Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)
1980-12-02 / nr. 11907
PAGINA 2 FAPTUL OVERS Chemarea pădurii Tractorul condus de Petru Juriescu din Brestovăţ, judeţul Timiş, zorea de mama focului la arături. Deodată, s-a oprit. Pană de motor ? Nici vorbă ! Mecanizatorul a coborit de la volan şi a cules, din faţa tractorului, un pui de ciută. Rănit, acesta n-a mai avut putere să se ferească şi numai atenţia mecanizatorului l-a salvat. L-a luat şi l-a înfofolit în şuba lui. Seara, după terminarea lucrului, l-a dus acasă şi a început să-i oblojească rana, să-l îngrijească. Acum, puiul de ciută s-a inzdrăvenit, dar atit de tare s-a împrietenit cu fetita salvatorului, incit pas de-l mai face să plece. Dar curînd-curînd, cind va simţi irezistibila chemare a pădurii... Cu munca, maica"... Scriam de curînd in rubrica noastră despre un soi aparte de varză cultivată de un pensionar din Satu Mare. lată că, acum, primim din Sibiu vestea că in Piaţa Cibin, in faţa unui „munte“ de varză, lumea se strînsese ca la... piaţă. Să admire şi să cumpere. Verze obişnuite şi totuşi... neobişnuite, fiind mari cu roata carului şi cu foile subţiri ca foiţa de ţigară, numai bune de sarmale. Fiecare varză cintărea intre 8 şi 12 kilograme ! Admiraţia celor din jur a fost cu atit mai mare aflind că ele au fost cultivate de Maria Boiceanu, o femeie in virstă de 73 de ani, din comuna Şelimbăr. — Cum ai reuşit să le faci atit de dolofane ? — Cu munca, maică — a explicat ea, dezarmant de simplu — sap şi ud la ele un an şi-o vară pină le văd cum le vedeţi acum. Cine mai cumpără ? Dar cine nu cumpăra ?.„ Cu limuzina in... sacoşă De indată ce Florica Mircea a încasat ratele şi cotizaţiile de la membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din sectorul 2 al Capitalei, a pus teancul de bani intr-o sacoşă, l-a luat drăgăstoasă la braţ pe concubinul ei (Gabriel Neagu, in virstă de 19 ani, cu ani mai tinerel decit ea) şi a pornit intr-un voiaj de plăcere pe Valea Prahovei. Şi au început să cheltuiască din... sacoşă ca nişte nababi. Le-ar fi făcut la toţi banii de petrecanie, dacă n-ar fi fost depistaţi. Mai aveau in sacoşă o sumă echivalentă cu valoarea unei limuzine. Dar au fost poftiţi intr-o... dubă. Totuşi, au salvat ceva Unul din consumatorii aflaţi in bufetul din comuna Radovan, judeţul Dolj, s-a ridicat, deodată, in picioare, ţi a strigat celor din jur : — Fraţilor, săriţi! Haideţi să-l salvăm! — Unde? Pe cine? — Pe-ăla de pe acoperişul magazinului universal... Oamenii se uitară pe geam şi văzură o umbră care era gatagata să alunece de pe acoperiş. Pină să ajungă ei la locul cu pricina, umbracare nu era alta decit a consăteanului lor Mărin Cichirciu) dispăruse printr-o spărtură pe care şi-o făcuse in acoperiş. Dar apăruse în magazin, de unde voia să inşface bani şi ce-i mai cădea sub mină. I s-a dat peste mină şi a fost dat pe mina miliţiei. De salvat, a fost salvat ceva : magazinul. Trei lune şi o lunică La ferma numărul 1 de la complexul zootehnic al I.A.S. Amzacea, judeţul Constanţa, s-a petrecut un eveniment deosebit : Poiana cu numărul matricol 47728, in virstă de 4 ani, a dat naştere la trei viţei şi o viţică de toată frumuseţea. Medicul veterinar Nicolae Boaru, care a asistat venirea pe lume a noilor născuţi, a devenit şi „naşul“ acestora. După obiceiul locului, el i-a botezat cu numele zilei de luni, cinci cei 4 au făcut „ochi“. Deci, trei lunei şi o lunică. I „Economul" . — La coborire, toată lumea ! I să-mi dea biletele. Aţi înţeles? , — s-a adresat șoferul Constan- tin Jitariuc, din Botoșani, de I ■ pe autobuzul 31—BT—315, zecilor de călători pe care-i trans- I • porta. • Unul dintre ei, curios din I fire, l-a întrebat : • — Dar ce faci cu ele, bădie? | ■ — Cum ce fac? Le predau la I colectarea hirtiei. Ce, dumneata I nu citești in ziare despre ma- • I terialele refolosibile? I In fata acestui „argument“, oamenii ii inminau biletele. Dar ' I pentru respectivul sofer, „grija* . I fată de refolosirea biletelor în- | s’mna, de fapt, repunerea In 1 I vin.are a acestora In cursa ur- • I mătoare. Bineînțeles, însuşin- du-şi contravaloarea lor. Ideea nu i-a fost Insă ,,omologată“ de ■ I organele de control. , Rubrică realizată de i • Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii" I____________I ACTIVUL DE PARTID la instruire şi pe teren