Scînteia, noiembrie 1986 (Anul 55, nr. 13746-13772)

1986-11-01 / nr. 13746

SCINTEIA — simbata 1 noiembrie 1986 PROGRAMELE SPECIALE DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII ^­­ înfăptuite riguros, în toate judeţele, în toate unităţile! ! Certitudini, dar şi unele nepotriviri intre principii şi practică în acţiunea­ ­ de organizare o cerinţă de mare însemnătate pentru creş­terea puternică a producţiei agricole - subli­niată cu pregnanţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la Congresul al lll-lea al ţărănimii — o constituie trecerea la înfăptuirea programelor speciale adoptate la începutul acestui an, privind dez­voltarea şi modernizarea diferitelor sectoare ale producţiei agricole. Unul din aceste programe, elaborate din iniţiativa şi sub directa îndruma­re a tovarăşilui Nicolae Ceauşescu, se referă la organizarea teritoriului şi creşterea fertili­tăţii solurilor în perioada 1986-1990. In fapt, este vorba de două acţiuni distincte, dar care se întrepătrund organic. Organizarea teritoriu­lui şi a asolamentelor pe unităţi agricole şi ferme determină crearea unui cadru adecvat aplicării în mod unitar a complexului de mă­suri agropedoameliorative specifice în scopul creşterii fertilităţii solurilor. Este cit se poate de evident că, datorită di­versităţii mari a condiţiilor din fiecare zonă, or­ganizarea teritoriului unităţilor agricole reprezin­­ t teritoriului că o activitate tehnico-economică deosebit de complexă. Obiectivele ei esenţiale constau in asigurarea folosirii raţionale şi depline a în­tregului fond funciar, a creşterii producţiei agri­cole şi desfăşurarea optimă a proceselor de pro­ducţie corespunzător condiţiilor naturale şi eco­­nomico-sociale specifice. Deosebita importanţă a acestei acţiuni rezidă şi din faptul că orga­nizarea teritoriului, in curs de desfăşurare, tre­buie să aibă un caracter definitiv. Orice mo­dificări ulterioare sunt de natură să deregleze întregul mecanism privind organizarea activită­ţii productive în unităţile agricole. Acesta este elementul ce evidenţiază pregnant marea răs­pundere ce revine acum colectivelor de specia­lişti de la judeţe pentru stabilirea celor mai corecte soluţii, fundamentate ştiinţific, care să permită rezolvarea definitivă a tuturor proble­melor ce vizează organizarea teritoriului dintr-o unitate­ sau alta. Direcţia de specialitate din Ministerul Agri­culturii a întocmit un îndrumător tehnic pen- i asolamentelor tru activitatea de organizare a teritoriului şi asolamentelor in unităţile agricole socialiste. Acesta reprezintă un instrument de lucru util pentru colectivele de specialişti de la judeţe­­însărcinate cu rezolvarea organizării teritoriului. Dar oricit de complex ar fi un asemenea în­drumător, el nu poate cuprinde în totalitate problematica largă, de mare diversitate a aces­tei activităţi. Aici intervine rolul creator al spe­cialiştilor însărcinaţi cu această acţiune, de a găsi cele mai bune soluţii fiecărei situaţii parti­culare. Cum a demarat această acţiune ? Ce proble­me sunt de soluţionat pentru ca organizarea te­ritoriului şi a asolamentelor - lucrare eşalo­nată pe parcursul a cinci ani - să se desfă­şoare in cele mai bune condiţii ? In legătură cu aceste aspecte, publicăm opinii ale unor specialişti din producţie şi de la organele agri­cole judeţene, consemnate cu prilejul unei „mese rotunde", organizată de redacţie, în judeţul Argeş. Redacţia : Concret, ce rezultate s-au obţinut pină acum In acţiunea de organizare a teritoriului 7 CONSTANTIN GIURGEA, direc­torul Oficiului judeţean de cadastru şi organizarea teritoriului . Mai in­­tii sunt necesare citeva precizări. Ca­racteristică pentru judeţul Argeş este marea diversitate a formelor de re­lief. Avem trei zone distincte : de şes, colinară şi de deal şi montană. Aceasta impune ca organizarea teri­toriului să se facă diferenţiat după specificul fiecărei zone. Problemele cele mai complexe le avem în zona de şes a judeţului, care cuprinde 150 178 hectare teren agricol, din care terenul arabil reprezintă 134 293 hectare. Important este că în aplicarea Programului actual de or­ganizare a teritoriului nu pornim de la zero. In perioada 1970—1884, în două etape, s-au