Scînteia, aprilie 1980 (Anul 49, nr. 11698-11723)

1980-04-01 / nr. 11698

PAGINA 4 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU­­ » a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Botswana (Urmare din pag. I) Inmînînd scrisorile de acreditare, ambasadorul ALOYSIUS WILLIAM KGAREBE a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prie­tenie şi cele mai bune urări din par­tea preşedintelui Republicii Bot­swana, Seretse Khama. In cuvîntarea prezentată de amba­sador cu acest prilej se menţionează: „Guvernul şi poporul Botswanei dau o înaltă apreciere bunelor relaţii din­tre cele două ţări ale noastre. Cu­noaştem că România este o ţară iu­bitoare de pace şi că dumneavoas­tră, conducătorul acesteia, v-aţi situat întotdeauna pe o poziţie inde­pendentă şi că, pe plan internaţional, aţi reliefat că trebuie găsite soluţii pe cale politică şi nu prin forţă sau ameninţarea cu forţa pentru soluţio­narea conflictelor şi stărilor de ten­siune din diferite părţi ale lumii. Dumneavoastră v-aţi pronunţat tot­deauna, în mod ferm, pentru renun­ţarea la folosirea forţei. Totodată, nu aţi şovăit, cînd situaţia a cerut-o, să sprijiniţi lupta de eliberare în acea parte a lumii în care noi trăim“. „România şi Botswana — se arată In continuare in cuvîntare — parti­cipă la activităţile mişcării nealinia­ţilor si respectă în mod strict politica de neamestec în afacerile interne ale altor ţări. Ambele demon­strează că este posibil ca ţări cu sis­teme sociale diferite să trăiască în­­tr-un spirit de înţelegere şi priete­nie. Ambele ţări acordă atenţie si­tuaţiei lor şi sunt angajate în ridi­carea nivelului de trai al popoarelor lor şi in realizarea unei repartiţii echilibrate a bogăţiei acestora“. In încheiere, cuvîntarea evidenţia­ză dorinţa ambasadorului de a contri­bui la consolidarea relaţiilor dintre România şi Botswana, de a identifica noi domenii de cooperare economică şi tehnică de interes reciproc. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru urările transmise şi a­ adresat, la rîndul său, preşedin­telui Republicii Botswana cele mai bune urări de fericire personală, de bunăstare şi prosperitate pentru po­porul Botswanei. In cuvîntul de răspuns al şefului statului român, după ce se subliniază că întregul nostru popor se află an­trenat cu toate forţele într-o amplă activitate consacrată transpunerii in viaţă a programului de dezvoltare economică şi socială, stabilit de cel de-al XIIIlea Congres al partidului, care va ridica România pe noi trep­te de progres şi civilizaţie, se spune: „Pe această bază, se vor deschide noi perspective pentru dezvoltarea şi mai largă a relaţiilor de colaborare ale României cu toate statele lumii. Constat cu satisfacţie că intre România şi Botswana s-au statorni­cit relaţii bune, de prietenie şi co­laborare, bazate pe deplină egalitate, e stimă şi respect reciproc — şi consi­der că ele pot fi extinse şi mai mult în viitor, îndeosebi în domeniul coo­perării economice şi al schimburilor comerciale“. „In politica sa,externă — se men­ţionează in cuvintare — România acordă o atenţie deosebită întăririi legăturilor sale prieteneşti cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările neali­niate, acţionează în sprijinul efortu­rilor pentru asigurarea dreptului fie­cărui popor de a fi stăpin pe bogă­ţiile naţionale şi pe destinele sale, de a se afirma in mod liber şi suve­ran. Ţara noastră manifestă o soli­daritate activă cu popoarele care luptă pentru cucerirea dreptului la viaţă liberă şi independenţă, pentru abolirea definitivă a oricărei forme de dominaţie şi asuprire. Faţă de actuala agravare a situa­ţiei internaţionale, noi considerăm că este imperios