Scînteia, iulie 1982 (Anul 51, nr. 12396-12422)
1982-07-22 / nr. 12414
PROLETARI DIN TOATE JĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 414 Joi 22 iulie 1982 6 PAGINI — 50 BANI În întimpinarea marii sărbători naţionale a eliberării patriei MOMENT ISTORIC PENTRU NOUA ISTORIE A ŢÂRII făurită cu patriotică dăruire de popor, de Partidul Comunist Român Ţara, partidul, poporul au sărbătorit, într-o atmosferă de puternică însufleţire, de vibrantă manifestare a patriotismului revoluţionar, un moment cu adinei rezonanţe in istoria României : împlinirea a 17 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. Aceşti ani in viaţa patriei noastre au marcat o nouă epocă istorică : epoca celor mai măreţe înfăptuiri din intreaga existenţă a României. Am străbătut, în aceşti 17 ani, de istorie nouă, o etapă de puternic avînt al construcţiei economice. S-au ridicat, nu absolut toate judeţele ţării, importante obiective industriale. Rîurile şi-au deschis noi albii, sporindu-şi de mai multe ori potenţialul energetic. S-a generalizat mecanizarea producţiei , apoi, treptat, s-a trecut la extinderea sistemelor automatizate şi cibernetice. S-a trecut la o nouă calitate a muncii şi a vieţii, proces ce a devenit obiectiv fundamental al actualului cincinal. România dispune azi de o industrie modernă, de o agricultură in plină dezvoltare revoluţionară. Construcţia economică s-a desfăşurat concomitent cu construcţia omului. Pe fondul unor profunde preocupări ale partidului pentru lărgirea şi perfecţionarea democraţiei socialiste, pentru afirmarea umanismului revoluţionar, pentru dezvoltarea continuă a ştiinţei, invăţămintului şi culturii, s-au schimbat condiţia omului, modul lui de a gîndi, de a fi şi de a acţiona, i s-a consolidat statutul de făuritor al istoriei noi, socialiste. Ca un corolar al tuturor acestor măreţe înfăptuiri s-a consolidat puternic unitatea dintre partid şi popor, întregul nostru popor, strins unit in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează cu însufleţire, cu nestrămutată hotărire pentru a transpune în viaţă istoricele obiective ale Congresului al XII-lea, prevederile Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Pentru intreaga noastră naţiune, pentru toţi oamenii muncii, ideile, indicaţiile, orientările cuprinse în operele secretarului general al partidului, in strălucita expunere rostită la plenara lărgită din iunie a.c. se constituie intr-un preţios îndrumar, într-un mobilizator program de muncă şi acţiune revoluţionară. Am aniversat cu profundă satisfacţie civică, patriotică Împlinirea celor 17 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului în pragul unei alte mari sărbători a poporului nostru. Se împlinesc, luna viitoare, 38 de ani de la o zi istorică, o zi pentru istorie : 23 August 1941. Revoluţia socială şi naţională antiimperialistă şi antifascistă a deschis drumul noii epoci ce avea să confere dimensiuni noi, să aducă transformări radicale in viaţa ţării. A început atunci măreţul efort constructiv ce a pus in mişcare toate energiile creatoare ale poporului român. Uniţi de aceleaşi idealuri, sub faldurile partidului comunist, oamenii muncii din patria noastră, muncitori, ţărani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, au ridicat din temelii o societate nouă — societatea a cărei istorică piatră de hotar a fost pusă la 23 August 1944. Ne propunem, incepînd cu acest număr al ziarului nostru, să înfăţişăm pe larg fapte de muncă şi creaţie ilustrative pentru această măreaţă epopee, să reconstituim, din perspectiva prezentului şi a viitorului, drumul celor 38 de ani de muncă şi împliniri ce redau forţa de creaţie a poporului nostru, capacitatea partidului de a concepe şi de a conduce, pe pămîntul patriei noastre, construcţia celei mai drepte societăţi : socialismul şi comunismul. PATRIOTISMUL FAPTEI MUNCITOREŞTI „Automatica“ este o întreprindere mult frecventată de gazetari, îndeosebi pentru rezultatele in producţie — îndepliniri de plan, inclusiv laexport, şi calitatea produselor. Insistind colegii mei reporteri asupra acestor teme, mie mi-a mai rămas Bădica. Cine este Bădica? Am să vă spun, deşi m-a