Scînteia, septembrie 1984 (Anul 53, nr. 13070-13095)

1984-09-15 / nr. 13082

PAGINA 2 In viitorul cincinal, peste 2,3 milioane de oameni se vor muta în case noi Tabloul luminos prefigurat de proiectul de directive ale Congre­sului al Xlll-lea al partidului e­­videnţiază, ca aflat din reperele fundamentale ale nivelului de trai, ale ridicării calităţii vieţii, REALI­ZAREA IN CINCINALUL 1986-1990 A UNUI NUMĂR DE 725 000 LO­CUINŢE. In acest fel, alţi peste 2,3 milioane de oameni se vor muta in case noi, urmind să beneficieze de condiţii superioare de confort. După cum se ştie, ca urmare a înfăptuirii vastului program al con­strucţiilor de locuinţe, desfăşurat in cei 40 de ani care au trecut de la revoluţia din August 1944 şi înde­osebi in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, in prezent peste 80 ld sută din populaţia ţării locuieşte In case noi. Practic, nu există oraş al ţării in care însemnele noii urbanistici să nu fi devenit dominante. Au apărut pretutindeni cartiere noi, moderne, spaţioase, de mare anver­gură, dotate cu utilităţile social­­culturale necesare : magazine, ate­liere de prestări-servicii, unităţi de asistenţă medicală, şcoli, grădiniţe, cinematografe etc. In aceşti ani s-a innoit radical şi fondul locativ din mediul rural, construcţiile cu etaj devenind şi aici tot mai frecvente , concomi­tent cu alte atribute ale urbani­zării. In continuarea eforturilor socie­tăţii noastre pe linia îmbunătăţirii condiţiilor de locuit ale oamenilor, a ridicării nivelului general de viaţă şi civilizaţie, in proiectul de Directive se prevede că în viitorul cincinal vor fi alocate fonduri de investiţii de aproape 135 miliarde lei pentru CONSTRUCŢII DE LOCU­INŢE, INVATAMINT, CULTURĂ, O­­CROTIREA SĂNĂTĂŢII, EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT. Prin realizarea noilor construcţii se va ajunge la sfirsitul anului 1990 ca APROAPE 90 LA SUTA DIN POPULATIA TARII SA LOCUIASCĂ IN CASE NOI, urmind ca PINA IN ANUL 2000 SA SE REZOLVE PE DE­PLIN PROBLEMA LOCUINTELOR IN ROMANIA. Obiectivele proiectului de Directive ale Congresului al Xlll-lea al P.C.R. - coordonate ale muncii, vieţii şi izbînzilor viitoare ale poporului • în continuarea programului de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit, ÎN CINCINALUL URMATOR SE VOR CONSTRUI 725 000 NOI LOCUINŢE ATÎT ÎN ORAŞE, CÎT ŞI ÎN MEDIUL RURAL. • Prin realizarea volumului de con­strucţii prevăzut se va ajunge la SFIR­­ŞITUL ANULUI 1990 CA APROAPE 90 LA SUTA DIN POPULAŢIA TARII SA LOCUIASCĂ IN CASE NOI. • în perioada 1991-2000 VA FI SOLUŢIONATĂ PE DEPLIN PROBLE­MA LOCUINŢELOR, asigurîndu-se în medie pentru fiecare locuitor o supra­faţă locuibilă de 14 METRI PĂTRAŢI care, împreună cu dependinţele, va totaliza CIRCA 18-20 METRI PĂTRAŢI PENTRU FIECARE PERSOANA. Grupaj realizat de Mihai IONESCU IN PMDII 1986-1999 O luminoasă fereastră spre viitorul patriei (Urmare din pag. I) cercetare si aplicare, timp Infinit spre a întruchipa in maşini infini­tul gîrrdirii umane. Am început să fabricăm primii ro­boţi abia cu patru ani in urmă, pen­tru a înlocui oamenii în muncile grele : sudura în mediu de bioxid de carbon, vopsirea prin pulverizare etc. Se lucrează acum la roboţii de con­turare cordon de sudură, vor urma roboţii adaptivi, apoi cei inteligenţi, apoi... — Dar deocamdată să ne oprim la citeva obiective concrete ale viito­rului cincinal. — Esenţială mi se pare pregătirea oamenilor care să pună in maşini inteligentă umană. Din cei 500 tineri ai institutului, majoritatea sînt in­gineri. Ceilalţi. 