Scînteia, septembrie 1984 (Anul 53, nr. 13070-13095)
1984-09-15 / nr. 13082
PAGINA 2 In viitorul cincinal, peste 2,3 milioane de oameni se vor muta în case noi Tabloul luminos prefigurat de proiectul de directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului evidenţiază, ca aflat din reperele fundamentale ale nivelului de trai, ale ridicării calităţii vieţii, REALIZAREA IN CINCINALUL 1986-1990 A UNUI NUMĂR DE 725 000 LOCUINŢE. In acest fel, alţi peste 2,3 milioane de oameni se vor muta in case noi, urmind să beneficieze de condiţii superioare de confort. După cum se ştie, ca urmare a înfăptuirii vastului program al construcţiilor de locuinţe, desfăşurat in cei 40 de ani care au trecut de la revoluţia din August 1944 şi îndeosebi in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, in prezent peste 80 ld sută din populaţia ţării locuieşte In case noi. Practic, nu există oraş al ţării in care însemnele noii urbanistici să nu fi devenit dominante. Au apărut pretutindeni cartiere noi, moderne, spaţioase, de mare anvergură, dotate cu utilităţile socialculturale necesare : magazine, ateliere de prestări-servicii, unităţi de asistenţă medicală, şcoli, grădiniţe, cinematografe etc. In aceşti ani s-a innoit radical şi fondul locativ din mediul rural, construcţiile cu etaj devenind şi aici tot mai frecvente , concomitent cu alte atribute ale urbanizării. In continuarea eforturilor societăţii noastre pe linia îmbunătăţirii condiţiilor de locuit ale oamenilor, a ridicării nivelului general de viaţă şi civilizaţie, in proiectul de Directive se prevede că în viitorul cincinal vor fi alocate fonduri de investiţii de aproape 135 miliarde lei pentru CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE, INVATAMINT, CULTURĂ, OCROTIREA SĂNĂTĂŢII, EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT. Prin realizarea noilor construcţii se va ajunge la sfirsitul anului 1990 ca APROAPE 90 LA SUTA DIN POPULATIA TARII SA LOCUIASCĂ IN CASE NOI, urmind ca PINA IN ANUL 2000 SA SE REZOLVE PE DEPLIN PROBLEMA LOCUINTELOR IN ROMANIA. Obiectivele proiectului de Directive ale Congresului al Xlll-lea al P.C.R. - coordonate ale muncii, vieţii şi izbînzilor viitoare ale poporului • în continuarea programului de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit, ÎN CINCINALUL URMATOR SE VOR CONSTRUI 725 000 NOI LOCUINŢE ATÎT ÎN ORAŞE, CÎT ŞI ÎN MEDIUL RURAL. • Prin realizarea volumului de construcţii prevăzut se va ajunge la SFIRŞITUL ANULUI 1990 CA APROAPE 90 LA SUTA DIN POPULAŢIA TARII SA LOCUIASCĂ IN CASE NOI. • în perioada 1991-2000 VA FI SOLUŢIONATĂ PE DEPLIN PROBLEMA LOCUINŢELOR, asigurîndu-se în medie pentru fiecare locuitor o suprafaţă locuibilă de 14 METRI PĂTRAŢI care, împreună cu dependinţele, va totaliza CIRCA 18-20 METRI PĂTRAŢI PENTRU FIECARE PERSOANA. Grupaj realizat de Mihai IONESCU IN PMDII 1986-1999 O luminoasă fereastră spre viitorul patriei (Urmare din pag. I) cercetare si aplicare, timp Infinit spre a întruchipa in maşini infinitul gîrrdirii umane. Am început să fabricăm primii roboţi abia cu patru ani in urmă, pentru a înlocui oamenii în muncile grele : sudura în mediu de bioxid de carbon, vopsirea prin pulverizare etc. Se lucrează acum la roboţii de conturare cordon de sudură, vor urma roboţii adaptivi, apoi cei inteligenţi, apoi... — Dar deocamdată să ne oprim la citeva obiective concrete ale viitorului cincinal. — Esenţială mi se pare pregătirea oamenilor care să pună in maşini inteligentă umană. Din cei 500 tineri ai institutului, majoritatea sînt ingineri. Ceilalţi. 