Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)
1987-06-10 / nr. 13934
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 934 Miercuri 10 iunie 1987 6 PAGINI - 50 BANI IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC SEXEAL C.C. AL PROBLEMELE PLANULUI-PROBLEME ALE RĂSPUNDERII MUNCITOREŞTI S-a spus in repetate rînduri şi practica a confirmat pe deplin că problemele producţiei materiale, problemele realizării planului trebuie să fie rezolvate la faţa locului, in secţiile şi atelierele de fabricaţie, pe şantiere şi in uzine, acolo unde efectiv se hotărăşte soarta producţiei. Orice hîrtie, orice program de măsuri se dovedesc utile si eficiente numai atunci cînd se regăsesc in activitatea practică, atunci cînd determină in mod concret rezolvarea unor probleme ale producţiei. Cu aceeaşi claritate si consecvenţă, conducerea partidului a subliniat că centralele industriale sunt şi trebuie să se considere cu adevărat titulare de plan, adică răspunzătoare deopotrivă de modul cum se fundamentează indicatorii de plan, de modul in care se acţionează pentru asigurarea bazei tehnico-materiale necesare îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, precum şi de modul in care se realizează efectiv producţia, in strinsă corelare cu interesele majore ale economiei. Pornind de la aceste exigenţe, de la aceste cerinţe, trebuie abordate problemele complexe ale răspunderii fiecărui om al muncii, ale fiecărui colectiv faţă de realizarea ritmică, integrală a planului la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi. Aşa cum s-a apreciat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in luna mai au fost obţinute unele rezultate bune in îndeplinirea indicatorilor de plan, realizările pe ansamblu fiind superioare celor înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, în acelaşi timp s-a subliniat că o serie de întreprinderi, centrale şi ministere nu au acţionat cu toată fermitatea pentru înfăptuirea ritmică, integrală a planului, pentru înlăturarea lipsurilor manifestate în activitatea economică şi din această cauză realizările obţinute nu s-au situat la nivelul prevederilor, al posibilităţilor existente. La o analiză atentă a cauzelor care au determinat această situaţie, se ajunge la un element comun, esenţial în desfăşurarea întregului mecanism productiv : răspunderea în muncă, de la muncitor la director şi de aici la conducerile centralelor si ministerelor. Avem in vedere nu o răspundere teoretică, de principiu, ci o răspundere concretă, o răspundere a faptelor, materializată intr-o atitudine activă, eficientă pentru soluționarea promptă, efectivă a absolut tuturor problemelor de care depinde realizarea planului. Trebuie bine înţeles că răspunderea în muncă porneşte de la felul cum se fundamentează indicatorii de plan, de la asigurarea bazei materiale a producţiei şi merge pînă la expedierea produselor finite, pină la urmărirea parametrilor lor de funcţionare in perioadele de garanţie. Nimic, nici un amănunt al producţiei nu trebuie neglijat sau rezolvat superficial, prin simpla aşezare a unor cifre pe hirtie ori prin transmiterea unor repartiţii de materiale fără acoperire. Problemele planului nu sunt numai problemele locului de muncă. Ele sunt in primul rind probleme de concepţie, ale centralelor şi ministerelor, probleme care trebuie soluţionate in mod unitar la nivelul întregii economii. Planul trebuie corelat în ansamblul lui, la toti indicatoriifizici şi valorici, prin dimensionarea exactă a sarcinilor în funcţie de capacităţi şi resurse, de posibilităţile reale ale ramurilor aşazis conducătoare, furnizoare de materii prime şi materiale, de energie şi combustibili, astfel incit să se elimine orice neconcordanţă. Ţinînd seama de aceste imperative ale răspunderii în muncă, de la muncitor la director și pînă la ministru, de sarcinile ce revin fiecărui colectiv de oameni ai muncii în lumina obiectivelor stabilite de Comitetul Politic Executiv. ..Scinteia“ iși propune să abordeze ,într-o suită de anchete problemele majore ale realizării planului. In grupajul de azi ne vom referi