Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)

1986-07-01 / nr. 13640

SCâNTEIA — marţi 1 iulie 1986 Tovarăşului MILANKO RENOVIŢA Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Prezi­diului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, vă adre­sez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de succes in Îndeplinirea funcţiei de înaltă răspundere ce v-a fost încredinţată. Totodată, vă doresc dumneavoastră,­­Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor, tuturor comu­niştilor, oamenilor muncii din Iugoslavia prietenă succes deplin in Înfăp­tuirea hotăririlor adoptate de cel de-al XIII-lea Congres al partidului pen­tru edificarea societăţii socialiste in patria dumneavoastră. Dînd o înaltă apreciere relaţiilor tradiţionale româno-iugoslave. Îmi exprim convingerea că raporturile de prietenie şi colaborarea dintre Parti­dul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia vor cunoaşte o dezvoltare continuă, in interesul poporului român şi popoarelor iugoslave, al cauzei socialismului, colaborării internaţionale, securităţii şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului MOHAMED SIAD BARRE Secretar general al Partidului Socialist Revoluţionar Somalez, Preşedintele Republicii Democratice Somalia Cu prilejul Împlinirii a 10 ani de la constituirea Partidului Socialist Revoluţionar Somalez, vă adresez calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea dumneavoastră personală, pentru înfăp­tuirea obiectivelor partidului de dezvoltare a ţării pe calea progresului, in­dependenţei, egalităţii şi dreptăţii sociale, a prosperităţii. îmi exprim încrederea că relaţiile de colaborare prietenească dintre partidele şi ţările noastre vor continua să se dezvolte in interesul comun al popoarelor român şi somalez, al cauzei independenţei, colaborării, înţe­legerii şi păcii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Vizita oficială in ţara noastră a primului ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal Începerea convorbirilor oficiale Luni dimineaţa au început in Capitală convorbirile oficiale dintre primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, tovară­şul Constantin Dăscălescu, şi primul ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal. Cei doi prim-miniştri au procedat la o examinare aprofundată a sta­diului actual al relaţiilor bilaterale, îndeosebi pe plan economic, precum si a posibilităţilor de dezvoltare a acestora, in concordanţă cu hotări­­rile adoptate cu prilejul întilnirilor şi Înţelegerilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, şi Kenan Evren, preşedintele Republicii Turcia. In cadrul convorbirilor a fost sub­liniată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-turce în sectoare de impor­tanţă deosebită pentru progresul celor două ţări. S-a evidenţiat că posibilităţile de care dispun econo­miile României şi Turciei, avantajele ce decurg din apropierea lor geogra­fică permit amplificarea mai puter­nică a colaborării şi cooperării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice, diver­sificarea şi creşterea substanţială a schimburilor de mărfuri pe baze reciproc avantajoase, potrivit progra­melor de dezvoltare ale celor două ţări.. In acest sens, au fost examinate noi căi şi modalităţi pentru extin­derea conlucrării economice, a coope­rării industriale şi specializării in producţie pe termen lung, atit in domeniile în care există experienţă în conlucrarea bilaterală, cit şi in alte sfere de activitate. Au fost convenite măsuri în vederea reali­zării in Turcia, cu sprijinul şi asis­tenţa tehnică românească, a noi obiective în domeniile : petrochimic, energetic, minier, metalurgic, trans­porturilor, explorărilor geologice şi in alte sectoare de interes comun. S-a relevat, de asemenea, intere­sul celor două ţări pentru realizarea unor acţiuni de cooperare pe terţe Pieţe, atit in producţie, cit si in co­mercializarea unor produse. In cursul convorbirilor, desfăşura­te intr-un spirit constructiv, de sti­mă şi înţelegere, cei doi prim-mi­­nistri au efectuat un schimb de ve­deri asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. La convorbiri participă membri ai conducerii unor ministere şi institu­ţii centrale economice, consilieri şi experţi. Iau parte persoanele oficia­le care-l însoţesc pe primul ministru turc in vizita oficială în ţara noastră. De asemenea, participă ambasado­rul României la Ankara și ambasa­dorul Turciei la