110 — seralişti. Tot­odată, importantă este pregătirea oamenilor care să lucreze cu roboţii, să-i programeze, să-i urmărească, să-i repare la nevoie. Pe scurt, oameni capabili să lase generaţiilor ce vor veni condiţii cit mai bune de muncă, de viaţă. „Să ne străduim să fim şi mai buni gospodari ai pămintului" . A fi gospodar însemna la părin­ţii noştri să munceşti pămintul aşa cum puteai (iar cu uneltele de pe atunci, ştim noi „cum“), după care nu-ţi mai răminea nimic de făcut, decit să-ţi ridici braţele a neputinţă: „Atît a dat, atit a dat“ ! — îşi amin­teşte tovarăşa Iuliana Drăgulinescu, preşedinta C.A.P. Lisa, Teleorman. Ei bine, generaţia noastră are alte cri­terii de apreciere a gospodarului : nu , atît după suprafaţa de pămint lucra­tă, cît după roadele obţinute. In faţa tehnicii de care dispunem, a Îngrăşă­mintelor pe care le folosim, a rea­lizărilor cercetării ştiinţifice pe care le aplicăm, pămintul işi deschide ba­­ierele. Anul acesta, noi, cei din cooperativă, am dovedit că ne pu­tem întrece pe noi înşine, in­­trînd în rindul bunilor gospo­dari, adică ai celor cu recolte mari , am obţinut peste 5 000 kilograme de griu la hectar, depăşind cifrele pla­nificate. Dar la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., to­varăşul Nicolae Ceauşescu arăta, cu evidența faptelor, că pămintul nos­tru poate da 8 000 kilograme de griu la hectar. Aceasta este noua treaptă spre care ne îndeamnă secretarul nostru general : treapta de „Erou al Muncii Socialiste“. De erou al pîinii. Am citit in proiectul de Directive despre marile eforturi materiale ce vor fi făcute in cincinalul Viitor pen­tru­­ca rodul pămintului nostru să fie tot mai bogat. Iar noi, in viitorul cincinal, vrem să sporim considera­bil recoltele, adică să acţionăm în spirit revoluţionar, să urcăm mereu mai sus împlinirile muncii. „Viaţa cere oameni tot mai instruiţi" — Eram acum patruzeci de ani printre puţinii fericiţi care au ajuns pe băncile şcolii medii, după ce tre­cusem prin aspra „şcoală a vieţii“ — a început dialogul tovarăşul Ioan Titea, directorul liceului „Alexandru Papiu Ilarian“ din Tîrgu Mureş. Ca dascăl, am pornit-o cu alfabetizarea, apoi cu generalizarea invăţămintu­­lui de şapte ani. Pe urmă, ne min­­dream cind liceul ajunsese la 400 elevi. Alte Vremuri acum,­ alte realităţi, alte cerinţe. Liceul nos­tru are azi 1 TOO elevi, români, maghiari germani, care se pregătesc pentru muncă şi viaţă în cele 46 de clase, 14 laboratoare, 7 ateliere, bi­blioteca numărînd peste 30 000 volu­me. Conturind viitorul patriei, pro­iectul de Directive acordă o deosebi­tă atenţie şi oamenilor acestui viitor, copiii şi tinerii de azi, obligindu-ne la o muncă mai intensă, calitativ nouă. Faptul că 60 la sută din absol­venţii treptei I de liceu vor fi cu­prinşi în invăţămîntul de 12 ani. Că elevii trebuie pregătiţi temeinic pen­tru numeroase meserii demonstrea­ză că viaţa cere oameni tot mai in­struiţi, tot mai capabili să propulseze societatea spre culmile civilizaţiei socialiste şi comuniste. Iar noi, corpul didactic, avem datoria de a răspunde prin fapte acestei cerinţe a vieţii. „Toate judeţele ţării — un pas cu progresul întregii ţâri" — Vorbesc despre proiectul de Di­rective, ca fiu al judeţului Covasna, despre care acum citeva decenii nu se ştia prea multe — a început to­varăşul Pásztor Ferenc, directorul general al întreprinderii de agregate şi subansambluri auto din Sfintu Gheorghe. Dar, ca fiu al plaiurilor