Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)
1986-03-01 / nr. 13537
SCINTEIA — simbata 1 martie 1986 La sediul comitetului judeţean de partid nu prea se vorbeşte despre comuna Domneşti. Şi nu se vorbeşte mult deoarece „acolo nu avem probleme“. Un mod comprimat şi expeditiv de a-i sublinia rezultatele bune obţinute. La comitetul comunal de partid din această localitate argeşeană aflăm însă că „avem probleme pînă peste cap“. Nedumerire. Ştiam doar că aici s-a dezvoltat puternic zootehnia atît în cooperativa agricolă de producţie, cit şi în gospodăriile populaţiei, că anul trecut planul de livrări de produse agricole şi animaliere la fondul de stat a fost depăşit, că activităţile industriale sunt diverse şi extinse. Ştiam, totodată, că locuitorii comunei sunt oameni harnici, care îşi cunosc îndatoririle şi pun suflet in tot ceea ce fac. Şi lucrurile stau chiar aşa. Sarcinile de plan ce revin în acest an comunei sunt însă superioare celor de anul trecut. Şi este normal să fie în creştere deoarece cresc şi necesităţile economiei naţionale şi ale oamenilor. Desigur, înfăptuirea lor ridică probleme. Şi aceasta presupune mai intii să pui în cumpăna gîndirii posibilităţile, mijloacele, forţele. Apoi să treci neîntîrziat la declanşarea mecanismelor acţiunii. Numai aşa va putea fi asigurată în continuare prosperitatea comunei. Prosperitatea este o noţiune dinamică ce exclude înţelesul de limită. Iată sensul pe care l-am desprins din discuţiile cu oamenii acestor locuri despre mutaţiile rapide intervenite in ultimii ani în viata comunei, despre preocupările lor. Comuna Domneşti este plasată într-o zonă deluroasă, cu resurse naturale drămuite. Si cu toate acestea este o aşezare înfloritoare. Cooperativa agricolă de producţie de aici, cu o avere obştească de peste 22 milioane lei, dispune de 2 500 de oi, 300 de vaci cu o producţie ridicată de lapte, 70 de cai. In gospodăriile sătenilor se află, printre altele, 5 000 de oi, 460 de porci. Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea şi cîteva microplatforme industriale. Şi ce nu se produce in unităţile de pe aceste microplatforme : piese auto, căruţe, sobe de teracotă, cherestea, ambalaje din material plastic, cojoace cu croială modernă, pufuleţi, construcţii metalice, lină toarsă, piei tăbăcite, sucuri, timplărie... Prosperitatea comunei este evidentă şi în înfăţişarea ei. Lungile şi şerpuitoarele sale străzi sunt străjuite de case frumoase, construite în linii arhitecturale tradiţionale, cu coloane şi arcade suple, cu lemnărie încrustată cu deosebit simţ artistic, însoţiţi de secretarul comitetului comunal de partid, tovarăşul Victor Donoiu, aveam să cunoaştem mai în amănunt aspecte din viaţa acestor săteni harnici, gata oricînd să povestească în cuvinte măsurate despre împlinirile pe plan personal, cit şi pe cel al întregii obşti. Din interferenţa întrebărilor şi răspunsurilor se desprind înţelesuri, se conturează trăsăturile esenţiale ale transformărilor rapide intervenite în ultimii ani în viaţa acestei colectivităţi rurale. Astfel, migrarea locuitorilor spre alte localităţi ale judeţului Argeş nu numai că a fost stopată, dar a fost declanşat procesul întoarcerii celor plecaţi. In prezent, aproximativ 200 de oameni mai lucrează încă în centrele industriale ale judeţului. O asemenea dezvoltare economică are un dublu efect : pe de o parte se creează surse sigure şi stabile de venituri pentru locuitorii comunei, pe de altă parte însăşi comuna — ca întreg — îşi procură mijloacele financiare necesare construirii unor obiective social-culturale, efectuării de lucrări edilitar-gospodăreşti şi, ceea ce este foarte important, înfiinţării de noi unităţi economice sau extinderii celor existente. Forţa principală care a condus şi conduce întregul proces al transformărilor şi înfloririi comunei o constituie o puternică organizaţie de partid. Ea a elaborat, ca să spunem aşa, o virtuală strategie îndreptată spre două direcţii egale ca importantă : 1) valorificarea intr-o gamă largă şi pe planuri superioare a resurselor materiale locale şi 2) utilizarea potenţialului uman, atît sub aspectul forţei de muncă, precum şi al resurselor de inteligenţă, de experienţă într-un domeniu sau altul. Cum a fost posibil acest lucru ? Sintetizînd afirmaţiile şi nenumăratele