ÎNSEMNĂRI DIN MUNICIPIUL TG. JIU într-o anchetă publicată în ziarul nostru în prima parte a anului („Secretarul de partid — nou ales sau cu mai multă experienţă — învaţă continuu de la comunişti, de la întregul colectiv“) am analizat modul în care se ocupa Comitetul municipal de partid Tg. Jiu de sprijinirea noilor secretari ai organizaţiilor de bază pentru a se integra cit mai repede in muncă, pentru a-şi îndeplini cit mai bine mandatul încredinţat de comunişti. „Problemele ridicate în respectivul articol, ne-a spus după apariţia acestuia tovarăşul Ştefan Negreţ, prim-secretar al comitetului municipal de partid, ne-au determinat să acordăm o atenţie mai mare nu numai instruirii şi ajutorării în muncă a noilor secretari, ci a întregului activ de partid, nou şi el în proporţie de peste 50 la sută, alcătuit din membrii birourilor organizaţiilor şi comitetelor de partid, sindicat, U.T.C., O.D.U.S., comitetelor de femei, din alţi membri de partid“. Am considerat această apreciere ca o invitaţie de a reveni pe urmele articolului amintit şi, fireşte, i-am dat curs. Activul comitetului municipal de partid, care are in componenţa sa peste 520 de tovarăşi, este in prezent mai numeros decît anul trecut cu aproape 25 la sută. De asemenea, şi activul de partid al comitetelor din întreprinderi şi instituţii a crescut simţitor, numărînd peste 3 500 de tovarăşi. Important este acum ca acumulările cantitative să se transforme într-o calitate nouă, ca activul------------------------de partid, prin modul de instruire şi folosire, să devină principala „forţă de şoc“ care acţionează permanent, zi de zi, pentru înfăptuirea politicii partidului în toate domeniile. Ce se face in acest scop de către Comitetul municipal de partid Tg. Jiu ? Ceea ce se desprinde din analiza preocupărilor în această direcţie este efortul de a asigura un caracter cît mai complex, la nivel de municipiu, acţiunilor de pregătire a activului de partid. Bunăoară, atît la instruirile anuale, cît şi trimestriale, alături de secretarii de partid participă şi toate cadrele aflate în fruntea organizaţiilor de masă şi obşteşti. Există, de asemenea, o preocupare atentă ca problematica Instruirilor să se afle într-o corelare cit mai strinsă cu sarcinile concrete, specifice, cu care se confruntă permanent activul de partid din întreprinderi, să evite „îndrumările la general“ valabile oriunde și oricînd. De pildă, centrul de greutate al instruirii activului de partid pe luna septembrie l-a constituit dezbaterea : „Măsurile politice şi organizatorice ce trebuie întreprinse de comitetele de partid şi consiliile oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu ocazia vizitei de lucru din luna septembrie în judeţul Gorj“. Dar nu o dezbatere generală, teoretică, ci bazată pe intervenţii şi opinii ale celor prezenţi, înfăţişind modul concret în care s-au gîndit să acţioneze pentru creşterea eficienţei activităţii de partid şi economica în unităţile respective. De altfel, în ansamblu. Instruirea şi pregătirea activului de partid nu se mai rezumă numai la „convocări în şedinţe“ la municipiu. Ele se realizează astăzi, aşa cum ne-au putut convinge, printr-o gamă tot mai eficientă şi diversă de forme şi acţiuni — de la cursul intensiv de pregătire politico-economică a cadrelor din activul de partid pină la schimburi de experienţă, mese rotunde, consfătuiri etc. Activul de partid din toate întreprinderile industriale ale municipiului, de pildă, ia parte — în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea la un curs intensiv de pregătire politico-economică. Cele 18 teme ale cursului îşi propun in principal să înarmeze toate cadrele care fac parte din activul de partid cu sarcinile autoconducerii muncitoreşti, cu principiile şi modul de aplicare în viaţă a noului mecanism economico-financiar, cu căile şi metodele de realizare în practică a unei înalte eficiente economice in toate sectoarele de activitate. Punctînd problematica unor schimburi de experienţă şi consfătuiri („Calitatea muncii de partid — promotor al noii calităţi“, „Metode şi rezultate folosite pentru creşterea rîndurilor organizaţiilor de partid“, „Polideservirea maşinilor şi efectele ei asupra creşterii productivităţii muncii“, „Propaganda vizuală strîns legată de sarcinile economice“), unor mese rotunde şi dezbateri („Autoconducerea