Covasnei, o spun răspicat : judeţul meu, ca şi toate celelalte ale Româ­niei, este un pas cu progresul între­gii ţări. Cum ? întreprinderea noas­tră este singurul producător din ţară al sculelor de filetat. Emblema ei este cunoscută nu numai la noi, ci şi în străinătate, prin produsele ei în­globate in autovehicule sau in sub­ansamble separate. Industrie de virf deci, în judeţul Covasna, unde muncesc şi grăiesc limba comună a muncii, umăr la umăr, români şi maghiari. Este una din marile rea­lizări ale „Epocii Ceauşescu“, fundament trainic al egalităţii în drepturi. Citim in proiectul de Di­rective că şi-n viitorul cincinal va continua politica de amplasare raţio­nală a forţelor de producţie. Deci, Covasna va continua să ţină pasul cu progresul întregii ţări. Răspunsul nostru, al oamenilor muncii ! Mereu gata de muncă, dar, făcută mai bine, cu pricepere sporită, cu con­vingerea fermă că realegerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu în func­ţia de secretar general al partidului la al Xlll-lea Congres este cheză­şia viitoarelor noastre succese. „In anul 2000 copiii noştri vor porni în viaţă de la împlinirile de azi" Pînă in urmă cu cîţiva ani, tine­­rul Petre D. Nicolae, de la Centrul judeţean de proiectări Ialomiţa, con­sidera că a trăit citeva vieţi. Soco­teala e simplă : sub privirile lui, cu participarea lui, un tirg prăfuit sau noroios (după anotimp), ridicat (mai bine-zis clipăcit) timp de secole, a devenit o adevărată „perlă a Bără­ganului“ — luminosul municipiu Slobozia. Acum, nu mai consideră. Pentru că cei doi fii ai lui îl întrec. Băiatul lui cel mare, Andrei (6 ani), a și asistat la construirea unui întreg bulevard — „Matei Ba­sarab“ , cel mic, Bogdan (3 ani) — la ridicarea bulevardului „Cosmi­­nului“. — Dar proiectul de Directive este parcă al nostru, al celor din dome­niul proiectărilor, al construcţiilor — constată el. Şi oricît de frumos, de repede am construi noi azi, miine se va construi şi mai repede, şi mai frumos. In anul 2000, copiii noştri, ai tinerilor de azi, vor avea un ,,start“ prin care ne vor întrece cu mult : startul spre comunism pe pă­mintul patriei. ...Ginduri pornind din resorturile intime ale simţirii omeneşti, ginduri­­mîndrie pentru tot ce poporul a în­truchipat în faptă în cele patru de­cenii de libertate, cu deosebire in perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, perioadă nu­mită pe drept cuvint „Epoca Ceaușescu“, gînduri-angajament lu­cid de a înfăptui hotărîrile ce vor fi luate de Congresul al Xlll-lea al partidului. SCINTEIA — sîmbâta 15 septembrie 1984 R­ECOLTAREA Şl ÎNSĂMÎNŢĂRILE acţiuni de mare amploare, care cer bună organizare, participarea la muncă a tuturor locuitorilor satelor In actualitate este acum culesul porumbului In aceste zile, pe ogoarele Judeţu­lui Tulcea lucrările agricole de se­zon s-au suprapus. Nici nu s-a în­cheiat recoltarea florii-soarelui si s-a declanșat culesul porumbului. Din grădinile de legume se adună toma­tele, ardeii, celelalte legume. In ace­lași timp, se fac pregătiri intense in vederea insămîntării orzului si griu­lui. Multitudinea acestor lucrări cere o organizare corespunzătoare a mun­cii. In raidul întreprins prin mai mul­te unităţi agricole am urmărit cum se desfăşoară culesul porumbului. De la început trebuie remarcat că in majoritatea cooperativelor si între­prinderilor agricole de stat nu se aş­teaptă ca porumbul să se coacă pe în­treaga suprafaţă pentru a începe re­coltarea. Şefii de fermă şi inginerii­­şefi