București. Depunerea unei Primul ministru al Republicii Tur­cia, Turgut Özal, a depus, luni dimi­neaţa, o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru liberta­tea poporului şi a patriei, pentru so­cialism. Au luat parte reprezentanţi ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, Minis­terului Apărării Naţionale, Consiliu- coroane de flori lui popular al municipiului Bucu­reşti. Au participat persoanele oficiale care 11 insoţesc pe primul ministru turc. După depunerea coroanei de flori s-a păstrat un moment de reculegere. La încheierea solemnităţii s-a vi­zitat rotonda monumentului. (Agerpres) In vizită la Întreprinderea de maşini grele Bucureşti Primul ministru al Republicii Tur­cia, Turgut Özal, a vizitat luni după­­amiază întreprinderea de maşini grele Bucureşti — unitate repre­zentativă a industriei noastre con­structoare de maşini. In această vizită, oaspetele a fost însoţit de Ioan Avram, ministrul energiei electrice, preşedintele părţii române in Comisia mixtă guverna­mentală de cooperare economică dintre Republica Socialistă România şi Republica Turcia. Au participat, de asemenea, per­soanele oficiale turce. Vizitarea celor mai importante Primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Constantin Dăscălescu, a oferit, luni, un dineu oficial in onoarea pri­mului ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal. Au participat prim viceprim-mi­­niştri,­ viceprim-miniştri ai guvernu­secţii de producţie a oferit oaspete­lui posibilitatea de a lua cunoştinţă de gama variată de utilaje energe­tice, produse de înaltă tehnicitate şi complexitate. Au fost relevate, de asemenea, posibilităţile extinderii conlucrării dintre ţările noastre in aceste sectoare in care România dis­pune de o bogată experienţă. La încheierea vizitei, semnind in cartea de onoare a unităţii, premie­rul turc a relevat că este impresio­nat de realizările României în aces­te domenii, a adresat felicitări colectivului şi i-a urat noi succese. (Agerpres) lui, miniştri, alte persoane oficiale. Au luat parte persoanele oficiale care-l însoţesc pe premierul turc in vizita oficială în ţara noastră. In timpul dineului, desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, cei doi prim-miniştri au rostit toasturi. Dineu oficial CARNET CULTURAL TULCEA. Sub genericul „Săptă­­mîna culturală a oraşului Sulina“, in cea mai estică localitate a ţării au avut loc ample manifestări cul­­tural-artistice : dezbateri, mese ro­tunde, intilniri ale cititorilor cu autorii unor cărţi recent apărute. La casa orăşenească de cultură au fost vernisate o expoziţie de foto­grafii sub genericul „Sulina în ulti­mele două decenii“ şi una de pictu­ră a artiştilor plastici amatori din judeţ. Formaţiile artistice din oraş, laureate ale Festivalului naţional „Cîntarea României“, au susţinut spectacole pentru oamenii muncii fruntaşi in producţie. (Neculai Amihulesei), IALOMIŢA. Muzeul judeţean la­ Idmiţa organizează atit la sediu, dar şi in întreprinderi şi instituţii, in licee, la casele de cultură şi că­minele culturale o gamă variată de acţiuni cultural-educative, în ultimele zile au avut loc expuneri cu temele : „Satul românesc — tradiţie şi actualitate“. „Personali­tăţi ialomiţene in cultura naţiona­lă“. ..Monumente istorice şi de ar­hitectură din judeţul Ialomiţa“. „Arta populară românească — iz­vor nesecat de inspiraţie pentru contemporani“. (Mihai Vişoiu). SUCEAVA. „Cartea — mijloc important de instruire si educare a maselor. Forme si metode folo­site pentru popularizarea şi difu­zarea cărţii social-politice, tehni­­co-ştiinţifice şi beletristice in rin­dul oamenilor muncii“ este ge­nericul sub care, la casa cărţii „Mihai Eminescu“ din Suceava şi la casa cărţii „Mihail Sadoveanu“ din Fălticeni, s-a desfăşurat un util schimb de experienţă al lucră­torilor din librăriile din judeţ. (Sava Bejinariu), BISTRIŢA-NASAUD. Sub gene­ricul „Imn vetrei străbune“, în peisajul de aleasă frumuseţe al parcului comunei Silivaşu de Cîm­­pie şi-au dat întilnire ansamblu­rile folclorice din mai multe loca­lităţi din zonă. La reuşita specta­colului şi-au mai dat concursul membrii tarafului din Sărmăşel şi dansatorii din localitatea Dimbu — ambele din judeţul Mureş. (Gh. Crişan), MARAMUREŞ. Cea de-a patra ediţie a colocviilor de cultură „Co­dicele de la Ieud“ a prilejuit orga­nizarea in cunoscuta comună ma­ramureşeană a unui complex de acţiuni cultural-educative, intre care întîlnirea fiilor satului, o