necesară intensificarea eforturilor tuturor statelor pentru so­luţionarea pe cale paşnică a proble­melor, în folosul păcii şi destinderii în întreaga lume“. Preşedintele Nicolae­ Ceauşescu a urat ambasadorului succese in activi­tatea sa şi l-a asigurat de tot spri­jinul Consiliului de Stat, al guvernu­lui şi al său personal. După solemnitatea inminării scriso­rilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cor­dial cu ambasadorul Aloysius Wil­liam Kgarebe. La solemnitate şi convorbire au participat Ştefan Andrei, minis­trul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidențial și al Consiliului de Stat. Se înfăptuieşte cu consecvenţă programul de creştere a nivelului de trai stabilit pentru actualul cincinal Începînd de astazi Beneficiază de majorarea retribuţiilor oamenii muncii din sectorul telecomunicaţiilor începînd de la 1 aprilie, cei aproape 80 000 de oameni ai muncii din ampla reţea de poştă şi telecomu­nicaţii, domeniu fără de care viaţa modernă este de neimaginat şi la care apelează frecvent fiecare cetăţean, vor beneficia de sporirea retribuţii­lor prevăzute pentru etapa a doua din actualul cincinal. Această majo­rare, după cum se ştie, se înscrie in şirul de măsuri prevăzute prin pro­gramul de creştere a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii, mă­suri a căror traducere in viată este urmărită cu consecventă de condu­cerea partidului şi statului nostru. Prin aplicarea, în această etapă, a unei creşteri medii de 10,6 la sută, cei ce lucrează în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor vor beneficia, in actualul cincinal, de o majorare a retribuţiilor cu 28,1 la sută. Această creştere se va concretiza — chiar şi în perioada care a rămas pînă la sfir­­şitul acestui an — într-o sumă de peste 130 milioane lei care se adaugă fondului de retribuire a personalului muncitor din acest sector economic. Cum se va reflecta noua majorare în veniturile fiecăruia din cei aproa­pe 80 000 de beneficiari ? Iată cîteva exemple grăitoare. Un factor poştal încadrat la nivelul I, gradaţia IV, are, în prezent, o re­tribuţie tarifară de 1 720 lei ; după aplicarea majorării de la 1 aprilie, el va primi o retribuţie tarifară de 1 880 lei. Dacă adăugăm la aceasta sporul de vechime de 10 la sută, re­zultă că venitul lui lunar va creşte la 2 068 lei, deci cu 176 lei mai mult decât înainte de majorare. Alt exem­plu : un electromecanic TTR, care lucrează in reţeaua de energie elec­trică, încadrat la nivelul B, catego­ria 5, treapta a II-a, care primeşte acum, după prima etapă a majorării, 2 040 lei. In urma creşterii prevă­zute pentru a doua etapă, retribuţia lui va ajunge la 2 366 lei, adăugind sporul de vechime neîntreruptă in muncă (de exemplu, 7 la sută, adică 166 lei), se poate atinge un total de 2 532 lei, deci cu un plus de 349 lei. Unele din funcţiile specifice aces­tui sector sunt şi acelea de telefonist sau telegrafist. Care sunt creşterile de care se vor bucura cei ce ocupă asemenea funcţii ? Un telefonist sau telegrafist, Încadrat la nivelul I, gra­daţia 5, are, in prezent, o retribuţie tarifară de 2 020 lei. După aplicarea majorării în etapa a doua, veniturile lunare îi vor creşte simţitor : retri­buţia lui va ajunge la 2 240 lei, la care se adaugă sporul de vechime în muncă (să presupunem tot 7 la sută, adică 157 lei), deci va primi, in total, 2 397 lei. Aceasta reprezintă o remu­neraţie mărită cu 236 lei, faţă de pe­rioada anterioară datei de 1 aprilie. De creşteri importante ale venitu­rilor vor beneficia şi cadrele de spe­cialişti din domeniul amintit. Astfel, un maistru de telecomunicaţii din reţeaua de energie electrică nivel B, gradaţia 5, primeşte, la ora