Scînteia, octombrie 1984 (Anul 53, nr. 13096-13121)
1984-10-14 / nr. 13107
ÎN INTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PARTIDULUI Răspuns muncitoresc prin fapte însufleţitoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu !» INDUSTRIE MUNCA PMNARE ABNEGAŢIE PENTRU ÎNDEPLINIREA planului SI A ANUAIAMENIE1DR Apropierea Congresului al Xlll-lea al partidului conferă întrecerii socialiste o nouă ţi puternică vigoare, colectivele muncitoreşti de pe întreg cuprinsul ţării acţionînd cu sporită energie, cu dăruire şi abnegaţie pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate pe acest an, pentru a întregi cu noi şi remarcabile fapte ale muncii şi hărniciei bogatul bilanţ al realizărilor de pînă acum. Stau mărturie şi numeroasele veşti primite ieri de la corespondenţii „Scînteii", despre tot atitea împliniri vrednice de toată lauda. Recorduri ale săptâmînii. Pentru a înţelege mai bine semnificaţia, dar şi îndreptăţită mindrie a colectivelor muncitoreşti din industria judeţului Bistriţa-Năsăud, care raportează un nou record al acestei săptămini, corespondentul nostru Gheorghe Crişan ne reaminteşte de anul 1968, an in care s-a semnat, de fapt, „certificatul de naştere“ al industrializării şi in această parte a ţării. Ca atare, industria, a cunoscutaici, ca şi irî celelalte judeţe ramase mai in urmă, un ritm superior de dezvoltare faţă de cel mediu pe ţară. Aşa se face că acum se realizează aici, într-o singură lună, o producţie-marfă in valoare de peste un miliard de lei, mai exact cu 400 de milioane de lei mai mare decît valoarea producţiei industriale a acestui judeţ in întreg anul 1968. Saltul este impresionant ! Practic, asta înseamnă că ieri, simbătă, s-a realizat o producţie de peste 20 de ori mai mare decit intr-o zi similară de acum numai 16 ani, din aceeaşi lună, octombrie. Cine sunt „industriaşii“ ţinuturilor Bistriţei şi Năsăudului, inexistenţi acum 16 ani ? Sunt metalurgiştii din Beclean, electroniştii şi făuritorii de mecanică fină din Bistriţa, textiliştii din Năsăud şi mulţi alţii. Industrii noi, profesii noi, intr-un judeţ care a cunoscut, asemenea întregii ţări, în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, o dezvoltare economică şi socială fără precedent. Un alt record este semnat de puternicul colectiv muncitoresc de la cunoscuta întreprindere ,,1 Mai“ din Ploieşti. Angajîndu-se să realizeze în regie proprie un mare volum de investiţii, destinat dezvoltării şi modernizării întreprinderii, muncitorii şi specialiştii de aici s-au întrecut pe ei înşişi, punind in funcţiune o nouă capacitate pentru fabricarea de prevenitoare de erupţie, cu două luni înainte de termenul prevăzut. In momentul de faţă , ne spune corespondentul nostru Constantin Căpraru — constructorii şi mentorii dau zor pentru a pune în funcţiune — tot înainte de termen, doborîndu-şi propriul record — încă o capacitate de producţie în care se vor realiza tot prevenitoare de erupţie, foarte solicitate atît de industria petrolieră din ţară cît şi la export. Tot cu două luni mai devreme decît termenul planificat — ceea ce constituie un record in materie — a intrat în funcţiune, la întreprinderea pentru articole tehnice din cauciuc Botoşani, o nouă capacitate de producţie care va realiza anual 2 500 tone de benzi transportoare. Intrucit întreprinderea botoşăneană urmează să devină unul dintre principalii producători ai ţării de benzi »transportoare din cauciuc — ne spune Silveştii, milenei alte noi capacităţi pro-* filate pe aceste produse vor fi racordate în circuitul productiv pînă la sfîrşitul anului. Pentru grăbirea montării utilajelor, din iniţiativa comitetului de partid al întreprinderii s-au constituit trei echipe formate din cei mai buni muncitori, maiştri şi specialişti de aici, care lucrează cot la cot cu constructorii. Ei s-au angajat ca pînă la Congresul al XIII-lea al partidului să pună in funcţiune încă o capacitate de producţie pentru alte 2 000 tone anual de benzi transportoare. Felicitări fruntaşilor ! Din judeţul Ialomiţa, corespondentul nostru Mihai Vişoiu ne anunţă un rezultat de prestigiu : colectivele de oameni ai muncii din 23 de unităţi economice raportează, in cinstea înaltului forum al