dez­batere privind semnificaţia pentru limba română, istoria şi cultura noastră a codicelui şi un spectacol artistic. (Gheorghe Susa). VILCEA. Casa de cultură din comuna Bălceşti a găzduit o fruc­tuoasă întilnire a localnicilor cu reprezentanţi ai Filarmonicii şi Teatrului naţional din Craiova. Cu acest prilej, au fost susţinute două concerte-recţte pentru introducerea auditoriului in universul muzicii clasice şi contemporane româneşti, precum şi un spectacol cu piesa „Jocul de-a vacanţa“ de Mihail Se­bastian. (Ion Stanciu). SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CANADEI Doamnei JEANNE SAUVÉ Guvernatorul general al Canadei OTTAWA Ziua naţională a Canadei Îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, in numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru progresul şi prosperitatea poporului canadian prieten, îmi exprim încrederea că, in spiritul înţelegerilor convenite, se vor dez­volta şi adinei continuu relaţiile dintre România şi Canada, se va întări con­lucrarea pe arena internaţională, pentru o politică de pace, securitate şi în­ţelegere între naţiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TELE Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Con­stantin Dăscălescu, a trimis o te­legramă primului ministru al Cana­dei, Brian Mulroney, cu ocazia zilei naţionale, prin care îi adresează calde felicitări şi urări de noi succese Pentru poporul canadian, ziua de 1 iulie evocă evenimentul istoric al creării, in urmă cu aproape 120 de ani, a Confederaţiei canadiene. La 1 iulie 1867, provinciile Ontario, Quebec, New Brunswick şi Noua Scoţie se reuneau intr-un singur stat, această dată memorabilă fiind sărbătorită de atunci ca zi naţio­nală a Canadei. Canadienilor le place să-şi nu­mească patria „ţară a contrastelor“. Călătorul constată acest adevăr de îndată ce a făcut primii paşi pe imensul teritoriu canadian. Intre extremităţile acestui pămint, dan­telate de apele oceanelor Atlantic, Pacific şi Arctic, îşi dau parcă in­­tilnire toate formele de relief şi de vegetaţie. De-a lungul vremurilor pe aceste meleaguri au venit să se aşeze reprezentanţi a nu mai puţin de 60 de popoare, care au întregit prin obiceiurile şi tradiţiile lor ta­bloul multicolor şi variat al Cana­dei. Identificindu-se cu noua lor patrie, oamenii aceştia, muncind cu hărnicie şi pricepere, au reuşit si creeze o structuri economică diver­sificată. Cunoscută in trecut drept un „imperiu al lemnului", Canada face parte in prezent din rindul ţărilor puternic industrializate ale lumii. Ea este primul producător mondial de nichel, zinc, azbest, hirtie de ziar, al doilea de potasiu, molibden, argint şi uraniu, al treilea de aur, plumb şi gaze naturale, al patrulea de cupru, al şaselea de fier; 75 la sută din producţia de griu este des­tinată exportului. Toate aceste RAMA in activitate. In telegramă se expri­mă convingerea că relaţiile româno­­canadiene vor cunoaşte o dezvoltare continuă, in interesul celor două po­poare, al păcii şi colaborării intre toate naţiunile. , exemple pun in evidentă atit uria­şele resurse de care dispune Cana­da, dar şi priceperea acestui popor de a pune in valoare marile bogăţii ale solului şi subsolului. Cu toate că se află situate la mari distanţe geografice, România şi Canada au stabilit şi dezvoltă relaţii de fructuoasă prietenie şi colaborare, bazate pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, res­pectării independenţei şi suverani­tăţii naţionale, avantajului reciproc. Un moment de cea mai mare im­portantă in evoluţia bunelor ra­porturi dintre cele două ţări l-a reprezentat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efec­­tuat-o, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in aprilie 1985, in Canada, in cadrul dialogului la ni­vel inait româno-canadian a fost exprimată voinţa comună de a se conferi dimensiuni tot mai largi raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări, in acest scop fiind con­venite o serie de înţelegeri îndeo­sebi cu privire la extinderea co­laborării in domeniul energeticii nucleare, In acelaşi timp a fost pusă in evidentă hotărirea Româ­nie­i şi Canadei de a contribui, prin­­tr-o conlucrare tot mai strinsă, la promovarea destinderii şi încrede­rii, la soluţionarea problemelor complexe ce confruntă omenirea. Nu încape îndoială că extinderea şi adincirea continuă a relaţiilor romăno-canadiene corespunde pe deplin intereselor celor două po­poare, cauzei păcii şi securităţii