actuală, o retribuţie tarifară de 2 640 lei. După majorare, acelaşi maistru va primi 2 910 lei, deci cu 270 lei mai mult. Dacă la această sumă se adaugă şi un spor de 10 la sută, pentru vechime neîntreruptă în mun­că, rezultă că respectivul maistru va realiza, începînd din aprilie, anul curent, un ciştig lunar de 3 201 lei, cu 297 lei în plus faţă de luna martie. Un inginer electromecanic, incadrat la gradaţia 5, grupa IV, încasează in prezent 2 895 lei retribuţie tarifară. De acum încolo, nivelul acestei re­­tribuţii va ajunge la 3 200 lei, la care, se adună şi un spor de 7 la sută pen­tru vechime neîntreruptă , în acest fel inginerul respectiv va totaliza un venit de 3 424 lei, cu 326 lei în plus. După cum se vede din exemplele de mai sus sporurile de retribuţie sunt importante. Ele vor contribui, in mod direct, la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc in poştă şi telecomunicaţii, al familiilor lor şi constituie, totodată, o nouă mărturie a grijii constante a partidului şi sta­tului nostru pentru om, pentru bună­starea lui materială şi spirituală. Rodica ŞERBAN cinema • Ultima noapte de dragoste : SALA PALATULUI — 17, 20, PA­TRIA — 9; 11,80; 14; 16,45; 19,30, CAPITOL — 9; 11,30; 14; 16,45; 19,30, FAVORIT — 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45. • Siberiada: SCALA — 10; 14; 18. ?­ Zilele filmului din R.P. Ungară,­pectacol de gală cu filmul „Așa am venit“ • CINEMA STUDIO — 19. • Nu vreau sä aud nimic: CEN­TRAL — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30. # Naufragiul: FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, CUL­TURAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Întoarcerea lui Vodă Lăpuș­­neanu : VICTORIA — 9,30; 12,30; 16; 19, EXCELSIOR — 9, 12; 16; 19, MODERN — 9, 12; 16; 19. # Zizania: LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, BUCU­REȘTI — 0,15; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Lebedele sălbatice — 9,15; 10,45; 12,15;13,45; Prima mea vară — 15,30; 17,30; 19,30 , DOINA. • Tentaţia: TIMPURI NOI — 15; 17,15; 19,30, MIORIŢA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Mizerabilii: FEROVIAR — 9 ; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Foc pe punte: BUZEŞTI — 15,30; 17,30; 19,30. • Artista, dolarii şi ardelenii : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18; 20,15, FLACARA — 15,30; 17,45; 20. • Sălbaticul: GRIVIȚA —­9; 11,15; 13,30;­ 15,45; 18; 20,15, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, FLA­MURA — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Primul pas: DRUMUL SĂRII — 16; 18; 20. • Mijlocaș la deschidere: LIRA — 16; 18, 20, GIULEȘTI — 9; 11 ; 13,15; 15,30; 17,45; 20. Îi se spunea „buldozerul“ : BU­­ LGI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MUNCA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Bilet de întoarcere: COTRO­CENI — 15; 17,15; 19,30. Cuvîntul cititorilor CUVÎNTUL OAMENILOR MUNCII Comuna de azi, Zilele acestea, biroul comitetului comunal de partid Gurahonţ, jude­ţul Arad, a analizat stadiul în care se află lucrările prevăzute in pla­nul de investiţii al comunei, propu­să să devină centru urban în pri­ma etapă, modul cum s-a acţionat pină în prezent, rezultatele obţi­nute, precum şi ce trebuie făcut în continuare pentru ca obiectivele aflate in construcţie să fie date în folosinţă la timp sau chiar înainte de termen. La fabrica de conserve, de pildă, a fost construită centrala termică, la care se montează în prezent utilajele, noua întreprin­dere urmînd să fie gata pînă la sfîrşitul trimestrului al II-lea a.c. Un alt obiectiv, blocul cu 12 apar­tamente, construit de I.J.G.C.L., se află în stadiu de finisare interioară