muncitorească — principiul de bază al noului mecanism economico-financiar“, „Reducerea consumului de materiale, energie și combustibil — factor important în balanţa eficienţei economice a fiecărei întreprinderi“, „Calitatea muncii cadrelor tehnice reflectată în calitatea activităţii unităţilor economice“), unor filme („Oraşul meu, al tău, al nostru — să participăm cu toţii la dezvoltarea şi gospodărirea lui“) — toate desfăşurate în cea mai mare parte în prezenţa întregului activ de partid — conturăm, fie şi sumar, pilonii de rezistenţă ai unei experienţe valoroase în domeniul instruirii şi pregătirii activului de partid, care, continuată cu perseverenţă, ar putea da rezultate dintre cele mai bune. De ce spunem „ar putea“ şi nu spunem „dă rezultate“ ? Pentru că, iată, imediat ce cobori investigaţia de la nivelul comitetului municipal la nivelul comitetelor de partid din întreprinderi, constaţi că suflul preocupărilor in această direcţie scade. Or, firesc ar fi ca tot ceea ce se ciştigă prin acţiunile organizate la nivel de municipiu să fie transmis, amplificat, prin contribuţia directă a activului de par------------------------- tid în fapte şi acţiuni concrete. E drept, sunt comitete de partid — cele de la întreprinderea de maşini-unelte pentru presare-forjare, fabrica de confecţii, fabrica de piine — unde ştafeta experienţei acumulate la nivel de municipiu pătrunde pină la ultimul om din activul propriu de partid. Comitetul de partid al fabricii de confecţii, de pildă, apreciind importanţa participării activului propriu la, soluţionarea diferitelor probleme cu care se confruntă unitatea, organizează săptămînal o întilnire de lucru, pe schimburi, între secretarii comitetului de partid, conducerea întreprinderii şi activul de partid. Şi nu e întîmplător faptul că aici se iau cele mai importante şi eficiente decizii privind atit bunul mers al întreprinderii, cît şi al activităţii de partid. In schimb, în alte organizaţii de bază despre activul de partid se vorbeşte doar in dările de seamă de sfîrşit de an — pentru că in restul timpului nu se acţionează în mod concret nici pentru pregătirea, nici pentru folosirea acestuia. Au recunoscut-o în discuţia avută pe această temă insist secretarii sau secretarii adjuncţi ai comitetelor de partid de la întreprinderea judeţeană , de construcţii-montaj, întreortaleriea .14*, Mttei cola tehnice din cauciuc si cauciuc reşapat, fabrica de bere ş.a. Dar o recunoaşte — şi acest lucru pune în evidenţă necesitatea de a promova cu mai multă consecvenţă un stil de muncă revoluţionar, eficient şi o recentă analiză a comitetului municipal de partid consacrată perfecţionării stilului şi metodelor de muncă . „O slabă activitate pe linia transmiterii sarcinilor şi, implicit, a realizării sarcinilor de plan au desfăşurat (şi continuă să desfăşoare după cum am constatat — n.n.) comitetele de Partid de la întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc reşapat, fabrica „Unirea“, I.J.C.M. şi altele, care n-au pus accentul necesar pe cunoaşterea şi aplicarea hotărîrilor de partid, a propriilor, hotărîri, pe generalizarea experienţei pozitive din propria activitate, precum şi din a altor organizaţii de partid din municipiu“. O concluzie îndreptăţită care obligă, desigur, comitetul municipal de partid să acorde in continuare o şi mai mare atenţie modului in care organizaţiile de partid aplică In practică ceea ce se iniţiază la nivel de municipiu. Pentru ca experienţa de care vorbeam să nu mai aibă, pe ici, pe colo, umbre nedorite. Constantin PRIESCU Dumitru PRUNA Stil de muncă revoluţionar, stil de muncă eficient Sâptâmîna internaţionala a apicultorului Intre 1—7 decembrie are loc Săptămîna internaţională a apicultorului, manifestare devenită tradiţională pentru apicultorii din întreaga lume. In tara noastră, acestui eveniment îi sint consacrate multiple manifestări organizate de Asociaţia crescătorilor de albine şi filialele judeţene , expuneri ale specialiştilor, expoziţii, proiecţii de filme pe teme apicole. In cadrul filialelor şi cercurilor apicole vor avea loc întîlniri cu apicultorii fruntaşi pentru cunoaşterea experienţei acestora în creşterea producţiei de miere, ceară şi alte produse apicole. In organizarea stupăritului pastoral, polenizarea culturilor agricole şi livezilor in scopul măririi