Scînteia, aprilie 1981 (Anul 50, nr. 12008-12045)
1981-04-01 / nr. 12008
SCINTEIA — miercuri 7 aprilie 1981 Un succes clădit pe dăruire în muncă şi pasiune revoluţionară Comuniştii, oamenii muncii din judeţul Cluj şi-au văzut din nou încununată de o înaltă preţuire munca lor plină de abnegaţie şi dăruire consacrată dezvoltării şi înfloririi patriei : acordarea ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I organizaţiei judeţene de partid, pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului national unic de dezvoltare economico-sociala in anul 1980 şi in perioada 1976—1980 şi locul I în întrecerea socialistă dintre organizaţiile judeţene de partid în industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor. Este un succes de prestigiu care onorează şi adaugă noi străluciri titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ pe care judeţul l-a obţinut ---------------------in cincinalul recent încheiat, pentru contribuţia importantă adusă la vasta activitate creatoare desfăşurată de poporul nostru pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Bilanţul fructuos — concretizat în realizarea peste prevederile cincinalului 1976— 1880 a unei producţii industriale de peste 11 miliarde lei, în sporuri substanţiale de productivitate şi reduceri importante ale chel- ----------------------tuielilor materiale — este rodul muncii entuziaste, capacităţii creatoare şi spiritului revoluţionar al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — care trăiesc şi muncesc înfrăţiţi pentru realizarea sarcinilor stabilite de partid in dezvoltarea şi modernizarea industriei. Acest bilanţ este întregit de bunele rezultate obţinute in domeniul investiţiilor. In cincinalul trecut au fost racordate la circuitul productiv 193 capacităţi de producţie industriale ; dintre acestea, mai mult de un sfert au fost puse în funcţiune mai devreme faţă de termenele planificate. Totodată, au fost construite şi date in folosinţa oamenilor muncii din judeţ aproape 35 000 apartamente, faţă de 27 500 prevăzute in plan, precum şi 7 583 locuri in cămine de nefamilişti ; de asemenea, s-a dezvoltat considerabil reţeaua şcolară, universitară şi comercială. — Realizările obţinute in judeţul nostru în cincinalul recent încheiat — ne-a spus tovarăşul Csillag Andrei, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. — atestă devotamentul neţărmurit al comuniştilor, al oamenilor muncii de pe aceste meleaguri faţă de politica partidului, demonstrează competenţa sporită şi înalta lor responsabilitate muncitorească pentru realizarea sarcinilor de plan încredinţate, relevă amplificarea eforturilor depuse pentru îmbunătăţirea laturilor calitative ale activităţii economice. In mod evident, factorul hotăritor al succeselor noastre l-a constituit sprijinul nemijlocit, la faţa locului, de care am beneficiat, ca şi celelalte judeţe ale ţării, din partea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Orientările, sfaturile şi îndrumările concrete pe care ni le-a dat ne-au ajutat în mod direct, au constituit programe de lucru pentru activitatea noastră practică. Cât priveşte acţiunile concrete desfăşurate de organizaţia judeţeană de partid, de organizaţiile de partid din unităţile economice pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe perioada cincinalului trecut, acestea vizează in principal aplicarea cu consecvenţă a noului mecanism economico-financiar, sporirea gradului de încărcare a maşinilor şi utilajelor printr-o mai bună conlucrare a întreprinderilor din judeţ, îndeplinirea integrală a programului de investiţii, promovarea susţinută a noului, a progresului tehnic. La toate acestea aş mai adăuga că, zi de zi, comitetul judeţean de partid, organele municipale şi orăşeneşti de partid, comitetele de partid din întreprinderi au urmărit cu rigurozitate realizarea planului la producţia fizică şi la export. Şi, cînd au apărut probleme, am intervenit prompt pentru soluţionarea lor. Retrospectiva succintă a cincinalului trecut pune în evidenţă orientarea stăruitoare a activităţii organizaţiilor de partid spre stimularea iniţiativelor creatoare, întărirea răspunderii în muncă şi a spiritului gospodăresc ale colectivelor unităţilor economice. Suntem bucuroşi că, la succesele de ansamblu ale judeţului, colectivul nostru şi-a adus o contribuţie importantă — ne-a spus maistrul Ionel Butilcă, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului oamenilor muncii de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. In