110 — seralişti. Totodată, importantă este pregătirea oamenilor care să lucreze cu roboţii, să-i programeze, să-i urmărească, să-i repare la nevoie. Pe scurt, oameni capabili să lase generaţiilor ce vor veni condiţii cit mai bune de muncă, de viaţă. „Să ne străduim să fim şi mai buni gospodari ai pămintului" . A fi gospodar însemna la părinţii noştri să munceşti pămintul aşa cum puteai (iar cu uneltele de pe atunci, ştim noi „cum“), după care nu-ţi mai răminea nimic de făcut, decit să-ţi ridici braţele a neputinţă: „Atît a dat, atit a dat“ ! — îşi aminteşte tovarăşa Iuliana Drăgulinescu, preşedinta C.A.P. Lisa, Teleorman. Ei bine, generaţia noastră are alte criterii de apreciere a gospodarului : nu , atît după suprafaţa de pămint lucrată, cît după roadele obţinute. In faţa tehnicii de care dispunem, a Îngrăşămintelor pe care le folosim, a realizărilor cercetării ştiinţifice pe care le aplicăm, pămintul işi deschide baierele. Anul acesta, noi, cei din cooperativă, am dovedit că ne putem întrece pe noi înşine, intrînd în rindul bunilor gospodari, adică ai celor cu recolte mari , am obţinut peste 5 000 kilograme de griu la hectar, depăşind cifrele planificate. Dar la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, cu evidența faptelor, că pămintul nostru poate da 8 000 kilograme de griu la hectar. Aceasta este noua treaptă spre care ne îndeamnă secretarul nostru general : treapta de „Erou al Muncii Socialiste“. De erou al pîinii. Am citit in proiectul de Directive despre marile eforturi materiale ce vor fi făcute in cincinalul Viitor pentruca rodul pămintului nostru să fie tot mai bogat. Iar noi, in viitorul cincinal, vrem să sporim considerabil recoltele, adică să acţionăm în spirit revoluţionar, să urcăm mereu mai sus împlinirile muncii. „Viaţa cere oameni tot mai instruiţi" — Eram acum patruzeci de ani printre puţinii fericiţi care au ajuns pe băncile şcolii medii, după ce trecusem prin aspra „şcoală a vieţii“ — a început dialogul tovarăşul Ioan Titea, directorul liceului „Alexandru Papiu Ilarian“ din Tîrgu Mureş. Ca dascăl, am pornit-o cu alfabetizarea, apoi cu generalizarea invăţămintului de şapte ani. Pe urmă, ne mindream cind liceul ajunsese la 400 elevi. Alte Vremuri acum, alte realităţi, alte cerinţe. Liceul nostru are azi 1 TOO elevi, români, maghiari germani, care se pregătesc pentru muncă şi viaţă în cele 46 de clase, 14 laboratoare, 7 ateliere, biblioteca numărînd peste 30 000 volume. Conturind viitorul patriei, proiectul de Directive acordă o deosebită atenţie şi oamenilor acestui viitor, copiii şi tinerii de azi, obligindu-ne la o muncă mai intensă, calitativ nouă. Faptul că 60 la sută din absolvenţii treptei I de liceu vor fi cuprinşi în invăţămîntul de 12 ani. Că elevii trebuie pregătiţi temeinic pentru numeroase meserii demonstrează că viaţa cere oameni tot mai instruiţi, tot mai capabili să propulseze societatea spre culmile civilizaţiei socialiste şi comuniste. Iar noi, corpul didactic, avem datoria de a răspunde prin fapte acestei cerinţe a vieţii. „Toate judeţele ţării — un pas cu progresul întregii ţâri" — Vorbesc despre proiectul de Directive, ca fiu al judeţului Covasna, despre care acum citeva decenii nu se ştia prea multe — a început tovarăşul Pásztor Ferenc, directorul general al întreprinderii de agregate şi subansambluri auto din Sfintu