recoltelor. (C. Bordeianu). CUVINTUL CITITORILOR o |$53T} CUVlNTUL OAMENILOR MUMl[S|| ‘ Măsuri impuse de cerinţele vieţii Solicitudine... scurtcircuitată In răstimpul celor 6 ani de la adoptarea Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, aşezările judeţului Suceava, ca şi ale celorlalte judeţe, au cunoscut ample transformări înnoitoare. Experienţa acumulată în acest răstimp a pus tot mai mult în evidenţă necesitatea unei abordări diferenţiate a prevederilor sale, de la zonă la zonă, în funcţie de specific, tradiţie şi preocupări. Este vorba, între altele, de situaţia multor cătune, grupări de case şi gospodării izolate, aflate în afara limitelor construibile şi care, conform legii, ar urma să fie strămutate. Cum insă funcţia economică principală a acestora, respectiv îndeletnicirea locuitorilor respectivi, este creşterea animalelor, avînd terenuri pe văi si versanti, pe dealuri sau munţi, dezafectarea acestor gospodării si strămutarea lor in vetrele satelor, la mari distante de terenurile aflate în proprietatea oamenilor, s-a dovedit păgubitoare în cele mai dese cazuri. Prin aducerea gospodăriilor în perimetrele construibile, locuitorii, în marea lor majoritate crescători de animale, consideră că se creează piedici în calea îndeplinirii contractelor pe care le încheie cu statul, pentru carne, lapte şi lînă. Departe de păşunile şi fîneţele ce le deţin, neputînd duce zilnic vitele la păşunat şi nici administra gunoiul natural pe terenurile respective, nu puţini dintre ei renunţă la meserie, devenind din producători consumatori. Aşa stind lucrurile, ar fi bine ca actele normative care reglementează problema sistematizării in zonele montane îndeosebi să tină seama de specificul economic şi social al acestora. In aceeaşi ordine de idei, se cuvine, după opinia noastră, să fie mai limpede precizat şi regimul construcţiilor zootehnice (grajduri, saivane, fînare, stini etc.) aflate pe păşunile şi fîneţele cetăţenilor. Demolarea acestora, ca şi interzicerea reparării lor pe motivul că se află in afara perimetrelor construibile constituie una din cauzele deteriorării condiţiilor de creştere a animalelor, conducind în unele localităţi la scăderea şeptelului. Reglementarea favorabilă a acestor probleme, in conformitate cu cerinţele vieţii, acordarea dreptului organelor locale de a elibera, în funcţie de necesităţi, autorizaţii de reparaţii şi modernizare a construcţiilor zootehnice de tipul menţionat mai sus ar avea, în practică, efecte dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea zootehniei montane, această tradiţională şi foarte importantă îndeletnicire economică. Gheorghe CHIRILA arhitect-şef al judeţului Suceava De regulă, scurtcircuitele se produc când nu există izolare bună , dar citeodată şi cînd este o izolare prea mare... De pildă, in relaţiile cu publicul, la casieria întreprinderii de reţele electrice din Sibiu se face simţit de mai multă vreme un fel de „scurtcircuit“. Zilnic, sute şi sute de abonaţi pierd timp preţios pentru plata consumului casnic de energie electrică. Două sunt, după opinia mea, cauzele acestei situaţii cu totul nefireşti. In primul rind, faptul că pentru zeci de mii de abonaţi ai oraşului, LR.E.S. ţine la dispoziţie doar o singură casierie ; chiar şi în aceste condiţii, programul pentru public al acesteia este de numai 5 ore pe zi (doar marţea şi vinerea cîte 7 ore), cu precizarea scrisă cu litere mari pe poarta întreprinderii că în unele zile lucrătoare... nu se lucrează cu publicul. Este vorba de a treia simbătă din lună şi ultima zi lucrătoare a lunii. Un scurt calcul ne arată astfel că in noiembrie, de pildă, casieria I.R.E.S. a fost numai 131 de ore la dispoziţia publicului ! Deci, aproape 70 de ore mai puţin. Ar mai fi, de fapt, şi, o a treia cauză — atitudinea pasivă cum spuneam, cam prea izolată, a conducerii întreprinderii faţă de solicitările repetate ale abonaţilor. Nicolae PINTOȘANU Strada Alba lulia nr. 49, Sibiu PE SCURT, DIN SCRISORI • Progres tehnic. Lucrătorii Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică Electroputere — Craiova au realizat anul acesta alte 11 noi tipuri de echipamente complexe, de un înalt nivel tehnic, unele dintre ele destinate exportului. Totodată, s-a asimilat un nou tip de colector de putere pentru maşinile de transport în depozitele de