oraşul de mîine şi va fi dat în folosinţă pînă la 1 iunie a.c. De asemenea, anul acesta, in zona gării va începe con­strucţia unui alt bloc, executat in regie proprie cu meseriaşii consi­liului popular comunal. Se între­prind: lucrări în vederea canalizării localităţii , au fost alocate fondu­rile necesare şi sunt aproape termi­nate două canale colectoare, iar un decanter este un stadiu avansat de execuţie. Putem spune că prin realizarea la termen a obiectivelor de inves­tiţii şi edilitar-gospodăreşti comuna noastre se îndreaptă cu paşi hotă­­riţi spre urbanizare. Alexandru HERLAU comuna Gurahonţ, judeţul Arad • Cumpăna: PACEA — 15,90; 17,30; 19,30. * • Camionul de cursă lungă: FE­RENTARI — 15,30; 17,30; 19,30. • Singur printre prieteni: VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Sosea odată un călăreţ: FLO­­REASCA — 9; 11, 13; 15,30; 17,45; 20, ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Supravieţuitorii: VIITORUL — 15,30; 17,30; 19,30. • Safari Express: COSMOS — 15,30; 17,30; 19,30. • Prima iubire: POPULAR — 15,30; 17,30; 19,30. • Rug şi flacără: PROGRESUL — 16, 18, 20. ---- 1 11 T.... teatre • Teatrul Naţional (sala mică) : Comedie de medi veche — 19,90; (sala Atelier): Trei pe o bancă — 19 . (la Clubul LC.T.B.): Gaițele — 15. • Teatrul de operetă: Văduva ve­selă — 19,30. Excelenţelor lor Domnului PIETRO CHIARUZZI Domnului PRIMO MARANI Căpitani regenţi ai Republicii San Marino SAN MARINO CITTA Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţiile de căpitani regenţi ai Republicii San Marino vă adresez călduroase felicitări, urări de succes în activitatea dumneavoastră şi de fericire personală, de bunăstare şi progres poporului sanmarinez prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă rog să primiţi mulţumirile mele sincere pentru amabilele felicitări pe care dumneavoastră mi le-aţi adresat cu ocazia zilei mele de naştere. RUDOLF KIRCHSCHLÄGER Preşedintele federal al Republicii Austria Intîlnire la C. C. al P. C. R. Luni, tovarășul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu R. M. Singh, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Partidului Congresul National al Po­porului din Republica Cooperatistă Guyana, care a făcut o vizită de prietenie în țara noastră. Cu acest­­prilej, R. M. Singh a ru­gat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii So­cialiste România, din partea condu­cătorului Partidului Congresul Natio­nal al Poporului, primul ministru Forbes Burnham, şi a poporului gu­­yahez cele­­mai calde felicitări cu prilejul realegerii sale in calitatea de preşedinte al României, precum şi sincere urări de sănătate, fericire si de succes deplin în inalta funcţie cu care a fost reînvestit. întîlnirea, care s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială, prietenească, a prilejuit un schimb de informaţii şi de păreri asupra activităţii şi pre­ocupărilor actuale ale celor două partide. DE LA APAS La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă pentru luna mar­tie 1980 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : K.V.C. T.L.C. A.E.K. A.H.J. X.R.I. S.N.F. B.X.F. D.U.L. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţi. ŞTIRI SPORTIVE • La Poiana Braşov, luni au in­­ceput întrecerile celei de-a 12-a ediţii a Balcaniadei de schi, la­­care parti­cipă sportivi şi sportive din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia şi România. In probele de fond, desfăşurate pe pirtiile de la Fundata, au terminat învingători următorii sportivi : 5 km junioare : Elena Lagusis (România) — 22’57” ; 10 km juniori : Anton Simo­­olev (Bulgaria) — 40’09” ; 15 km se­niori : Jan Rebersak (Iugoslavia) — 1h00’39”. In concursul de schi alpin, proba masculină de slalom special a reve­nit la seniori lui Petar Papanghelov (Bulgaria) — 1’53”52/100 (în două manșe), iar la sem­bare pe primul loc s-a clasat Ana Zavadlovska (Iu­goslavia) — 1’48”76/100. La juniori a ciștigat Borislav Krjakov (Bulgaria) — 2W98/100. • Cu prilejul concursului Interna­tional de lupte libere de la Budapes­ta sportivul român Aurel Neagu a repurtat un remarcabil succes ocu­­pind primul loc la categoria 57 kg. Au urmat în clasament Ri Ko Pen (R.P.D. Coreeană) şi Sándor Nemeth (Ungaria). La cat. 62 kg, Anghel Gi­gel a ocupat locul doi, iar la cat. 100 kg Vasile Puşcaşu s-a clasat pa locul 3. • Pugilistul român Mihai Ciubo­taru­ a obţinut o frumoasă victorie in cadrul finalelor turneului internatio­nal de la Halle. în excelentă formă, Mihai Ciubotaru s-a clasat pe pri­mul loc la categoria semimijlocie in­­vingînd prin KO în repriza a doua pe M. Krueger (R.D. Germană). • Au luat sfîrşit Întrecerile turne­ului internaţional de judo de la Potsdam, la care au participat spor­tivi din 16 ţări. La categoria 65 kg primul loc a revenit sportivului ro­mân Nicolae Constantin. Un alt spor­tiv român, Tom­a Mihalache, a ocuipat locul doi la categoria 86 kg, unde a terminat învingător Ulrsch (R.D. Germană). Daniel Radu a ocupat lo­cul 3 la cat. 95 kg. • Opera Română : Trubadurul (spectacol extraordinar) — 19. • Teatrul „Lucia sturdza Bu­­landra" (sala Schitu Măgureanu) : Gin-Rummy — 19,80. (sala Gră­dina icoanei): Furtuna — 19,30. • Teatrul Mic: Minetti — 19,30. • Teatrul Foarte Mic: Emigranţii — 20. • Teatrul de comedie: Zăpăcitul — 19,30. • Teatrul „Nottara* (sala Maghe­­ru): Micul infern — 19,30; (sala Studio): Inele, cercei, beteală — 19. • Teatrul Giuleşti (sala Majestic): Dragă mincinosule — 19,30; (sala Giuleşti): Hotel „Zodia gemeni­lor* — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase" (sala Savoy): De la Cărăbuș la Savoy — 19,30.­­e Teatrul „Ion Vasilescu* 1 Bu­nica se mărită — 19,30. e Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ (sala Studio): Melodii de neuitat — 19. e Teatrul „Ion Creangă“ 1 Sftila năzdrăvanul — 10. e Teatrul „Țăndărică* 1 Ileana Sm­ziana — 10. e Studioul de teatru al I.A.T.C.: Ultima răpire — 18.30. Confuzia dintre bere și... ulei De la un timp, consumatorii nu mai apreciază calitatea berii pro­duse la fabrica din Ciclova, de lingă Oravița. Și nu fără motiv : fie că berea este îmbuteliată în sticle murdare de ulei, fie că gă­sesc în ea corpuri străine, cîteodată chiar... cioburi. Am constatat că nu întotdeauna la centrele de colec­tare a ambalajelor de sticlă se ma­nifestă exigenţa cuvenită pentru a se prelua de la cetăţeni numai sticle curate. După cum nici la fa­brica de bere nu se urmăreşte ca spălarea sticlelor să se facă in mod corespunzător. Şi astfel berea ajun­ge uneori pe masa consumatorului cu... impurităţi. Pentru a se evita asemenea nea­junsuri reiau o propunere care s-a mai facut si in alte imauri : la Mi­cile de ulei să fie obligate să imbu­­telieze uleiul numai in sticle de culoare albă, cum sint cele de apă minerală. Eventual chiar s-ar putea face o inversare, intrucit calitatea berii nu ar fi afectată după imbu­­telierea într-o sticlă de apă mine­rală, iar aceasta, la rîndul ei, s-ar conserva mai bine in recipiente de culoare Închisă. Iar la fabricile de bere să se urmărească cu mai mul­tă grijă modul in care se spală sticlele, controlul tehnic de calitate indeplinindu-şi datoria cu mai mul­tă exigenţă. Ioan ROTARESCU muncitor, oraşul Bocşa, judeţul Caraş-Severin mari cantităţi de materiale, rămase de la ştanţarea celor două baiere, erau declarate deşeuri şi date la ars. Acum însă aceste „deşeuri“ sunt transformate, printr-o simplă ştanţare la cald, în rondele pentru etanşeizarea capsulelor pentru bere sau în punguliţe folosite pentru ambalarea produsului propriu „Manlavin“, ori sunt livrate unită­ţilor interesate in vederea amba­lării biscuiţilor, bomboanelor etc. In acest fel, cooperativa noastră realizează venituri de multe mili­oane lei anual, economisindu-se, in acelaşi timp, mari cantităţi de ma­terie primă şi materiale. M. IOSIF C.A.P. Bragadiru „Din ce se arunca ieri, azi realizăm milioane!