Gheorghe. Dar, ca fiu al plaiurilor Covasnei, o spun răspicat : judeţul meu, ca şi toate celelalte ale României, este un pas cu progresul întregii ţări. Cum ? întreprinderea noastră este singurul producător din ţară al sculelor de filetat. Emblema ei este cunoscută nu numai la noi, ci şi în străinătate, prin produsele ei înglobate in autovehicule sau in subansamble separate. Industrie de virf deci, în judeţul Covasna, unde muncesc şi grăiesc limba comună a muncii, umăr la umăr, români şi maghiari. Este una din marile realizări ale „Epocii Ceauşescu“, fundament trainic al egalităţii în drepturi. Citim in proiectul de Directive că şi-n viitorul cincinal va continua politica de amplasare raţională a forţelor de producţie. Deci, Covasna va continua să ţină pasul cu progresul întregii ţări. Răspunsul nostru, al oamenilor muncii ! Mereu gata de muncă, dar, făcută mai bine, cu pricepere sporită, cu convingerea fermă că realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al partidului la al Xlll-lea Congres este chezăşia viitoarelor noastre succese. „In anul 2000 copiii noştri vor porni în viaţă de la împlinirile de azi" Pînă in urmă cu cîţiva ani, tinerul Petre D. Nicolae, de la Centrul judeţean de proiectări Ialomiţa, considera că a trăit citeva vieţi. Socoteala e simplă : sub privirile lui, cu participarea lui, un tirg prăfuit sau noroios (după anotimp), ridicat (mai bine-zis clipăcit) timp de secole, a devenit o adevărată „perlă a Bărăganului“ — luminosul municipiu Slobozia. Acum, nu mai consideră. Pentru că cei doi fii ai lui îl întrec. Băiatul lui cel mare, Andrei (6 ani), a și asistat la construirea unui întreg bulevard — „Matei Basarab“ , cel mic, Bogdan (3 ani) — la ridicarea bulevardului „Cosminului“. — Dar proiectul de Directive este parcă al nostru, al celor din domeniul proiectărilor, al construcţiilor — constată el. Şi oricît de frumos, de repede am construi noi azi, miine se va construi şi mai repede, şi mai frumos. In anul 2000, copiii noştri, ai tinerilor de azi, vor avea un ,,start“ prin care ne vor întrece cu mult : startul spre comunism pe pămintul patriei. ...Ginduri pornind din resorturile intime ale simţirii omeneşti, gindurimîndrie pentru tot ce poporul a întruchipat în faptă în cele patru decenii de libertate, cu deosebire in perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, perioadă numită pe drept cuvint „Epoca Ceaușescu“, gînduri-angajament lucid de a înfăptui hotărîrile ce vor fi luate de Congresul al Xlll-lea al partidului. SCINTEIA — sîmbâta 15 septembrie 1984 RECOLTAREA Şl ÎNSĂMÎNŢĂRILE acţiuni de mare amploare, care cer bună organizare, participarea la muncă a tuturor locuitorilor satelor In actualitate este acum culesul porumbului In aceste zile, pe ogoarele Judeţului Tulcea lucrările agricole de sezon s-au suprapus. Nici nu s-a încheiat recoltarea florii-soarelui si s-a declanșat culesul porumbului. Din grădinile de legume se adună tomatele, ardeii, celelalte legume. In același timp, se fac pregătiri intense in vederea insămîntării orzului si griului. Multitudinea acestor lucrări cere o organizare corespunzătoare a muncii. In raidul întreprins prin mai multe unităţi agricole am urmărit cum se desfăşoară culesul porumbului. De la început trebuie remarcat că in majoritatea cooperativelor si întreprinderilor agricole de stat nu se aşteaptă ca porumbul să se coacă pe întreaga suprafaţă pentru a începe recoltarea. Şefii de fermă şi ingineriişefi