Scînteia, octombrie 1984 (Anul 53, nr. 13096-13121)

1984-10-14 / nr. 13107

ÎN INTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PARTIDULUI Răspuns muncitoresc prin fapte însufleţitoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu !» INDUSTRIE MUNCA PMNA­RE ABNEGAŢIE PENTRU ÎNDEPLINIREA planului SI A ANUAIAMENIE1DR Apropierea Congresului al Xlll-lea al partidului conferă întrecerii socialiste o nouă ţi puternică vigoare, colectivele muncitoreşti de pe întreg cuprinsul ţării acţionînd cu sporită energie, cu dăruire şi abnegaţie pentru îndeplinirea planului şi a angajamen­telor asumate pe acest an, pentru a întregi cu noi şi remarcabile fapte ale muncii şi hărniciei bogatul bilanţ al realizărilor de pînă acum. Stau mărturie şi numeroasele veşti primite ieri de la corespondenţii „Scînteii", despre tot atitea împliniri vrednice de toată lauda. Recorduri ale săptâmînii. Pentru a înţelege mai bine semnificaţia, dar şi în­dreptăţită mindrie a colectivelor muncito­reşti din industria judeţului Bistriţa-Nă­­săud, care raportează un nou record al a­­cestei săptămini, corespondentul nostru Gheorghe Crişan ne reaminteşte de anul 1968, an in care s-a semnat, de fapt, „certi­ficatul de naştere“ al industrializării şi in această parte a ţării. Ca atare, industria, a cunoscut­­aici, ca şi irî celelalte judeţe ra­­mase mai in urmă, un ritm superior de dez­voltare faţă de cel mediu pe ţară. Aşa se face că acum se realizează aici, într-o sin­gură lună, o producţie-marfă in valoare de peste un miliard de lei, mai exact cu 400 de milioane de lei mai mare decît valoarea pro­ducţiei industriale a acestui judeţ in întreg anul 1968. Saltul este impresionant ! Prac­tic, asta înseamnă că ieri, simbătă, s-a reali­zat o producţie de peste 20 de ori mai mare decit intr-o zi similară de acum numai 16 ani, din aceeaşi lună, octombrie. Cine sunt „industriaşii“ ţinuturilor Bistriţei şi Nă­­săudului, inexistenţi acum 16 ani ? Sunt me­­talurgiştii din Beclean, electroniştii şi făuri­torii de mecanică fină din Bistriţa, texti­­liştii din Năsăud şi mulţi alţii. Industrii noi, profesii noi, intr-un judeţ care a cunoscut, asemenea întregii ţări, în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidu­lui, o dezvoltare economică şi socială fără precedent. Un alt record este semnat de puternicul colectiv muncitoresc de la cunoscuta între­prindere ,,1 Mai“ din Ploieşti. Angajîn­­du-se să realizeze în regie proprie un mare volum de investiţii, destinat dezvoltării şi modernizării întreprinderii, muncitorii şi specialiştii de aici s-au întrecut pe ei înşişi, punind in funcţiune o nouă capacitate pen­tru fabricarea de prevenitoare de erupţie, cu două luni înainte de termenul prevăzut. In momentul de faţă , ne spune corespon­dentul nostru Constantin Căpraru — con­structorii şi mentorii dau zor pentru a pune în funcţiune — tot înainte de termen, do­­borîndu-şi propriul record — încă o capa­citate de producţie în care se vor realiza tot prevenitoare de erupţie, foarte solicitate atît de industria petrolieră din ţară cît şi la export. Tot cu două luni mai devreme decît ter­menul planificat — ceea ce constituie un record in materie — a intrat în funcţiune, la întreprinderea pentru articole tehnice din cauciuc Botoşani, o nouă capacitate de producţie care va realiza anual 2 500 tone de benzi transportoare. Intrucit întreprin­derea botoşăneană urmează să devină unul dintre principalii producători ai ţării de benzi »transportoare din cauciuc — ne spune Sil­veştii, milenei alte noi capacităţi pro-* filate pe aceste produse vor fi racordate în circuitul productiv pînă la sfîrşitul anului. Pentru grăbirea montării utilajelor, din ini­ţiativa comitetului de partid al întreprin­derii s-au constituit trei echipe formate din cei mai buni muncitori, maiştri şi specia­lişti de aici, care lucrează cot la cot cu constructorii. Ei s-au angajat ca pînă la Congresul al XIII-lea al partidului să pună in funcţiune încă o capacitate de producţie pentru alte 2 000 tone anual de benzi trans­portoare. Felicitări fruntaşilor ! Din judeţul Ialomiţa, corespondentul nostru Mihai Vi­­şoiu ne anunţă un rezultat de prestigiu : colectivele de oameni ai muncii din 23 de unităţi economice raportează, in cinstea înaltului forum al comuniştilor, realizarea