exemple oferite de interlocutorii noştri, „cheia“ succesului constă în atragerea tuturor locuitorilor comunei atît la stabilirea concretă a obiectivelor, deci la actul de decizie, cît şi la înfăptuirea lor. Bineînţeles, punerea în mişcare a mecanismului democraţiei socialiste se desfăşoară organizat, prin folosirea cu eficienţă a întregului arsenal de forme şi mijloace de mobilizare a oamenilor. Important este că toate acestea converg spre a face din fiecare cetăţean un factor conştient, un participant activ la viata comunei. Oamenii au inteles limpede că numai punînd cu totii umărul la Înfăptuirea a ceea ce colectivitatea si-a propus este si spre folosul fiecăruia in parte. Usa din lemn sculptat de la Intrarea in sediul cooperativei agricole este un splendid exemplar de artă populară. Eram înclinaţi să credem că ea a fost realizată în atelierul propriu de sculptură în lemn. „Nu — ne-a spus preşedintele cooperativei, tovarăşul Simion Horobeanu — aşa a fost făcută de un meşter vestit din împrejurimi. Dar de aici ne-a venit ideea cu atelierul de sculptură în lemn. E drept, ideea a fost a mea, dar meritul înfăptuirii ei îi revine tînărului comunist Ioan Bucur, un meseriaş foarte priceput din comuna noastră, dar care ajunsese pe la Oradea. Nici nu ne apucam de treabă dacă nu ne sfătuiam cu el. De altfel, el s-a angajat în faţa comuniştilor să găsească în comună tineri cu înclinaţii, să-i califice, să studieze modelele de pe la casele mai vechi. Se cam pierduse această veche îndeletnicire din comuna noastră. Am făcut primele obiecte din lemn sculptat, dar nu aveam cumpărători. De aceea am organizat o expoziţie la Piteşti. De, reclama-i sufletul comerţului... Şi apoi au venit şi cumpărătorii“. Nea Simion, aşa îi spune toată lu-mea, a mai avut şi alte idei, ca Instalaţia de produs pufuleţi, de pildă. Dar preşedintele susţine că dacă Gheorghe Vasiliu nu ar fi pus umărul şi sufletul la această treabă, din această iniţiativă nu s-ar fi ales nimic. El a fost acela care a proiectat şi construit instalaţia. La început n-a mers. Ba chiar preşedintele i-a spus, ceea ce nu-i e în fire, s-o lase baltă. Dar n-a lăsat-o ! Instalaţia merge acum şnur. „Pufuleţi mai gustoşi ca pufuleţii noştri greu să mai găseşti“ — este de părere Gheorghe Vasiliu, operatorul de astăzi al instalaţiei. Microplatforma industrială a cooperativei agricole de producţie mai cuprinde un joagăr, un atelier de lădiţea fost nevoie pentru că a crescut producţia de fructe ca urmare a introducerii culturilor intensive), o fierărie, o secţie de teracotă, un atelier de reparaţii auto. Lucrează aici permanent 120 de oameni, care realizează o producţie anuală de 6 milioane lei. Preşedintele cooperativei agricole din Domneşti este omul cu cele mai multe iniţiative din comună. Nu însă și singurul. Inginerei-șefe a cooperativei agricole, Virginia Stanciu, îi revine meritul principal al ridicării randamentului terenurilor podzolice de pe podișurile deluroase ale comunei, prin fertilizarea lor cu gunoi de grajd. De pe asemenea terenuri s-a obţinut anul trecut, cind condiţiile climatice nu au fost prea prielnice, o producţie de 6 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Secretarul comitetului comunal de partid a lansat într-o plenară ideea înfiinţării la Domneşti a unei secţii de piese auto. Odata aprobată, tot el s-a zbătut pentru materializarea ei. Astfel a izbutit să convingă conducerea întreprinderii „ARO“ din Cîmpulung să sprijine comuna în această privinţă. Toate aceste idei, iniţiative, concretizate prin eforturile întregii obşti, au făcut ca în 1985 producţia industrială a comunei să se ridice la o valoare de 74 milioane lei. Dar să revenim la problemele şi proiectele care îi preocupă pe membrii comitetului comunal de partid în acest an şi in perspectivă. Intii de toate, ei au în vedere creşterea potenţialului de producţie vegetală şi animalieră in gospodăriile populaţiei şi, implicit, sporirea livrărilor, pe bază de contract, la fondul de stat. Pentru aceasta va fi nevoie ca primăria să sprijine mai puternic sătenii in procurarea a diferite materiale, in asigurarea asistentei tehnice de către specialiştii comunei. De asemenea, şi-au propus ca secţia de piese auto să se extindă, iar numărul oamenilor muncii de aici să crească la 200. Pe un termen mai îndepărtat se preconizează construirea unui complex de prelucrare a fructelor. Este un proiect ambiţios, iar lucrurile trebuie urnite de pe acum. Ei s-au gîndit, totodată, că, întrucît comuna se află aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, prin deschiderea şoselei naţionale Rîmnicu-Vîlcea—Cîmpulung pot fi create posibilităţi pentru dezvoltarea turismului, deci ar fi bine venită amenajarea unui motel. Sínt toate acestea necesităţi impuse de dezvoltarea comunei. Şi sínt tot atîtea posibilităţi reale de creştere a prosperităţii ei. Necesarul îşi are casa lungă posibil. Este un adevăr de care comuniştii din comuna Domneşti, toţi locuitorii ei sínt pe deplin convinşi. Constantin VARVARA Rezultate pe măsura hărniciei oamenilor într-o comună argeşeană, printre săteni care îşi înţeleg bine răspunderile i II 1I (Urmare din pag. I) in conducerea întregii societăţi. (Aplauze puternice). Desigur, înţelegem bine rolul clasei muncitoare — forţa socială cea mai înaintată şi cea mai numeroasă în societate. Clasei muncitoare îi revine un rol deosebit. Ea îşi îndeplineşte — şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoastră — cu cinste rolul de forţă conducătoare în societate. Trebuie să întărim rolul clasei muncitoare, participarea ei la conducerea societăţii ! Fiind clasă conducătoare, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! în aceasta constă forţa socialismului — şi vom întări continuu rolul clasei muncitoare, unitatea întregului popor, sub conducerea partidului comunist ! Şi noi accentuăm mult rolul conducător al partidului. Dar înţelegem că partidul poate să-şi îndeplinească acest rol numai împreună cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile participării poporului la conducerea întregii societăţi, pentru că numai astfel îşi îndeplineşte rolul său de conducător, de forţă hotărîtoare în făurirea socialismului şi comunismului ! (Aplauze puternice). Partidele noastre — mă refer la Partidul Comunist Român şi la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — au demonstrat, prin ac-* tivitatea lor — cu toate lipsurile care s-au manifestat într-un domeniu sau altul — că își îndeplinesc în bune condiţii misiunea istorică de a conduce popoarele spre societatea comunistă, care va asigura omenirii adevărata egalitate în drepturi în toate domeniile, va face ca omul să fie cu adevărat stăpînul ţării, al naturii, a tot ceea ce se realizează în ţările respective , pentru că, pînă la urmă, omul este factorul hotărîtor în tot ceea ce se realizează. Şi tot ceea ce facem trebuie să servească omului ! Am discutat şi astăzi, în uzina dumneavoastră, să construim noi maşini-unelte automate, roboţi. Este foarte bine , dar, gîndindu-ne la roboţi, trebuie să fim permanent conştienţi că omul făureşte maşinile şi roboţii — şi, deci, trebuie să facem totul pentru om, pentru bunăstarea şi fericirea sa ! Acestea sunt obiectivele pe care şi le propun astăzi partidele noastre comuniste — din România şi Uniunea Sovietică, din alte ţări. Acestea sunt obiectivele spre comunism! (Aplauze puternice). Dar pentru a realiza programele pe care le avem fiecare — deci pentru a se realiza şi programul care se discută zilele acestea în Congresul al XXVII-lea al partidului dumneavoastră — este nevoie de pace. Putem să realizăm aceste obiective numai în condiţii de pace. De aceea, trebuie să facem totul pentru a pune capăt cursei înarmărilor, pentru dezarmare şi, în primul rînd, pentru dezarmarea nucleară, pentru a asigura dreptul suprem al oamenilor — la existenţă, la libertate, la viață și la pace. Salutăm și dăm o înaltă apreciere propunerilor Uniunii Sovietice privind eliminarea totală, pînă în anul 2000, a armelor nucleare, realizarea în trei etape a acestui program, din care prima pînă în 1990. Este necesar să facem totul pentru a se ajunge la eliminarea rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune din Europa în primul rînd, dar şi din alte părţi ale lumii. Trebuie să oprim acţiunile de militarizare a Cosmosului. Aşteptăm — la fel ca toate popoarele lumii — ca S.U.A. şi aliaţii lor să adopte o atitudine realistă, să răspundă în mod corespunzător propunerilor făcute de Uniunea Sovietică. Pe baza propunerilor formulate şi de o parte şi de alta este posibil — şi trebuie — să se ajungă la acorduri corespunzătoare, păstrînd echilibrul de forţe între cele două părţi, un echilibru bazat nu pe noi arme, ci pe reducerea celor existente la un nivel cit mai scăzut. Numai o asemenea orientare corespunde intereselor tuturor popoarelor, păcii şi securităţii internaţionale ! (Vii aplauze). Dumneavoastră ştiţi bine că arma nucleară se deosebeşte radical de toate armele de pînă acum. Folosirea ei duce la dispariţia a înseşi condiţiilor pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. Nu este vorba numai de o armă cu capacitate de distrugere mare, ci de o armă care ameninţă însăşi existenţa omului, a vieţii pe planeta noastră. De aceea, trebuie să eliminăm armele nucleare, cu tot arsenalul de rachete ! In acest spirit, am salutat şi sprijinim activ propunerile Uniunii Sovietice in direcţia aceasta ! Trebuie să acţionăm pentru reducerea generală a armamentelor, a cheltuielilor militare, pentru ca uriaşele sume ce se cheltuiesc în lume — care se apropie de un trilion dolari — să fie îndreptate spre soluţionarea multor probleme sociale, inclusiv a problemelor ţărilor în curs de dezvoltare. Avem ferma convingere că, acţionînd unite, popoarele lumii — în rîndul cărora ţările socialiste ocupă primul loc — vor reuşi să obţină victoria în lupta pentru dezarmare, vor reuşi să impună pacea şi să salveze omenirea de la un război nuclear, care ar duce la dispariţia vieţii pe planeta noastră. Sîntem ferm hotărîţi să întărim solidaritatea cu toate ţările socialiste, cu toate popoarele lumii — şi avem ferma convingere că victoria va fi a popoarelor, că vom asigura pacea pe planeta noastră ! (Aplauze puternice). Cînd am vorbit de colaborarea generală dintre ţările noastre, am avut în vedere şi contribuţia uzinei dumneavoastră la realizarea acestei colaborări. In următorul an, această colaborare se va intensifica in toate domeniile. Există un program special în domeniul maşinilor-unelte, al automatizării şi robotizării. Am dori ca între uzina dumneavoastră şi uzinele similare din România să se realizeze o colaborare tot mai strînsă. Dorim să participăm activ la realizarea programelor ce s-au adoptat în direcţia aceasta. Cred că veţi fi de acord ca această colaborare să aibă în vedere să creeze maşini automate, roboţi cît mai inteligenţi, care să uşureze munca omului şi să ne ajute să mergem cu paşi mai repezi spre o societate în care omul va fi cu adevărat liber, spre comunism ! (Aplauze puternice). Sper că, în cadrul acestei colaborări, se vor intensifica contactele directe între întreprinderile româneşti şi sovietice. Am în vedere contactele între specialişti, dar şi între muncitori, pentru că, pînă la urmă, dacă clasa muncitoare este clasa conducătoare în societatea socialistă, atunci şi muncitorii trebuie să se întîlnească şi să conlucreze mai strîns ! Noi, socialiştii, totdeauna am vorbit de unitatea clasei muncitoare — şi, în condiţiile socialismului, trebuie să întărim şi mai mult această unitate şi solidaritate a clasei muncitoare din ţările noastre, din întreaga lume. In încheiere, aş dori, dragi tovarăşi şi prieteni, să vă urez succese tot mai mari în înfăptuirea programelor de modernizare şi dezvoltare a uzinei dumneavoastră, în realizarea, în cît mai bune condiții, a sarcinilor ce vă revin din hotărîrile Congresului partidului dumneavoastră. Urez popoarelor Uniunii Sovietice succese tot mai mari în realizarea hotărîrilor Congresului al XXVII-lea, în făurirea societăţii socialiste dezvoltate, a comunismului in Uniunea Sovietică ! (Aplauze puternice, îndelungate). Doresc să urez întărirea tot mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre partidele şi popoarele noastre — şi să închei cu urarea de a se dezvolta continuu solidaritatea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice ! (Aplauze puternice). Trăiască victoria socialismului şi comunismului in ţările noastre ! (Aplauze puternice, prelungite). Trăiască colaborarea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste ! (Aplauze puternice). Să triumfe pacea şi colaborarea internaţională! (Aplauze puternice). Vă doresc multă sănătate şi fericire ! (Aplauze puternice, prelungite. Intr-o atmosferă însufleţită, toţi cei prezenţi in sală ovaţionează Îndelung pentru prietenia şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre popoarele ţărilor noastre). MOSCOVA 28 (Agerpres). — Dumitru Tinu şi Mihai Căruţ transmit : Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului român, de alţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român care participă la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., a fost oaspete al colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de linii automate ,,A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova. La sosirea în această mare unitate industrială, cu bogate tradiţii revoluţionare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat de Nikolai Panicev, prim-adjunct al ministrului construcţiilor de maşiniunelte al U.R.S.S., Vladimir Scerbakov, director general al uzinei. Vitali Spesmvih, secretar al comitetului de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi Comsomol. In aplauzele muncitorilor ieşiţi în întimpinare, tinere din această uzină au înmînat înaltului oaspete buchete de flori. Secretarul general al partidului nostru a fost invitat să viziteze mai întii muzeul întreprinderii, care, prin exponatele sale — fotografii, machete, grafice — oferă o sugestivă imagine a drumului parcurs de această unitate, de la modestele ateliere de la sfîrşitul secolului trecut la actualul complex industrial, care produce linii automate şi strunguri cu comandă-program, situîndu-se, prin profilul său, între promotorii tehnicii de vîrf. Uzina este unitatea de bază a Centralei de maşini-unelte şi linii automate din Moscova, la care lucrează peste 5 000 de oameni. Pentru rezultatele obţinute, uzina a fost distinsă cu înalte ordine ale U.R.S.S. Directorul uzinei a prezentat momentele importante ale acestei evoluţii, preocupările prezente şi de perspectivă ale colectivului. Au fost vizitate, apoi, o secţie de montaj a liniilor automate, precum şi secţia experimentală pentru strunguri cu comandă numerică. Gazdele precizează că produsele realizate aici — complexe de linii automate pentru prelucrarea metalelor — sunt comparabile, sub raportul preciziei și nivelului de productivitate, cu utilaje asemănătoare considerate la cel mai ridicat nivel mondial. Este vorba, in fapt, de o gigantică uzină care produce uzine, dotînd cu tehnica cea mai modernă mari întreprinderi constructoare de maşini. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oprindu-se in fata unor strunguri şi linii automate, s-a interesat de caracteristicile şi randamentul acestora. Au fost prezentate cîteva din strungurile ce vor intra în componenta unor linii automate care urmează să fie livrate ţării noastre. In sala de consiliu a uzinei a avut loc o întîlnire cu cadre de conducere, specialişti şi muncitori fruntaşi. Gazdele au arătat că oamenii muncii din uzină au îndeplinit sarcinile cincinalului anterior încă in vara anului trecut, angajîndu-se, ulterior, în marea Întrecere desfăşurată la scară naţională în cinstea Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. Principala preocupare o constituie în prezent accelerarea introducerii celor mai noi cuceriri ale progresului tehnico-ştiinţific în toate compartimentele de producţie, perfecţionarea organizării muncii, ridicarea calificării cadrelor, întărirea ordinii şi disciplinei, ca unul dintre imperativele stringente evidenţiate de documentele congresului. Reprezentanţi ai conducerii ministerului de resort şi ai centralei au evidenţiat preocupările existente pentru o mai bună corelare a activităţii de cercetare cu producţia. In acest context, a fost exprimat interesul faţă de experienţa ţării noastre în domeniul integrării ştiinţei, învăţământului şi producţiei, faţă de sistemul de organisme ale democraţiei muncitoreşti, menit să asigure participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi economice şi sociale. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul adjunct al ministrului construcţiilor de maşini-unelte, N. N. Panicev, a declarat: Vă mulţumim din suflet pentru cuvîntarea rostită la congresul partidului nostru. V-am ascultat cu mare interes şi ne-a produs o puternică impresie ceea ce aţi împărtăşit din experienţa Partidului Comunist Român. La încheierea întilnirii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a notat in cartea de onoare a întreprinderii : „Adresez calde felicitări muncitorilor, tehnicienilor, specialiştilor, precum şi conducerii întreprinderii „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“, pentru realizările obţinute şi le urez noi succese în activitatea viitoare, o contribuţie cît mai însemnată la îndeplinirea hotăririlor şi orientărilor Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. Urez o bună colaborare colectivului uzinei cu întreprinderi similare româneşti, o conlucrare cit mai strînsă intre oamenii muncii din Uniunea Sovietică şi România, intre popoarele ţărilor noastre". Secretarul general al partidului, ceilalţi membri ai delegaţiei P.C.R. au fost invitaţi apoi la Casa de cultură a întreprinderii, unde a fost organizat mitingul prieteniei românosovietice. Pe fundalul sălii de festivităţi, împodobită sărbătoreşte, se aflau înscrise — în limbile română şi rusă — cuvintele : „Trăiască prietenia dintre Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Comunist Român, dintre Uniunea Sovietică şi România !“. Sutele de oameni ai muncii participanţi au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ovaţionat îndelung pentru prietenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre. Deschizînd mitingul, secretarul comitetului de partid al uzinei a declarat : In numele întregului colectiv al întreprinderii, al Moscovei muncitoare, vă salutăm călduros pe dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe membrii delegaţiei Partidului Comunist Român. In persoana dumneavoastră, noi salutăm poporul României frăţeşti, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte societatea socialistă. Din toată inima dorim comuniştilor români, tuturor oamenilor muncii din România noi realizăm in opera de construcţie socialistă, pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In continuare, vorbitorul s-a referit la succesele cu care colectivul uzinei a întimpinat cel de-al XXVII- lea Congres al P.C.U.S., evidenţiind aprobarea şi sprijinul unanim faţă de programul de accelerare a dezvoltării economice şi sociale a Uniunii Sovietice, definit în documentele congresului. Exprimînd satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, el a subliniat că aceasta se înscrie ca o contribuţie la întărirea forţei socialismului, la afirmarea păcii în întreaga lume. A luat apoi cuvîntul Vladimir Mariskin, şef de brigadă la Secţia mecanică a uzinei. Cu sentimente de bucurie şi emoţie — a spus el — îndeplinesc o îndatorire de onoare a colectivului de oameni al muncii din uzina noastră, aceea de a saluta prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de a transmite solilor din ţara frăţească salutul nostru sincer, muncitoresc. Cu mare interes — a arătat, în continuare, vorbitorul — oamenii muncii din Moscova, întregul popor sovietic urmăresc realizările Republicii Socialiste România pe calea dezvoltării economice şi sociale. El a evidenţiat, in acest sens, rodnicia colaborării economice româno-sovietice, exprimind urarea ca relaţiile de prietenie şi conlucrarea dintre ţările şi popoarele noastre să cunoască o continuă dezvoltare. Întimpinat cu entuziaste aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvîntarea a fost urmărită cu deosebită atenţie, fiind subliniată, in repetate rinduri, cu puternice aplauze. In încheiere, directorul general al uzinei, V. Scerbakov, a exprimat calde mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta cinste făcută colectivului de oameni ai muncii de la Uzina „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“, pentru cuvintele de apreciere la adresa activităţii desfăşurate in această puternică citadelă muncitorească, a rugat să se transmită, totodată, muncitorilor din România, întregului popor român, salutul frăţesc al muncitorilor uzinei, urări de noi succese în construcţia socialistă, în lupta pentru pace şi progres social. „ In semn de omagiu, directorul general al uzinei a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu macheta unui strung din ultima generaţie de maşini-unelte realizate in această unitate de vîrf a industriei moscovite. Mitingul s-a Încheiat prin Intonarea „Internaţionalei“. Prin întreaga desfăşurare, vizita şi întilnirea cu oamenii muncii de la uzina de linii automate din Moscova s-au constituit intr-o puternică manifestare a prieteniei româno-sovietice, a dorinţei reciproc împărtăşite de dezvoltare continuă a conlucrării dintre ţările noastre, spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Cu prilejul prezenţei la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U. S. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vizitat Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Manifestări de aleasă stimă, de înaltă preţuire Imagine din timpul întilnirii cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate din Moscova PAGINA 3 Puternică angajare muncitorească pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii! (Urmare din pag. I) (lamentar al actualei etape de dezvoltare intensivă a economiei naţionale, care se circumscrie in cel mai înalt grad interesului general, major pe care îl avem cu toţii de a asigura creşterea mai puternică a avuţiei societăţii, a venitului naţional şi crearea, pe această bază, de resurse noi cît mai mari pentru progresul economic şi social al ţării. Evident, pentru creşterea producţiei industriale şi sporirea mai accentuată a eficienţei economice, deosebit de important este ca în această lună să se treacă cu toată hotărirea la aplicarea efectivă în practică a programelor de măsuri elaborate în întreprinderi — pe baza criteriilor orientative aprobate de conducerea partidului — privind perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie. Este o acţiune de mare însemnătate economică şi politică, a cărei primă etapă urmează să se încheie pînă la sfîrşitul primului semestru ; iată de ce desfăşurarea ei în bune condiţii implică o intensă şi susţinută angajare a cadrelor de conducere, specialiştilor şi tuturor oamenilor muncii din întreprinderi, centrale, ministere, institute de cercetare şi inginerie tehnologică, în vederea aplicării celor mai bune soluţii şi măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru ridicarea nivelului tehnic şi tehnologic al fabricaţiei, in scopul valorificării la un nivel superior a potenţialului tehnic, material şi uman existent în unităţile industriale. Tocmai de aceea, această amplă acţiune trebuie să se desfăşoare pretutindeni, în toate unităţile, sub conducerea şi coordonarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid ; ea trebuie să se concretizeze, încă din această primă etapă, in realizarea unor importante creşteri ale producţiei, pe seama sporirii mai puternice a productivităţii muncii, în ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în diminuarea substanţială a consumurilor materiale şi energetice, a cheltuielilor de producţie in general. In întregul efort de muncă şi creaţie, de organizare pe care îl solicită consolidarea şi amplificarea rezultatelor obţinute pină acum în realizarea planului pe acest an, sarcini deosebit de importante revin organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere din întreprinderi, centrale şi ministere. In spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, ele au datoria să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de muncă, să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii rolul şi răspunderile pe care le au în organizarea şi conducerea întregii activităţi economice, integrîndu-se profund în munca şi viaţa fiecărui colectiv de întreprindere, să soluţioneze cu promptitudine şi răspundere toate problemele de care depinde îndeplinirea ritmică şi integrală a planului, să mobilizeze puternic eforturile şi energiile creatoare ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, astfel ca, in această lună, pretutindeni să se lucreze la nivelul maxim al posibilităţilor, ca toate unităţile industriale să încheie primul trimestru al anului cu rezultate cit mai bune. Angajaţi ferm in marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi calitative ale planului pe acest prim an al noului cincinal, comuniştii, toţi oamenii muncii din unităţile industriale sunt chemaţi să acţioneze cu dăruire, abnegaţie şi spirit de răspundere revoluţionar pentru ca fiecare zi din luna martie să fie cit mai rodnică, cît mai bogată în împliniri. Cu conştiinţa clară că prin munca mereu mai spornică, de înaltă calitate şi eficienţă a fiecăruia şi a tuturor sporeşte contribuţia fiecărui colectiv de întreprindere la dezvoltarea dinamică şi intensivă a economiei naţionale, la creşterea avuţiei întregului popor, la progresul multilateral al patriei noastre socialiste.