cam refuzat, m-a amînat, in sfîrşit, am să vă spun pe propria-mi răspundere, folosind relatările unor muncitori care ii stimează . Constantin Bădică este un pensionar in virstă de 69 de ani. Cum starea de pensionar nu-i prieşte, a obţinut toate aprobările să-şi facă meseria de bobinatormotoare. De un muncitor specialist în bobinaj e nevoie oricind, şi peste tot. La 69 de ani, vine printre primii la uzină, pleacă printre ultimii, încă destul de ager, cu mult spirit de observaţie, are şi numede Nicolae ŢICroase propuneri de făcut. După cutremurul din martie 1977 a venit cu soluţii ingenioase de redresare. Acum, de cite ori e cazul, îşi comunică observaţiile. Cind se duce la directori, are formula pregătită : Am urcat treptele anume ca să vă spun... (ceea ce ar vrea să însemne : Dacă eu, la virstă mea, am găsit nimerit să vă aduc la cunoştinţă personal...). Este, desigur, un caz mai aparte : Bădică se prezintă la uzină, ţine la greu, în rînd cu ceilalţi. Explicaţia e la-ndemină : continuindu-şi munca, omul îşi întreţine pasiunea de-o viaţă pentru meserie, obişnuinţele, într-un climat prielnic, printre ai săi (de treizeci de ani, mereu la datorie, in acelaşi loc de muncă). Omul acesta n-a suportat pensionarea, acea retragere din activitate în spaţii şi preocupări limitate. Are şi el casă, nevastă, cinci fete, nepoţi, găseşte timp şi pentru ai săi — totuşi, ziua de lucru trebuie să fie zi de lucru. Şi iată că, de curind, s-a zvonit că Bădică ar vrea să ceară ceva important... Toţi l-au îndemnat să nu mai ezite, ştiind că cererile unui asemenea om se cuvin onorate. Ce-ar putea să ceară Bădică pentru el? Presupunerile au dat greş. Bădică a adresat conducerii întreprinderii rugămintea de a reglementa situaţia unui băiat mai necăjit (dificultăţi cu sănătatea, consecinţele unei poliomielite) — ajutat de el, de Bădică, să-nveţe meseria de bobinator, format pentru uzină (şi căruia îi zice : băiatul meu...). Cu astfel de oameni — (Continuare în pag. a V-a) Oameni ai muncii de la oraşe şi sate! Să întîmpinăm cu noi şi importante succese ziua de 23 August, să dăm expresie puternică voinţei noastre de a face ca România să se înalţe mereu mai sus, pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste, să urmăm chemările partidului, îndemnurile secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, muncind cu abnegaţie comunistă pentru ca patria noastră scumpă, Republica Socialistă România, să se ridice pe culmile prefigurate de Programul partidului! Familia Paraschiv se numără printre fruntaşii în muncă şi se bucură de preţuirea colectivului de la „Automatica" din Capitală Foto : E. Dichiseanu! La zi în AGRICULTURĂ — în fiecare zi din această săptămînă PRETUTINDENI RITMURI ÎNALTE LA SECERIŞUL ORIULUI! O veste bună de pe frontul stringerii recoltei: SECTORUL AGRICOL ILFOV A ÎNCHEIAT SECERIŞUL în cea mai mare parte aţării vremea este frumoasă, favorabilă pentru intensificarea recoltării griului. Dealtfel, aria secerişului s-a extins in aproape toate zonele ţării, desfâşurindu-se practic în 35 de judeţe. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pină în seara zilei de 20 iulie griul a fost strins de pe 1 226 500 hectare, ceea ce reprezintă 57 la sută din suprafeţe. Unităţile din sectorul agricol Ilfov au raportat încheierea secerişului. Timpul este înaintat şi, de aceea, sarcina cea mai importantă care stă în prezent în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor populare este aceea de a mobiliza pe toţi mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii din agricultură la seceriş, astfel incit in această săptămînă să se încheie recoltarea griului in toate judeţele situate în zona I şi să se generalizeze şi intensifice şi in zona a IlI-a, care cuprinde judeţele din Transilvania şi nordul Moldovei. Cu atit mai mult trebuie să se acţioneze pentru grăbirea ritmului de recoltare în judeţele Arad, Timiş, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa, unde griul a rămas de strins pe mari suprafeţe, în aceste judeţe, ca şi in altele unde campania de recoltare a început în ultimele zile, organizarea temeinică a activităţii formaţiilor de combine, care