cărbune, eliminîndu-se importul, s-au pus in fabricaţie celule de distribuţie pentru unele staţii de metrou din Bucureşti etc. De asemenea, tot ca rezultat al valorificării cercetărilor proprii, s-au omologat 17 dispozitive electronice pentru surse de alimentare și traductoare de curent. (Nicolae Marega, tehnician). • Cine dezgheață operativitatea ? La centrala termică nr. 3 din microraionul 16, Satu Mare, lucrările de montare a agregatelor se desfășoară anevoios. Deşi suntem in pragul iernii şi locatarii au nevoie de încălzire în apartamente, la centrală mai este nevoie de un cazan, un arzător, de unele conducte, e nevoie să vină sudorii, instalatorii ş.a.m.d. Cît timp va trebui să mai aşteptăm pină ce va fi dată in funcţiune această centrală termică ? (Constantin Avarvarei, preşedintele comitetului de locatari din blocul K 30—10, Satu Mare). • Sub lacăt. Magazinul din satul Bălăceşti, comuna Bolboşi, judeţul Gorj, stă, din luna martie a.c., cu uşile încuiate. Pentru diverse cumpărături suntem nevoiţi să mergem cale de mai mulţi kiometri pină în localităţile învecinate. Poate de această dată, conducerea cooperativei se va grăbi să deschidă magazinul. (Un grup de locuitori ai satului Bălăceşti, judeţul Gorj). LA RECEPTIA FINALA A LUCRĂRILOR In sistemul de irigaţii ialomiţa-cAlmăţui10 Iată de ce ne-am pus mari speranţe in sistemul de irigaţie. Numai că, de fiecare dată, constructorul ne-a dezamăgit. In 1978 nu a pus nimic în funcţiune din cele 4 700 hectare prevăzute. In 1979 a pus în funcţiune pe hirtie 4 715 hectare, dar nu am putut iriga decît 1 500 hectare, ca in 1980 să susţină că întreaga suprafaţă a întreprinderii — 12 500 hectare — este gata amenajată, pe cind noi nu am putut uda culturile decit parţial, pe 677 hectare. Reţineţi, vă rog, că in toţi aceşti ani unitatea noastră a avut plan de producţie pentru condiţii de irigare pe toate suprafeţele prevăzute şi amenajate. Bunăoară, in 1980 am avut plan 7 452 kg porumb boabe la hectar pe toate cele 4 215 hectare cultivate. Bazindu-ne kg porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă că am livrat la fondul de stat cu 12 000 tone mai puţin. Opinii asemănătoare ne-au împărtăşit şi preşedinţii cooperativelor agricole Luciu, Mihail Kogălniceanu, Ţăndărei. Gura Ialomiţei, Bucu şi Ograda, care nu au putut aplica udări decit pe suprafeţe mici din cauza defecţiunilor dese survenite in exploatarea sistemului. Recepţia să se facă în condiţii de solicitare maximă Această şedinţă de recenţie a prilejuit şi consemnarea unor opinii care explică de ce, in cele mai multe SÂNTEIA — marți 2 decembrie 1980 De ce din buzunarul obştii ? In staţia C.F.R. Poiana Mare, judeţul Dolj, sosesc numeroase trenuri de marla care transportă materii prime, materiale etc. pentru unităţile economice din zonă. Majoritatea conducerilor acestor unităţi iau din vreme măsuri ca produsele ce le sunt destinate să fie descărcate în timp util din vagoane şi ridicate operativ de pe rampa gării. Nu în acest mod procedează însă şi cooperativele agricole de producţie pe care le deservim. Iată un caz. Zilele trecute a sosit de la Năvodari un tren compus din 24 vagoane încărcate cu îngrăşăminte chimice pentru unităţile agricole. Din acestea, 2 vagoane, cu 55 tone Îngrăşăminte, erau destinate cooperativei agricole de producţie „Timpuri Noi“ — Poiana Mare. Abia după două zile de intervenţii repetate am reuşit să determinăm conducerea acestei cooperative să trimită oameni ca să descarce vagoanele. Desigur, pentru intîrzierea respectivă, stafia C.F.R. va percepe de la C.A.P. locaţiile corespunzătoare, aşa cum a făcut-o şi în alte dăţi. Dar asta nu-i suficient, avînd în vedere consecinţele păgubitoare ale imobilizărilor de vagoane. Pentru că în cazul la care ne-am referit, o garnitură de tren cu 24 de vagoane a stat pe linie moartă, în loc să fie trimise urgent să transporte îngrăşăminte şi pentru alţii. Aşa fiind lucrurile, este necesarii Intervenţia promptă a U.J.C.A.P. Dolj pentru a determina conducerile cooperativelor agricole să descarce la timp vagoanele, iar în cazul Întinderilor, locaţiile să fie suportate, personal, de cei vinovaţi. Marin POPESCU şef staţie C.F.R., Poiana Mare — Dolj Gospodari precauţi dar şi instalaţii încălzite... cu promisiuni CUM SUNT PREGĂTITE REŢELELE DE TERMOFICARE PENTRU IARNĂ? In dorinţa de a afla cum sunt pregătite reţelele de termoficare pentru iminenta sosire a iernii, am solicitat corespondenţilor noştri Nicolae Petolescu din judeţul Dolj, Silvestri Ailenei - din judeţul Botoşani şi Nicolae Amihulesei - din judeţul Tulcea, să obţină răspunsuri la următoarele întrebări : 1. AU FOST ÎNCHEIATE LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A TERMOFICARII ? 