urmăresc, zi de zi, stadiul de coacere a lanurilor de porumb, iar acolo unde umiditatea este de 30—35 la sută se trece imediat la cules. Ca atare, în zilele de cind a început această lucrare, recolta a fost strinsă de pe aproape 3 000 hectare. „Grăbim recoltarea porumbului — ne spune inginerul Vasile Dranoveţeanu, directorul direcţiei agricole judeţene . Pentru a asigura suprafeţele necesare insămintării culturilor de toamnă. După porumb vom semăna 20 554 hectare cu griu si orz. Pentru a elibera din vreme suprafeţele respective, comandamentul Judetean pentru Agricultură“ a stabilit ca in fiecare unitate să fie identificate lanurile cu un grad mai avansat de coacere si să fie mobilizate toate forţele în vederea strîngerii recoltei de pe aceste suprafeţe in cel mult 10 zile“. Practic, cum se desfăşoară culesul porumbului ? Cele mai mari suprafeţe au fost recoltata in unităţile agricole din consiliul agroindustrial Greci. In cele şase cooperative agricole şi în fermele Întreprinderii agricole de stat Măcin, din acest consiliu agroindustrial, lucrează zilnic peste 2 000 oameni. De asemenea, în lanuri se află 30 de combine. Ca urmare, pină acum a fost strinsă recolta de pe 700 hectare din cele 6 000 cultivate. La C.A.P. Garvăn, de exemplu, cei 300 de cooperatori repartizaţi la această lucrare au recoltat un sfert din suprafaţă cultivată. „Producţia este bună, vom depăşi planul cu aproape 200 kg pe fiecare hectar , apreciază tovarăşul Pandele Intele, preşedintele cooperativei. Profităm de timpul frumos şi recoltăm din vreme porumbul pentru a nu pierde nimic din recoltă. In plus, grabindu-ne acum, obţinem şi furaje bune din cocenii care nu s-au uscat încă, şi pe care ii însilozăm“. De zor recoltează şi lucrătorii din întreprinderea agricolă de stat Măcin. „CU forţele de care dispunem — ne spunea inginerul Aurel Ionescu, directorul întreprinderii — putem încheia recoltarea porumbului în numai 10 zile“. Pe terenurile fermei nr. 1 a unității, 10 combine recoltau fără întrerupere. Am văzut în lanul de porumb și trei combine de tipul C-6 P, utilaje noi, de inaltă productivitate ; cu acestea se asigură o viteză sporită de lucru (o astfel de combină recoltează in plus pe zi cita 2—3 hectare) și, concomitent, se eliberează terenul de resturi vegetale. Specialiștii din această întreprindere au modificat sistemul de lucru cu noua combină. In locul remorcii pentru adunat resturile vegetale, combina este cuplată cu maşina de adunat şi căpitat. In felul acesta se elimină împrăştierea cocenilor tocaţi in urma combinei, diminuindu-se totodată timpul de staţionare a acesteia. In legătură cu combina C-6 P se ridică unele probleme pe care le supunem atenţiei întreprinderii furnizoare — „Semănătoarea“-Bucureşti. Toţi specialiştii din unităţile unde se folosesc aceste combine le apreciază pentru calităţile la care ne-am referit mai sus. Apar însă defecţiuni determinate de neglijenţele manifestate la montajul acestor utilaje agricole, ceea ce influenţează negativ viteza de recoltare. Ceea ce caracterizează desfăşurarea lucrărilor in aceste zile în unităţile agricole din Judeţul Tulcea este organizarea bună a muncii. Imediat ce recolta de porumb a fost culeasă, mijloacele de transport preiau producţia şi o duc in bazele de recepţie. Pentru a scurta distanţele de transport au fost înfiinţate încă 20 de baze volante de recepţie. Drept rezultat, autocamioanele şi tractoarele cu remorci efectuează zilnic 3—4 