la producţia de rulmenţi. Azi, despre PRODUCŢIA DE RULMENŢI BRAŞOV Din partea centralei se aşteaptă un ajutor ca între buni vecini In biroul directorului tehnic al întreprinderii de rulmenţi din Braşov urmărim un grafic aparte, in care sunt trecute zeci şi zeci de comenzi urgente ale unor beneficiari din ţară, unele chiar pentru produse care nici nu s-au omologat încă. Se fac calcule, se programează capacităţile de producţie, se caută tot felul de soluţii pentru a se putea satisface în cit mai bune condiţii cererile primite. Ce concluzii desprindem numai din descifrarea acestui grafic ? In primul rînd, că rulmenţii fabricaţi la Braşov sînt foarte solicitaţi. In al doilea rînd, că întreprinderea, concomitent cu onorarea obligaţiilor contractuale, caută să satisfacă şi cererile suplimentare. In al treilea rînd, faptul că aici, la Braşov, există o stare de permanentă mobilizare pentru onorarea în cât mai bune condiţii a obligaţiilor contractuale şi a cererilor suplimentare. Este un mod matur de a privi problemele producţiei, care ar trebui să constituie un exemplu demn de urmat. Şi totuşi, la Braşov există încă probleme în realizarea planului de producţie la unele sortimente de rulmenţi. Cum se explică aceste rămineri în urmă ? Practic, restanţele s-au acumulat în prima lună a anului, cînd s-au întîmplat o serie de greutăţi în alimentarea cu energie. De atunci, colectivul întreprinderii face eforturi deosebite pentru recuperarea restanţelor si, intr-o anumită măsură, a şi reuşit acest lucru. Totuşi, după cum ne-a precizat tovarăşul Stelian Bilici, directorul comercial al unităţii, nivelul producţiei realizate putea fi mai mare dacă se asigurau, potrivit contractelor încheiate, toate materialele necesare. Or, ce se constată? După cinci luni, combinatul gălăţean a acumulat o importantă restanţă de benzi şi laminate la rece. Totodată, întreprinderea de maşini electrice Bucureşti nu a livrat în totalitate motoarele contractate pentru convertizoarele de medie frec(Continuare în pag. a 111-a) La întreprinderea de rulmenţi din Alexandria Foto : Sandu Cristian ATRIBUŢIILE DEPUTATULUI — atribuţii de bază in sistemul democraţiei socialiste Constituie o realitate că orice domeniu de muncă este supus unei permanente îmbunătăţiri. Lupta pentru continua perfecţionare, ca şi pentru autoperfecţionare constituie o relitate a vieţii şi, în acelaşi timp, un teren principal de afirmare a spiritului revoluţionar. In acest context se cuvin privite şi aspectele mai mult sau mai puţin critice rezultate din analiza desfăşurării unor sesiuni de consiliu popular. Chiar dacă ele nu sunt definitorii pentru activitatea consiliului popular in cauză (respectiv al sectorului 2 din Capitală), la exemplul căruia ne-am oprit — consiliu ce are merite incontestabile, de numeroase ori evidenţiate — prezenţa unor aspecte de formalism, fie spora- ----------------------dice, fie mai puţin sporadice, nu poate fi ignorată. Recent, am asistat la una din sesiunile (a Xll-a) consiliului popular amintit. Tema principală — analiza respectării legalităţii. S-au pregătit şi prezentat mai multe materiale care ar fi oferit o bază consistentă pentru dezbateri. Sub imperiul importantei temei, au fost invitaţi mulţi, chiar foarte mulţi activişti obşteşti din unităţile şi cartierele sectorului, numărul acestora depăşind cam de cinci ori numărul deputaţilor. Acest „public“ numeros — termenul nu e folosit intimplător — s-a dovedit mai exigent (se poate citi şi mai „nerăbdător“) faţă de desfăşurarea dezbaterilor decit se sconta şi cuvenea. După un timp, asistenta a început să solicite „filmul !... filmul !...