2. ESTE ASIGURAT COMBUSTIBILUL NECESAR CENTRALELOR TERMICE ? 3. CUM ESTE ORGANIZATA ACTIVITATEA DE INTERVENŢII OPERA a un •t IVEÎ S-au primit la redacţie răspunsurile en urmeazA şi in continuare vor fi asigurate cantităţile necesare. 3 Odată cu extinderea termoficării oraşului s-au constituit şi echipei speciale de întreţinere şi intervenţie, care au fost aprovizionate cu piesele de schimb necesare. Pentru buna funcţionare a serviciului de intervenţii a fost organizat un dispecerat, cu program continuu, ziua şi noaptea, la care se pot solicita intervenţii la orice oră (formind numerele 025 sau 13849), numală şi locativă se aşteaptă să fie montate. Deşi o bună parte din reţeaua termică uzată a fost inlocuită, mai sunt încă sute de metri de conducte defecte. Urmarea , canalele termice de pe strada Isaccei (în zona blocurilor-turn) sunt pline cu apă, ca şi subsolurile blocurilor 1-1, 1-2, 1-3, 1-1, 1-11, D-3, 6-3. Si dacă aici combustibilul arde pentru a Încălzi" bălţile de apă din subsoluri si din canalele termice, in apartamente temperatura abia depăşeşte 10 grade. 2 Repartiţiile de combustibil sunt asigurate. In acest ultim trimestru al anului, centralele termice din Tulcea au primit 3 800 tone de combustibil convenţional . Echipele de întreţinere au fost instruite şi dotate cu sculele şi materialele necesare. Nu întotdeauna insă aceste echipe îşi fac datoria. La centrala termică 1-7, de exemplu, nu a mai trecut nici o echipă de mai multe săptâmîni. Cit priveşte echipa de intervenţie din zona termoficată, aceasta stă numai in punctul termic Z-3. De celelalte puncte termice nici nu vrea să audă. Din această cauză la etajele superioare ale blocurilor tip G, unde reţeaua este înfundată, caloriferele sint reci. Prezentind constatările noastre tovarăşului Aurel Dămâroiu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Tulcea, acesta ne-a declarat: — Vă asigur că, in citeva zile, vom pune in funcţiune centrala termică din str. Podgoriilor, continuînd montarea arzătoarelor de mare randament. Vom continua totodată, cu forţe sporite, acţiunea de evacuare a apei din subsolurile blocurilor si din canalele termice. In legătură cu activitatea echipelor de intervenţie vom sancţiona sever pe toţi cei vinovaţi. Eforturile de investiţii ale statului pentru introducerea noului sistem de încălzire cu staţii termice centralizate - nu au fost însoţite pretutindeni şi de preocupări pe măsură pentru finalizarea la timp a lucrărilor, pentru repararea reţelelor termice subterane şi a instalaţiilor tehnice din subsolurile blocurilor. Se mai poate acţiona incă. Un lucru este totuşi îmbucurător : pretutindeni a fost asigurat combustibilul necesar - acest aspect fiind, desigur, esenţial. Cît priveşte activitatea de intervenţie, este necesar să se revadă de urgenţă - acolo unde este cazul — organizarea echipelor şi aprovizionarea lor cu piese de schimb. Mihai IONESCU CRAIOVA : „Timpul rece ne-a găsit pregătiţi"! Incepind cu acest an. In municipiul Craiova s-a făcut primul pas spre Introducerea termoficării centralizate, prin intrarea în funcţiune a primului cazan de apă fierbinte la Centrala electrică de termoficare II Craiova. Este de apreciat faptul că, încă din timpul sezonului cald, au fost efectuate toate reviziile planificate la cele 72 centrale termice ale oraşului. De asemenea, au fost revizuite toate instalariile tehnice din subsolurile blocurilor. 2 La începutul lunii noiembrie, cinci trei centrale nu au funcţionat corespunzător, s-au resimţit unele greutăţi, dar acum nu există nici un fel de problemă legată de procurarea combustibilului. S-au asigurat toate cotele necesare pentru întreaga iarnă, în plus, fiecare centrală termică dispune de rezervoare pline cu combustibil. 