ce ne priveşte, avind permanent in vedere că principalul criteriu de apreciere a activităţii organizaţiilor de partid îl constituie realizarea riguroasă a producţiei fizice, în condiţiile creşterii pe toate căile a producţiei nete, a eficienţei economice, am urmărit consecvent folosirea integrală a capacităţilor de producţie, modernizarea produselor, îmbunătăţirea parametrilor lor tehnico-funcţionali şi economici, sporirea productivităţii muncii, diminuarea consumurilor tehnologice de materiale, energie şi combustibil, valorificareamaterialelor refolosibile. In întrecerea din combinatul nostru s-au afirmat cu putere o serie de iniţiative muncitoreşti. Iată numai două dintre ele : „Fiecare echipă de oţeluri de la cuptoarele electrice să economisească lunar o cantitate de nichel şi molibden pentru elaborarea a 4 tone de oţel aliat cu nichel şi a 8 tone de oţel aliat cu molibden“ şi „Să laminăm in fiecare schimb peste plan 10 lingouri de ţaglă sau 20 de tagle la profile“. Iniţiative muncitoreşti la fel de valoroase, izvorâte din cerinţele realizării planului de producţie în condiţii de eficienţă economică ridicată, s-au aplicat şi se aplică şi la „Carbochim“, la Combinatul de utilaj greu, la Combinatul minier, la întreprinderea de tricotaje „Someşul“, la combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana“, la întreprinderea de ceramică fină pentru construcţii — toate din Cluj-Napoca, la întreprinderea chimică şi la Întreprinderea de materiale de construcţii din Turda, la Combinatul de celuloză şi hîrtie din Dej. O pasionantă întrecere pe plan local s-a desfăşurat în domeniul construcţiilor. Deşi cu specific diferit, Trustul de construcţii al consiliului popular judeţean şi Trustul de construcţii industriale cu sediul în Cluj-Napoca al Ministerului Construcţiilor Industriale s-au angajat DIN CRONICA UNUI BILANŢ FRUCTUOS într-o veritabilă competiţie de ingeniozitate şi spirit gospodăresc, promovind cu curaj soluţii constructive moderne şi economicoase, in scopul dării in exploatare a tuturor obiectivelor de investiţii la termenul planificat sau chiar în avans. Inginerul Graţian Şerban, directorul Trustului de construcţii al consiliului popular judeţean, a ţinut să ne spună : „De fapt, în această competiţie cu tovarăşii noştri de la Trustul de construcţii industriale, am învăţat unii de la alţii şi, împreună, am avut de cîştigat. Experienţa bună a circulat nestînjenit şi nu o dată ne-am ajutat in momente mai dificile“. „ De mai multă vreme, Clujul a devenit un centru important al cercetării ştiinţi................. fire româneşti , ne-a spus prof. univ. dr. ing. Vasile Ilie, secretar adjunct al comitetului de partid al centrului universitar. Mai mult ca oricine însă, aşa cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii cincinalului trecut activitatea de cercetare ştiinţifică a fost nemijlocit legată de cerinţele concrete ale producţiei. Terenul fertil al colaborării nemijlocite între unităţile de cercetare, de învăţământ şi cele de producţie a fost creat şi amplificat mereu prin activitatea stăruitoare desfăşurată de organizaţiile de partid pentru stimularea creaţiei tehnico-ştiinţifice proprii, pentru promovarea largă a noului in toate sectoarele de activitate. — Ceea ce ne-a învăţat in mod deosebit cincinalul pe care l-am încheiat este că, în tot ceea ce avem de înfăptuit, trebuie să ne bizuim pe forţele noastre, pe capacitatea noastră de muncă şi creaţie, pe resursele tehnice şi materiale de care dispunem — ne-a spus tovarăşul Szabó Francisc, director tehnic al întreprinderii „Unirea“ din Cluj- Napoca. Noi am dovedit, aşezînd şi organizând întreaga activitate pe baze ştiinţifice, că sintem in măsură să ne gospodărim mai bine resursele materiale, potenţialul tehnic şi uman, renunţînd la import şi realizînd produse de tehnicitate tot mai înaltă, competitive pe piaţa externă. Aşa am procedat în cincinalul trecut, cînd ponderea produselor noi şi modernizate a reprezentat 67 la sută din producţia-marfă, aşa vom proceda în continuare. înalta distincţie acordată organizaţiei de partid a judeţului Cluj reprezintă pentru toţi comuniştii, pentru toţi oamenii muncii de aici un puternic imbold în munca lor consacrată înfăptuirii obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei in care am intrat. Ei sînt hotărîţi ca, în aceste zile premergătoare glorioasei aniversări a partidului, să dea o nouă strălucire distincţiei primite prin remarcabile fapte de muncă. • 19 august 