curse, transportind în aceeaşi zi producţia recoltată. Mai trebuie adăugat că terenul este eliberat cu operativitate de coceni, efectuindu-se imediat arături adinei şi pregătindu-se patul germinativ pentru semănat. Neculai A MIHULESET corespondentul „Scînteii" în unităţi agricole din judeţul Tulcea Potenţialul agriculturii poate fi şi trebuie valorificat mai bine La recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele agriculturii, industriei si activităţii de partid, judeţul Constanta a fost criticat pentru producţia nesatisfăcătoare de griu realizată in acest an *— in medie 3 400 kg la hectar. Indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se pune capăt justificărilor care se mai încearcă, de a se trage toate concluziile pentru activitatea viitoare s-a reflectat puternic în desfăşurarea plenarei comitetului judeţean de partid cu activul. Cu acest prilet s-a sublimat pe larg că realizările a numeroase unităţi agricole din judeţ pledează în sclijinul concluziei formulate la consfătuire, că recolta de griu şi orz poate spori mult. Astfel, la griu, 14 unităţi agricole au obţinut producţii medii la hectar de peste 5 060 kg, in timp ce la orz, 5 unităţi au realizat, in medie la hectar, între 7 000 si 8 000 kg. Este de relevat că dezbaterile din plenară mi s-au limitat la diferite informări asupra rezultatelor obţinute. Ele au fost canalizate spre descifrarea esenţialului, s-au caracterizat printr-o analiză activă, obiectivă si profundă, numind in evidentă clar ce s-a făcut bine si ce nu, cine are merite in cazul realizării de recolte bune şi Cine poartă răspunderea pentru producţiile necorespunzâtoare obţinute. Prezidiul menarei a cerut vorbitorilor să lase la o parte intervenţiile pregătite de acasă — „aranjate şi cizelate“ — şi să vorbească deschis despre Unsuri. în cuvinte, chiar nemestesugite, dar izvorite direct din problematica pusă în discuţie, au putut fi reliefate mai bine cauzele care au determinat ca in unele unitati agricole să nu se realizeze productii corespunzătoare de griu si de orz. In aceste condiţii. Pe lingă faptul că s-a putut face o analiză aprofundată, intr-un pronuntat spirit critic si autocritic, programul de măsuri privind pregătirea si desfăşurarea campaniei agricole din toamna anului 1984, adoptat de Plenară, a apărut ca un fruct al dezbaterilor, zămislit ca o sinteză a schimbului de idei. Să concretizăm citeva aspecte ale problemelor dezbătute. A rezultat, intre altele. Că nu este deloc intimplător că 31 la sută din suprafața destinată griului a fost Cultivată toamna trecută tot după griu, cu urmări negative asupra nivelului recoltei. Specialiştii şi cadrele de conducere din diferite unităţi agricole au recunoscut că, printr-un Plus de preocupare şi mai multă răspundere, se putea asigura o rotaţie raţională a Culturilor. Iniţial a existat o bună amplasare a culturilor, dar, cu ştiinţa direcţiei agricole, ea nu a fost respectată. In acelaşi timp, s-a criticat faptul că unele suprafeţe de griu. Care la ieşirea din lamă aveau plante slăbite, nu au fost fertilizate suplimentar. Şi aceasta din cauză că unele Cadre de Conducere din Unităţile agricole au neglijat să organizeze transportul îngrăşămintelor Chimice. A fost prezentată, totodată, o experienţă pozitivă din consiliul agroindustrial Albeşti, unde primăvara devreme solele cu griu au fost tăvălugite pentru ca rădăcinile plantelor să fie puse în contact cu solul. După numai două sâptămini, plantele