“. Pentru că era anunţat şi un foarte bun documentar de propagandă juridică, carea stîrnit un legitim interes. Fireşte, buna intenţie de a organiza, simultan cu sesiunea deputaţilor, şi o acţiune educativă de masă se cerea completată cu o grijă specială pentru a nu se impieta cu nimic asupra desfăşurării sesiunii. Pentru că sesiunea deputaţilor este, trebuie să fie, forul viu, dinamic, responsabil, de dezbatere a tuturor problemelor locale, prin ea capătă contur organizatoric experienţa şi iniţiativa maselor şi tot in cadrul ei se cristalizează spiritul răspunderii majore faţă de interesele obşteşti, spirit ce trebuie transmis — prin deputaţi şi prin activ — în rîndul maselor. Or, in cazul amintit s-a Întâmplat invers. Acţiunea educativă a captivat atenţia celor prezenţi, reducîndu-se timpul principalei acţiuni, incit o parte dintre participanţii înscrişi la dezbateri nici nu au mai apucat să ia cuvîntul. Bineînţeles, foarte frecvent, în diferite ocazii, nu este posibil — şi nimeni nu revendică pretenţia — ca dezbaterile să se lungească la nesfîrşit. Democraţia noastră este democraţia faptelor, a concreteţei — iar aceasta trebuie să se reflecte nu atît şi nu numai asupra numărului, ci şi a calităţii, a conţinutului intervenţiilor. Or, în vreme ce unii participanţi — preşedintele comitetului sindicatelor din sector, preşedinta sindicatului de la întreprinderea „Electronica“, vicepreşedinta judecătoriei, directorul adjunct al întreprinderii de alimentaţie publică — s-au referit concret la aspecte de real interes şi folos pentru analiza efectuată de sesiune, ca şi pentru larga categorie a celor ce participau in calitate de invitaţi, alţi vorbitori au cantonat în generalităţi şi expuneri abstracte, irosind timpul şi obosind lumea. O reprezentantă a învăţămîntului descoperise că „sistemele de norme juridice apar ca factori circumstanţiali ai acţiunii ce influenţează atitudinile şi deciziile, scopurile şi aspiraţiile tuturor“, iar factorii educaţionali... „pun în lumină necesitatea unui filtru normativ al tuturor conduitelor individuale, dezvoltă motivaţii intr-un sistem de convingeri şi atitudini“. Idei corecte în esenţa lor, dar abstracte, înecate intr-un limbaj pretenţios şi pedant, de un ermetism căutat. Ce ar fi dorit, în schimb, să pună în discuţie persoanele care ---------------------- nu au putut lua cuvîntul ? Unul voia să ridice anumite aspecte concrete din activitatea echipelor de control al oamenilor muncii, altul să semnaleze un aspect legat de ordinea publică şi conduita civilizată... Contribuţii neîndoielnic utile şi interesante. Dar nu numai nerăbdarea auditoriului de a vedea filmul documentar, adăugată risipei de vorbe a unor opinenţi au creat criza de timp care a scurtat dezbaterile sesiunii a Xll-a. Multe, foarte multe minute s-au consumat şi de această dată — ca şi la alte sesiuni — prin expunerea orală a tuturor rapoartelor, proiectelor de hotărîre şi a celorlalte documente supuse dezbaterii. Este o măsură menită să garanteze buna informare a participanţilor, măsură aplicată cu stricteţe la consiliul popular al sectorului. Dar buna informare a deputaţilor poate fi obţi- Sergiu ANDON (Continuare în pag. a V-a) O PREZENȚĂ NEDORITĂ IA UNELE SESIUNI ALE CONSILIILOR POPULARE - FORMALISMUL Consultaţie în sprijinul convorbirilor recapitulative din învățămîntul politico -ideologic de partid SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE IN PAGINA A IV-A ...Erau frumoase şi demne de toată lauda realizările prezentate sobru şi „statistic“ de dr. ing. Vasile Popa : in 18 săli de clasă învaţă 1 041 de elevi, care dispun de 29 cabinete şi laboratoare, mobilier modern, funcţional, fermă didactică, sector horticol şi zootehnic, colecţie ampelografică (3 ha) cu 88 de soiuri de viţă de vie, colecţie de căpşun cu 50 de soiuri, colecţie floricolă, livadă, pepinieră. Şi incă, adăposturi moderne pentru creşterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, iepuri, nutrii, tractoare, maşini şi utilaje agricole, indispensabile, fireşte, meseriei de „ţăran“. Şi încă, numai în ultimii patru ani Liceul agroindustrial din Şimleu Silvaniei şi-a îmbogăţit baza materială cu un inventar de aproape 5 milioane de lei, din care 70 la sută prin autodotare. Iată cifre care, adăugate celorlalte, "rotunjesc un bilanţ consistent, demn de laudă. Aşa cum este firesc. Aşa cum era de aşteptat să aflăm şi să intîlnim intr-un modern liceu agroindustrial din zilele noastre. Neaşteptată, surprinzătoare a fost aici altă intîlnire. Care n-a încăput nicicum in bilanţul