“ Din producţia curentă a unei secţii a C.A.P. Bragadiru rămin unele straifuri de tablă emailată din care era folosită, pînă nu de mult, doar o mică parte. In pre­zent, aceste materiale sunt valori­ficate la producerea capsulelor metalice destinate imbutelierii be­rii, băuturilor răcoritoare, apelor minerale etc. De asemenea, deşeu­­rile din tablă perforată, rămase de la confecţionarea unor repere, sunt folosite eficient la confecţionarea unor sigilii metalice, a unor tăbliţe cu care se închid pungile din plas­tic, în care se ambalează: fidea, tăiţei, bomboane, pui, zarzavat etc. Cu rezultate bune este valorificat şi rumeguşul cu granulaţie foarte fină, de la secţia tîmplărie a C.A.P., la fabricarea unui nou produs, „Manlavin", destinat curăţirii mîi­­­nilor de vopsea, valvolină, vaselină, foarte necesare în întreprinderile în care se lucrează cu asemenea materiale. La o altă secție a C.A.P. in care se produc sacoşele de polietilenă. lor ADAS pentru a li se stabili drep­turile cuvenite. In Editura politică a apărut revista „Probleme ale păcii şi socialismului“ nr. 12/1979 tv 10.00 Teleşcoală 11.00 Film serial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Reluarea episo­dului 30 11.50 Telex 12.00 Includerea programului 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală. Atlas geografici Un rlu străbate Bărăganul 16.25 Curs de limba engleză » 16.45 Din ţările socialiste 17.10 Clubul tineretului 17.55 La ordinea zilei in agricultură 18.25 întrebări şi răspunsuri 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.20 Omagiul ţării — preşedintelui reales de ţară 19.40 Anchetă TV: Economie — spirit gospodăresc 20.05 Seară de teatru: „Două vizite la Malu“ da Paul Evenac. Premieră pe­­ţară 21.ÎS Romanţa amintirilor — Medalion muzical Ioana Radu 21.45 Telejurnal 22.00 închiderea programului Programul 2 17.30 Buletin rutier — Informaţii pen­tru conducătorii auto 17.45 Album coral 18.05 Fetiţa cu chibrituri. Secvenţe din ecranizarea basmului cu acelaşi titlu de H. c. Anderson 13.20 Muzică uşoară _ formaţia Va­lenţiu Grigorescu 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.20 Omagiul ţării — preşedintelui reales de ţară 18.40 Studio liric ’80 20.20 Viaţa economică a Capitalei 20.50 Muzică im miniaturi 21.15 Moştenire pentru viitor — Al. Philippide 21.45 Telejurnal 22.00 închiderea programului Programul 1 Pe scurt din scrisori • Cum se evită o risipă de 20 000 de piese. La întreprinderea meca­nică de material rulant Craiova, prin asimilarea tehnologiilor de re­­condiţionare, la 60 de repere s-au refolosit cu succes, anul trecut, peste 17 500 piese. Anul acesta, prin recondiţionarea cuzineţilor de la motoarele de tracţiune, a semicuzi­­neţilor de la motoarele diesel, pre­cum şi prin folosirea eficientă a unor înlocuitori, se vor realiza eco­nomii de peste 8 000 kg bronz şi 7 000 kg oţeluri. Vor fi reintegrate astfel în circuitul productiv peste 19 000 de piese, care, pînă nu de mult, erau dirijate spre depozitele de fier vechi. (Mircea Ursei, ingi­ner. I.M.M.R.