efectuat unele lu­crări de organizare a teritoriului, care au avut ca efect parcelarea în­tregii zone de şes a judeţului în sole mici şi mijlocii, în total 1103 sole, cu o­ mărime medie de 80—120 hec­tare, ceea ce corespunde dimensiu­nilor stabilite in program. Tot in a­­ceastă perioadă, pe o lungime de 555 km au fost amenajate drumuri de exploatare agricolă raţionale, ca limite între sole, în afara limitelor naturale. Drumurile au fost echipate cu toate lucrările necesare — po­­­deţe, canale, canale marginale şi bombament pentru scurgerea ape-­­lor, multe fiind pietruite, căpătând astfel un caracter definitiv, păstrînd acest cadru care corespunde cerin­ţelor cuprinse în Programul de or­ganizare a teritoriului, în anul 1985 am început acţiunea de organizare a teritoriului şi asolamentelor la nivel de fermă, în sole mici şi mijlocii, în perioada 1986—1990 avem de în­tocmit asemenea proiecte pentru 107 unităţi agricole de stat şi coopera­tiste, din care la 20 de unităţi tre­buie să finalizăm lucrările în anul 1988. Redacţia : Care este etapa imediat următoare in elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului 7 CONSTANTIN TAMAGA, director cu producţia vegetală la direcţia a­­gricolă judeţeană . Urmează poate cea mai importantă verigă, anume stabilirea tipului optim de asola­­ment, în măsură să asigure folosirea deplină a resurselor de fond fun­ciar, creşterea producţiei, concomi­tent cu sporirea fertilităţii solurilor. Se poate afirma că stabilitatea orga­nizării teritoriului şi, în ultimă in­stanţă, eficienţa întregii acţiuni, de­pind de stabilirea unui asolament adecvat condiţiilor specifice de sol. Or, în judeţul Argeş, unde terenu­rile arabile sunt formate în marea lor majoritate din soluri podzolice, rezultatele cercetării ştiinţifice, dar şi practica multor unităţi agricole au dovedit că singurul asolament viabil este acela de patru sau şase ani cu solă amelioratoare cultivată cu plan­te leguminoase perene. Din păcate însă, acum, cînd avem sarcina de a face o organizare ştiinţifică a terito­riului, care să aibă un caracter defi­nitiv, din cauza unor factori limita­tivi sîntem în situaţia de a nu pu­tea rezolva favorabil introducerea asolamentelor specifice terenurilor podzolice, care constituie o verigă de bază a întregii acţiuni. Redacţia : Se pare că este o afir­maţie fără acoperire, In îndrumăto­rul tehnic elaborat de Ministerul Agriculturii se arată in mod expres că organizarea teritoriului arabil in asolamente trebuie să asigure creş­terea capacităţii de producţie a pă­­mintului, ameliorarea solurilor slab productive (cum este şi podzolul — n.n.), prevenirea degradării ete. Cu alte cuvinte, specialiştii au mină li­beră să aleagă tipul de asolament care să răspundă acestor cerinţe. CONSTANTIN TAMAGA : Aceste precizări metodologice de principiu, foarte importante şi bine venite sunt însă, cel puţin deocamdată, in con­tradicţie cu realitatea. Structura ac­tuală a culturilor şi, în mod deose­bit prinderea ridicată a unor. ..cul­turi in această­ structură, nu permit aplicarea asolamentului­ specific so­iurilor podzolice. NANU DOBRIN, înginerul-şef al consiliului unic agroindustrial Cos­­teşti : In consiliul nostru, din cauza ponderii ridicate a cerealelor păioa­­se în structura culturilor — 55 la sută din suprafaţă, şi a terenurilor reduse, de numai 3,5 la sută, repar­tizate bazei furajere, singurul asola­ment pe care-l putem aplica pentru a evita monocultura de griu este cel de 8 ani, fără solă amelioratoare. Dar şi in acest caz suntem­ obligaţi să semănăm suprafeţe mari cu griu după griu în anul intii şi doi, cu toate consecinţele ce decurg de aici. VASILE DUŢA, directorul general al direcţiei agricole judeţene . Situa­ţia din consiliul unic agroindustrial Costeşti este valabilă pentru toată zona de şes a judeţului. Intrucît ce­realele păioase deţin o pondere la judeţ de 60 la sută din structura culturilor, sîntem obligaţi ca pe 60—70 la sută din suprafaţă să fo­losim o rotaţie simplă, neindicată. Din această cauză, in mod obişnuit 35—40 la sută din suprafaţă se cul­tivă cu griu după griu unul sau mai mulţi ani la rind. Consecinţele nu au întârziat să apară. Monocultura a proliferat unii