planului pe 4 ani din actualul cincinal. Fe­licitări tuturor celor 23 de colective frun­taşe! Felicitări­ muncitorilor, maiştrilor şi specialiştilor de la întreprinderea de ferite Urziceni, celor de la întreprinderea de ulei Slobozia, de la toate celelalte unităţi care s-au angajat să acţioneze şi în continuare cu toate forţele pentru a realiza, pînă la sfirşitul anului, o producţie suplimentară în valoare de aproape o jumătate de miliard de lei. Aceleaşi felicitări li se cuvin şi entu­ziaştilor brigadieri de la Şantierul naţional al tineretului din bazinul carbonifer Motru. După cum ne transmite Dumitru Prună, în cursul zilei de ieri, sâmbătă, ei au ridicat la 100 000 tone cantitatea de lignit extrasă şi transportată peste prevederile de plan, de la începutul anului, din perimetrul carierei ________________________Petre POPA (Continuare în pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13107 Duminică 14 octombrie 1984 6 PAGINI-50 BANI De la Congresul al XH-lea la Congresul al XIII-lea al partidului .. . I f­^% ŢARA - UN VAST SI DINAMIC ŞANTIER \..-N AI MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE !n bătălia pentru performanţe se formează oamenii de performanţă FAPTE, OPINII Şl PROIECTE LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE DIN CAPITALĂ In pagina a Il-a I­HUCiitnilM­I­N­MINA DECISIVA PENTRU ÎNCHEIEREA INSAlINTMOLOR SI URGENTAREA RECOLTĂRI PRIORITATI ALE ACESTOR ZILE: • Terminarea grabnică a însă­­mînţării griului, a celorlalte cul­turi de toamnă pe întreaga su­prafaţă prevăzută • Intensificarea ritmului de re­coltare a porumbului în toate unităţile agricole, în toate ju­deţele • Livrarea în mod ritmic, con­form graficelor, a produselor agricole la bazele de recepţie şi la unităţile prelucrătoare MECANIZATORI, COOPE­RATORI, SPECIALIŞTI, OA­MENI AI MUNCII DIN AGRI­­CULTURĂ! Munciţi fără preget, întreaga zi­­lumină, pentru a încheia cit mai repede însămînţarea culturilor de toamnă, spre a pune baze solide recoltelor mari din anul viitor! Participaţi cu toate forţele, folo­siţi din plin mijloacele tehnice de care dispuneţi pentru a stringe şi pune neîntîrziat la adăpost întrea­ga recoltă! Oameni şi căruţe la culesul şi transportul porumbului la ferma nr. 2 a C.A.P. Răteşti. (Publicăm in pagina a 111-a a ziarului un reportaj transmis de brigada „Scînteii” din judeţul Argeş) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul petrolului şi resurselor naturale din Pakistan Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, simbătă dimineaţa, pe Mo­hammad Asad Khan, ministrul petro­lului şi resurselor naturale al Pa­kistanului, care face o vizită in tara noastră. Ministrul pakistanez a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedin­telui Pakistanului, general Moham­mad Zia-ul Haq. Totodată, oaspetele a mulţumit pentru primirea acorda­tă, pentru ospitalitatea cu care a fost întîmpinat în timpul vizitei în România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru salut şi a rugat să se transmită preşedintelui Pakista­nului cordiale salutări si cele mai bune urări. In cadrul primirii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii de priete­nie care s-au statornicit si se dez­voltă intre România si Pakistan şi a fost exprimată dorinţa de a dez­volta conlucrarea dintre cele două tari in folosul popoarelor român şi pakistanez, al cauzei păcii, secu­rităţii si înţelegerii în lume. în acest cadru s-au evidenţiat posibilităţile de colaborare pe diverse planuri", s-a subliniat că România şi Pakistanul pot să-şi extindă cooperarea, cu de­osebire in direcţia intensificării acţi­unilor de explorare şi exploatare în domeniile petrolului, gazelor, resur­selor minerale. S-a abordat, in acest sens, posibilitatea construirii de către România a unor noi unităţi petrochimice in Pakistan, care să permită acestei ţări să valorifice în mod superior resursele de care dis­pune. * La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a partici­pat Ion M. Nicolae, viceprim-minis­­tru al guvernului. A fost prezent Sibte Yahya Naqvi, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Pakistanului la București... Arhitectură nouă pe vechea Cale a Moşilor Foto : S. Cristian Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea REDUCEREA PONDERII