trebuie să lucreze în lanuri din zori şi pină seara tîrziu, constituie condiţia esenţială. Transferul operativ al combinelor din unităţile agricole care au încheiat secerişul in unităţile aflate în acelaşi consiliu agroindustrial sau in consilii învecinate, uride lucrările sunt întirziate, constituie o sarcină de mare răspundere a consiliilor agroindustriale şi a direcţiilor agricole judeţene. Aceste combine trebuie să ajungă repede in unităţile în care mai este de strins griul de pe importante suprafeţe, astfel incit mecanizatorii să poată continua munca fără pauze prea mari. Totodată, potrivit unui program întocmit de Ministerul Agriculturii, un însemnat număr de combine urmează să fie trimise din judeţele sudice ale ţării, unde se încheie secerişul, în cele situate în nord. Concomitent cu grăbirea şi scurtarea duratei secerişului, este nevoie să se organizeze cit mai bine transportul, astfel incit cerealele să ajungă în cel mai scurt timp din lanuri la bazele de recepţie şi in magaziile proprii ale unităţilor agricole. Practic, tot ce se recoltează într-o zi trebuie să se transporte şi depoziteze în aceeaşi zi. Subliniem această cerinţă deoarece, din analizele efectuate de organele de specialitate, a reieşit că in unele judeţe — Dolj, Hunedoara, Vrancea, Olt, Bihor — in loc de 4 curse pe zi, camioanele fac, în medie, doar 2,5—3 curse. Cauzele : unele unităţi agricole nu respectă orarele de transportare a produselor, iar in activitatea de la bazele de recepţie se înregistrează staţionări mari ale mijloacelor de transport, împuterniciţii consiliilor populare judeţene, trimişi pentru perioada secerişului in unităţile agricole au datoria de mare răspundere de a asigura atit integritatea producţiei obţinute, cit şi buna organizare a transportului la baze. Organele judeţene de partid şi agricole, consiliile agroindustriale şi organizaţiile de partid de la sate au datoria de a acţiona energic, prin măsuri hotărîte, pentru ca oriunde mai este de strins recolta să se muncească intens, cu răspundere, din zori şi pină seara tîrziu, astfel ca griul să ajungă neîntârziat din lanuri in magazii. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă, în procente, stadiul recoltării griului în seara zilei de 20 iulie. Precizăm că ieri, unităţile din sectorul agricol Ilfov au încheiat secerişul. (Judeţele notate cu o linie nu au inceput, pină la data menţionată, recoltarea griului). Printre localităţile judeţului Hunedoara, oraşul Haţeg este cunoscut pentru arhitectura sa modernă. Iată, mai sus, o imagine a noilor construcţii de locuinţe Foto : S. Cristian In lumina expunerii tovarăşului nicolae ceauşescu _____________________________________________________________■_____________________________________ _ LA PLENARA LĂRGITĂ A C.C. AL P.C.R.: Rezolvarea justă a problemei naţionale - remarcabilă cucerire revoluţionară a poporului condus de partid partidul nostru comunist s-a pronunţat întotdeauna împotriva politicii de asuprire naţională, mihlind neabătut pentru deplina egalitate în drepturi între toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate“. NICOLAE CEAUŞESCU Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie a.c. relevă o deosebită densitate de idei şi teze noi în ceea ce priveşte numeroase probleme ale teoriei şi practicii revoluţiei şi construcţiei socialiste. Intre acestea se numără şi aprecierile referitoare la rolul naţiunii în societatea socialistă, la modul în care a fost soluţionată problema naţională in România. Rigoarea ştiinţifică, logica expunerii invită la o abordare deschisă, lipsită de prejudecăţi, probată cu argumente a acestei probleme de o deosebită complexitate. Un aspect esenţial vizează însuşi modul cum sunt definite naţiunea şi statul naţional. în literatura de specialitate, inclusiv in cea marxistă, domină încă o tendinţă sociologizantă aş spune, care este tentată, pe de o parte, să lege originea naţiunii exclusiv de apariţia capitalismului şi a pieţei naţionale, iar, pe de altă parte, să definească naţiunea prin enumerarea componentelor materiale şi spirituale ale comunităţii naţionale. Desigur, naţiunile moderne apar pe o anumită treaptă istorică a devenirii societăţii umane, în împrejurările destrămării feudalismului şi formării modului capitalist de producţie. Dar apariţia lor nu reprezintă un moment de discontinuitate, ci dimpotrivă este expresia unei întregi evoluţii istorice. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu propune un nou concept, deosebit de cuprinzător, asupra istoriei, ca istorie a luptelor de clasă, dar şi ca istorie a luptei pentru libertate şi neatirnare a popoarelor, a comunităţilor umane, ca istorie a făuririi unei civilizaţii materiale şi spirituale superioare. în spiritul acestei viziuni, apariţia naţiunii române nu mai apare legată numai de epoca modernă a istoriei noastre. Trăsăturile definitorii ale naţiunii române sunt rezultanta unui proces extrem de îndelungat, o sinteză şi o încununare, logică aş zice, a întregii istorii a poporului român în existenţa şi devenirea sa. Comunitatea de origine, de limbă, de viaţă spirituală şi trăsături psihice, de teritoriu şi viaţă economică şi conştiinţa tuturor acestora sunt o plămadă a devenirii istorice a poporului român. O altă particularitate a procesului de constituire şi afirmare a naţiunii române — avînd în vedere vecinătatea unor mari imperii — o constituie faptul că acest proces se îngemănează,in anumite momente istorice chiar se suprapune, cu lupta de eliberare naţională şi lupta pentru formarea statului naţional independent. O anumită abordare schematică a făcut ca o bună perioadă de timp, atit in literatura istorică, cit şi in aceea politologică, formarea naţiunii române şi a statului modern să fie adeseori prezentate ca procese separate sau, oricum, aflate intr-o legătură palidă, putin convingătoare. Or, între aceste procese majore ale istoriei noastre există o relaţie complexă de intercondiţionare dialectică. Naţiunea română exista deja, se născuse, prinsese contur cind se aşezau temeliile statului naţional modern, prin Unirea din 1859, dar acest moment este, cred, crucial în afirmarea d in interior şi exterior — a naţiunii romane. Lupta de eliberare naţională, pentru formarea statului naţional unitar constituie acea activitate umană care fortifică naţiunea, care îi conferă atributele ei definitorii — unitatea, neatîrnarea, suveranitatea. Toate acestea vor crea şi posibilităţi superioare pentru dezvoltarea social-economică a comunităţii naţionale, pentru înflorirea civilizaţiei proprii poporului român. O deosebită importanţă teoretică prezintă aprecierile secretarului general al partidului privitoare la rolul naţiunii in societatea noastră, în lumina experienţei istorice de cină acum a construcţiei socialiste, expunerea relevă teza de majoră semnificaţie că in procesul făuririi societăţii socialiste naţiunea noastră a căpătat caracteristici superioare, dezvoltîndu-se permanent. Socialismul se construieşte în cadre naţionale specifice şi a nu ţine cont de aceasta ar însemna — ca şi in cazul eludării legităţilor generale — să se pericliteze grav însăşi existenţa socialismului. Naţiunea s-a dovedit a fi forma de comunitate umană cea mai potrivită pentru edificarea noii orânduiri, care, la rîndul ei, asigură o dezvoltare fără precedent a naţiunii. Este de la sine înţeles că orânduirea socialistă va determina un nou conţinut diverselor caracteristici ale naţiunii şi apariţia unor noi trăsături ale ei. Lichidarea exploatării, făurirea unui nou tip de relaţii sociale, transformările profunde in structura de clasă a societăţii, edificarea unei democraţii veritabile, revoluţionarea culturii şi a conştiinţei sunt mutaţii esenţiale care, in mod obiectiv, vor conferi contururi noi naţiunii socialiste. O trăsătură ce capătă un tot mai puternic relief se referă la unitatea naţiunii, la gradul ei de coeziune. O anumită unitate a naţiunii, mai ales în momentele cruciale ale istoriei, in momentele de mare pericol,în clipele cindi se pune proble-Iosi! BODA secretar ştiinţific □I Institutului de ştiinţe politice şi de studiere a problemei naţionale (Continuare în pag. a IV-a) Responsabilitate şi spirit novator în cercetarea ştiinţifică Vorbind despre modalităţile de asigurare a creşterii continue a eficienţei