dăunători deosebit de periculoşi. Numai pentru comba­terea unuia dintre aceşti dăunători a trebuit să cheltuim în acest an peste 20 milioane lei. Şi aceasta numai din cauza lipsei unui asola­ment adecvat. Redacţia : Cum poate fi rezolvată problema introducerii asolamentului specific pe solurile podzolice ? NICOLAE PETRESCU, preşedin­tele consiliului unic agroindustrial Costeşti . Soluţia este cit se poate de simplă. Reducind intr-o anumită proporţie ponderea cerealelor păioa­se şi mărind corespunzător suprafa­ţa cultivată cu plante leguminoase perene. In felul acesta putem intro­duce asolamentul de şase ani cu solă amelioratoare, care ar rezolva foar­te multe probleme. Pentru a înlătu­ra orice îngrijorare privind reduce­rea suprafeţei de cereale păioase, trebuie să precizez că prin aceasta producţia totală de cereale păioase ce o avem de realizat nu va scădea, ci, dimpotrivă, va creşte substanţial datorită efectului ameliorator al le­guminoaselor perene, care determină sporirea fertilităţii podzolului. NANU DOBRIN : Avem in acest sens calcule. Iată o variantă. Supra­faţa de cereale păioase scade cu 9 la sută şi creşte corespunzător aceea cultivată cu leguminoase perene. In acest caz, intr-un singur an, mai exact in anul doi de cultură al tri­foiului, nu se obţine o producţie to­­tală, de­ griu de 1 502, tone (calcula­tă pe baza producţiei medii planifi­cată la hectar), corespunzător dimi­nuării suprafeţei cu 9 la sută. In anul următor însă, prin cultivarea griului după trifoi, luînd în calcul un spor de producţie de numai 800 kg la hectar, spor depăşit cu mult la Staţiunea de cercetări agricole Albota, se obţine o producţie totală de 3 616 tone, dar de pe o supra­faţă cu 9 la sută mai mică. Acest spor de producţie se obţine apoi an de an, ca efect al solei ameliora­­toare. Comparând cele două cifre concluzia se impune de la sine. VASILE DUŢA : Dincolo de spo­rul de producţie realizat pe baza a­­cestui tip de asolament suit de re­ţinut efectele binefăcătoare ale solei amelioratoare care se manifestă pe multiple planuri. In primul rind, îm­bogăţeşte conţinutul de azot din sol cu circa 150 kg în substanţă activă la hectar şi, apoi afinează solul în profunzime şi-i reface structura. Altfel spus, leguminoasele perene, obligatorii pe terenurile podzolice, produc energie, In loc de a consuma pentru a obţine aceleaşi efecte prin diferite lucrări costisitoare. Nu mai puţin important este şi faptul că in felul acesta se rezolvă definitiv asi­/ CÎTEVA OPINII DESPRE PROBLEMELE SPECIFICE PODZOLULUI gurarea unei baze furajere îndestu­lătoare, de cea mai bună calitate. Desigur, acţiunea de organizare a teritoriului şi a asolamentelor, mai cu seamă sub aspectul soluţionării la­turilor calitative, se află în faza da început. Pentru momentul de faţă însă cerinţa practică este ca orga­nele competente să creeze condiţiile care să ne permită să adoptăm cele mai corecte soluţii. In cazul organi­zării asolamentelor sunt necesare unele schimbări în structura şi pon­derea culturilor, la sensul creşterii cu 5—6 m­ii hectare a suprafeţei cu plante tehnice şi cu 10 000—12 000 hectare a suprafeţei cu leguminoasa perene pentru sămintă, care au o mare căutare la export. Or, tocmai în acest domeniu, al producerii se­minţelor mici, dacă în urmă doar cu ciţiva ani tara noastră era exporta­toare, acum sîntem deficitari. Iată de ce, introducerea asolamentelor cu solă amelioratoare cultivată cu le­guminoase perena pentru sămintă vine in sprijinul realizării sarcinii trasate Ministerului Agriculturii pri­vind extinderea producerii de se­minţe mici, si in primul rind pentru leguminoasele perene furajere, de mare valoare nutritivă. In cazul acesta cultivarea de leguminoase perene in asolament se poate da ca indicator de plan, ceea ce ar consti­tui rezolvarea problemei. Iar in ju­deţul Argeş se justifică din toate punctele de vedere, cultivarea mai ales a trifoiului pentru ameliorarea podzolului. Mai mult, In judeţ există o bună experienţă în acest sens, ceea ce dă garanţia realizării producţiilor de seminţe stabilite ; de asemenea, cîştigul pe linia ameliorării podzo­­lului ar fi imens. Acestea sunt con­diţii obligatorii pentru introdu­cerea asolamentului