1980 : organizaţia judeţeană de partid Cluj anunţă, printr-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndeplinirea cu peste patru luni mai devreme a prevederilor planului cincinal la producţia industrială. • Producţia industrială obţinută peste plan în cincinalul trecut — de peste 11 miliarde lei — este mai mare decit întreaga producţie industrială a judeţului Cluj din anul 1970. A 90 la sută din sporul de producţie din cincinalul precedent a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. A 52 la sută din valoarea producţiei-marfă a anului 1980 au reprezentat-o produsele noi şi reproiectate în cursul cincinalului 1976-1980. • Cu materiile prime şi resursele energetice economisite în cincinalul trecut — printre care 12 500 tone metal, 188 milioane kWh energie electrică şi aproape 260 000 tone combustibil convenţional — se poate realiza o producție-marfă in valoare de un miliard lei. Promovarea susţinută a progresului tehnic PRODUSE NOI Din numeroasele produse asimilate in cincinalul 1976-1980 remarcăm : • Maşina de etirat-texturat, concepută şi realizată la întreprinderea „Unirea" din Cluj-Napoca. Destinată prelucrării fibrelor chimice poliesterice şi poliamidice, cu care se poate fabrica o gamă largă de fire fine pentru ţesături cu rezistenţă mai mare la rupere, maşina asigură uniformitatea firului pentru o diversitate de ţesături. • Instalaţii complexe pentru o fabrică de lapte praf, realizate pentru prima dată în ţară la întreprinderea „Tehnofrig". Ele au fost proiectate de Institutul de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică pentru industria alimentară din Cluj- Napoca. • Generatoare mobile pentru injecţia aburului în zăcămintele de ţiţei, care asigură creşterea factorului final de recuperare în extracţie - realizare a colectivului fabricii de maşini termoenergetice din cadrul Combinatului de utilaj greu din Cluj-Napoca. Instalaţii de condiţionare a aerului pentru dotarea centrelor de calcul. Au fost concepute de Institutul de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică pentru industria alimentară şi fabricare la întreprinderea „Tehnofrig" din Cluj-Napoca. A Motoare hibride de tip universal, cu largi utilizări în industria constructoare de maşini, pentru automatizarea proceselor de producţie. Ele constituie o premieră pe plan mondial şi au fost concepute de un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din Cluj-Napoca. Generator de înaltă frecvenţă pentru căliri metalice, lipiri de armături la condensatoare, depuneri de metale refractare şi pentru alte utilizări similare. Produsul a fost conceput şi realizat de filiala din Cluj-Napoca a Institutului de cercetări, proiectări şi inginerie tehnologică pentru electronică, în colaborare cu specialişti ai acestui institut din Capitală şi cu Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic clujean. TEHNOLOGII NOI In această perioadă s-au introdus o serie de tehnologii moderne, eficiente, dintre care enumerăm : A Tehnologia pentru prelucrarea pe maşini-agregat a suporţilor trenului de laminat pentru familia maşinilor de filat lină şi bumbac, realizată de specialiştii întreprinderii „Unirea” din Cluj-Napoca. Prin aplicarea noii tehnologii s-a asigurat creşterea de 1,5 ori a productivităţii muncii la această operaţie. „ Tehnologia de îndoire în spirală la rece a serpentinelor,sistemului radiant de la generatorul de aburi, aplicată în procesul de fabricaţie la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, determină, ridicarea productivităţii muncii cu 50 la sută. Prin punerea la punct la întreprinderea „Carbochim" din Cluj-Napoca a unei originale tehnologii de recuperare a granulelor de electrocorindon şi carbură de siliciu din resturi de corpuri abrazive, în cincinalul trecut s-au economisit 1 600 tone de electrocorindon. Tehnologia de preparare a caolinului de Parva pentru industria porţelanului şi de amestecare a caolinului cu bentonită de Răzoare , material ce se utilizează in industria hîrtiei realizate de specialiştii Combinatului minier Cluj, a asigurat reducerea importului cu 13,3 milioane lei la nivelul unui an. Tehnologia şi instalaţia pentru recuperarea grăsimilor din răzuturi de piele, concepute şi realizate de un colectiv de muncitori şi specialişti de la combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana", a asigurat anual recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a 2 000 tone de grăsimi pentru fabricarea săpunurilor. Tehnologia pentru înlocuirea