economice, fundamentul trainic al dezvoltării societăţii şi ridicării nivelului de trai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, la recenta alenara lărgită a C.C. al P.C.R., că trebuie ..să asigurăm creşterea puternică a ştiinţei, ca factor dinamizator al progresului economico-social“. Sentimentul dominant rezultat din expunerea secretarului general al partidului, precum si din celelalte intîlniri recente de lucru, la care am avut cinstea să particip, este acela al răspunderii, al modului în care cei care muncim în cercetare şi inginerie tehnologică suntem angajaţi în lupta strinsă pentru cucerirea noilor orizonturi ale construcţiei noastre socialiste. Conştienţi de rolul crescind al intelectualităţii tehnice în făurirea------------------------acestor noi pagini de istorie, înţelegem că datoria oamenilor muncii din laboratoare, de pe platformele de încercări, de la planşete şi din ateliere este de a fi în prima linia a bătăliei pentru realizarea indicatorilor de plan, cu deosebire a celor care reflectă laturile calitative ale procesului de producţie. Aflat încă sub impresia convingătoarelor îndemnuri exprimate de secretarul general al partidului, consider de datoria mea să împărtăşesc cîteva ginduri legate de acest sentiment al răspunderii. Activitatea de creaţie tehnică, deşi strins angrenată în procesul de producţie a bunurilor materiale, diferă de munca direct productivă nu numai prin unelte şi metode, ci şi prin ceea ce am puteai numi „orizont“. Orizontul producţiei este înscris în procese, reţete şi instrucţiuni tehnologice, care trebuie respectate cu rigoare. Orizontul cercetării tehnologice este mai larg : pentru căutarea soluţiei pol sunt de încercat multe drumuri, înainte de a alege calea potrivită. Putem spune că pentru creaţia tehnologică nu există limite ; drumul spre progres este deschis continuu, cu condiţia să nu te fixezi in rutină, ci să cauţi cu ambiţie şi perseverenţă rezolvarea inovatoare, prin care economiseşti încă un kilogram de oţel, un kilowatt/oră sau un minut. Orizontul larg in cercetare implică deci asumarea curajoasă a răspunderii, indiferent de deficultatea problemei care iti stă in faţă. Nu se poate accepta tendinţa adăpostirii după soluţii modeste, dar sigure, pentru simplul motiv al evitării riscurilor. Dezvoltarea impetuoasă a forţelor noastre de producţie în industrie impune efectuarea unor străpungeri tehnologice în toate domeniile, depăşind cu curaj faza extrapolărilor liniare cu cîştiguri minime. în industria construcţiilor de maşini aceasta este deosebit de evident mai ales în direcţia valorificării superioare a materiei prime şi în automatizarea proceselor de producţie. Avem condiţii bune pentru creşterea valorii maşinilor pe care le producem, pe linia ridicării complexe a nivelului tehnic al .............. utilajului, a trecerii de la concepţia de maşină izolată la aceea de sisteme tehnologice adaptate cerinţelor beneficiarilor interni şi externi, a generalizării posibilităţilor de valorificare a concepţiei sinergice „procesprodus“ prin realizarea de linii tehnologice cu nivel înalt de dotare in echipamente de automatizare si tehnică de calcul. Condiţiile create in majoritatea unităţilor noastre de cercetare si inginerie tehnologică, sub aspectul experienţei si dotării în echipamente de încercări, ne permit să abordăm astfel de soluţii, fără a depăşi cotele rationale de risc, în numeroase întreprinderi constructoare de maşini, procesele tehnologice au rămas în urma dotărilor cu maşini-unelte. Există toate condiţiile pentru a trece la metode avansate de muncă, la crearea de sisteme automate flexibile şi la implementarea roboţilor industriali. Totuşi, unii tehnologi din întreprinderi şi institute manifestă rezerve fată de astfel de soluţii, care cer importante eforturi tehnice si organizatorice, preferind linia de minimă rezistentă a situaţiilor existente sau a îmbunătăţirilor nesemnificative. Evident că o astfel de poziţie este in totală contradicţie cu răspunderea nouă a unor adevăraţi tehnologi. (Continuare in pag. a V-a) Ing. Ion CRIŞAN director general al Institutului central pentru construcţii de maşini