specific pe te­renurile podzolice. De altfel, acesta aspecte privind căile de ameliorare şi punere în valoare deplină a solu­rilor podzolice au fost dezbătute pe larg şi in paginile ziarului „Scin­­teia", şi multe lucruri noi nu mai sunt de spus. Avantajele asolamen­tului cu solă amelioratoare cultivată cu leguminoase perene pentru sâ­­mînţă sunt incontestabile, demonstra­te de cercetarea ştiinţifică şi de practica multor unităţi agricole. Toc­mai de aceea, acum, cînd avem sar­cina de a înfăptui un program de asemenea amploare şi importanţă, cum este organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor in pe­rioada 1986—1990, consider nimerit ca forurile în drept să ia măsurile ce se impun pentru ca această lu­crare să se poată realiza în cele mai bune condiţii, potrivit specificului fiecărei zone. Dincolo de particularităţile privind organizarea propriu-zisă a teri­toriului, determinate de specificitatea proprie fiecărei zone, aspectele aduse in discuţie de participanţii la „masa rotundă", referitoare la mo­dalităţile concrete de organizare a asolamentelor adecvate pe terenu­rile podzolice sunt comune pentru un areal mult mai întins. Şi aceasta deoarece, în ţara noastră, solurile podzolice şi alte soluri acide ocupă peste două milioane de hectare, care, evident, trebuie tratate diferit. Tocmai de aceea, într-un număr viitor al ziarului, vom aduce punctul de vedere al unor specialişti şi cadre cu munci de răspundere din cercetare şi de la organele agricole centrale. Aurel PAPACIUC, Gheorghe CÎRSTEA (Urmare din pag. I) cupi a reieşit, din dezbateri navei, încă din acest an, şi ducerea tovarăşei academici­lor inginer Elena Ceauşescu tivele institutelor centrai­tăţilor Ho­st.ivit.if cupi a reieşit, din dezbaterile ple­narei, încă din acest an, sub con­ducerea tovarăşei academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu, colec­tivele institutelor centrale, uni­tăţilor de cercetare ştiinţifică, in­ginerie tehnologică, proiectare şi producţie, cadrele didactice din în­­văţămîntul superior, mobilizîndu-şi întreaga capacitate creativă, au do­­bindit succese importante pentru îndeplinirea exemplară a planului, pentru încheierea cu rezultate cit mai bune a acestui prim an al ac­tualului cincinal. In acest an au fost introduse în producţie peste 900 de tehnologii noi şi moderniza­te, iar prin introducerea in fabri­caţie a unor produse de nivel teh­nic ridicat, pentru export şi nevoi­le interne, s-a asigurat înnoirea producţiei industriei prelucrătoare în proporţie de 15 la sută. Un rol hotăritor în obţinerea acestor re­zultate a avut acţiunea iniţiată de conducerea partidului pentru per­fecţionarea organizării şi moderni­zarea proceselor de producţie, care a cuprins practic toate sectoarele de activitate şi a mobilizat întrea­ga forţă creativă din cercetare şi invăţămîntul superior, mase largi de oameni ai muncii din producţie. Subliniind rezultatele bune obţi­nute în domeniile cercetării si in­­vătămintului, plenara a scos în e­­videnţă si unele neajunsuri şi ne­­impliniri. S-a arătat, de pildă, că în anumite sectoare s-au înregis­trat o serie de restanţe în asimila­rea de noi produse şi în promova­rea tehnologiilor moderne , în­­ u­­nele locuri au fost introduse în fa­bricaţie produse cu performanţe necorespunzătoare şi costuri ridi­cate; în proiectarea investiţiilor se admit încă soluţii care nu se ridi­că la nivelul exigenţelor actuale, se folosesc materiale scumpe, se a­­plică tehnologii depăşite. De ase­menea, acţiunea de tipizare şi nor­mare este rămasă în urmă, ceea ce a dus la efecte negative asupra eficienţei producţiei. Toate aceste aspecte s-au aflat in centrul dez­baterilor­ plenarei, insistindu-se asupra perfecţionării muncii si eli­minării tuturor neajunsurilor, pentru găsirea şi stabilirea unor măsuri ferme în vederea îndepli­nirii in cele mai bune condiţii a planului tehnic. Parcurgem în momentul de faţă o etapă deosebit de importantă pen­tru realizarea cu succes a obiecti­velor Programului partidului. Ac­tualul cincinal reprezintă — asa cum s-a subliniat şi in actuala ple­nară — o perioadă ce trebuie să se distingă prin intensificarea efortu­rilor in toate domeniile, prin munca