urmăresc, zi de zi, stadiul de coacere a lanurilor de porumb, iar acolo unde umiditatea este de 30—35 la sută se trece imediat la cules. Ca atare, în zilele de cind a început această lucrare, recolta a fost strinsă de pe aproape 3 000 hectare. „Grăbim recoltarea porumbului — ne spune inginerul Vasile Dranoveţea­­nu, directorul direcţiei agricole jude­ţene . Pentru a asigura suprafeţele necesare insămintării culturilor de toamnă. După porumb vom semăna 20 554 hectare cu griu si orz. Pentru a elibera din vreme suprafeţele res­pective, comandamentul Judetean pentru Agricultură­“ a stabilit ca in fiecare unitate să fie identificate la­nurile cu un grad mai avansat de coacere si să fie mobilizate toate for­ţele în vederea strîngerii recoltei de pe aceste suprafeţe in cel mult 10 zile“. Practic, cum se desfăşoară culesul porumbului ? Cele mai mari supra­feţe au fost recoltata in unităţile agricole din consiliul agroindustrial Greci. In cele şase cooperative agri­cole şi în fermele Întreprinderii agri­cole de stat Măcin, din acest consiliu agroindustrial, lucrează zilnic peste 2 000 oameni. De asemenea, în la­nuri se află 30 de combine. Ca ur­mare, pină acum a fost strinsă re­colta de pe 700 hectare din cele 6 000 cultivate. La C.A.P. Garvăn, de exemplu, cei 300 de cooperatori re­partizaţi la această lucrare au recol­tat un sfert din suprafaţă cultivată. „Producţia este bună, vom depăşi planul cu aproape 200 kg pe fiecare hectar , apreciază tovarăşul Pande­le Intele, preşedintele cooperativei. Profităm de timpul frumos şi recol­tăm din vreme porumbul pentru a nu pierde nimic din recoltă. In plus, grabindu-ne acum, obţinem şi fu­raje bune din cocenii care nu s-au uscat încă, şi pe care ii însilozăm“. De zor recoltează şi lucrătorii din întreprinderea agricolă de stat Măcin. „CU forţele de care dispu­nem — ne spunea inginerul Aurel Ionescu, directorul întreprinderii — putem încheia recoltarea porumbului în numai 10 zile“. Pe terenurile fer­mei nr. 1 a unității, 10 combine re­coltau fără întrerupere. Am văzut în lanul de porumb și trei combine de tipul C-6 P, utilaje noi, de inaltă productivitate ; cu acestea se asigură o viteză sporită de lucru (o astfel de combină recoltează in plus pe zi cita 2—3 hectare) și, concomitent, se eli­berează terenul de resturi vegetale. Specialiștii din această întreprin­dere au modificat sistemul de lucru cu noua combină. In locul remorcii pentru adunat resturile vegetale, combina este cuplată cu maşina de adunat şi căpitat. In felul acesta se elimină împrăştie­­rea cocenilor tocaţi in urma combi­nei, diminuindu-se totodată timpul de staţionare a acesteia. In legătură cu combina C-6 P se ridică unele probleme pe care le supunem aten­ţiei întreprinderii furnizoare — „Se­­mănătoarea“-Bucureşti. Toţi specia­liştii din unităţile unde se folosesc aceste combine le apreciază pentru calităţile la care ne-am referit mai sus. Apar însă defecţiuni determi­nate de neglijenţele manifestate la montajul acestor utilaje agricole, ceea ce influenţează negativ viteza de recoltare. Ceea ce caracterizează desfăşurarea lucrărilor in aceste zile în unităţile agricole din Judeţul Tulcea este or­ganizarea bună a muncii. Imediat ce recolta de porumb a fost culeasă, mijloacele de transport preiau pro­ducţia şi o duc in bazele de recep­ţie. Pentru a scurta distanţele de transport au fost înfiinţate încă 20 de baze volante de recepţie. Drept rezultat, autocamioanele şi tractoare­le cu remorci efectuează zilnic 3—4 curse, transportind