-Craiova). • Care-i adevărul ? „Am cum­părat, cu trei luni in urmă, de la magazinul „Victoria“ din Roman, un aparat de radio, marca „R.R. Pacific 3“, fabricat la Întreprinde­rea „Tehnoton“ — Iași. Asemenea aparate s-au vîndut însă fără doza de redare de la picup. întreprin­derea producătoare m-a sfătuit să mă adresez organelor comerciale. Cum pot totuși procura aceste piese, intrucit nu am cumpărat aparatul doar ca decor 7“ (Simion Staicu, strada N. Titulescu, bloc 10, ap. 55, Roman). • Sporeşte patrimoniul silvic. Cu sprijinul cercurilor apicole din co­muna Răducăneni şi din municipiul Iaşi, Inspectoratul silvic al judeţu­lui Iaşi a plantat pină acum peste două milioane de puieţi de salcîm, salcie, arţar, cireş sălbatic, mâcieş. (V. Traian, inginer în cadrul Aso­ciaţiei crescătorilor de albine din Republica Socialistă România). • Sub... slabă tensiune. In toam­na anului trecut a început in co­muna noastră construirea unei linii de înaltă tensiune. S-au adus ma­terialele şi stilpii necesari, s-au să­pat gropile pentru aceştia, dar lu­crările înaintează foarte greu. Pe lingă faptul că materialele lăsate la voia intîmplării se degradează, au fost ocupate şi unele terenuri din grădinile sătenilor, care nu mai pot fi cultivate în bune condiţii. (Un grup de săteni din comuna Tomeşti, judeţul Timiş). SÂNTEIA — marţi 1 aprilie 1980 TELEGRAMĂ Tovarăşul Vie Verdeţ, prim-minis­­tru al guvernului, a adresat o tele­gramă primului ministru al Norve­giei, Odvar Nordic, prin care trans­mite, in numele guvernului român, sincere condoleanţe guvernului nor­vegian şi familiilor îndoliate in le­gătură cu tragicul accident produs la platforma norvegiană din Marea Nordului, „Alexander Kielland“. Vizita ministrului afacerilor externe al R. S. Cehoslovace Luni a sosit în Capitală tovarăşul Bohuslav Chnoupek, ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socia­liste Cehoslovace, care, la invitaţia tovarăşului Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii So­cialiste, România, face o vizită ofi­cială de prietenie în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de Ştefan Andrei, de Constantin Oancea, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi Lamir Hanak, am­basadorul Cehoslovaciei la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ★ în după-amiaza aceleiaşi zile au început convorbirile intre cei doi mi­niştri de externe. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat in spiritul tradiţionalelor relaţii de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, a fost analizat sta­diul raporturilor de colaborare pe multiple planuri dintre România şi Cehoslovacia, subliniindu-se că aces­tea se dezvoltă continuu, potrivit hotărîrilor şi orientărilor stabilite cu prilejul intîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Gustav Husak. Totodată, s-a exprimat dorinţa de a se acţiona în continuare pentnu amplificarea şi diversificarea conlu­crării româno-cehoslovace in diferite domenii şi îndeosebi pe plan econo­mic, tehnico-ştiinţific, cultural şi pe tărîmul vieţii internaţionale, în con­cordanţă cu potenţialul economic al celor două ţări şi cu programele de dezvoltare ale României şi Cehoslo­vaciei. , Au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale actualităţii poli­tice internaţionale. Tovarăşul Ştefan Andrei a oferit, luni, un dineu în onoarea tovarăşului Bohuslav Chnoupek. In timpul dineului miniştrii de ex­terne ai celor două târţ au toastat in sănătatea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Gustav Husak, pentru întărirea continuă a legăturilor da prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, pentru pace şi înţelegere in lume. (Agerpres) Cronica zilei Luni dimineaţa, tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a primit pe