neobosită a întregului popor, a specialiştilor din do­meniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice, din învăţămintul de toate gradele, în vederea transpu­nerii in viată a programelor de dezvoltare stabilite de Congresul al XlII-lea, a celorlalte obiective strategice ale dezvoltării multila­terale a patriei noastre. In acest sens, este cit se poate de limpede faptul că înfăptuirea dezideratului de trecere de la dezvoltarea exten­sivă la cea intensivă in industrie ca si realizarea noii revoluţii agra­re vizează in mod direct activita­tea de cercetare ştiinţifică, activi­tate care este necesar să cunoască o mobilizare tot mai puternică, să fie orientată nemijlocit către re­zolvarea eficientă, rapidă, la nive­lul cerinţelor mondiale, a proble­melor concrete ale producţiei, ale economiei naţionale. Astfel, reali­zarea programului vizind asigura­rea în tot mai mare măsură a ne­cesarului de energie din resurse proprii necesită, pe lingă creşterea producţiei de cărbune, petrol şi gaze, pe lingă valorificarea la ma­ximum a potenţialului hidroener­getic, intensificarea cercetărilor noilor surse de energie, ca şi a ce­lor destinate reducerii continue a consumului de energie şi combus­tibil. Probleme similare se pun şi în cazul dezvoltării mai puternice a bazei de materii prime, dezvol­tării activităţii de cercetare geo­logică, valorificării tuturor resurse­lor de care dispunem. Realizarea de noi materiale cu caracteristici superioare reprezintă un alt obiec­tiv care se înscrie, pe aceeași li­nie, in ansamblul de sarcini care stau în fata cercetării stiintifice si tehnologice, ca de altfel si reduce­rea consumurilor materiale, recu­perarea si refolosirea materialelor, pieselor, subansamblelor. Creşterea calităţii si nivelului tehnic al produselor, creşterea pro­ductivităţii muncii — asigurindu-se 57 la sută din creşterea planifica­tă a acestui important indicator numai pe baza progresului tehnic, a automatizării, electronizării şi robotizării producţiei — reprezin­tă, la rindul lor, direcţii importan­te, mobilizatoare în care trebuie să se îndrepte atenţia cercetării ştiin­ţifice şi tehnologice. Aşa cum s-a subliniat in impor­tanta cuvîntare a tovarăşei Elena Ceauşescu, un domeniu deosebit în care cercetarea ştiinţifică trebuie să se implice tot mai activ îl con­stituie agricultura, problemele com­plexe privind producţia vegetală şi animală, creşterea potenţialului productiv al pămintului. O atenţie sporită va trebui, tot­odată, să se acorde ştiinţelor eco­nomice şi sociale, orientării mai ferme a acestora spre problemele legate de perfecţionarea activităţii economice şi aplicarea mecanismu­lui economico-financiar, întărirea autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, cit şi asupra acelora ce au în vedere asigurarea stării de sănătate a poporului, protecţiei mediului înconjurător, creşterii ca­lităţii vieţii. A fost subliniată, încă o dată, necesitatea de a se îmbina mai strâns activitatea dintre cer­cetarea aplicativă şi cercetarea fun­damentală pentru a putea spori aportul ştiinţei naţionale atit la înfăptuirea obiectivelor cincinalului 1986—1990, cit şi la asigurarea re­zervei de soluţii tehnice necesare dezvoltării economico-sociale a ţă­rii pe perioada următoare, la îmbo­găţirea tezaurului de cunoaştere universală. Cercetarea ştiinţifică românească, angajată în prezent in realizarea a peste 700 de obiective de cercetare si dezvoltare econo­mică internaţională, va participa activ şi va dezvolta pe multiple planuri cooperarea tehnico-ştiin­­ţifică cu alte state, la realizarea unui mare număr , de acţiuni cu­prinse în Programul complex de colaborare tehnico-ştiinţifică în cadrul C.A.E.R. pină in anul 2000. Intr-o organică legătură cu pro­blemele dezvoltării economico-so­­ciale, cu ştiinţa şi producţia, învă­­ţămîntului de toate gradele îi re­vin sarcini deosebit de mari în în­făptuirea obiectivelor cincinalului 1986—1990 şi în perspectivă. „Dez­voltarea intensivă a economiei, re­voluţia in domeniul ştiinţei şi teh­nicii nu se pot înfăptui fără o nouă revoluţie în nivelul de formare a cadrelor, a specialiştilor din toate domeniile“, s-a subliniat în­cuvin­­tarea tovarăşei Elena Ceauşescu. Evident, în