în aceeaşi zi pro­ducţia recoltată. Mai trebuie adău­gat că terenul este eliberat cu ope­rativitate de coceni, efectuindu-se imediat arături adinei şi pregătin­­du-se patul germinativ pentru se­mănat. Neculai A MI­HULE­SET corespondentul „Scînteii" în unităţi agricole din judeţul Tulcea Potenţialul agriculturii poate fi şi trebuie valorificat mai bine La recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme­le agriculturii, industriei si activi­tăţii de partid, judeţul Constanta a fost criticat pentru producţia nesa­tisfăcătoare de griu realizată in a­­cest an *— in medie 3 400 kg la hec­tar. Indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se pune capăt jus­tificărilor care se mai încearcă, de a se trage toate concluziile pentru activitatea viitoare s-a reflectat pu­ternic în desfăşurarea plenarei co­mitetului judeţean de partid cu ac­tivul. Cu­ acest prilet s-a sublimat pe larg că realizările a numeroase unităţi agricole din judeţ pledează în sclijinul concluziei formulate la consfătuire, că recolta de griu şi orz poate spori mult. Astfel, la griu, 14 unităţi agricole au obţinut pro­ducţii medii la hectar de peste 5 060 kg, in timp ce la orz, 5 unităţi au realizat, in medie la hectar, între 7 000 si 8 000 kg. Este de relevat că dezbaterile din plenară mi s-au limitat la diferite informări asupra rezultatelor obţi­nute. Ele au fost canalizate spre des­cifrarea esenţialului, s-au caracteri­zat printr-o analiză activă,­ obiecti­vă si profundă, numind in evidentă clar ce s-a făcut bine si ce nu, cine are merite in cazul realizării de re­colte bune şi Cine poartă răspun­derea pentru producţiile necorespun­­zâtoare obţinute. Prezidiul m­enarei a cerut vorbitorilor să lase la o parte intervenţiile pregătite de aca­să — „aranjate şi cizelate“ — şi să vorbească deschis despre Unsuri. în cuvinte, chiar nemestesugite, dar iz­­vorite direct din problematica pusă în discuţie, au putut fi reliefate mai bine cauzele care au determinat ca in unele unitati agricole să nu se realizeze productii corespunzătoare de griu si de orz. In aceste condi­ţii. Pe lingă faptul că s-a putut face o analiză aprofundată, intr-un pro­­nuntat spirit critic si autocritic, pro­gramul de măsuri privind pregătirea si desfăşurarea campaniei agricole din toamna anului 1984, adoptat de Plenară, a apărut ca un fruct al dez­baterilor, zămislit ca o sinteză a schimbului de idei. Să concretizăm citeva aspecte ale problemelor dez­bătute. A rezultat, intre altele. Că nu este deloc intimplător că 31 la sută din suprafața destinată griului a fost Cultivată toamna trecută tot după griu, cu urmări negative asupra ni­velului recoltei. Specialiştii şi cadre­le de conducere din diferite unităţi agricole au recunoscut că, printr-un Plus de preocupare şi mai multă răspundere, se putea asigura o ro­taţie raţională a Culturilor. Iniţial a existat o bună amplasare a cultu­rilor, dar, cu ştiinţa direcţiei agri­cole, ea nu a fost respectată. In a­­celaşi timp, s-a criticat faptul că unele suprafeţe de griu. Care la ie­şirea din lamă aveau plante slăbi­te, nu au fost fertilizate suplimen­tar. Şi aceasta din cauză că unele Cadre de Conducere din Unităţile a­­gricole au neglijat să organizeze transportul îngrăşămintelor Chimice. A fost prezentată, totodată, o ex­perienţă pozitivă din consiliul agro­industrial Albeşti, unde primăvara devreme solele cu griu au fost tă­­vălugite pentru ca rădăcinile plan­telor să fie puse în contact cu so­lul. După numai două sâptămini, plantele