crescuseră atît de frumos, incit cultura era de nerecunoscut. Deşi situaţia era aceeaşi şi in alte unităţi în ce priveşte starea de vegetaţie a plantelor, metoda, pe cît de simplă, pe atit de eficace, nu a fost aplicată decit în puţine cazuri. De asemenea, arăturile bolovănoase, depăşirea termenelor la semănat au fost generate de lipsa de răspundere manifestată de unii mecanizatori şi de specialiştii care aveau sarcina să-i îndrume la faţa locului. Cu toţii, participanţii la plenară au exprimat hotărârea ca in toamna anului 1984 să dovedească întreaga răspundere şi exigenţă pentru respectarea strictă a tehnologiilor, pentru executarea la timp si de calitate a însămintărilor, astfel ca în anul viitor unităţile agricole din judetul Constanţa să realizeze o Producţie medie de 5 000 kg griu la hetan Ioan HERŢEG CONSTANŢA. Analiză exigentă, măsuri ferme pentru înlăturarea neajunsurilor manifestate în acest an agricol şi creşterea producţiei de cereale păioase în anul 1985 La C.A.P. Slobozia, judeţul Giurgiu, se recoltează floarea-soarelui Cu citeva zile In urmă, In birourile, laboratoarele, serele şi pe aleile înecate de trandafiri ale Staţiunii centrale de cercetări pentru ameliorarea nisipurilor din Bechet — Doi) domnea o atmosferă de zile mari. In imaculatele lor halate, cercetătorii staţiunii, mulfi dintre ei doctori in ştiinţe, păreau emoţionaţi ca în faţa unui suprem examen. Cel mai emoţionat se vădea profesorul universitar dr. ing. Petre Baniţă, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi directorul staţiunii din chiar ziua întemeierii ei, intimplată exact acum două decenii. Se aşteptau oaspeţi de la Craiova, de la Bucureşti, din toată ţara. In această frumoasă zi de septembrie, cu văzduhul împovărat de arome crude de fruct (miresme ce se aglomerează aici venind dinspre toate zările, căci pe toate zările locului înnegresc pădurile de pomi ale staţiunii), centrul ştiinţific din Bechete şi celebra două decenii de viaţă şi de izbinzi. Izbinzi ale ştiinţei, ale tehnologiei moderne, ale producţiei de grine, legume şi fructe. Izbinzi ce-au făcut o legitimă faimă in toată ţara. E cea dinţii staţiune de acest profil din România. E o operă a Epocii Ceauşescu, o unitate-pilot a noului în agricultură, a cărei evoluţie e strins legată de numele secretarului general al partidului In două rinduri. In 1971 si 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a poposit aici, examinind cu atenţie munca cercetătorilor si rezultatele ei, făcind temeinice observaţii, dind preţioase recomandări pentru activitatea de viitor. Spaţiul tipografic de care dispunem nu ne îngăduie să relevăm, nici chiar la modul cel mai zgîrcit, întreaga încărcătură de fapte sub greutatea cărora se îndoaie filele cronicii staţiunii, intregul capital de surprize, de noutate, de îndrăzneli fructificat de cercetătorii ei de-a lungul acestor decenii. Ctitorită în plin deşert de nisip (aşa-numita „Sahară, olteană", vast triunghi cu virful in hotarul Craiovei şi cu baza pe ţărmul Dunării), incercind o experienţă de muncă şi de creaţie fără echivalent la noi, nici aiurea, staţiunea s-a afirmat, in aceşti ani, printr-un aport la dezvoltarea agriculturii noastre, in speţă la fertilizarea solurilor aride ale ţinutului, pe care, fără să şovăim la cuvint, o vom numi de-a dreptul senzaţional. Graţie ei, peste 200 000 de hectare de nisipuri, multe din ele de nisipuri zburătoare, soluri pe care pină mai ieri abia