această privinţă, în­­văţâmintului ii revine un rol de cea mai mare însemnătate. Ţara noastră dispune astăzi de un in­­vâţămint modern, întemeiat pe o concepţie unitară, ştiinţific funda­mentată, care poate aduce o con­tribuţie esenţială la formarea spe­cialiştilor de înaltă calificare, pre­cum şi ,la reciclarea şi policalifi­carea personalului muncitor, pro­ces de importanţă esenţială pen­tru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. O da­torie de onoare a şcolii a fost şi rămine, aşa cum s-a relevat şi în lucrările plenarei, educaţia revo­luţionară, profund ştiinţifică şi larg umanistă a tinerelor generaţii. Invăţămîntul are, de asemenea, datoria de a contribui la formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, comunistă, educat in spiritul dragostei faţă de muncă, de dreptate şi echitate socială, de respect şi apărare a avuţiei naţio­nale, în concordanţă cu valorile şi idealurile profund umaniste cărora le sunt subordonate ştiinţa şi şcoa­la este cum nu se poate mai fi­rească noua iniţiativă de pace a României, a preşedintelui ei, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, con­cretizată in hotărirea de reducere unilaterală, cu 5 la sută, încă din cursul acestui an, a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare ale ţârii noastre. Iată de ce parti­cipanţii la plenară şi-au ma­nifestat totala adeziune la politica externă a partidului şi statului nostru, deplina aprobare şi înalta preţuire faţă de strălucitele iniţia­tive, acţiuni şi demersuri întreprin­se de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe arena mondială — vibrante chemări la raţiune şi responsabili­tate, la acţiuni ferme şi imediate pentru apărarea păcii, bunul cel mai de preţ al omenirii. In „Ape­lul pentru dezarmare şi pace in Europa si în lume“, pe care plena­ra Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului l-a adresat savan­ţilor, cercetătorilor, intelectualilor de pretutindeni, precum şi condu­cerilor de stat, guvernelor, tuturor oamenilor politici este exprimată cu putere voinţa unanimă a oame­nilor de ştiinţă din ţara noastră, a slujitorilor şcolii de a-şi uni efortu­rile d­in cadrul Comitetului naţio­nal român ..Oamenii de ştiinţă şi pacea“, condus de către tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu d­in lupta pentru pace, pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare, şi in primul rind pentru dezarmarea nucleară, de a nu permite ca rezultatele cunoaş­terii să fie utilizate in scopuri dis­tructive, pentru a face să dispară cumplitul spectru al unei distru­geri totale şi definitive a vieţii pe Pămint. .Pătrunşi, deopotrivă, ■ de senti­mentul înflăcărat al mindriei pa­triotice, de simţămintul înaltei responsabilităţi faţă de partid, faţă de intregul popor. Oamenii de ştiinţă, cadrele didactice, toţi lucrătorii din domeniul cercetării şi invăţămintului sunt hotăriţi şi pe mai departe — aşa cum se sub­liniază in telegrama adresată de participanţii la plenară secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să participe tot mai activ la dez­voltarea multilaterală a patriei, cu convingerea nestrămutată că munca rodnică, neobosită, creaţia ştiinţifică, învăţătura constituie imense bogăţii naţionale, adevă­­raţi factori revoluţionari, în măsu­ră să adauge noi valori societăţii, să contribuie la fundamentarea unui mod nou, superior, de exis­tenţă individuală şi colectivă, la ridicarea României pe trepte tot mai inalte de progres şi civilizaţie socialistă. Stiinta si învăţămintu! - puternici factori ai progresului economico-social al patriei PAGINA 3 Combinatul siderurgic de la Galaţi. Laminorul de tablă groasă nr. 7 - loc de unde ţara primeşte laminatele atât de necesare economiei naţionale Foto : Ageflorca PRODUCTIVITATE ÎNALTA, EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ -prin perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei întreprinderea de armături indus­triale din fontă şi oţel Zalău asigură necesităţile interne de armături pen­tru echipamente energetice şi na­vale, instalaţii petrochimice, centrale nuclearo-electrice, precum şi armă­turi de uz general. Totodată, o bună parte din produsele realizate aici sunt destinate