crescuseră atît de frumos, incit cultura era de nerecunoscut. Deşi situaţia era aceeaşi şi in alte unităţi în ce priveşte starea de ve­getaţie a plantelor, metoda, pe cît de simplă, pe atit de eficace, nu a fost aplicată decit în puţine cazuri. De asemenea, arăturile bolovănoase, depăşirea termenelor la semănat au fost generate de lipsa de răspun­dere manifestată de unii meca­nizatori şi de specialiştii care aveau sarcina să-i îndrume la faţa locu­lui. Cu toţii, participanţii la plenară au exprimat hotărârea ca in toam­na anului 1984 să dovedească întrea­ga răspundere şi exigenţă pentru respectarea strictă a tehnologiilor, pentru executarea la timp si de ca­litate a însămintărilor, astfel ca în anul viitor unităţile agricole din ju­­detul Constanţa să realizeze o Pro­ducţie medie de 5 000 kg griu la h­­etan Ioan HERŢEG CONSTANŢA. Analiză exigentă, măsuri ferme pentru înlăturarea neajunsurilor manifestate în acest an agricol şi creşterea producţiei de cereale păioase în anul 1985 La C.A.P. Slobozia, judeţul Giurgiu, se recoltează floarea-soarelui Cu citeva zile In urmă, In birourile, laboratoarele, serele şi pe aleile înecate de trandafiri ale Staţiunii centrale de cercetări pen­tru ameliorarea nisipurilor din Bechet — Doi) dom­nea o atmosferă de zile mari. In imaculatele lor ha­late, cercetătorii staţiunii, mulfi dintre ei doctori in ştiinţe, păreau emoţionaţi ca în faţa unui suprem exa­men. Cel mai emoţionat se vădea profesorul universi­tar dr. ing. Petre Baniţă, membru corespondent al A­­cademiei de ştiinţe agrico­le şi directorul staţiunii din chiar ziua întemeierii ei, intimplată exact acum două decenii. Se aşteptau oas­peţi de la Craiova, de la Bucureşti, din toată ţara. In această frumoasă zi de sep­tembrie, cu văzduhul împo­vărat de arome crude de fruct (miresme ce se aglo­merează aici venind dinspre toate zările, căci pe toate zările locului înnegresc pă­durile de pomi ale staţiunii), centrul ştiinţific din Bechet­e şi celebra două decenii de viaţă şi de izbinzi. Izbinzi ale ştiinţei, ale tehnologiei moderne, ale producţiei de grine, legume şi fructe. Iz­binzi ce­­-au făcut o legi­timă faimă in toată ţara. E cea dinţii staţiune de acest profil din România. E o operă a Epocii Ceauşescu, o unitate-pilot a noului în agricultură, a cărei evoluţie e strins legată de numele secretarului general al partidului In două rinduri. In 1971 si 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a poposit aici, examinind cu atenţie munca cercetătorilor si re­zultatele ei, făcind temei­nice observaţii, dind pre­ţioase recomandări pentru activitatea de viitor. Spaţiul tipografic de care dispunem nu ne îngăduie să relevăm, nici chiar la mo­dul cel mai zgîrcit, întrea­ga încărcătură de fapte sub greutatea cărora se îndoaie filele cronicii staţiunii, in­­tregul capital de surprize, de noutate, de îndrăzneli fructificat de cercetătorii ei de-a lungul acestor decenii. Ctitorită în plin deşert de nisip (aşa-numita „Sahară, olteană", vast triunghi cu virful in hotarul Craiovei şi cu baza pe ţărmul Du­nării), incercind o experien­ţă de muncă şi de creaţie fără echivalent la noi, nici aiurea, staţiunea s-a afir­mat, in aceşti ani, printr-un aport la dezvoltarea agri­culturii noastre, in speţă la fertilizarea solurilor aride ale ţinutului, pe care, fără să şovăim la cuvint, o vom numi de-a dreptul senzaţio­nal. Graţie ei, peste 200 000 de hectare de nisipuri, mul­te din ele de nisipuri zbu­rătoare, soluri pe care pină mai ieri abia