3n oraş au fost constituite mai multe echipe de intervenţie, care cuprind circa 200 electricieni, instalatori, caloriferişti etc. Echipele dispun de un mare volum de piese. Totuşi lipsesc unele fitinguri din fontă şi o serie de piese necesare centralelor termice (automate de aprindere, pompe de injecţie, ventile electromagnetice) etc. Craiovenii speră totuşi — şi fac un apel pe această cale — ca furnizorii respectivelor piese — întreprinderea de articole de fontă din Zalău şi I.C.P.E.T Bucureşti — să manifeste mai multă receptivitate la solicitările lor şi să livreze cantităţile comandate. TULCEA : Se încălzesc bălţile din subsol BOTOŞANI: „Start dificil, cu redresare pe parcurs" Conform planificării, pină la sfirşitul anului curent urmau să fie racordate la reţeaua de termoficare 12 000 apartamente din fondul locativ al municipiului Botoşani. Intrucît extinderea acestei lucrări asigură nu numai un confort sporit pentru populaţie, dar şi mari economii de combustibil, edilii locali au dispus racordarea unui număr mai mare de apartamente. In prezent sint termoficate 14 000 de locuinţe. Iar pină la sfirşitul anului curent se vor racorda la termoficare alte 1 000 apartamente. Lipsa unor materiale (Îndeosebi carbidul necesar sudurilor), intirzierea executării unor operaţii la centrala de termoficare a oraşului, precum şi unele deficiente de organizare a muncii au dus la intîrzierea furnizării agentului termic la începutul actualului sezon friguros. In prezent, in apartamente se asigură temperatura necesară, dar nu toţi locatarii dispun de apă caldă menajeră. După Încheierea probelor tehnice, care vor continua încă citeva zile, va fi soluţionată şi problema apei calde. „ In timpul verii ce a trecut, un colectiv de specialişti, constituit din dispoziţia comitetului executiv al consiliului popular judeţean, a verificat starea de funcţionare şi etanşeizare a fiecărui rezervor din cadrul reţelei de termoficare a oraşului. In urma acestui control — soldat şi cu o serie de sancţiuni meritate — s-a trecut la repararea tuturor rezervoarelor pentru combustibil. Stocurile existente de combustibil sunt suficiente, existind garanţia că Timpul friguros de la începutul lunii noiembrie i-a surprins din nou nepregătiţi pe cei ce trebuie să asigure căldura în apartamentele din oraş (ziarul nostru a mai semnalat si in primăvară unele deficienţe privind termoficarea la Tulcea). Mai precis, cazanul de la centrala termică a combinatului metalurgic fiind prost conservat, unele conducte au crăpat. Din această cauză, la venirea frigului din acest an, locatarii blocurilor din cartierul respectiv au stat în frig aproape o săptămînă. S-a intervenit urgent — s-a recurs la montarea unuiboiler — şi reţeaua de termoficare a fost In cele din urmă pusă in funcţiune, incit acum se asigură temperatura normală in majoritatea apartamentelor. Nici în centralele din unele cartiere nu s-au făcut pregătirile corespunzătoare pentru iarnă. Citeva exemple : centrala termică din strada Podgoriilor, care trebuia să asigure căldura pentru 384 apartamente, nu a fost încă pusă in funcţiune. 14 cazane nu au fost modernizate. 9 arzătoare de mare randament stau de mai bine de un an de zile in magazia Întreprinderii de gospodărie co Semnaţi de primire! Dacă funcţionează, vedeţi voi la vara După pauză a căzut cortina Continuăm relatarea modului în care s-a făcut recepţia unor amenajări in sistemul de irigaţii Ialomiţa- Călmăţui (publicată în „Scînteia“ nr. 11 906 din 30 noiembrie). Aşa cum arătam, după prima parte a şedinţei s-a luat pauza. Ea a fost binevenită după trei ore de discuţii contradictorii. Tocmai ne pregăteamentru repriza a doua, şi cea mai dificilă, recepţia finală a irigaţiilor, când are Ioc o adevărată lovitură de teatru, neaşteptată pentru constructor. „Comisia nu-şi desfăşoară lucrările regulamentar, spune deodată tovarăşul Ion Avram, directorul cu planificarea la Direcţia agricolă Ialomiţa. Am venit la o recenzie finală şi, după cum văd, din Ialomiţa şi din Brăila linsese tocmai cel mai interesat! : unităţile agricole care vor folosi sistemele respective“. In fataevidentelor, comisia de recepţie decide : „Intrucît 11 membri ai comisiei nu s-au prezentat, iar dintre cei prezenţi multi nu cunosc care este situaţia pe obiective, anuntă Dumitru Năstase, directorul T.C.I.F. Galati, precum si pentru faptul că «anexa 3 nu a fost rezolvată şi In sală nu sunt toţi reprezentanţii unităţilor agricole beneficiare, recepţia se amină pentru 20 decembrie“. De fapt, cu această frază trebuia să înceapă