exportului in nume­roase ţări din Europa, America şi Asia. IN PRIM-PLANUL PREOCUPĂ­RILOR - TRANSPUNEREA RI­GUROASA IN PRACTICA A INDI­CAŢIILOR CONDUCERII PARTI­DULUI. Eşalonat pe două etape, programul de modernizare a pro­ducţiei la această întreprindere eta­lon pe ramură, avînd drept scop dublarea productivităţii muncii in actualul cincinal, a demarat cu bune rezultate, existând toate premisele ca, la sfirşitul anului 1988, ampla acţiune de modernizare să fie, in linii generale, încheiată. „ In acest an am avut deosebita cinste de a fi vizitaţi din nou de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului. Aprecie­rile făcute cu acest prilej, indicaţiile deosebit de preţioase pe care le-am primit au mobilizat şi mai mult co­lectivul nostru pentru realizarea unor produse de o Înaltă calitate şi competitivitate , ne-a spus ing. Pompiliu Tămaş, directorul Între­prinderii. „Trebuie să deveniţi o uzină de prim rang nu numai in ţară, dar şi în Europa şi aveţi aceas­tă posibilitate“ — au fost cuvintele secretarului general al partidului rostite la intilnirea cu oamenii mun­cii din întreprindere şi aş dori să subliniez faptul că ele reprezintă in prezent ţelul nostru pentru care mi­lităm şi vom milita neabătut pa toate căile. • Multe din măsurile cuprinse In prima etapă a programului de mo­dernizare au si fost transpuse in practică. Efectul acestora, precum si cel al măsurilor aflate in curs de aplicare in actualul trimestru vor permite sporirea cu II la sută a pro­ductivității muncii in cursul anului curent. Printre măsurile materiali­zate sau aflate în curs de aplicare, o deosebită importanţă au cele re­feritoare la modernizarea turnăto­riei de oţel, mecanizarea montării robinetelor, perfecţionarea tehnolo­giei de execuţie la prelucrări meca­nice prin proiectarea şi executarea în întreprindere a unor dispozitive speciale, îmbunătăţirea funcţionării maşinilor-agregat, mecanizarea trans­portului intern, modernizarea tehno­logiilor de formare în atelierul de fontă (prin care coeficientul de scoa­tere a metalului creşte cu 12 la sută), mecanizarea alimentării ghilotinei s.a. Trebuie menţionat că In Întreprin­dere există o stare de spirit anga­­jantă, profund revoluţionară privind traducerea in viaţă a măsurilor da modernizare. Bunăoară, în secţia tur­nătorie II, prin reproiectarea mode­lelor, cutiilor de miez şi prin ampla­sarea modelelor pe placă, producti­vitatea muncii s-a dublat, ajungînd de la 3—4 tone pe schimb la 6—7 tone, ba chiar și la opt tone. Coefi­cientul de scoatere a pieselor tur­nate a crescut de la 35—40 la sută la 50—60 la sută. Tot aici a fost rea­lizată o bandă de cauciuc cu separa­tor electromagnetic, care preia — mecanizat — materialele pină la în­cărcarea autobasculantei. Pină acum, această activitate o făceau 6 munci­tori pe schimb. Totodată, a fost pusă la punct tehnologia de curăţire au­tomată a ramelor, operaţiune reali­zată, înainte, de 4 muncitori pe schimb. AUTOUTILAREA — CALE ESEN­ȚIALA DE ASIGURARE A MIJ­LOACELOR TEHNICE PENTRU MODERNIZAREA PRODUCȚIEI. Sectorul de autoutilaje din cadrul întreprinderii, profilat pe realizarea de maşini-unelte, în cooperare cu institute de proiectare de profil, și-a orientat eforturile spre dotarea sec­ţiilor cu maşini-unelte specializate pe producţia de armături, îmbună­tăţirile aduse maşinilor-unelte din dotare, precum şi tehnologiile ela­borate după concepţie proprie au in vedere, cu deosebire, creşterea pro­ductivităţii muncii fie prin reali­zarea concomitentă a mai multor operaţii de către o maşină, fie prin La Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău polideservirea maşinilor-agregat. De exemplu, prin adoptarea unor dispo­zitive realizate in întreprindere, ale­­zarea si filetarea fitingurilor se efectuează concomitent. — Nu de mult a fost Introdus in fabricaţie un produs nou, destinat exportului, pentru realizarea căruia a fost organizată o linie de fabri­caţie care execută mecanizat co­darea şi spălarea armăturilor — ne-a spus ing. Ştefan Zah, şeful atelie­rului nr. 2 de proiectare. Un singur om deserveşte trei maşini de acest fel. Urmarea : nu numai două luni se realizează — la aceste repere — Întreaga producţie a anului 