se nevoiau să crească salcimul şi corcodu­şul, mai bogat răsfăţindu-se răchitele reumatice, sălciile şi rogozurile buboase, dau azi recolte bune de griu şi porumb, de soia şi floarea­­soarelui, de tomate şi de ardei, de pepeni, de stru­guri, de piersici, de vişini. Cercetători care se numesc Petre Baniţă, Tudor Ale­xandru, Emil Vlădoianu, Dumitru Dascălu, Ion Ne­grescu, Aurel Dorneanu şi mulţi alţii, unii încoronaţi cu preţioase titluri ştiinţifi­ce, au dus-o ani lungi prin nisipuri, cotrobăindu-le, studiindu-le, experimentin­­du-le cu atenţie virtualită­­ţile productive, nesperiin­­du-se de eşecuri, incercind aclimatizarea a vreo 30 000 de soiuri de plante şi a vreo 1 000 de soiuri de viţă de vie. S-au filtrat succesiv şi cu maximă exigenţă toa­te roadele acestor încercări, răminind ca viabile pe ni­sipuri citeva sute de soiuri de struguri­­şi aduse din alte ţări cu nisipuri, dar mai cu seamă autohtone, u­­nele create chiar aici, pre­cum ,­Albul de Bechet", „Roşu­ de Dabuleni“, „Ro­­şioara de Oltenia") şi mai multe zeci de soiuri de pomi şi de vegetale, căro­ra specialiştii staţiunii le-au elaborat tehnologii amănun­ţite de creştere. Dar îna­inte de asta ei s-au înhă­mat la o trudă unică, an­­gajind uriaşe desfăşurări de forţe tehnice şi umane, truda „modelării“ şi ,fixâ­­rii“ dunelor de nisip, aces­te construcţii bezmetice ale unei naturi vrăjmaşe, teri­bile cind se pun in mişca­re, cindi, răscolite de rini, năvălesc peste semănături, peste sate. Deci au „fixat" şi au „modelat" mişcătoare­le şi primejdioasele dune, au zidit perdele de arbori in calea viaturilor care pe aici îşi fac de cap şi, pen­tru îmbogăţirea cu viaţă a acestor păminturi moarte, au captat izvoare, au con­struit bazine şi canale, au făcut studii pe baza cărora s-a edificat sistemul de iri­gaţii Sadova — Corabia, stă­­pin pe 36 000 de hectare. A­­ceşti cercetători sunt, în a­­celaşi timp, oameni ai prac­ticii, ai unei practici ex­tinse pe toate cele 3 000 de hectare ale staţiunii şi pe zecile de mii ale C.A.P.-urilor şi I.A.S.-u­­rilor cărora le acordă în­drumare şi sprijin. Produc­ţiile obţinute de staţiune au fost dintotdeauna (iarăşi a­­pelăm la cuvinte mari, dar iarăşi o facem fără să şo­văim) spectaculoase. Griul cules in vara asta din in­cintele staţiunii a însemnat peste 6 600 kg la hectar, cea mai mare recoltă din Dolj. Sărbătorirea celor două decenii de viaţă a staţiunii a coincis cu un eveniment de răsunet în viaţa ţării, apariţia proiectului de Di­rective ale Congresului al Xlll-lea al partidului. Im­portantele prevederi ale proiectului privind ridica­rea pe o nouă treaptă ca­litativă a agriculturii noas­tre socialiste, ca şi pasajele dedicate ştiinţei, tehnolo­giei, progresului tehnic, au trezit printre cercetătorii din nisipurile Dunării un acut interes şi o efervescen­tă emulaţie creatoare. Săr­bătorirea staţiunii a însem­nat doar o clipă, o merita­tă clipă de bucurie in lungi decenii de trudă şi căutări, după care toţi cei ai locu­lui şi-au suflecat minerite şi au purces la treabă cu o îndoită pasiune. Aceşti oameni care au câştigat un mare pariu cu natura, dovedind că soluri­le născute moarte pot fi tre­zite la viaţă, mai dovedind (lucru deloc neglijabil!) că „viaţa la ţară“ nu e incom­patibilă cu demersul ştiin­ţific de anvergură şi de ră­sunet, se pregătesc, şi date­le de care dispunem in ce-i priveşte tint mai mult de­cit promiţătoare in acest sens, să obţină in anul vii­tor succese cum încă nu l-au văzut pe aceste locuri. Hie PURCARU