sobru şi „statistic" al însoţitorului nostru. Intram, aşadar, în clasa a Xll-a B. Goală, la prima vedere, sala se umplu pe nesimţite de foşnetul melodios al unei mări vegetale. Părea că, nevăzute, clapele unui pian erau atinse de degete sensibile ca petalele florilor , pe un perete, alb ca zăpada, întămindu-i zimbetul etern, cintau versurile unui mare poet, Nichita Stănescu ! „Din punctul de vedere al aerului, / soarele-i un aer plin de păsări, / aripă in aripă zbătind. / Oamenii sunt păsări nemaiintilnite, / cu aripile crescute inlăuntric, care bat, plutind, pianină, / intr-un aer mai curat — care e gindul !“ — iată ce metafore purificau aerul nobil al acelei clase agricole, aer pe care-l respiră, zi de zi, tot anul, tinerii ei locuitori, viitorii țărani, mecanizatori, agronomi, horticultori. Cu o oră mai tirziu — intraseră în „muncile de primăvară“ — i-am văzut cum işi bateau coasele, cum îşi smulgeau cămăşile de pe trupurile albe de „suavi lungani“, cum începeau să aştearnă la pamint, intr-un elan primăvăratic, prima iarbă a acestui an, pentru iarna care va veni. Şi am revăzut, atunci, zimbetul şi imaginile, manuscrisele şi versurile din clasă scăpărind in acest „aer mai curat — care e gindul“ : „A te sprijini pe propriul tău pămint / cind eşti sămintă, cînd iarna I îşi lichefiază oasele ei albe şi lungi / şi primăvara te ridică /.../ Dar mai înainte de toate, / noi sintem seminţele, noi sintem / cei văzuţi din toate părţile deodată, / ca şi cum am locui de-a dreptul intr-un ochi / sau un cimp, pe care-n loc de iarbă / cresc priviri — şi noi cu noi înşine / deodată, duri, aproape metalici, Irosim firele...“. In ce bilanţ statistic încape oare această memorabilă „intîlnire“ de la Liceul agroindustrial din Şimleu Silvaniei ? Ne-am dat seama că, in nobila misiune de a-i învăţa pe tineri să iubească pămîntul cu toate ale lui, profesorii acestui liceu şi-au luat ca aliaţi, pe lingă atît de necesarele tractoare şi unelte agricole, pe lingă extrem de utilele colecţii horticole, floricole şi celelalte dotări, cîteva „utilaje“ în absenţa cărora roadele muncii lor ar fi infinit mai sărace : lumina, şi căldura, şi frumuseţea, şi adevărul, şi prospeţimea inepuizabile, veşnic vii pe care operele marilor scriitori le raspândesc asupra minţii şi sufletului tinerilor lor contemporani din toate timpurile. Sensul adine umanist al acestui invătămînt de „specialitate“ işi are rădăcina departe în timp, dar aproape în spaţiu : liceul este, străjuit, la intrare, de , impunătorul bust al marelui cărturar şi patriot Simion Bărnuţiu, acel „nobil invăţător şi formator de suflete“, cum l-a numit Nicolae Iorga. Toţi oamenii şcolii sunt, ar trebui să fie, „formatori“ de suflete. ...Nu departe de liceul agroindustrial se află o altă şcoală a Şimleului, demnă de admirat : Liceul de filologie-istorie „Simion Bărnuţiu“. Şcoală despre care e greu să spui ce este mai întîi. Fireşte, şi aici copiii noştri învaţă, între altele, să fie mecanici, lucrători în diverse sectoare industriale, economice şi chiar în comerţ, deprind cunoştinţe multiple şi folositoare, punîndu-se mai presus de orice formare a lor în spiritul unui veritabil cult al muncii. In şcoală, în orice şcoală, efectele concrete, materiale ale acestui nobil cult îşi vădesc adevăratul beneficiu în valuta spirituală a educaţiei, a formării unor oameni competenţi, multilaterali. Unul dintre primele 20 de licee româneşti înfiinţate imediat după înfăptuirea Unirii, liceul „Simion Bărnuţiu“ îşi deschidea porţile la 1 octombrie 1919 şi datorează alegerea patronului său spiritual , ideolog şi conducător al revoluţiei paşoptiste din C. STĂNESCU Eugen TEGLAŞ (Continuare în pag. a IV-a) Școala care aș dori să fiu elev.. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, însărcinat cu problemele relaţiilor externe, care, in fruntea unei delegaţii, efectuează o vizită in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate cu acest prilej un salut prietenesc şi cele mai bune urări din partea secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Chadli Bendjedid. Oaspetele a transmis, de asemenea, dorinţa şefului statului algerian privind dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres, prosperitate şi pace pentru poporul algerian prieten. Secretarul general al partidului nostru a subliniat importanţa vizitei pe care o efectuează delegaţia F.L.N. şi a exprimat încrederea că aceasta va contribui la întărirea relaţiilor bilaterale. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Frontal de Eliberare Naţională din Algeria, subliniindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost relevate posibilităţile largi de dezvoltare a cooperării românoalgeriene pe diferite planuri. Abordîndu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că, în condiţiile actuale, cînd situaţia mondială se menţine deosebit de gravă şi complexă, se impune intensificarea eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii pe planeta noastră. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente in diferite zone ale lumii şi situării ferme a raporturilor dintre state pe baza principiilor deplinei egalităţi in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminării forţei şi ameninţării cu forţa. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., în vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, de asemenea, poziţia principială a României referitoare la reglementarea paşnică a problemei Saharei occidentale în conformitate cu rezoluţiile O.U.A. şi O.N.U. In cursul întrevederii a fost reliefată importanta soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, a instaurării noii ordini economice internationale, a mobilizării întregului potential material şi uman de care dispun ţările în curs de dezvoltare pentru asigurarea progresului lor economic şi social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea întăririi colaborării şi unităţii de acţiune a popoarelor africane în lupta pentru lichidarea deplină a colonialismului, a politicii de apartheid, pentru apărarea şi consolidarea independenţei lor naţionale. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Mokhtar Kadi Abdallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti. Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional, aflat în vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primire şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român pe calea dezvoltării economicosociale. In timpul întrevederii au fost evidentiate colaborarea dintre România si Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile existente pentru întărirea acesteia in continuare. Au fost examinate, de asemenea, aspecte privind sistemul financiarmonetar international. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în actualele condiţii economice mondiale, Fondului Monetar Internaţional ii revine un rol important în perfecţionarea sistemului financiar-monetar, îndeosebi în soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — inclusiv a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările în curs de dezvoltare — în lichidarea marilor decalaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să devină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dezvoltării economiei mondiale, progresului economic şi social al tuturor ţărilor, şi în primul rînd al ţărilor rămase in urmă. La primire a participat Alecsandru Babe, ministrul finanţelor. la Întreţinerea culturilor Fiecare zi să fie intens folosită! STADIUL EFECTUĂRII PRIMEI PRAŞILE LA PORUMB. Cifrele înscrise pe Hartă reprezintă, în procente pe judeţe, în seara zilei de 8 iunie, proporţia în care porumbul a fost prăşit mecanic (cifra de sus) şi manual (cifra de jos). Date furnizate de Ministerul Agriculturii. • Prima praşilă la porumb a fost efectuată pe 97 la sută mecanic şi 94 la sută manual, iar praşila a doua în proporţie de 35 şi, respectiv, 27 la sută . Temperaturile ridicate, care favorizează pierderea apei din sol, impun grăbirea lucrărilor de întreţinere . Mijloacele mecanice să fie intens folosite, iar prin participarea activă la muncă a tuturor locuitorilor de la sate ritmul prăşitului să fie intensificat la maximum