cuprului-lingou cu resturi de cupru la fabricarea oxiclorurii de cupru, elaborată și aplicată la întreprinderea chimică Turda, permite reducerea costurilor cu 1 200 lei la fiecare tonă de oxiclorură de cupru produsă. Forţa mobilizatoare a iniţiativelor muncitoreşti ,,La fiecare 1 000 iei producţie-mar„De ce sâ importăm ? Putem reală economii de 10 kWh energie elecliza şi noi !" — este iniţiativa care s-a lansat mn frică şi 2 mc gaze naturale". Initiativa s-a anul 1977 la întreprinderea „Armătura" din Cluj-Napoca. Scopul : reducerea importurilor prin asimilarea cu forţe proprii a unor piese de schimb pentru utilaje din import, a unor dispozitive şi maşini prevăzute să fie importate, înlocuirea unor elemente, modernizarea şi perfecţionarea unor maşini şi utilaje din dotare pentru aducerea parametrilor acestora la nivelul tehnicii mondiale. Măsurile avute in vedere în aplicarea iniţiativei s-au referit îndeosebi la inventarierea periodică a pieselor şi maşinilor procurate din import, urmate de analize concrete, cu participarea celor mai experimentaţi, muncitori şi maiştri, pentru a fi găsite soluţii de realizare a acestora in întreprindere. Eficienţa iniţiativei la nivelul întreprinderii : economisirea unor fonduri valutare echivalente cu circa 7 milioane Iei. Generalizarea în toate unităţile industriale ale judeţului a acestei iniţiative a asigurat reducerea cu zeci şi zeci de milioane lei a importurilor in anul 1980, născut în adunarea generală a oamenilor muncii care a avut loc la începutul anului 1979 la întreprinderea chimică din Turda şi la început s-a aplicat în secţiile oxiclorură şi electroliză. Acţiunile întreprinse de oamenii muncii din unitatea turdeană au vizat îndeosebi efectuarea la timp şi de calitate a reparaţiilor şi reviziilor la celulele de electroliză, reglarea zilnică a distanţei interpolare de la celulele de electroliză, menţinerea concentraţiei şi temperaturii în limite optime la saramura de potasiu, utilizarea unor motoare electrice de puteri adecvate, evitarea funcţionării în gol a utilajelor, raţionalizarea iluminatului şi încălzitului în secţiile productivă şi în alte sectoare de activitate, In cei doi ani în care s-a aplicat iniţiativa, în unitatea Turda s-au economisit 22 000 MWh energie electrică şi peste 7 milioane mc gaze naturale. Această iniţiativă a fost preluată, cu obiective specifice, in alte 20 de unităţi clujene. • „Autocontrolul calităţii produselor". Este o iniţiativă mai veche, aplicată încă din anul 1970 la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana“. Iniţiativa urmăreşte creşterea răspunderii personale şi colective faţă de calitatea produselor şi stimularea interesului pentru ridicarea calificării profesionale. Efectele economice s-au regăsit în reducerea cu 34 la sută a returnărilor interne pe faze tehnologice pentru defecţiuni de ordin calitativ şi în obţinerea unor importante economii de manoperă, materiale, energie şi combustibil, pe fondul creşterii generale a calităţii şi competitivităţii produselor. Iniţiativa a fost preluată in 37 de întreprinderi din judeţ şi este aplicată de 34 000 de oameni ai muncii, în funcţie de specificul procesului tehnologic. • „La fiecare 100 litri combustibil consum normat - un litru economisit". Intr-o adunare sindicală, la începutul cincinalului trecut, şoferul Nicolae Crişan, un harnic şi apreciat muncitor al întreprinderii de transporturi auto Cluj, a avut ideea acestei iniţiative pentru instaurarea unui sever regim de economisire a carburanţilor. Obiectivele : evitarea transporturilor în gol, menţinerea in stare perfectă de funcţionare a maşinilor, introducerea unui sistem de urmărire zilnică a consumului de carburanţi, respectarea regimului de reparaţii curente şi capitale. Această iniţiativă s-a generalizat în 6 autobaze şi este aplicată de peste 3 000 de şoferi. în anul 1980 s-au economisit 1 500 tone combustibil convenţional, ceea ce a permis transportarea peste plan a 43 000 tone mărfuri şi realizarea unei producţii nete suplimentare de 26 milioane lei. • „Acţiunea 3 R : recuperare, recondiţionare, refolosire". A fost iniţiată propunerea unor muncitori şi specialişti in cadrul unei „mese rotunde“ organizate de ziarul „Făclia“ — organ al comitetului judeţean de partid. Prin această iniţiativă s-a urmărit adoptarea în fiecare unitate economică a unor măsuri ferme pentru recuperarea tuturor materialelor refolosibile rezultate din producţie, şi consum, recondiţionarea cu forţe proprii şi prin tehnologii