S­ărbătoarea din nisipuri Recoltele toamnei­­ şi depozitate (Urmare din pag. I) recolta a fost strinsă în proporţie mult mai mică faţă de prevederile stabilite de organele de specialitate pentru perioada 20 august — 20 sep­tembrie. Pentru a se evita aglomera­rea lucrărilor de recoltare şi a se eli­bera mai repede terenurile destinate însămînţârilor de toamnă, este nece­sar ca peste tot unde porumbul a dat un copt să se treacă din plin, cu toate forţele, la recoltare. Paralel cu măsurile pentru buna utilizare a combinelor, pretutindeni trebuie să fie mobilizate cît mai multe forţe umane la culesul manual al porum­bului, iar resturile vegetale să fie strinse cu grijă şi însilozate. CARTOFII DE TOAMNA au fost strinşi de pe 30 la sută din suprafaţa cultivată, lucrarea desfâşurindu-se intens în judeţele mari cultivatoare din estul Transilvaniei şi nordul Mol­dovei, precum şi in alte judeţe. Cele mai bune rezultate au fost obţinute in judeţele Bistriţai-Nâsǎud, Sucea­va, Harghita, Covasna, Mureş, Pra­hova, Bacău, Galaţi, Neamţ şi altele. Lucrările de recoltare trebuie insă intensificate mai ales în judeţele Braşov, Sibiu, Botoşani, Bihor, Ti­miş, care cultivă cartofi pe suprafeţe mai mari. Concomitent cu grăbirea recoltării, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole, or­ganele de specialitate au datoria să acţioneze energic pentru stringerea tuturor tuberculilor, iar prin organi­zarea mai bună a transportului, tot ce se recoltează in cursul unei zile pină seara să ajungă la centrele de recepţionare sau in magaziile pro­prii ale unităţilor agricole, evitin­­du-se astfel atît pierderile, cit şi in­festarea cartofilor cu boli. Care cau­zează degradarea lor in timpul păs­trării­ strinse, transportate fără intirziere RECOLTAREA LEGUMELOR, FRUCTELOR ŞI STRUGURILOR trebuie mult intensificată în zilele ce urmează. Timpul călduros din ultima perioadă a făcut ca, pe mari supra­feţe, tomatele să ajungă la maturi­tate. Dar nu numai tomatele, ci şi alte legume trebuie strinse şi trans­portate fără intirziere, spre a se asi­gura buna aprovizionare a pieţelor şi a fabricilor de conserve in vederea industrializării. Cu aceeaşi grabă şi răspundere trebuie strinse roadele livezilor şi viilor, la această acţiune urmind să participe, alături de locuitorii satelor, un număr cît mai mare de tineri. Acum, cinci pe mari suprafeţe roa­dele toamnei au dat la copt, iar zo­rul lucrărilor este atit de mare, este nevoie ca toţi, absolut toţi oamenii muncii din agricultură, toţi locuitorii satelor să participe din zori şi pînă seara la minnca în cîmp, in grădini, vii şi livezi. Este o perioadă de virf în agricultură şi, de aceea, nici o altă activitate nu trebuie să sustra­gă pe lucrătorii ogoarelor, pe locui­torii satelor de la principala lor în­datorire : stringerea, transportul şi depozitarea roadelor toamnei, în spi­ritul sarcinilor formulate de secreta­rul general al partidului la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al B.C.R. privind întărirea controlului şi Creşterea eficienţei activităţii de partid in toate sectoarele, organele şi organizaţiile de partid au datoria să desfăşoare o intensă activitate orga­nizatorică şi politică pentru mobili­zarea tuturor forţelor umane din agricultură, a întregii obşti a satelor la lucrările agricole din campania de toamnă, să acţioneze cu toată răs­punderea şi exigenţa pentru strin­gerea la timp şi fără pierderi a re­coltei, pentru depozitarea acesteia în cele mai bune condiţii.

Next