şi să sfirşească recepţia prevăzută pentru acea zi. S-a hotărit ceea ce constituia obligaţia elementară pentru o recepţie : crearea unor subcomisii care împreună cu reprezentanţii unităţilor beneficiare să meargă pe teren şi să constate pe viu stadiul execuţiei, calitatea lucrărilor şi ce mai trebuie remediat la fiecare obiectiv în parte, astfel Incit la 20 decembrie fiecare să poată discuta în deplină cunoştinţă de cauză. Totodată, s-a cerut proiectantului şef al sistemului — Constantin Bîra, de la I.S.P.I.F. Bucureşti — ca pină la această dată să soluţioneze toate problemele legate de proiectare. De ce au fost şterşi de pe lista invitaţilor tocmai cei mai interesaţi Ne-am interesat de ce n-au venit preşedinţii şi inginerii şefi de la unităţile agricole beneficiare. ..Nu i-am mai anunţat şi pe ei — recunoaşte Vasile Ştefan, directorul I.E.L.I.F. Brăila. Ce rost mai avea? Au semnat o dată la recepţia preliminară“. Dar important este să deschizi bine ochii pentru ce se semnează la recepţia finală, căci „după ce ţi-a predat lucrarea, constructorul nici nu te mai cunoaşte “ 11 contrazice Petre Dumitrescu inginerul-şef al I.A.S. Ograda. Suntem păţiţi in această privinţă“. Ce-aţi fi avut de spus dacă eraţi chemaţi la recepţia finală 7 — am întrebat pe tovarăşul Melenti Tuduce, directorul I.A.S. Ograda. — Multe. De cinci ani. In lunile toride de vară stăm cu ochii ne cer. Doar, doar se va îndura să plouă. în aceşti din urmă ani avem un deficit de 1 500 litri de apă la hectar fată de media anuală obișnuită cumulată, pe asigurările date de constructor, densitatea la semănat a fost de 69 000—70 000 plante la hectar și s-au aplicat doze de îngrășăminte chimice cu 50 la sută mai mari. Lipsa apei a anihilat toate aceste eforturi, iar 40—50 la sută din plante au rămas sterile. Fireşte, producţia s-a diminuat şi ea, realizînd doar 4 040 cazuri, recepţia lucrărilor de irigaţii are un caracter formal. Nicolae Zainea, directorul I.E.L.I.F. Călăraşi, arăta : „ Nu s-au făcut probe la obiectivele cele mai importante, iar noi vorbim aici de recepţia finală a amenajărilor. Chiar dacă s-au executat bine toate lucrările, in conformitate cu proiectul, care după cum am văzut are şi unele scănări, eu ca beneficiar nu pot să spun că sistemul merge decît după ce-1 văd in funcţiune cel putin 10 ore. In regim de solicitare maximă. Este un fapt la care s-au referit si alti participanti. „Cum să iau în primire conducte îngropate sub presiune fără să fie supuse la probe ?“ — întreabă Vasile Stefan, directorul I.E.L.I.F. Brăila, după ce a semnat de primire. Constructorul îmi spune adio... Nu-l mai prind. Si ce se intimplă ? Iată un caz. Anul trecut am preluat o antenă pe care am avut 58 de avarii, fiindcă cineva a uitat să pună garniturile intre conducte. Nu păţeam acest necaz dacă, înainte de a recepţiona lucrarea, se făcea proba de funcţionare, in regim de lucru“. Au mai fost şi alte exemplificări de acest fel. De ce se ajunge la astfel de situaţii ? — Este un viciu de procedură — ne explica tovarăşul Florea Pîrlogea, directorul general al Direcţiei agricole Ialomiţa. Recepţia lucrărilor de irigaţie este prevăzută a se efectua în anumite perioade ale anului — lunile noiembrie şi decembrie, sau în acrile şi mai — cînd, din anumite motive obiective, nu se poate introduce apă in sistemul de irigaţie. Acum, iarna, din cauza pericolului de inghet, iar primăvara din cauza executării lucrărilor de Întreţinere şi reparaţie a sistemelor. Iată de ce se fac aşa-numitele „probe de casă“, parţiale, cu totul insuficiente pentru a depista defecţiunile ce apar un regim de exploatare maximă. De aici survin, în primii ani, toate necazurile pentru unităţile agricole beneficiare, pină se pune la punct sistemul. Sunt numai citeva opinii care vin în întîmpinarea unei întrebări esenţiale : ce rost are graba ? Şi aceasta la o lucrare care angajează miliarde de lei şi trebuie să asigure obţinerea unor recolte mari şi, ceea ce este mai important, să protejeze sănătatea pămîntului ? Asemenea lucrări cum sunt amenajările pentru irigaţii nu se fac pentru un an, doi, nu sunt alături de toamnă, ci trebuie să dureze decenii. Iată de ce recepția lor trebuie să se facă cu probe exact in perioada in care se lucrează, atunci cînd ele funcţionează in regim de solicitare maximă. Mihai VIŞOIU Aurel PAPADIUC