CHELTUIELILOR MATERIALE ÎN PRODUSUL SOCIAL condiţie esenţială pentru progresul multilateral al ţării Proiectul de Directive ale Congre­sului al XIII-lea al partidului, do­cument de o deosebită importanţă teoretică si practică pentru organi­zarea si desfăşurarea întregii activi­tăţi economice, politice si sociale in cincinalul 1986—1990, cit si in per­spectivă, pînă în anul 2000, reflectă preocuparea statornică a conducerii partidului si statului nostru pentru Concentrarea si mobilizarea efortu­rilor creatoare ale poporului român in direcţiile prioritare pentru înfăp­tuirea Programului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate si crearea condiţiilor necesa­re trecerii, în perioada următoare, la realizarea fazei superioare a so­cietăţii socialiste, la construcţia co­munismului în România. Prin prevederile sale, proiectul de Directive, a cărui elaborare si fun­damentare s-au desfăşurat, in toate etapele, sub directa conducere a secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigură consolidarea şi accentuarea procesului de dezvoltare intensivă a economiei naţionale, fructificarea mai deplină a puterni­cului potenţial material, tehnic, uman şi financiar de care dispunem, pentru creşterea producţiei materia­le, a avuţiei naţionale şi eficienţei­ economice. Semnificativ pentru orientarea im­primată de secretarul general al partidului ca dezvoltarea economi­­co-socială să se desfăşoare la cote din ce in ce mai inalte de eficienţă este faptul că, in cursul cincinalului viitor, se va continua si accentua considerabil procesul de reducere a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social. Este un lucru veri­ficat de viată că vigoarea, dinamis­mul, competitivitatea si eficienta unei economii depind in bună mă­sură de capacitatea acesteia de a Cornel IUGA, adjunct al ministrului finanţelor încornora rapid in producţie cuce­ririle tehnico-stiintifice contempora­ne, de a asigura ridicarea perma­nentă a gradului de prelucrare si valorificare a resurselor materiale, d­e a obţine produse cu un inait ni­­vel tehnic si valoare de întrebuin­ţare ridicată, cu consumuri materia­le si de muncă scăzute. Numai pe această bază devin realmente po­sibile reducerea ponderii cheltuieli­lor materiale in produsul social, creşterea valorii nou create, respec­tiv a venitului naţional. Dealtfel, orice reducere a cheltuielilor mate­riale, a ponderii acestora in produ­sul social echivalează cu un spor direct de venit naţional, multiplicînd astfel resursele aflate la dispoziţia societăţii pentru înfăptuirea obiecti­velor de dezvoltare economică şi ri­dicare a bunăstării materiale şi spi­rituale a întregii populaţii. Ritmurile şi proporţiile dezvoltă­rii în cincinalul viitor, bazate pe a­­naliza aprofundată a potenţialului de care dispunem în prezent, ne posi­bilităţile şi cerinţele economiei, ale legilor obiective şi tendinţelor ce se manifestă pe plan mondial, sunt ast­fel concepute incit să asigure sa­tisfacerea optimă a cerinţelor eco­nomiei naţionale, ale populaţiei, în­cadrarea mai intensă in circuitul mondial de valori materiale si spi­rituale, concomitent cu asigurarea valorificării superioare a tuturor re­surselor societăţii si desfăşurarea ac­tivităţii productive la­­cote înalte de eficienţă. Reducerea în continuare a ponde­rii cheltuielilor materiale în produ­sul social, ca una din sarcinile de bază ale dezvoltării în cincinalul ur­mător, este temeinic fundamentată prin proiectul Directivelor Congre­sului al XIII-lea al partidului. Fără intenţia de a intra in detalii, se im­pun relevate in acest context cite­­va din direcţiile prioritare prevăzu­te pentru înfăptuirea acestei sarcini. In primul rind, pe baza incorpo­rării cuceririlor tehnico-stiintifice, Tri cincinalul următor se va conti­nua procesul de modernizare a struc­turii economiei româneşti, in sensul dezvoltării prioritare a ramurilor de vîrf ale progresului tehnic, care valorifică la cote înalte de eficien­tă materiile prime si materialele su­puse prelucrării. Astfel, in condiţii­le creşterii pe ansamblu a produc­ţiei industriale cu 34—37 13 sută, ritmuri cu mult mai mari sunt pre­văzute pentru industria construcţii­lor de maşini, iar in cadrul aces­teia, pentru­­ produsele industriei e­­lectronice si electrotehnice, cele de mecanică fină şi utilajele tehnologice complexe. Această orientare are în vedere, printre alte aspecte de fond ale echilibrului economic, şi faptul că valoarea producţiei industriale ce se obţine pentru fiecare leu cheltuit cu materiile prime, materialele, com­bustibilii şi energia consumate pen­tru producţia respectivă — si care, după cum se ştie, deţin principa­la pondere in totalul cheltuielilor de producţie — este in industria con­structoare de maşini de peste 2,3 ori mai mare decit media pe ansamblul industriei. Este de subliniat că: Prin asimi­larea si introducerea in fabricaţie a produselor si tehnologiilor noi, ridi­carea generală a nivelului tehnic si calitativ al Produselor, reducerea greutăţii si gabaritului acestora în raport strict de solicitările in func­ţionarea 1- hono­,iriari, diminuarea (Continuare in pag. a Il-a) GÎND PENTRU CONGRES Prezentul vastelor trăiri, al demnităţii şi mîndriei, trimite-n timp prelung ecou - Din prag de trainice-mpliniri solemn, răsună cîntec nou cu-nariparea măreţiei. A fost, va fi şi ce există se contopesc în noi deplin — Sintem­ o unică fiinţă şi Carta noastră comunistă Prevede-nalta biruinţă a românescului destin. Ne e statornic legămint şi e supremul nostru gînd, foc viu, in vatra milenară Să înflorim acest pâmînt şi să veghem această ţară spre comunism înaintînd ! Corneliu ŞERBAN Educaţia permanenta Societatea românească se găseşte în­ preajma unui mare eveniment po­litic — Congresul al XIII-lea al P.C.R. —, care va marca o nouă şi cuprinzătoare deschidere către ţeluri menite să ri­dice patria noastră pe adevărate culmi de pro­gres material şi spiri­tual. Şcoala, devenită pîrghie de bază în formarea omu­lui nou, cu gindire înain­tată şi spirit revoluţionar, primeşte prin proiectul de Directive ale celui de-al XIII-lea Congres răspunderi mari, mobili­zatoare, a căror împlinire implică un puternic salt calitativ al întregului proces de instrucţie şi educaţie, o deplină con­cordanţă intre comanda socială, profilul intelec­tual şi moral al noii ge­neraţii. Problematica de viitor a învăţămîntului, definită cu claritate în programul partidului, a fost expusă recent cu rigoare ştiinţi­fică şi înflăcărat patrio­tism de secretarul gene­ral al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, în chemarea adresată cadre­lor didactice şi tineretu­lui studios, la marea adunare populară din municipiul Timişoara. Este firesc deci ca noile orientări şi teze puse în faţa şcolii româ­neşti moderne să determi­ne o analiză atentă a ac­tualelor structuri, care să opereze asupra principi­ilor şi funcţiilor sale do­minante, să conducă la creşterea continuă a pon­derii învăţămîntului în întreaga dezvoltare eco­­nomico-socială a ţării. Şcoala modernă este implicată in procesul în­noirilor, al trecerii de la munca simplă la cea com­plexă, bazată pe o tehni­că înaltă care trebuie cunoscută şi stăpinită, ceea ce presupune co­nexiunea cu ştiinţa şi cultura, educaţie comu­nistă, atitudine revoluţio­nară pe toate etajele sale. Mă gîndesc, in primul rînd, la imperativul le­găturii organice, nefor­male a invăţămintului cu viaţa, la conceptul origi­nal al integrării cu ştiin­ţa şi producţia de bunuri materiale, altfel spus, la îmbinarea pregătirii teoretice şi aplicate. Cu toate succesele înregistra­te, care, aşa cum ara­tă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au contribuit la „marile transformări revoluţionare din Româ­nia“, ne găsim încă la începutul unui drum lung, de perfecţionare a întregii activităţi pedago­gice, de asamblare a tu­turor factorilor instruc­­tiv-educativi şi de mobi­lizare a potenţelor şcolii cu o sporită exigen­ţă, pentru înfăptuirea neabătută a marilor o­­biective cuprinse în pro­iectul de Directive ale celui de-al XIII-lea Con­gres al P.C.R. Atingerea unei atare înălţimi în for­marea profesională şi eti­că, implementarea, noului cu mai multă vigoare şi receptivitate în activita­tea didactică, ştiinţifică şi de producţie privesc în primul rind pe dascăli, a căror muncă de informa­re in afara şcolii şi pre­viziune se cer amplifica­te atit prin cuprindere, cit şi calitativ. Simpla acumulare cantitativă de cunoştinţe intr-un dome­niu restrins, oricit ar fi (Continuare in pag. a IV-a) ÎNSEMNĂRI de acad. Cristofor I. SIMIONESCU

Next