A. W. Kgarebe, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Botswana la Bucureşti, in legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Luni la amiază a avut loc, în Ca­pitală, vernisajul unei expoziţii fo­­todocumentare cu tema „Apa şi a­gricultura din Israel” organizată de Institutul român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea. Au participat membri ai conduce­rii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Minis­terului Afacerilor Externe, ai altor instituţii centrale, oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Aba Gefen, amba­sadorul Israelului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ★ LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobindă şi cîştiguri ieşite ciştigătoare la tra­gerea la sorţi pentru trim. I 1980 Cîştigurile se acordă integral titu­larilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigu­­lui ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din va­loarea ciștigului, se acordă un cîștig de 10 ori mai mare decit soldul me­diu trimestrial al libretului. Libre­tele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîștig. gl I® «5 IE II II 5» £.2 7­­S H 0­­­0 Sz 1 4 564 480 50 000 1 2 086 006 40 000 1 4 596 366 40 000 1 314 868 40 000 1 3 055 668 40 000 1 150 865 40 000 1 5152 470 30 000 1 2 567 490 30 000 1 2 405 988 30 000 1 30 499 30 000 1 1056152 30 000 1 1 499 225 30 000 1 3 133 418 20 000 1 4 680 613 20 000 1 1 243 503 20 000 1 1 606 259 20 000 1 3 004 931 20 000 1 1 850 948 20 000 Terminația libretului ciștigător 53 85 807 10 000 53 56 019 10 000 53 02 950 10 000 53 59 646 10 000 53 04 252 5 000 53 77 830 5 000 53 05 246 5 000 53 26 900 5 000 53 89 804 5 000 53 24 577 5 000 522 9 871 2 000 522 1 913 2 000 522 2 943 2 000 522 2 202 2 000 522 8 014 2 000 522 8 350 2 000 522 2 647 1 000 522 7 029 1 000 522 4 881 1 000 522 6 510­ 1 000 522 0 185 1 000 522 5184 1 000 5 220 548 500 12 032 câștiguri In valoare de lei : _________________________ 16 266 000 LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu câştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul I 1980 Calcularea şi Înscrierea cîştigurilor in librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. -¦ Terminaţie­­ numerelor Procentul C libretelor de ciştiguri IE ciștigătoare* 1 957 250»/, 2 7 1 200«/« 3 .14 100«/« 4 .106 50«/, 5 611 25«/# 6 976 25«/« 7 969 25»/# 8 497 25»/«­­■ 9 328 25«/« 10 469 25% 11 696 25»/« 12 809 25% 13 070 25% 14 346 25% 15 201 25«/« LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigă­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 martie 1980 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea câştigu­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor ieşite ciştigă­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială primul zero de la serie nu se ia in considerare. gl „1 .-1 81­­« s “tf its g u * t a­­­s * 1 70109 83 50 000 1 17500 123 50 000 1 79154 41 40 000 1 70942 103 40 000 1 07365 81 40 000 1 74868 63 30 000 1 63354 06 30 000­ 1 15107 52 30 000 1 48942 27 30 000 1 29350 103 25 000 1­­15029 115 25 000 1 57690 38 25 000 1 36238 101 25 000 1 98975 65­­ 25 000 1 80259 120 20 000 1 75089 106 20 000 1 94358 49 20 000 1 58491 114 20 000 1 41616 48 20 000 1 90627­­ 36 20 000 1 16941 68 15 000 1 81389 45 15 000 1 29449 66 15 OOO 1 70704 59 15 000 1 29423 125 15 000 Termi­nația seriei obli­gațiu­nilor 100 062 105 5 OOO 100 267 89 3 000 100 084 68 1 000 100 576 96 1 000 OOO 285 86 1 OOO 100 158 122 1 000 100 511 49 1 000 100 831 15 1 000 1 000 45 93 800 1 000 91 68 800 1 000 80 50 800 1 000 93 67 800 1 000 84 68 800 1 000 57 87 800 1 000 35 76 800 1 000 09 34 800 1 000 41 24_______800 9 825 TOTAL : 9 260 000

Next