in­ternaţionale. ZIUA NAŢIONALĂ A Republica Burundi, care marchea­ză astăzi cea de-a 24-a aniversare a proclamării independenţei sale, este una dintre cele mai mici ţări ale continentului african (suprafa­ţa : 27 834 kmp; populaţia: 3 700 000 locuitori). Principala ramură a eco­nomiei naţionale o constituie agri­cultura, care furnizează, datorită întinselor culturi de cafea, 80 la sută din devizele obţinute din export. In anii care au trecut de la apariţia sa pe harta politică a lu­mii, tinăra republică a depus efor­turi susţinute pentru lichidarea subdezvoltării moştenite din trecut şi valorificarea resurselor naturale în folosul propriu, reuşind să ob­ţină o serie de succese evidente. A avut loc reforma agrară, au fost create cooperative pentru exploa­tarea cafelei, s-a trecut la făurirea REPUBLICII BURUNDI unei industrii proprii. Astfel, lin­gă Bujumbura, capitala tării, a fost creată o platformă industria­lă, iar la 20 km distanţă de acest oraş a intrat in funcţiune cea mai mare centrală electrică construită pînă acum in Burundi. Intre România şi Burundi s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, care cunosc un curs ascendent. O contribuţie de impor­tanţă deosebită la ridicarea lor pe o treaptă superioară au adus-o convorbirile la cel mai inart nivel dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jean Baptiste Bagaza, care, prin acordurile şi înţelegerile convenite, au deschis rodnice perspective con­lucrării româno-burundeze, cores­punzător intereselor reciproce, ale cauze­i progresului şi înţelegerii internaţionale. Colonel JEAN BAPTISTE BAGAZA Preşedintele Uniunii pentru Progres Naţional, Preşedintele Republicii Burundi BUJUMBURA Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Burundi Îmi oferă prilejul să vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul burundez prieten. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare existente Intre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, in folosul si spre binele popoarelor român şi burundez, al cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII RUANDEZE General-maior JUVENAL HABYARIMANA Preşedinte Fondator al Mişcării Revoluţionare Naţionale pentru Dezvoltare Preşedintele Republicii Ruandeze KIGALI Cu prilejul aniversării proclamării independenţei de stat, ziua naţională a Republicii Ruandeze, vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări. Exprim convingerea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre parti­dele şi ţările noastre vor cunoaşte o tot mai largă dezvoltare, spre binele po­poarelor român şi ruandez, al păcii şi colaborării in lume. Vă doresc multă sănătate şi fericire personală, iar poporului ruandez prieten progres şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România „Ţara celor o mie de coline“ cum este adesea denumită, datorită re­liefului său frămîntat. Republica Ruandeză, care aniversează la 1 iulie 24 de ani de la proclamarea independenţei, se întinde pe o suprafaţă de 26 338 kmp, avind o populaţie de circa 4,7 milioane lo­cuitori, covirşitoarea majoritate lu­­crind în agricultură, sector ce asi­gură 65 la sută din totalul pro­dusului national brut. Se cultivă­­ cereale, manioc, ceai şi mai ales cafea. In anii care au trecut de la dobindirea independentei, poporul ruandez a depus eforturi pentru lichidarea moştenirii trecutului colonial, pentru dezvoltarea econo­mică şi socială de sine stătătoare. In acest sens, autorităţile de la Kigali au elaborat o serie de pla­nuri vizind construirea unor efec­tive in domeniile industriei, trans­porturilor, vieţii sociale. In actua­lul plan cincinal (1982—1986) a început valorificarea pe scară mai largă, în interesul naţional, a unor importante bogăţii ale subsolului. Intre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Ruandeză s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare, atit pe plan bilateral cit şi in probleme ale vieţii internationale. Amplifi­carea relaţiilor dintre cele două ţări, ca şi acordul comercial pe termen lung, care prevede creşte­rea volumului schimburilor econo­mice, creează un cadru adecvat pentru dezvoltarea in continuare a legăturilor româno-ruandeze, in interesul reciproc al cauzei păcii si colaborării internationale. v­remea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 iulie, ora 21 — 4 iulie, ora 21. In ţară . Vremea va fi schimbă­toare. Cerul va fi temporar noros. Pe alocuri, mai ales in zonele de deal şi de munte, vor cădea ploi ce vor avea şi caracter de aversă, insolite de des­carcări electrice. Vintul va sufla slab pină la moderat. Temperatura in creş­tere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, maximele intre 20 şi 30 de grade, mai ridicate in ultimele zile. Dimineaţa: In zone de depresiona­­re şi la munte, ceaţă slabă. In Bucu­reşti : Vreme schimbătoare. Cer varia­bil, cu innorări mai accentuate la Început, cind condiţiile atmosferice vor fi favorabile ploii sub formă de aversă. Vintul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 şi 15 grade, cele maxime intre 26 şi 29 de grade. 