se nevoiau să crească salcimul şi corcoduşul, mai bogat răsfăţindu-se răchitele reumatice, sălciile şi rogozurile buboase, dau azi recolte bune de griu şi porumb, de soia şi floareasoarelui, de tomate şi de ardei, de pepeni, de struguri, de piersici, de vişini. Cercetători care se numesc Petre Baniţă, Tudor Alexandru, Emil Vlădoianu, Dumitru Dascălu, Ion Negrescu, Aurel Dorneanu şi mulţi alţii, unii încoronaţi cu preţioase titluri ştiinţifice, au dus-o ani lungi prin nisipuri, cotrobăindu-le, studiindu-le, experimentindu-le cu atenţie virtualităţile productive, nesperiindu-se de eşecuri, incercind aclimatizarea a vreo 30 000 de soiuri de plante şi a vreo 1 000 de soiuri de viţă de vie. S-au filtrat succesiv şi cu maximă exigenţă toate roadele acestor încercări, răminind ca viabile pe nisipuri citeva sute de soiuri de strugurişi aduse din alte ţări cu nisipuri, dar mai cu seamă autohtone, unele create chiar aici, precum ,Albul de Bechet", „Roşu de Dabuleni“, „Roşioara de Oltenia") şi mai multe zeci de soiuri de pomi şi de vegetale, cărora specialiştii staţiunii le-au elaborat tehnologii amănunţite de creştere. Dar înainte de asta ei s-au înhămat la o trudă unică, angajind uriaşe desfăşurări de forţe tehnice şi umane, truda „modelării“ şi ,fixârii“ dunelor de nisip, aceste construcţii bezmetice ale unei naturi vrăjmaşe, teribile cind se pun in mişcare, cindi, răscolite de rini, năvălesc peste semănături, peste sate. Deci au „fixat" şi au „modelat" mişcătoarele şi primejdioasele dune, au zidit perdele de arbori in calea viaturilor care pe aici îşi fac de cap şi, pentru îmbogăţirea cu viaţă a acestor păminturi moarte, au captat izvoare, au construit bazine şi canale, au făcut studii pe baza cărora s-a edificat sistemul de irigaţii Sadova — Corabia, stăpin pe 36 000 de hectare. Aceşti cercetători sunt, în acelaşi timp, oameni ai practicii, ai unei practici extinse pe toate cele 3 000 de hectare ale staţiunii şi pe zecile de mii ale C.A.P.-urilor şi I.A.S.-urilor cărora le acordă îndrumare şi sprijin. Producţiile obţinute de staţiune au fost dintotdeauna (iarăşi apelăm la cuvinte mari, dar iarăşi o facem fără să şovăim) spectaculoase. Griul cules in vara asta din incintele staţiunii a însemnat peste 6 600 kg la hectar, cea mai mare recoltă din Dolj. Sărbătorirea celor două decenii de viaţă a staţiunii a coincis cu un eveniment de răsunet în viaţa ţării, apariţia proiectului de Directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului. Importantele prevederi ale proiectului privind ridicarea pe o nouă treaptă calitativă a agriculturii noastre socialiste, ca şi pasajele dedicate ştiinţei, tehnologiei, progresului tehnic, au trezit printre cercetătorii din nisipurile Dunării un acut interes şi o efervescentă emulaţie creatoare. Sărbătorirea staţiunii a însemnat doar o clipă, o meritată clipă de bucurie in lungi decenii de trudă şi căutări, după care toţi cei ai locului şi-au suflecat minerite şi au purces la treabă cu o îndoită pasiune. Aceşti oameni care au câştigat un mare pariu cu natura, dovedind că solurile născute moarte pot fi trezite la viaţă, mai dovedind (lucru deloc neglijabil!) că „viaţa la ţară“ nu e incompatibilă cu demersul ştiinţific de anvergură şi de răsunet, se pregătesc, şi datele de care dispunem in ce-i priveşte tint mai mult decit promiţătoare in acest sens, să obţină in anul viitor succese cum încă nu l-au văzut pe aceste locuri. Hie PURCARU Sărbătoarea din