comuniştilor, realizarea planului pe 4 ani din actualul cincinal. Felicitări tuturor celor 23 de colective fruntaşe! Felicitări muncitorilor, maiştrilor şi specialiştilor de la întreprinderea de ferite Urziceni, celor de la întreprinderea de ulei Slobozia, de la toate celelalte unităţi care s-au angajat să acţioneze şi în continuare cu toate forţele pentru a realiza, pînă la sfirşitul anului, o producţie suplimentară în valoare de aproape o jumătate de miliard de lei. Aceleaşi felicitări li se cuvin şi entuziaştilor brigadieri de la Şantierul naţional al tineretului din bazinul carbonifer Motru. După cum ne transmite Dumitru Prună, în cursul zilei de ieri, sâmbătă, ei au ridicat la 100 000 tone cantitatea de lignit extrasă şi transportată peste prevederile de plan, de la începutul anului, din perimetrul carierei ________________________Petre POPA (Continuare în pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13107 Duminică 14 octombrie 1984 6 PAGINI-50 BANI De la Congresul al XH-lea la Congresul al XIII-lea al partidului .. . I f^% ŢARA - UN VAST SI DINAMIC ŞANTIER \..-N AI MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE !n bătălia pentru performanţe se formează oamenii de performanţă FAPTE, OPINII Şl PROIECTE LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE DIN CAPITALĂ In pagina a Il-a IHUCiitnilMINMINA DECISIVA PENTRU ÎNCHEIEREA INSAlINTMOLOR SI URGENTAREA RECOLTĂRI PRIORITATI ALE ACESTOR ZILE: • Terminarea grabnică a însămînţării griului, a celorlalte culturi de toamnă pe întreaga suprafaţă prevăzută • Intensificarea ritmului de recoltare a porumbului în toate unităţile agricole, în toate judeţele • Livrarea în mod ritmic, conform graficelor, a produselor agricole la bazele de recepţie şi la unităţile prelucrătoare MECANIZATORI, COOPERATORI, SPECIALIŞTI, OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Munciţi fără preget, întreaga zilumină, pentru a încheia cit mai repede însămînţarea culturilor de toamnă, spre a pune baze solide recoltelor mari din anul viitor! Participaţi cu toate forţele, folosiţi din plin mijloacele tehnice de care dispuneţi pentru a stringe şi pune neîntîrziat la adăpost întreaga recoltă! Oameni şi căruţe la culesul şi transportul porumbului la ferma nr. 2 a C.A.P. Răteşti. (Publicăm in pagina a 111-a a ziarului un reportaj transmis de brigada „Scînteii” din judeţul Argeş) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul petrolului şi resurselor naturale din Pakistan Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, simbătă dimineaţa, pe Mohammad Asad Khan, ministrul petrolului şi resurselor naturale al Pakistanului, care face o vizită in tara noastră. Ministrul pakistanez a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Pakistanului, general Mohammad Zia-ul Haq. Totodată, oaspetele a mulţumit pentru primirea acordată, pentru ospitalitatea cu care a fost întîmpinat în timpul vizitei în România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru salut şi a rugat să se transmită preşedintelui Pakistanului cordiale salutări si cele mai bune urări. In cadrul primirii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii de prietenie care s-au statornicit si se dezvoltă intre România si Pakistan şi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta conlucrarea dintre cele două tari in folosul popoarelor român şi pakistanez, al cauzei păcii, securităţii si înţelegerii în lume. în acest cadru s-au evidenţiat posibilităţile de colaborare pe diverse planuri", s-a subliniat că România şi Pakistanul pot să-şi extindă cooperarea, cu deosebire in direcţia intensificării acţiunilor de explorare şi exploatare în domeniile petrolului, gazelor, resurselor minerale. S-a abordat, in acest sens, posibilitatea construirii de către România a unor noi unităţi petrochimice in Pakistan, care să permită acestei ţări să valorifice în mod superior resursele de care dispune. * La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a participat Ion M. Nicolae, viceprim-ministru al guvernului. A fost prezent Sibte Yahya Naqvi, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Pakistanului la București... Arhitectură nouă pe vechea Cale a Moşilor Foto : S. Cristian Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea REDUCEREA PONDERII CHELTUIELILOR MATERIALE ÎN PRODUSUL SOCIAL condiţie esenţială pentru progresul multilateral al ţării Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului, document de o deosebită importanţă teoretică si practică pentru organizarea si desfăşurarea întregii activităţi economice, politice si sociale in cincinalul 1986—1990, cit si in perspectivă, pînă în anul 2000, reflectă preocuparea statornică a conducerii partidului si statului nostru pentru Concentrarea si mobilizarea eforturilor creatoare ale poporului român in direcţiile prioritare pentru înfăptuirea Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si crearea condiţiilor necesare trecerii, în perioada următoare, la realizarea fazei superioare a societăţii socialiste, la construcţia comunismului în România. Prin prevederile sale, proiectul de Directive, a cărui elaborare si fundamentare s-au desfăşurat, in toate etapele, sub directa conducere a secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigură consolidarea şi accentuarea procesului de dezvoltare intensivă a economiei naţionale, fructificarea mai deplină a puternicului potenţial material, tehnic, uman şi financiar de care dispunem, pentru creşterea producţiei materiale, a avuţiei naţionale şi eficienţei economice. Semnificativ pentru orientarea imprimată de secretarul general al partidului ca dezvoltarea economico-socială să se desfăşoare la cote din ce in ce mai inalte de eficienţă este faptul că, in cursul cincinalului viitor, se va continua si accentua considerabil procesul de reducere a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social. Este un lucru verificat de viată că vigoarea, dinamismul, competitivitatea si eficienta unei economii depind in bună măsură de capacitatea acesteia de a Cornel IUGA, adjunct al ministrului finanţelor încornora rapid in producţie cuceririle tehnico-stiintifice contemporane, de a asigura ridicarea permanentă a gradului de prelucrare si valorificare a resurselor materiale, de a obţine produse cu un inait nivel tehnic si valoare de întrebuinţare ridicată, cu consumuri materiale si de muncă scăzute. Numai pe această bază devin realmente posibile reducerea ponderii cheltuielilor materiale in produsul social, creşterea valorii nou create, respectiv a venitului naţional. Dealtfel, orice reducere a cheltuielilor materiale, a ponderii acestora in produsul social echivalează cu un spor direct de venit naţional, multiplicînd astfel resursele aflate la dispoziţia societăţii pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economică şi ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregii populaţii. Ritmurile şi proporţiile dezvoltării în cincinalul viitor, bazate pe analiza aprofundată a potenţialului de care dispunem în prezent, ne posibilităţile şi cerinţele economiei, ale legilor obiective şi tendinţelor ce se manifestă pe plan mondial, sunt astfel concepute incit să asigure satisfacerea optimă a cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei, încadrarea mai intensă in circuitul mondial de valori materiale si spirituale, concomitent cu asigurarea valorificării superioare a tuturor resurselor societăţii si desfăşurarea activităţii productive lacote înalte de eficienţă. Reducerea în continuare a ponderii cheltuielilor materiale în produsul social, ca una din sarcinile de bază ale dezvoltării în cincinalul următor, este temeinic fundamentată prin proiectul Directivelor Congresului al XIII-lea al partidului. Fără intenţia de a intra in detalii, se impun relevate in acest context citeva din direcţiile prioritare prevăzute pentru înfăptuirea acestei sarcini. In primul rind, pe baza incorporării cuceririlor tehnico-stiintifice, Tri cincinalul următor se va continua procesul de modernizare a structurii economiei româneşti, in sensul dezvoltării prioritare a ramurilor de vîrf ale progresului tehnic, care valorifică la cote înalte de eficientă materiile prime si materialele supuse prelucrării. Astfel, in condiţiile creşterii pe ansamblu a producţiei industriale cu 34—37 13 sută, ritmuri cu mult mai mari sunt prevăzute pentru industria construcţiilor de maşini, iar in cadrul acesteia, pentru produsele industriei