65 DE ANI DE IA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Dragi tovarăşi, In numele comuniştilor şi al întregului popor român vă adresăm dumneavoastră, comuniştilor şi poporului chinez prieten, felicitări cordiale şi cele mai bune urări cu pri­lejul celei de-a 65-a aniversări a creării Partidului Comu­nist Chinez. Continuator al glorioaselor tradiţii revoluţionare ale poporului, Partidul Comunist Chinez a organizat şi con­dus cu strălucire lupta maselor populare împotriva domi­naţiei imperialiste şi opresiunii feudale, pentru eliberare naţională şi socială, pentru răsturnarea vechii orinduiri şi instaurarea puterii populare. Victoria revoluţiei chine­ze şi trecerea la edificarea socialismului reprezintă un eveniment de însemnătate excepţională in Istoria multi­milenară a Chinei, care a deschis o eră nouă în viaţa în­tregii ţări, in destinele poporului chinez, a dat o puternică lovitură poziţiilor imperialismului in Asia şi în lume, aducind o contribuţie deosebită la schimbarea raportului mondial de forţe, cu profunde inm­uriri asupra luptei po­poarelor pentru libertate, independenţă naţională şi pro­gres social. Aplicind principiile socialismului ştiinţific la condiţiile concrete din China, Partidul Comunist Chinez a mobi­lizat şi călăuzit energiile poporului în înfăptuirea obiec­tivelor strategice ale revoluţiei şi construcţiei socialiste, pe calea unor profunde transformări înnoitoare în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Sub conducerea partidului, oamenii muncii au obţinut succese însemnate în dezvoltarea şi modernizarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Realizările Chinei populare in făurirea noii orinduiri, rolul său activ pe arena mondială reprezintă o contribuţie de mare importanţă la întărirea forţei şi prestigiului socialismului in lume, a păcii, secu­rităţii şi colaborării internaţionale. Comuniştii, poporul român dau o înaltă apreciere raporturilor de strinsă prietenie, solidaritate şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre popoarele şi ţările noastre, care s-au dez­voltat statornic, de-a lungul anilor, pe temelia trainică a stimei si respectului reciproc, a principiilor indepen­denţei si suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi, nea­mestecului in treburile interne şi întrajutorării tovără­şeşti. Partidul Comunist Român, poporul român vor face totul pentru ca, in strinsă conlucrare cu Partidul Comu­nist Chinez şi poporul chinez, să asigure dezvoltarea tot mai puternică, pe toate planurile, a tradiţionalelor relaţii prieteneşti, a colaborării şi cooperării rodnice româno­­chineze. in spiritul înţelegerilor convenite la cel mai Înalt nivel, in interesul popoarelor român si chinez, al cauzei generale a socialismului şi păcii. De ziua glorioasei aniversări, vă dorim, dragi tovarăşi, dumneavoastră, comuniştilor şi poporului frate chinez, noi şi mari succese in realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, stabilite de cel de-al XII-lea Congres şi Conferinţa Naţională ale partidului, in întreaga operă de edificare socialistă a patriei, in lupta pentru progres şi pace în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Un moment de seamă în viaţa comuniştilor, a poporului chinez prieten La 1 iulie, comuniştii, oamenii muncii chinezi aniversează un eveni­ment de excepţională însemnătate in istoria multimilenară a Chinei : îm­plinirea a 65 de ani de la crearea Partidului Comunist Chinez. Perioa­da celor şase decenii şi jumătate care au trecut de atunci este o pe­rioadă în care poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, a străbătut un drum glorios de lup­tă. Exponent fidel al năzuinţelor şi intereselor fundamentale ale po­porului, continuator al bogatelor tra­diţii revoluţionare ale acestuia. Par­tidul Comunist Chinez a organizat şi condus lupta antiimperialistă