nisipuri Recoltele toamnei şi depozitate (Urmare din pag. I) recolta a fost strinsă în proporţie mult mai mică faţă de prevederile stabilite de organele de specialitate pentru perioada 20 august — 20 septembrie. Pentru a se evita aglomerarea lucrărilor de recoltare şi a se elibera mai repede terenurile destinate însămînţârilor de toamnă, este necesar ca peste tot unde porumbul a dat un copt să se treacă din plin, cu toate forţele, la recoltare. Paralel cu măsurile pentru buna utilizare a combinelor, pretutindeni trebuie să fie mobilizate cît mai multe forţe umane la culesul manual al porumbului, iar resturile vegetale să fie strinse cu grijă şi însilozate. CARTOFII DE TOAMNA au fost strinşi de pe 30 la sută din suprafaţa cultivată, lucrarea desfâşurindu-se intens în judeţele mari cultivatoare din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, precum şi in alte judeţe. Cele mai bune rezultate au fost obţinute in judeţele Bistriţai-Nâsǎud, Suceava, Harghita, Covasna, Mureş, Prahova, Bacău, Galaţi, Neamţ şi altele. Lucrările de recoltare trebuie insă intensificate mai ales în judeţele Braşov, Sibiu, Botoşani, Bihor, Timiş, care cultivă cartofi pe suprafeţe mai mari. Concomitent cu grăbirea recoltării, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole, organele de specialitate au datoria să acţioneze energic pentru stringerea tuturor tuberculilor, iar prin organizarea mai bună a transportului, tot ce se recoltează in cursul unei zile pină seara să ajungă la centrele de recepţionare sau in magaziile proprii ale unităţilor agricole, evitindu-se astfel atît pierderile, cit şi infestarea cartofilor cu boli. Care cauzează degradarea lor in timpul păstrării strinse, transportate fără intirziere RECOLTAREA LEGUMELOR, FRUCTELOR ŞI STRUGURILOR trebuie mult intensificată în zilele ce urmează. Timpul călduros din ultima perioadă a făcut ca, pe mari suprafeţe, tomatele să ajungă la maturitate. Dar nu numai tomatele, ci şi alte legume trebuie strinse şi transportate fără intirziere, spre a se asigura buna aprovizionare a pieţelor şi a fabricilor de conserve in vederea industrializării. Cu aceeaşi grabă şi răspundere trebuie strinse roadele livezilor şi viilor, la această acţiune urmind să participe, alături de locuitorii satelor, un număr cît mai mare de tineri. Acum, cinci pe mari suprafeţe roadele toamnei au dat la copt, iar zorul lucrărilor este atit de mare, este nevoie ca toţi, absolut toţi oamenii muncii din agricultură, toţi locuitorii satelor să participe din zori şi pînă seara la minnca în cîmp, in grădini, vii şi livezi. Este o perioadă de virf în agricultură şi, de aceea, nici o altă activitate nu trebuie să sustragă pe lucrătorii ogoarelor, pe locuitorii satelor de la principala lor îndatorire : stringerea, transportul şi depozitarea roadelor toamnei, în spiritul sarcinilor formulate de secretarul general al partidului la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al B.C.R. privind întărirea controlului şi Creşterea eficienţei activităţii de partid in toate sectoarele, organele şi organizaţiile de partid au datoria să desfăşoare o intensă activitate organizatorică şi politică pentru mobilizarea tuturor forţelor umane din agricultură, a întregii obşti a satelor la lucrările agricole din campania de toamnă, să acţioneze cu toată răspunderea şi exigenţa pentru stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru depozitarea acesteia în cele mai bune condiţii.