originale a pieselor şi subansamblelor şi stimularea ideilor şi soluţiilor valoroase pentru reintroducerea acestora în circuitul economic. In anul 1980, în afară de cantităţile de materii prime, materiale şi piese de schimb recuperate şi utilizate in unităţile economice din judeţ,au fost predate peste prevederi la întreprinderea judeţeană pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile 21 200 tone fier vechi, 1 270 tone fontă, 1 640 tone cupru și cenuși de cupru, 72 tone plumb, 1 033 tone materiale refractare, 313 tone, cauciucuri, 2,4 tone mase plastice și 48 tone cioburi sticlă. . • PAGINA 3 Preţuirea hărniciei, a muncii bine organizate, eficiente în cincinalul 1976-1980 MÂNDRIA COMUNIŞTILOR, A OAMENILOR MUNCII DIN JUDEŢUL CLUJ DE A FI DIN NOU PE PRIMUL LOC ÎN ÎNTRECERE Panou de onoare Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I • Organizaţiei de partid a judeţului Cluj „Ordinul Muncii" clasa I • Consiliului popular al judeţului Cluj • Combinatului metalurgic Cimpia Turzii • întreprinderii „Carbochim" Cluj-Napoca • întreprinderii chimice Turda „Ordinul Muncii" clasa a lll-a • Combinatului de celuloză şi hîrtie Dej • Întreprinderii de ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca • Institutului de cercetare şi proiectare Cluj-Napoca „Ordinul Muncii” clasa a ll-a Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, unitate de prestigiua industriei constructoare de maşini româneşti, construit şi pus in funcţiune in cincinalul trecut Dimineţi de aur de Vasile REBREANU La vremea de cumpănă a două anotimpuri, cind natura ei pregăteşte veşmintul eternei renaşteri, ca un simbol al perenităţii vieţii pe planeta noastră, am asistat cu adincă emoţie la Palatul Marii Adunări Naţionale, alături de toţi, cei care formează marele sfat al ţării, la un autentic omagiu adus muncii entuziaste şi rodnice. Acest moment de înălţare patriotică şi civică i-a constituit luminarea de către preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a unor inalte distincţii organizaţiilor de partid, consiliilor populare judeţene, unităţilor economice industriale, agricole şi de cercetare pentru rezultatele deosebite obţinute in întrecerea socialistă in 1980 şi In cincinalul 1976—1980, pentru contribuţia importantă adusă la dezvoltarea economiei, creşterea avuţiei naţionale şi înflorirea patriei. „Tot ceea ce s-a înfăptuit a fost închinat poporului, bunăstării şi fericirii lui, cauzei socialismului şi comunismului in România !". Cuvintele secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, semnifică înalta preţuire adusă muzicii oamenilor din întreaga ţară şi deci hărniciei celor care lucrează în fabrici şi şantiere, pe ogoare şi in laboratoarele de cercetare. Eforturile susţinute ale comuniştilor, ale tuturor celor care transformă ideile,in autentice fapte de muncă au fost preţuite aşa cum se cuvine in precedentul cincinal, perioadă care marchează cea mai rodnică etapă din istoria clujeană. Oamenii muncii români şi maghiari care vieţuiesc pe aceste meleaguri transilvane, uniţi în fancă şi idealuri, au făcut să strălucească iarăşi ca un blazon al hărniciei „Steaua Republicii Socialiste România" clasa 1. Rezultatele lor prestigioase sunt urmarea firească a aplicării consecvente a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, potrivit cărora dezvoltarea judeţului Cluj, ca dealtfel a întregii ţâri, a fost orientată in sensul creşterii prioritare a ramurilor purtătoare de progres tehnic, in stare să determine o valorificare superioară a potenţialului material, tehnico-ştiinţific şi uman de care dispun unităţile economice, sociale şi culturale ale judeţului. Parafrazînd o nestemată a tezaurului de gindire şi creaţie populară, potriivit căreia „viitorul unui an depinde de primăvară“, vom spune că înfăptuirea obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei in care am intrat depinde de felul în care ne vom canaliza eforturile pentru a ridica cit mai sus ştacheta întrecerii socialiste, printr-un continuu proces de autodepăşire. Înaltele distincte, la acordarea cărora am avut cinstea să asist, înnobilează stropii de sudoare şi creativitate şi, in acelaşi timp, se constituie intr-un şir de reacţii catalizatoare ale muncii angajate cu responsabilitate comunistă pentru cinstirea zilei de 1 Mai și a celei de-a 60-a aniversări a partidului, pentru edificarea socialismului multilateral dezvoltat pe întreg cuprinsul patriei. Pagină realizată de Alexandru MUREŞAN şi Corneliu CARLAN