electronice si electrotehnice, cele de mecanică fină şi utilajele tehnologice complexe. Această orientare are în vedere, printre alte aspecte de fond ale echilibrului economic, şi faptul că valoarea producţiei industriale ce se obţine pentru fiecare leu cheltuit cu materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru producţia respectivă — si care, după cum se ştie, deţin principala pondere in totalul cheltuielilor de producţie — este in industria constructoare de maşini de peste 2,3 ori mai mare decit media pe ansamblul industriei. Este de subliniat că: Prin asimilarea si introducerea in fabricaţie a produselor si tehnologiilor noi, ridicarea generală a nivelului tehnic si calitativ al Produselor, reducerea greutăţii si gabaritului acestora în raport strict de solicitările in funcţionarea 1- hono,iriari, diminuarea (Continuare in pag. a Il-a) GÎND PENTRU CONGRES Prezentul vastelor trăiri, al demnităţii şi mîndriei, trimite-n timp prelung ecou - Din prag de trainice-mpliniri solemn, răsună cîntec nou cu-nariparea măreţiei. A fost, va fi şi ce există se contopesc în noi deplin — Sintem o unică fiinţă şi Carta noastră comunistă Prevede-nalta biruinţă a românescului destin. Ne e statornic legămint şi e supremul nostru gînd, foc viu, in vatra milenară Să înflorim acest pâmînt şi să veghem această ţară spre comunism înaintînd ! Corneliu ŞERBAN Educaţia permanenta Societatea românească se găseşte în preajma unui mare eveniment politic — Congresul al XIII-lea al P.C.R. —, care va marca o nouă şi cuprinzătoare deschidere către ţeluri menite să ridice patria noastră pe adevărate culmi de progres material şi spiritual. Şcoala, devenită pîrghie de bază în formarea omului nou, cu gindire înaintată şi spirit revoluţionar, primeşte prin proiectul de Directive ale celui de-al XIII-lea Congres răspunderi mari, mobilizatoare, a căror împlinire implică un puternic salt calitativ al întregului proces de instrucţie şi educaţie, o deplină concordanţă intre comanda socială, profilul intelectual şi moral al noii generaţii. Problematica de viitor a învăţămîntului, definită cu claritate în programul partidului, a fost expusă recent cu rigoare ştiinţifică şi înflăcărat patriotism de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în chemarea adresată cadrelor didactice şi tineretului studios, la marea adunare populară din municipiul Timişoara. Este firesc deci ca noile orientări şi teze puse în faţa şcolii româneşti moderne să determine o analiză atentă a actualelor structuri, care să opereze asupra principiilor şi funcţiilor sale dominante, să conducă la creşterea continuă a ponderii învăţămîntului în întreaga dezvoltare economico-socială a ţării. Şcoala modernă este implicată in procesul înnoirilor, al trecerii de la munca simplă la cea complexă, bazată pe o tehnică înaltă care trebuie cunoscută şi stăpinită, ceea ce presupune conexiunea cu ştiinţa şi cultura, educaţie comunistă, atitudine revoluţionară pe toate etajele sale. Mă gîndesc, in primul rînd, la imperativul legăturii organice, neformale a invăţămintului cu viaţa, la conceptul original al integrării cu ştiinţa şi producţia de bunuri materiale, altfel spus, la îmbinarea pregătirii teoretice şi aplicate. Cu toate succesele înregistrate, care, aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au contribuit la „marile transformări revoluţionare din România“, ne găsim încă la începutul unui drum lung, de perfecţionare a întregii activităţi pedagogice, de asamblare a tuturor factorilor instructiv-educativi şi de mobilizare a potenţelor şcolii cu o sporită exigenţă, pentru înfăptuirea neabătută a marilor obiective cuprinse în proiectul de Directive ale celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R. Atingerea unei atare înălţimi în formarea profesională şi etică, implementarea, noului cu mai multă vigoare şi receptivitate în activitatea didactică, ştiinţifică şi de producţie privesc în primul rind pe dascăli, a căror muncă de informare in afara şcolii şi previziune se cer amplificate atit prin cuprindere, cit şi calitativ. Simpla acumulare cantitativă de cunoştinţe intr-un domeniu restrins, oricit ar fi (Continuare in pag. a IV-a) ÎNSEMNĂRI de acad. Cristofor I. SIMIONESCU