1984. ci să reţinem că produsele la care ne referim sunt de nivel tehnic mon­dial. Realizatorii liniei : colectivul de proiectare şi secţia mecano-ener­­getică. Şi pot fi date multe asemenea exemple. Operaţiile de strunjire co­nică şi alezare, de pildă, se execută simultan pe maşini specializate. Trei utilaje sunt deservite de un singur muncitor. La reperul respectiv, pro­ductivitatea a crescut de 5—6 ori. Realizatorii maşinii, printre care Va­ier Crişan şi Kovács Paul, au toate motivele să fie mîndri de ceea ce a ieşit din miinile lor. In secţia me­­cano-energetică , remarcăm o ma­şină pentru prelucrat flanşe desti­nate unor parteneri străini. — Am aflat că sinteţi autorul acestei maşini realizate prin auto­­dotare. Ce avantaje prezintă in ac­tivitatea de prelucrare ? — Productivitatea a crescut de trei ori, ne spune Iosif Belea, şeful sec­ţiei. In loc de un vagon de flanşe într-o lună producem trei vagoane. După cum se observă, a fost finali­zată şi cea de-a doua maşină de acest fel, perfecţionată faţă de cea dinţii. TOATE PRODUSELE — LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV ŞI DE FIABILITATE. Probarea armături­lor fabricate, dat fiind faptul că acestea trebuie să fie montate şi să funcţioneze fără cea mai mică eroare in echipamente energetice, petrochimice s.a. are o deosebită importanţă in ansamblul produc­ţiei. Ca atare, tot prin autodotare au fost realizate standurile combinate pentru probe pneumatice şi hidrau­lice. A fost mecanizată, de aseme­nea, operaţia de lăcuire a inelelor de etanşare in corpuri şi la organele de obturare. Mecanizarea operaţiei a dus la triplarea productivităţii mun­cii­ la această fază de fabricaţie, con­comitent cu reducerea efortului fi­zic al muncitorilor. Prin automati­zarea procesului de execuţie a ine­lelor de etanşare din alamă, pe un strung normal se efectuează, succe­siv, mai multe operaţii, potrivit unei programări prealabile. In general, o preocupare de bază a colectivului de proiectanţi, ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori din secţiile de prelucrare o reprezintă adaptarea maşinilor universale pentru efec­tuarea de operaţii specializate, po­trivit cerinţelor specifice ale­ fabrica­­ţiei de armături. Au fost organizate linii tehnologi­ce integrate pentru producerea robi­­neţilor cu cei din fontă destinaţi, exportului, precum şi pentru reali­zarea flanşelor, sporind în acest fel atit productivitatea, cit şi nivelul calitativ al produselor. Eficienţa măsurilor la care ne-am referit este dovedită de realizările „la zi“ ale colectivului întreprin­derii : 30,6 milioane lei prod­ucţie­­marfă suplimentară, depăşindu-se prevederile cu 37 976 bucăţi armături din fontă şi 15 236 bucăţi armături din oţel. In acelaşi timp, cheltuie­lile planificate la 1 000 lei producţie­­marfă au fost reduse cu 11,2 lei, fapt care a influenţat pozitiv asupra beneficiului, sarcinile la acest indi­cator fiind depăşite cu 26 milioane lei. Tot ca urmare a măsurilor în­treprinse pentru sporirea producti­vităţii muncii, a îmbunătăţirii per­formanţelor tehnico-calitative ale produselor, a utilizării superioare a materiilor prime şi materialelor, o tonă de armături din oţel se valori­fică, in anul 1986, cu 16 000 lei mai eficient decit anul trecut. — Măsurile ce vizează a doua etapă de modernizare sunt îndrăz­neţe, dar şi deosebit de eficiente, in sensul că vor permite schimbarea radicală a fluxurilor de fabricaţie — ne-a spus directorul întreprinderii. Printre altele, ne-am propus să in­troducem linii automate de formare­­turnare, precum şi cuptoare cu ran­damente sporite, să dotăm secţiile de prelucrări mecanice cu linii de transfer şi celule flexibile. In scopul reducerii efortului fizic al oameni­lor şi sporirii productivităţii am pre­văzut dotarea cu roboţi pentru de­servirea ciocanelor matritoare, pre­lucrarea unor repere pe celulă flexi­bilă cu manipulare robotizată. Sunt numai citeva din acţiunile Întreprinse si preocupările în pers­pectivă ale colectivului întreprinderii din Zalău in domeniul perfecţionării organizării şi al modernizării pro­ducţiei menite să asigure dublarea productivităţii muncii in actualul cincinal. Eugen TÉGLÁS corespondentul „Scînteii*

Next