şi antifeudală, a ridicat masele şi le-a călăuzit în marile bătălii purtate îm­potriva cotropitorilor străini, pentru eliberarea naţională şi socială, pen­tru înfăptuirea revoluţiei socialiste. Crearea Partidului Comunist Chi­nez a avut loc în condiţiile specifice ale ascuţirii contradicţiilor sociale generate de opresiunea feudală şi agravate ca urmare a dominaţiei im­perialiste, care transformase ţara in­tr-o semicolonie. Pe acest fundal avea să se producă o creştere a avin­­tului revoluţionar, stimulat de răs­­pindirea ideilor marxist-leniniste, impunindu-se cu acuitate constituirea unui partid al clasei muncitoare, ca­pabil să unească sutele de milioane de oameni ai muncii si să-i conducă in luptă. Acest moment istoric s-a petrecut la 1 iulie 1921, la Shanghai, unde reprezentanţi ai grupurilor marxiste din diferite provincii ale tării au adoptat hotărirea întemeierii P.C. Chinez, organizatorul luptelor revoluţionare şi al tuturor izbînzilor ce aveau să schimbe radical destine­le Chinei, eveniment avînd totodată ample reverberaţii asupra întregii dezvoltări mondiale, încă de la crearea sa. Partidul Co­munist Chinez a fost inspiratorul şi conducătorul tuturor bătăliilor de clasă purtate de muncitorii şi ţăranii chinezi. El a fost făuritorul Armatei populare de eliberare, care s-a aco­perit de glorie in cursul luptelor pentru eliberarea tării, înscriind pa­gini de epopee in timpul „Marşului cel lung“, pe fronturile de luptă îm­potriva imperialismului japonez care cotropise China, îndelungata luptă de eliberare naţională şi socială a fost încununată de victoria de la 1 octombrie 1949, prin proclamarea Republicii Populare Chineze, mar­­cind triumful revoluţiei şi trecerea la construcţia noii orinduiri, socia­liste pe pămintul Chinei. Pe drumul deschis de Marea Revoluţie Socialis­tă din Octombrie, victoria revoluţiei populare in China a dat o puternică lovitură poziţiilor imperialismului in Asia şi in întreaga lume, a contri­buit într-o măsură deosebită la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial, exercitind o profundă inm­urire asupra luptei revoluţionare a popoarelor pentru înlăturarea do­minaţiei străine, pentru libertate, in­dependenţă naţională şi progres so­cial. In noile condiţii, devenit liber si stăpin in propria ţară, poporul chi­nez, sub conducerea partidului său comunist, şi-a mobilizat energiile creatoare pentru înlăturarea grelei moşteniri a trecutului, pentru edifi­carea unei vieţi noi. Aplicind in mod creator adevărurile generale ale so­cialismului ştiinţific la realităţile concrete din China, P.C. Chinez a călăuzit eforturile maselor munci­toare spre înfăptuirea unor profun­de prefaceri revoluţionare in toate domeniile vieţii economice şi sociale. Sunt bine cunoscute in întreaga lume realizările remarcabile ale harnicu­lui şi talentatului popor chinez în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, in ridicarea bu­năstării sale materiale şi spirituale. Poporul român urmăreşte cu inte­res şi caldă simpatie realizările de seamă ale poporului chinez prieten in opera de construcţie socialistă, in­tensa activitate desfăşurată pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor celui de-al XII-lea Congres al P.C. Chinez şi ale Conferinţei­­ Naţionale a partidului, desfăşurată anul trecut, a programului menit să asigure transformarea Chinei intr-un puter­nic stat socialist, cu­ industrie, agri­cultură şi ştiinţă moderne, cu un ni­vel de trai tot mai ridicat. Marile realizări ale R.P. Chineze, alături de realizările celorlalte ţări socialiste, reprezintă o contribuţie de deosebită Însemnătate la afirmarea superiori­tăţii socialismului, la creşterea forţei şi influenţei sale in lume. Aniversarea de astăzi constituie pentru comuniştii români, pentru în­tregul nostru popor un fericit prilej de a da expresie înaltei preţuiri pe care o acordă legăturile de caldă prietenie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Co­munist Chinez, dintre ţările şi po­poarele noastre. Sunt legături trai­nice, statornicite intre două partide, intre două popoare situate la mare distanţă geografică, dar apropiate­ prin idealuri de luptă, prin preocu­pări si aspiraţii. Comuniştii români şi-au manifestat activ simpatia şi solidaritatea internaţională cu lupta comuniştilor chinezi pentru înlătu­rarea dominaţiei străine şi cucerirea libertăţii. Cu deosebită bucurie a sa­lutat poporul român victoria revolu­ţiei şi proclamarea Republicii Popu­lare Chineze, raporturile româno­­chineze dobindind o temelie şi mai puternică in noile condiţii, liantul lor constituindu-l comunitatea de orinduire, ţelurile comune ale socia­lismului şi comunismului. Factorul dinamizator al dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-chineze l-au constituit şi il constituie legăturile dintre forţele politice conducătoare ale celor două ţări — Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Este bine cunoscut rolul determinant pe care l-au avut de-a lungul anilor întâlni­rile şi convorbirile, de la Bucureşti şi Beijing, dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. Un eveniment de cea mai mare în­semnătate in evoluţia relaţiilor ro­mâno-chineze l-a reprezentat vizita oficială de prietenie întreprinsă in toamna anului trecut de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu. in R.P. Chi­neză, hotăririle adoptate cu acest prilej deschizînd noi perspective pentru dezvoltarea, la un nivel su­perior, a colaborării în diverse do­menii de activitate. In acest sens, ca o expresie a hotărârii comune de a valorifica posibilităţile pe care le oferă economiile României și Chinei in plină dezvoltare, au fost semnate Acordul dintre guvernele celor două ţări privind dezvoltarea relaţiilor e­­conomice bilaterale în anii 1986— 1990, Acordul de lungă durată pri­vind schimburile de mărfuri, pre­cum şi alte înţelegeri de natură sa determine impulsionarea conlucrării reciproc avantajoase. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Sun­tem convinşi că dezvoltarea continuă a prieteniei, solidarităţii şi conlucră­rii româno-chineze, valorificarea tot mai largă a noilor posibilităţi exis­tente pentru extinderea şi amplifica­rea schimburilor economice, a coope­rării in producţie reprezintă o con­tribuţie de seamă la accelerarea pro­gresului material şi spiritual al celor două ţări, la creşterea bunăstării po­poarelor noastre, servind, in acelaşi timp, cauzei generale a construcţiei socialismului in ţările noastre, a so­cialismului in general, a progresului ti păcit in lume“. Trăinicia relaţiilor româno-chineze este dată de faptul că ele s-au clădit pe temelia principiilor socia­lismului, ale deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neameste­cului in treburile interne, avantaju­lui reciproc şi întrajutorării tovără­şeşti — principii care le-au făcut să se afirme tot mai pregnant, cores­punzător intereselor construcţiei so­cialiste in ţările noastre. Este cunoscut că, la rindul său. Partidul Comunist Chinez dă o Înaltă apreciere poziţiei consecvente a partidului nostru în favoarea dez­voltării relaţiilor româno-chineze, politicii sale statornice, profund principiale, privind întărirea unită­ţii ţărilor socialiste. Tovarăşul Hu Yaobang, secretarul general al C.C. al P.C. Chinez, declara in acest sens: „China nu va uita acele ţări şi po­poare care ne-au simpatizat şi ne-au sprijinit revoluţia şi construcţia, care ne-au ajutat şi ne-au sprijinit in momentele grele. România se nu­mără tocmai printre aceste ţări. Po­porul chinez consideră sprijinul şi prietenia dumneavoastră drept cel mai ales şi cel mai de preţ lucru din lume“. Paralel cu dezvoltarea colaborării in opera de construcţie socialistă, România şi China conlucrează pe arena internaţională, militind activ pentru înfăptuirea dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, pentru asigurarea păcii, pentru afir­marea cauzei libertăţii şi indepen­denţei tuturor popoarelor, pentru înfăptuirea unei noi ordini econo­mice internaţionale, a unei lumi mai bune şi mai drepte. La gloriosu­l jubileu al P.C. Chinez, comuniştii, întregul nostru popor adresează comuniştilor, poporului chinez prieten un cald salut, împreu­nă cu urarea sinceră de noi şi mari succese in edificarea socialistă a pa­triei lor, reafirmindu-şi totodată con­vingerea că relaţiile de prietenie, so­lidaritate şi colaborare româno-chi­neze se vor dezvolta şi mai puternic, spre binele reciproc al cauzei gene­rale a socialismului şi păcii. INFORMAŢII SPORTIVE FOTBAL. Echipa Argentinei a ciştigat titlul mondial. La Ciudad de Mexico s-a disputat duminică finala campionatului mondial de fotbal intre formaţiile Argentinei şi R. F. Germania. Meciul s-a înche­iat cu scorul de 3—2 (1—0) în favoa­rea fotbaliştilor argentinieni. ★ Declaraţii după finala campiona­tului mondial : Carlos Bilardo (an­trenorul Argentinei) : „Toţi cei 22 de jucători argentinieni au dovedit o pregătire fizică şi psihică exem­plară, aceasta fiind cheia victoriei. Pentru fotbalul argentinian cuceri­rea titlului este un lucru deosebit de important, dar nu trebuie să ne culcăm pe lauri, pentru că şcoala europeană, din care eu m-am inspi­rat, va încerca, fără îndoială, să-şi ia revanşa peste patru ani, în Ita­lia" . Franz Beckenbauer (antrenorul R.F. Germania) : „Vreau, in primul rind, să felicit echipa Argentinei. Ea merită această «Cupă Mondială». Suntem­ mîndri de performanţa rea­lizată şi cred că merităm locul secund. Cred că am greşit in prima repriză făcind un joc de aşteptare, iar apoi prin faptul că am apelat prea mult la jocul la ofsaid“. Diego Mara­dona (căpitanul echipei Argentinei) : „Sunt extrem de fericit şi de mindru de această victorie. Astăzi mă simt campion mondial, şi nu cel mai bun jucător din lume, cum nu încetează unii să repete. Dedic acest succes tuturor tinerilor argentinieni, tineri­lor din lumea întreagă“. In cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele F.I.F.A., Joao Have­­lange, a apărat sistemul de departa­jare prin lovituri de la 11 m, după prelungiri, apreciind că este vorba de o manieră pur sportivă de a de­cide un învingător, ceea ce nu este cazul, de pildă, in situaţia recurgerii la tragerea la sorţi. • Dintre cele patru semifinaliste, Argentina a prezentat echipa cea mai tinără, cu o medie de virstă de 27,09 ani, in timp ce R.F. Germania a avut media cea mai ridicată — 28,4 ani. In lotul de 22 de jucători argentinieni, doar şapte au 30 de ani sau mai mult, adversarii lor din semifinale, jucătorii belgieni, numă­rând nouă astfel de membri ai lotu­lui. Media de virstă a lotului fran­cez este de 28,1 ani, iar cel al Belgiei are o medie de 27,5 ani. • Organizatorii Campionatului mondial au anunţat că in timpul desfăşurării competiţiei, Mexicul a fost vizitat de 45 000 de turişti, cu mult mai puţin decit estimările ini­ţiale. Conform acestora, se sconta pe circa 120 000 de vizitatori, dar se pare că preţurile foarte mari de la ho­teluri i-au făcut pe străini să se gindească de două ori înainte de a pleca în Mexic. BASCHET. Campionatul diviziei A la baschet masculin s-a încheiat cu victoria echipei Steaua Bucureşti, care cucereşte pentru a 17-a oară titlul de campioană. Pe locurile următoare in clasamentul final s-au situat formaţiile Dinamo Bucureşti, Rapid, ICED, Farul Constanţa şi Dinamo Oradea. In ultima zi a turneului final, desfăşurat In sala Rapid din Capi­tală, baschetbaliştii de la Steaua au întrecut cu scorul de 100—96 (48—56) formaţia Dinamo Bucureşti. , CANOTAJ. Pe lacul Pantelimon din Capitală s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a „Regatei Bucureşti" la canotaj academic, la care au parti­cipat concurenţi din cinci ţări : Bulgaria, R.P. Chineză, Polonia, U.R.S.S. şi România. întrecerile au fost dominate de sportivii români, învingători in toate probele dispu­tate. In proba feminină de schit simplu pe primul loc s-a clasat Marioara Popescu, cu timpul de 8’00”01/100, urmată de Maria Sava — 8T1”55/100. Vîslaşeie românce au mai ciştigat probele de 4 plus 1 rame, 2 vîsle, 2 rame, 4 vîsle şi 8 plus 1. In concursul masculin, Dragos Neagu si-a adjudecat victoria in proba de schit simplu, cu 7’57”78/100, fiind urmat de Dorel Năstase — 8’05”87/100 şi Rumen Aleksiev (Bul­garia) 8’28”86/100. ATLETISM. La Piteşti, in cadrul concursului republican de atletism „Cupa federaţiei", Doina Melinte a terminat învingătoare în cursa fe­minină de 1 500 m, cu timpul de 3’59”25/100, fiind urmată de Elena Fidatov — 4’03”92/100 și Margareta Keszeg — 4’04”49/100. Proba de sări­tură în lungime a fost ciştigată de Vali Ionescu, cu rezultatul de 7,10 m, iar in proba de aruncarea discului pe primul loc s-a situat Daniela Costian — 66,74 m. HANDBAL. In continuarea tur­neului pe care-1 întreprinde in ţara noastră, selecţionata feminină de handbal a R.P. Chineze a evoluat la Tg. Mureş in compania formaţiei locale, Mureşul IMATEX. Partida s-a încheiat cu scorul de 28—27 (16—13) in favoarea handbalistelor din R.P. Chineză. tv 20,00 Telejurnal 20,20 Actualitatea In economie 20,30 Teatru TV (color). „De joi pină duminică“, de Rodica, Padina. Premieră pe ţară. Cu : Diana Lu­­pescu, Vladimir Găitan, Ileana Predescu, Corado Negreanu, Do­rina Done, Angela Ioan, Dan Tu­­faru, Daniel Tomescu şi copiii Mihai Voicu şi Cătălin Oprişan. Regia artistică : Domniţa Mun­­teanu 21,30 Telejurnal 22:00 închiderea programului PAGINA 3

Next