gos- • podar. Deşi trezit din somn, I j auzind despre ce e vorba, aces- I I ta l-a sculat, la Hndu-i. pe un 1 tractorist care a remorcat ma- . I şina si a adus-o in sat. Apoi, I j tot el, împreună cu şoferul Si I 1 tractoristul au cărat lăzile şi , lădiţele intr-o încăpere, la căi- I I dură. Şi astfel, puii — miile de I I pui — au fost salvaţi. Cine credeţi că a fost inima- I I sul gospodar trezit la miezul I I nopţii ? însuşi primarul co- • ntinei ! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteiiul L