Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)

1986-03-01 / nr. 13537

SCINTEIA — simbata 1 martie 1986 La sediul comitetului judeţean de partid nu prea se vorbeşte despre comuna Domneşti. Şi nu se vorbeşte mult deoarece „acolo nu avem pro­bleme“. Un mod comprimat şi expe­ditiv de a-i sublinia rezultatele bune obţinute. La comitetul comunal de partid din această localitate argeşea­­nă aflăm însă că „avem probleme pînă peste cap“. Nedumerire. Ştiam doar că aici s-a dezvoltat puternic zootehnia atît în cooperativa agri­colă de producţie, cit şi în gospo­dăriile populaţiei, că anul trecut planul de livrări de produse agricole şi animaliere la fondul de stat a fost depăşit, că activităţile industriale sunt diverse şi extinse. Ştiam, tot­odată, că locuitorii comunei sunt oa­meni harnici, care îşi cunosc­ înda­toririle şi pun suflet in tot ceea ce fac. Şi lucrurile stau chiar aşa. Sarcinile de plan ce revin în acest an comunei sunt însă superioare celor de anul trecut. Şi este normal să fie în creştere deoarece cresc şi necesităţile economiei naţionale şi ale oamenilor. Desigur, înfăptuirea lor ridică probleme. Şi aceasta pre­supune mai intii să pui în cumpăna gîndirii posibilităţile, mijloacele, forţele. Apoi să treci neîntîrziat la declanşarea mecanismelor acţiunii. Numai aşa va putea fi asigurată în continuare prosperitatea comunei. Prosperitatea este o noţiune dinami­că ce exclude înţelesul de limită. Iată sensul pe care l-am desprins din discuţiile cu oamenii acestor locuri despre mutaţiile rapide inter­venite in ultimii ani în viata comu­nei, despre preocupările lor. Comuna Domneşti este plasată în­tr-o zonă deluroasă, cu resurse na­turale drămuite. Si cu toate acestea este o aşezare înfloritoare. Coopera­tiva agricolă de producţie de aici, cu o avere obştească de peste 22 milioane lei, dispune de 2 500 de oi, 300 de vaci cu o producţie ridicată de lapte, 70 de cai. In gospodăriile sătenilor se află, printre altele, 5 000 de oi, 460 de porci. Pe teritoriul co­munei îşi desfăşoară activitatea şi cîteva microplatforme industriale. Şi ce nu se produce in unităţile de pe aceste microplatforme : piese auto, căruţe, sobe de teracotă, cherestea, ambalaje din material plastic, co­joace cu croială modernă, pufuleţi, construcţii metalice, lină toarsă, piei tăbăcite, sucuri, timplărie... Prosperitatea comunei este eviden­tă şi în înfăţişarea ei. Lungile şi şerpuitoarele sale străzi sunt străjui­te de case frumoase, construite în linii arhitecturale tradiţionale, cu coloane şi arcade suple, cu lemnă­rie încrustată cu deosebit simţ ar­tistic, însoţiţi de secretarul comite­tului comunal de partid, tovarăşul Victor Donoiu, aveam să cunoaştem mai în amănunt aspecte din viaţa acestor săteni harnici, gata oricînd să povestească în cuvinte măsurate despre împlinirile pe plan personal, cit şi pe cel al întregii obşti. Din­­ interferenţa întrebărilor şi răspun­surilor se desprind înţelesuri, se conturează trăsăturile esenţiale ale transformărilor rapide intervenite în ultimii ani în viaţa acestei colecti­vităţi rurale. Astfel, migrarea lo­cuitorilor spre alte localităţi ale ju­deţului Argeş nu numai că a fost stopată, dar a fost declanşat proce­sul întoarcerii celor plecaţi. In pre­zent, aproximativ 200 de oameni mai lucrează încă în centrele industriale ale judeţului. O asemenea dezvolta­re economică are un dublu efect : pe de o parte se creează surse si­gure şi stabile de venituri pentru locuitorii comunei, pe de altă parte însăşi comuna — ca întreg — îşi procură mijloacele financiare nece­sare construirii unor obiective so­­cial-culturale, efectuării de lucrări edilitar-gospodăreşti şi, ceea ce este foarte important, înfiinţării de noi unităţi economice sau extinderii celor existente. Forţa principală care a condus şi conduce întregul proces al transfor­mărilor şi înfloririi comunei o con­stituie o puternică organizaţie de partid. Ea a elaborat, ca să spunem aşa, o virtuală strategie îndreptată spre două direcţii egale ca impor­tantă : 1) valorificarea intr-o gamă largă şi pe planuri superioare a re­surselor materiale locale şi 2) utili­zarea potenţialului uman, atît sub aspectul forţei de muncă, precum şi al resurselor de inteligenţă, de ex­perienţă într-un domeniu sau altul. Cum a fost posibil acest lucru ? Sintetizînd afirmaţiile şi nenumăra­tele exemple oferite de interlocuto­rii noştri, „cheia“ succesului constă în atragerea tuturor locuitori­lor comunei atît la stabilirea con­cretă a obiectivelor, deci la actul de decizie, cît şi la înfăptuirea lor. Bineînţeles, punerea în mişcare a mecanismului democraţiei socialiste se desfăşoară organizat, prin folo­sirea cu eficienţă a întregului arse­nal de forme şi mijloace de mobili­zare a oamenilor. Important este că toate acestea converg spre a face din fiecare cetăţean un factor conştient, un participant activ la viata comu­nei. Oamenii au inteles limpede că numai punînd cu totii umărul la Înfăptuirea a ceea ce colectivitatea si-a propus este si spre folosul fie­căruia in parte. Usa din lemn sculptat de la Intra­rea in sediul cooperativei agricole este un splendid exemplar de artă populară. Eram înclinaţi să credem că ea a fost realizată în atelierul pro­priu de sculptură în lemn. „Nu — ne-a spus preşedintele cooperativei, tovarăşul Simion Horobeanu — aşa a fost făcută de un meşter vestit din împrejurimi. Dar de aici ne-a venit ideea cu atelierul de sculptură în lemn. E drept, ideea a fost a mea, dar meritul înfăptuirii ei îi revine tînărului comunist Ioan Bucur, un meseriaş foarte priceput din comuna noastră, dar care ajunsese pe la Ora­dea. Nici nu ne apucam de treabă dacă nu ne sfătuiam cu el. De altfel, el s-a angajat în faţa comuniştilor să găsească în comună tineri cu încli­naţii, să-i califice, să studieze mo­delele de pe la casele mai vechi. Se cam pierduse această veche îndelet­nicire din comuna noastră. Am făcut primele obiecte din lemn sculptat, dar nu aveam cumpărători. De aceea am organizat o expoziţie la Piteşti. De, reclama-i sufletul comerţului... Şi apoi au venit şi cumpărătorii“. Nea Simion, aşa îi spune toată lu-m­­ea, a mai avut şi alte idei, ca In­stalaţia de produs pufuleţi, de pildă. Dar preşedintele susţine că dacă Gheorghe Vasiliu nu ar fi pus umă­rul şi sufletul la această treabă, din această iniţiativă nu s-ar fi ales nimic. El a fost acela care a proiec­tat şi construit instalaţia. La început n-a mers. Ba chiar preşedintele i-a spus, ceea ce nu-i e în fire, s-o lase baltă. Dar n-a lăsat-o ! Instalaţia merge acum şnur. „Pufuleţi mai gus­toşi ca pufuleţii noştri greu să mai găseşti“ — este de părere Gheorghe Vasiliu, operatorul de astăzi al in­stalaţiei. Microplatforma industrială a cooperativei agricole de producţie mai cuprinde un joagăr, un atelier de lădiţe­­a fost nevoie pentru că a crescut producţia de fructe ca ur­mare a introducerii culturilor inten­sive), o fierărie, o secţie de teracotă, un atelier de reparaţii auto. Lucrea­ză aici permanent 120 de oameni, care realizează o producţie anuală de 6 milioane lei. Preşedintele cooperativei agricole din Domneşti este omul cu cele mai multe iniţiative din comună. Nu însă și singurul. Inginerei-șefe a coopera­tivei agricole, Virginia Stanciu, îi re­vine meritul principal al ridicării randamentului terenurilor podzolice de pe podișurile deluroase ale comu­nei, prin fertilizarea lor cu gunoi de grajd. De pe asemenea terenuri s-a obţinut anul trecut, cind condi­ţiile climatice nu au fost prea priel­nice, o producţie de 6 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Secretarul comite­tului comunal de partid a lansat în­­tr-o plenară ideea înfiinţării la Dom­neşti a unei secţii de piese auto. O­­data aprobată, tot el s-a zbătut pen­tru materializarea ei. Astfel a izbutit să convingă conducerea întreprinde­rii „ARO“ din Cîmpulung să spri­jine comuna în această privinţă. Toa­te aceste idei, iniţiative, concretizate prin eforturile întregii obşti, au făcut ca în 1985 producţia industrială a co­munei să se ridice la o valoare de 74 milioane lei. Dar să revenim la problemele şi proiectele care îi preocupă pe mem­brii comitetului comunal de partid în acest an şi in perspectivă. Intii de toate, ei au în vedere creşterea po­tenţialului de producţie vegetală şi animalieră in gospodăriile populaţiei şi, implicit, sporirea livrărilor, pe bază de contract, la fondul de stat. Pentru aceasta va fi nevoie ca pri­măria să sprijine mai puternic să­tenii in procurarea a diferite mate­riale, in asigurarea asistentei teh­nice de către specialiştii comunei. De asemenea, şi-au propus ca secţia de piese auto să se extindă, iar numărul oamenilor muncii de aici să crească la 200. Pe un termen mai în­depărtat se preconizează construi­rea unui complex de prelucrare a fructelor. Este un proiect ambiţios, iar lucrurile trebuie urnite de pe acum. Ei s-au gîndit, totodată, că, în­­trucît comuna se află aşezată în­tr-un cadru natural deosebit de pito­resc, prin deschiderea şoselei naţio­nale Rîmnicu-Vîlcea—Cîmpulung pot fi create posibilităţi pentru dez­voltarea turismului, deci ar fi bine venită amenajarea unui motel. Sínt toate acestea necesităţi impuse de dezvoltarea comunei. Şi sínt tot atî­­tea posibilităţi reale de creştere a prosperităţii ei. Necesarul îşi are casa lungă posibil. Este un adevăr de care comuniştii din comuna Dom­neşti, toţi locuitorii ei sínt pe deplin convinşi. Constantin VARVARA Rezultate pe măsura hărniciei oamenilor într-o comună argeşeană, printre săteni care îşi înţeleg bine răspunderile ­­i I­I­­ 1­I (Urmare din pag. I) in conducerea întregii societăţi. (Aplauze puternice). Desigur, înţelegem bine rolul clasei muncitoare — forţa socia­lă cea mai înaintată şi cea mai numeroasă în societate. Clasei muncitoare îi revine un rol deo­sebit. Ea îşi îndeplineşte — şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoas­tră — cu cinste rolul de forţă conducătoare în societate. Trebuie să întărim rolul clasei muncitoa­re, participarea ei la conducerea societăţii ! Fiind clasă conducătoa­re, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! în aceasta constă forţa socialis­mului — şi vom întări continuu rolul clasei muncitoare, unitatea întregului popor, sub conducerea partidului comunist ! Şi noi accentuăm mult rolul con­ducător al partidului. Dar înţe­legem că partidul poate să-şi în­deplinească acest rol numai îm­preună cu clasa muncitoare, cu ţă­rănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile participării poporului la condu­cerea întregii societăţi, pentru că numai astfel îşi îndeplineşte rolul său de conducător, de forţă hotă­­rîtoare în făurirea socialismului şi comunismului ! (Aplauze puter­nice). Partidele noastre — mă refer la Partidul Comunist Român şi la Partidul Comunist al Uniunii So­vietice — au demonstrat, prin ac-* tivitatea lor — cu toate lipsurile care s-au manifestat într-un do­meniu sau altul — că își îndepli­nesc în bune condiţii misiunea is­torică de a conduce popoarele spre societatea comunistă, care va asi­gura omenirii adevărata egalitate în drepturi în toate domeniile, va face ca omul să fie cu adevărat stăpînul ţării, al naturii, a tot ceea ce se realizează în ţările respecti­ve , pentru că, pînă la urmă, omul este factorul hotărîtor în tot ceea ce se realizează. Şi tot ceea ce fa­cem trebuie să servească omului ! Am discutat şi astăzi, în uzina dumneavoastră, să construim noi maşini-unelte automate, roboţi. Este foarte bine , dar, gîndindu-ne la roboţi, trebuie să fim perma­nent conştienţi că omul făureşte maşinile şi roboţii — şi, deci, tre­buie să facem totul pentru om, pentru bunăstarea şi fericirea sa ! Acestea sunt obiectivele pe care şi le propun astăzi partidele noastre comuniste — din România şi Uniu­nea Sovietică, din alte ţări. Aces­tea sunt obiectivele spre comunism! (Aplauze puternice). Dar pentru a realiza programele pe care le avem fiecare — deci pentru a se realiza şi programul care se discută zilele acestea în Congresul al XXVII-lea al parti­dului dumneavoastră — este nevoie de pace. Putem să realizăm aceste obiective numai în condiţii de pace. De aceea, trebuie să facem totul pentru a pune capăt cursei înarmărilor, pentru dezarmare şi, în primul rînd, pentru dezarmarea nucleară, pentru a asigura dreptul suprem al oamenilor — la exis­tenţă, la libertate, la viață și la pace. Salutăm și dăm o înaltă aprecie­re propunerilor Uniunii Sovietice privind eliminarea totală, pînă în anul 2000, a armelor nucleare, rea­lizarea în trei etape a acestui pro­gram, din care prima pînă în 1990. Este necesar să facem totul pentru a se ajunge la eliminarea rachete­lor nucleare cu rază medie de ac­ţiune din Europa în primul rînd, dar şi din alte părţi ale lumii. Tre­buie să oprim acţiunile de militari­zare a Cosmosului. Aşteptăm — la fel ca toate popoarele lumii — ca S.U.A. şi aliaţii lor să adopte o atitudine realistă, să răspundă în mod corespunzător propunerilor făcute de Uniunea Sovietică. Pe baza propunerilor formulate şi de o parte şi de alta este posibil — şi trebuie — să se ajungă la acor­duri corespunzătoare, păstrînd echilibrul de forţe între cele două părţi, un echilibru bazat nu pe noi arme, ci pe reducerea celor exis­tente la un nivel cit mai scăzut. Numai o asemenea orientare co­respunde intereselor tuturor po­poarelor, păcii şi securităţii inter­naţionale ! (Vii aplauze). Dumneavoastră ştiţi bine că arma nucleară se deosebeşte radi­cal de toate armele de pînă acum. Folosirea ei duce la dispariţia a înseşi condiţiilor pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. Nu este vorba numai de o armă cu capaci­tate de distrugere mare, ci de o armă care ameninţă însăşi exis­tenţa omului, a vieţii pe planeta noastră. De aceea, trebuie să eli­minăm armele nucleare, cu tot ar­senalul de rachete ! In acest spirit, am salutat şi sprijinim activ pro­punerile Uniunii Sovietice in di­recţia aceasta ! Trebuie să acţionăm pentru re­ducerea generală a armamentelor, a cheltuielilor militare, pentru ca uriaşele sume ce se cheltuiesc în lume — care se apropie de un tri­lion dolari — să fie îndreptate spre soluţionarea multor probleme sociale, inclusiv a problemelor ţă­rilor în curs de dezvoltare. Avem ferma convingere că, ac­­ţionînd unite, popoarele lumii — în rîndul cărora ţările socialiste ocupă primul loc — vor reuşi să obţină victoria în lupta pentru de­zarmare, vor reuşi să impună pa­cea şi să salveze omenirea de la un război nuclear, care ar duce la dispariţia vieţii pe planeta noastră. Sîntem ferm hotărîţi să întărim solidaritatea cu toate ţările socia­liste, cu toate popoarele lumii — şi avem ferma convingere că victoria va fi a popoarelor, că vom asigura pacea pe planeta noastră ! (Aplau­ze puternice). Cînd am vorbit de colaborarea generală dintre ţările noastre, am avut în vedere şi contribuţia uzi­nei dumneavoastră la realizarea acestei colaborări. In următorul an, această colaborare se va intensi­fica in toate domeniile. Există un program special în domeniul maşinilor-unelte, al automatizării şi robotizării. Am dori ca între uzina dumneavoastră şi uzinele si­milare din România să se realizeze o colaborare tot mai strînsă. Do­rim să participăm activ la reali­zarea programelor ce s-au adoptat în direcţia aceasta. Cred că veţi fi de acord ca această colaborare să aibă în vedere să creeze ma­şini automate, roboţi cît mai inte­ligenţi, care să uşureze munca omului şi să ne ajute să mergem cu paşi mai­ repezi spre o socie­tate în care omul va fi cu adevărat liber, spre comunism ! (Aplauze puternice). Sper că, în cadrul acestei co­laborări, se vor intensifica contac­tele directe între întreprinderile româneşti şi sovietice. Am în ve­dere contactele între specialişti, dar şi între muncitori, pentru că, pînă la urmă, dacă clasa munci­toare este clasa conducătoare în societatea socialistă, atunci şi muncitorii trebuie să se întîlneas­­că şi să conlucreze mai strîns ! Noi, socialiştii, totdeauna am vor­bit de unitatea clasei muncitoare — şi, în condiţiile socialismului, trebuie să întărim şi mai mult această unitate şi solidaritate a clasei muncitoare din ţările noas­tre, din întreaga lume. In încheiere, aş dori, dragi tova­răşi şi prieteni, să vă urez succese tot mai mari în înfăptuirea pro­gramelor de modernizare şi dezvol­tare a uzinei dumneavoastră, în realizarea, în cît mai bune con­diții, a sarcinilor ce vă revin din hotărîrile Congresului partidului dumneavoastră. Urez popoarelor Uniunii Sovie­tice succese tot mai mari în reali­zarea hotărîrilor Congresului al XXVII-lea, în făurirea societăţii socialiste dezvoltate, a comunismu­lui in Uniunea Sovietică ! (Aplauze puternice, îndelungate). Doresc să urez întărirea tot mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre partidele şi popoarele noas­tre — şi să închei cu urarea de a se dezvolta continuu solidaritatea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice ! (A­­plauze puternice). Trăiască victoria socialismului şi comunismului in ţările noastre ! (Aplauze puternice, prelungite). Trăiască colaborarea tuturor forţelor progresiste, antiimperia­­liste ! (Aplauze puternice). Să triumfe pacea şi colaborarea internaţională! (Aplauze puternice). Vă doresc multă sănătate şi fericire ! (Aplauze puternice, pre­lungite. Intr-o atmosferă însufle­ţită, toţi cei prezenţi in sală ova­ţionează Îndelung pentru prietenia şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Uniunea So­vietică, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre popoarele ţărilor noastre). MOSCOVA 28 (Agerpres). — Du­mitru Tinu şi Mihai Căruţ transmit : Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, însoţit de tova­răşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al gu­vernului român, de alţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român care participă la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., a fost oaspete al colectivului de oa­meni ai muncii de la Uzina de li­nii automate ,,A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova. La sosirea în această mare uni­tate industrială, cu bogate tra­diţii revoluţionare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat de Nikolai Panicev, prim-adjunct al ministrului construcţiilor de maşini­­unelte al U.R.S.S., Vladimir Scerba­kov, director general al uzinei. Vitali Spesmvih, secretar al comitetului de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi Comsomol. In aplauzele muncitorilor ieşiţi în întimpinare, tinere din această uzină au înmînat înaltului oaspete buchete de flori. Secretarul general al partidului nostru a fost invitat să viziteze mai întii muzeul întreprinderii, care, prin exponatele sale — fotografii, mache­te, grafice — oferă o sugestivă ima­gine a drumului parcurs de această unitate, de la modestele ateliere de la sfîrşitul secolului trecut la actua­lul complex industrial, care produce linii automate şi strunguri cu co­­mandă-program, situîndu-se, prin profilul său, între promotorii tehnicii de vîrf. Uzina este unitatea de bază a Centralei de maşini-unelte şi linii automate din Moscova, la care lu­crează peste 5 000 de oameni. Pentru rezultatele obţinute, uzina a fost dis­tinsă cu înalte ordine ale U.R.S.S. Directorul uzinei a prezentat mo­mentele importante ale acestei evolu­ţii, preocupările prezente şi de per­spectivă ale colectivului. Au fost vizitate, apoi, o secţie de montaj a liniilor automate, precum şi secţia experimentală pentru strun­guri cu comandă numerică. Gazdele precizează că produsele realizate aici — complexe de linii automate pen­tru prelucrarea metalelor — sunt comparabile, sub raportul preciziei și nivelului de productivitate, cu utila­je asemănătoare considerate la cel mai ridicat nivel mondial. Este vor­ba, in fapt, de o gigantică uzină care produce uzine, dotînd cu tehnica cea mai modernă mari întreprinderi con­structoare de maşini. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oprindu-se in fata unor strunguri şi linii automa­te, s-a interesat­ de caracteristicile şi randamentul acestora. Au fost pre­zentate cîteva din strungurile ce vor intra în componenta unor linii au­tomate care urmează să fie livrate ţării noastre. In sala de consiliu a uzinei a avut loc o întîlnire cu cadre de condu­cere, specialişti şi muncitori frun­taşi. Gazdele au arătat că oamenii muncii din uzină au îndeplinit sar­cinile cincinalului anterior încă in vara anului trecut, angajîndu-se, ulterior, în marea Întrecere desfă­şurată la scară naţională în cinstea Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. Principala preocupare o constituie în prezent accelerarea introducerii celor mai noi cuceriri ale progresului tehnico-ştiinţific în toate comparti­mentele de producţie, perfecţionarea organizării muncii, ridicarea califi­cării cadrelor, întărirea ordinii şi disciplinei, ca unul dintre imperati­vele stringente evidenţiate de docu­mentele congresului. Reprezentanţi ai conducerii ministerului de resort şi ai centralei au evidenţiat preocu­pările existente pentru o mai bună corelare a activităţii de cercetare cu producţia. In acest context, a fost exprimat interesul faţă de expe­rienţa ţării noastre în domeniul integrării ştiinţei, învăţământului şi producţiei, faţă de sistemul de organisme ale democraţiei muncito­reşti, menit să asigure participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi econo­mice şi sociale. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul adjunct al ministrului construcţiilor de maşini-unelte, N. N. Panicev, a de­clarat: Vă mulţumim din suflet pen­tru cuvîntarea rostită la congresul partidului­ nostru. V-am ascultat cu mare interes şi ne-a produs o pu­ternică impresie ceea ce aţi împărtă­şit din experienţa Partidului Comu­nist Român. La încheierea întilnirii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a notat in cartea de onoare a întreprinderii : „Adresez calde felicitări muncitori­lor, tehnicienilor, specialiştilor, pre­cum şi conducerii întreprinderii „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“, pentru realizările obţinute şi le urez noi succese în activitatea viitoare, o con­tribuţie cît mai însemnată la înde­plinirea hotăririlor şi orientărilor Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. Urez o bună colaborare colectivu­lui uzinei cu întreprinderi similare româneşti, o conlucrare cit mai strînsă intre oamenii muncii din Uniunea Sovietică şi România, intre popoarele ţărilor noastre". Secretarul general al partidului, ceilalţi membri ai delegaţiei P.C.R. au fost invitaţi apoi la Casa de cul­tură a întreprinderii, unde a fost organizat mitingul prieteniei româno­­sovietice. Pe fundalul sălii de festi­vităţi, împodobită sărbătoreşte, se aflau înscrise — în limbile română şi rusă — cuvintele : „Trăiască prie­tenia dintre Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Comu­nist Român, dintre Uniunea Sovie­tică şi România !“. Sutele de oameni ai muncii parti­cipanţi au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ovaţionat îndelung pentru prietenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre. Deschizînd mitingul, secretarul co­mitetului de partid al uzinei a de­clarat : In numele întregului colec­tiv al întreprinderii, al Moscovei muncitoare, vă salutăm călduros pe dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe membrii dele­gaţiei Partidului Comunist Român. In persoana dumneavoastră, noi sa­lutăm poporul României frăţeşti, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte societatea so­cialistă. Din toată inima dorim co­muniştilor români, tuturor oamenilor muncii din România noi realizăm­ in opera de construcţie socialistă, pen­tru înfăptuirea cu succes a sarcini­lor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In continuare, vorbitorul s-a refe­rit la succesele cu care colectivul uzinei a întimpinat cel de-al XXVII- lea Congres al P.C.U.S., evidenţiind aprobarea şi sprijinul unanim faţă de programul de accelerare a dez­voltării economice şi sociale a Uniu­nii Sovietice, definit în documentele congresului. Exprimînd satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Româ­nia, el a subliniat că aceasta se în­scrie ca o contribuţie la întărirea forţei socialismului, la afirmarea păcii în întreaga lume. A luat apoi cuvîntul Vladimir Mariskin, şef de brigadă la Secţia mecanică a uzinei. Cu sentimente de bucurie şi emoţie — a spus el — îndeplinesc o îndatorire de onoare a colectivului de oameni al muncii din uzina noastră, aceea de a saluta pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, de a transmite solilor din ţara frăţească salutul nostru sincer, muncitoresc. Cu mare interes — a arătat, în con­tinuare, vorbitorul — oamenii muncii din Moscova, întregul popor sovietic urmăresc realizările Republicii So­cialiste România pe calea dezvoltării economice şi sociale. El a evidenţiat, in acest sens, rodnicia colaborării economice româno-sovietice, expri­­mind urarea ca relaţiile de prietenie şi conlucrarea dintre ţările şi po­poarele noastre să cunoască o con­tinuă dezvoltare. Întimpinat cu entuziaste aplau­ze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia. Cuvîntarea a fost urmărită cu deosebită atenţie, fiind subliniată, in repetate rinduri, cu puternice aplauze. In încheiere, directorul general al uzinei, V. Scerbakov, a ex­primat calde mulţumiri tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu pentru înalta cinste făcută colectivului de oameni ai muncii de la Uzina „A 50-a ani­versare a U.R.S.S.“, pentru cuvintele de apreciere la adresa activităţii desfăşurate in această puternică ci­tadelă muncitorească, a rugat să se transmită, totodată, muncitorilor din România, întregului popor român, salutul frăţesc al muncitorilor uzi­nei, urări de noi succese în construc­ţia socialistă, în lupta pentru pace şi progres social. „ In semn de omagiu, directorul general al uzinei a înmînat tovară­şului Nicolae Ceauşescu macheta unui strung din ultima generaţie de maşini-unelte realizate in această unitate de vîrf a industriei mos­covite. Mitingul s-a Încheiat prin Into­narea „Internaţionalei“. Prin întreaga desfăşurare, vizita şi întilnirea cu oamenii muncii de la uzina de linii automate din Mos­cova s-au constituit intr-o puter­nică manifestare a prieteniei româ­no-sovietice, a dorinţei reciproc îm­părtăşite de dezvoltare continuă a conlucrării dintre ţările noastre, spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Cu prilejul prezenţei la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U. S. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vizitat Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Manifestări de aleasă stimă, de înaltă preţuire Imagine din timpul întilnirii cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate din Moscova PAGINA 3 Puternică angajare muncitorească pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii! (Urmare din pag. I) (lamentar al actualei etape de dez­voltare intensivă a economiei na­ţionale, care se circumscrie in cel mai înalt grad interesului general, major pe care îl avem cu toţii de a asigura creşterea mai puternică a avuţiei societăţii, a venitului naţio­nal şi crearea, pe această bază, de resurse noi cît mai mari pentru pro­gresul economic şi social al ţării. Evident, pentru creşterea produc­ţiei industriale şi sporirea mai ac­centuată a eficienţei economice, deo­sebit de important este ca în această lună să se treacă cu toată hotărirea la aplicarea efectivă în practică a programelor de măsuri elaborate în întreprinderi — pe baza criteriilor orientative aprobate de conducerea partidului — privind perfecţionarea organizării şi modernizarea proce­selor de producţie. Este o acţiune de mare însemnătate economică şi politică, a cărei primă etapă urmea­ză să se încheie pînă la sfîrşitul pri­mului semestru ; iată de ce desfă­şurarea ei în bune condiţii implică o intensă şi susţinută angajare a cadrelor de conducere, specialiştilor şi tuturor oamenilor muncii din în­treprinderi, centrale, ministere, in­stitute de cercetare şi inginerie teh­nologică, în vederea aplicării­ celor mai bune soluţii şi măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru ridicarea nive­lului tehnic şi tehnologic al fa­bricaţiei, in scopul valorificării la un nivel superior a potenţialu­lui tehnic, material şi uman exis­tent în unităţile industriale. Toc­mai de aceea, această amplă ac­ţiune trebuie să se desfăşoare pre­tutindeni, în toate unităţile, sub conducerea şi coordonarea nemijlo­cită a organelor şi organizaţiilor de partid ; ea trebuie să se concretize­ze, încă din această primă etapă, in realizarea unor importante creşteri ale producţiei, pe seama sporirii mai puternice a productivităţii mun­cii, în ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în diminua­rea substanţială a consumurilor ma­teriale şi energetice, a cheltuielilor de producţie in general. In întregul efort de muncă şi creaţie, de organizare pe care îl so­licită consolidarea şi amplificarea rezultatelor obţinute pină acum în realizarea planului pe acest an, sar­cini deosebit de importante revin or­ganelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere din între­prinderi, centrale şi ministere. In spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, ele au datoria să-şi îmbunătăţească sti­lul şi metodele de muncă, să-şi în­deplinească în cele mai bune condi­ţii rolul şi răspunderile pe care le au în organizarea şi conducerea în­tregii activităţi economice, integrîn­­du-se profund în munca şi viaţa fiecărui colectiv de întreprindere, să soluţioneze cu promptitudine şi răs­pundere toate problemele de care depinde îndeplinirea ritmică şi inte­grală a planului, să mobilizeze pu­ternic eforturile şi energiile crea­toare ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, astfel ca, in această lună, pretutindeni să se lu­creze la nivelul maxim al posibilită­ţilor, ca toate unităţile industriale să încheie primul trimestru al anu­lui cu rezultate cit mai bune. Angajaţi ferm in marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor cantitative şi ca­litative ale planului pe acest prim an al noului cincinal, comuniştii, toţi oamenii muncii din unităţile indus­triale sunt chemaţi să acţioneze cu dăruire, abnegaţie şi spirit de răs­pundere revoluţionar pentru ca fie­care zi din luna martie să fie cit mai rodnică, cît mai bogată în îm­pliniri. Cu conştiinţa clară că prin munca mereu mai spornică, de înal­tă calitate şi eficienţă a fiecăruia şi a tuturor sporeşte contribuţia fie­cărui colectiv de întreprindere la dezvoltarea dinamică şi intensivă a economiei naţionale, la creşterea avuţiei întregului popor, la progresul multilateral al patriei noastre so­cialiste.

Next