Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)

1987-06-10 / nr. 13934

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 934 Miercuri 10 iunie 1987 6 PAGINI - 50 BANI IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC S­EXEAL C.C. AL PROBLEMELE PLANULUI-PROBLEME ALE RĂSPUNDERII MUNCITOREŞTI S-a spus in repetate rînduri şi practica a confirmat pe deplin că problemele producţiei materiale, problemele realizării planului trebuie să fie rezolvate la faţa locului, in secţiile şi atelierele de fabricaţie, pe şantiere şi in uzi­ne, acolo unde efectiv se hotărăşte soarta pro­ducţiei. Orice hîrtie, orice program de măsuri se dovedesc utile si eficiente numai atunci cînd se regăsesc in activitatea practică, atunci cînd determină in mod concret rezolvarea unor pro­­bl­eme ale producţiei. Cu aceeaşi claritate si consecvenţă, condu­cerea partidului a subliniat că centralele in­dustriale sunt şi trebuie să se considere cu a­­devărat titulare de plan, adică răspunzătoare deopotrivă de modul cum se fundamentează indicatorii de plan, de modul in care se acţio­nează pentru asigurarea bazei tehnico-materia­­le necesare îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, precum şi de modul in care se realizea­ză efectiv producţia, in strinsă corelare cu in­teresele majore ale economiei. Pornind de la aceste exigenţe, de la aceste cerinţe, trebuie abordate problemele complexe ale răspunderii fiecărui om al muncii, ale fie­cărui colectiv faţă de realizarea ritmică, in­tegrală a planului la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi. Aşa cum s-a apreciat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in luna mai au fost obţinute unele rezultate bune in îndeplinirea indicatorilor de plan, realizările pe ansamblu fiind superioare celor înregistrate în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Totuşi, în acelaşi timp s-a subliniat că o serie de întreprinderi, centrale şi minis­tere nu au acţionat cu toată fermitatea pentru înfăptuirea ritmică, integrală a planului, pen­tru înlăturarea lipsurilor manifestate în activi­tatea economică şi din această cauză realiză­rile obţinute nu s-au situat la nivelul preve­derilor, al posibilităţilor existente. La o analiză atentă a cauzelor care au de­terminat această situaţie, se ajunge la un ele­ment comun, esenţial în desfăşurarea întregu­lui mecanism productiv : răspunderea în mun­că, de la muncitor la director şi de aici la conducerile centralelor si ministerelor. Avem in vedere nu o răspundere teoretică, de princi­piu, ci o răspundere concretă, o răspundere a faptelor, materializată intr-o atitudine activă, eficientă pentru soluționarea promptă, efectivă a absolut tuturor problemelor de care depin­de realizarea planului. Trebuie bine înţeles că răspunderea în muncă porneşte de la felul cum se fundamentează indicatorii de plan, de la asigurarea bazei materiale a producţiei şi mer­ge pînă la expedierea produselor finite, pină la urmărirea parametrilor lor de funcţionare in perioadele de garanţie. Nimic, nici un a­­mănunt al producţiei nu trebuie neglijat sau rezolvat superficial, prin simpla aşezare a unor cifre pe hirtie ori prin transmiterea unor re­partiţii de materiale fără acoperire. Problemele planului nu sunt numai proble­mele locului de muncă. Ele sunt in­ primul rind probleme de concepţie, ale centralelor şi mi­nisterelor, probleme care trebuie soluţionate in mod unitar la nivelul întregii economii. Planul trebuie corelat în ansamblul lui, la toti indi­catorii­­fizici şi valorici, prin dimensionarea e­­xactă a sarcinilor în funcţie de capacităţi şi re­surse, de­ posibilităţile reale ale ramurilor aşa­­zis conducătoare, furnizoare de materii prime şi materiale, de energie şi combustibili, astfel incit să se elimine orice neconcordanţă. Ţinînd seama de aceste imperative ale răs­punderii în muncă, de la muncitor la direc­tor și pînă la ministru, de sarcinile ce revin fiecărui colectiv de oameni ai muncii în lumi­na obiectivelor stabilite de Comitetul Politic Executiv. ..Scinteia“ iși propune să abordeze ,într-o suită de anchete problemele majore ale realizării planului. In grupajul de azi ne vom referi la pro­ducţia de rulmenţi. Azi, despre PRODUCŢIA DE RULMENŢI BRAŞOV Din partea centralei se aşteaptă un ajutor ca între buni vecini In biroul directorului tehnic al în­treprinderii de rulmenţi din Braşov urmărim un grafic aparte, in care sunt trecute zeci şi zeci de comenzi urgente ale unor beneficiari din ţară, unele chiar pentru produse care nici nu s-au omologat încă. Se fac calcule, se programează capaci­tăţile de producţie, se caută tot fe­lul de soluţii pentru a se putea sa­tisface în cit mai bune condiţii cere­rile primite. Ce concluzii desprin­dem numai din descifrarea acestui grafic ? In primul rînd, că rulmenţii fabricaţi la Braşov sînt foarte soli­citaţi. In al doilea rînd, că întreprin­derea, concomitent cu onorarea obli­gaţiilor contractuale, caută să satis­facă şi cererile suplimentare. In al treilea rînd, faptul că aici, la Braşov, există o stare de permanentă mobi­lizare pentru onorarea în cât mai bune condiţii a obligaţiilor contrac­tuale şi a cererilor suplimentare. Este un mod matur de a privi pro­blemele producţiei, care ar trebui să constituie un exemplu demn de urmat. Şi totuşi, la Braşov există încă probleme în realizarea planului de producţie la unele sortimente de rulmenţi. Cum se explică aceste ră­­mineri în urmă ? Practic, restanţele s-au acumulat în prima lună a anu­lui, cînd s-au întîmplat o serie de greutăţi în alimentarea cu energie. De atunci, colectivul întreprinderii face eforturi deosebite pentru recu­perarea restanţelor si, intr-o anumi­tă măsură, a şi reuşit acest lucru. Totuşi, după cum ne-a precizat to­varăşul Stelian Bilici, directorul co­mercial al unităţii, nivelul produc­ţiei realizate putea fi mai mare dacă se asigurau, potrivit contractelor în­cheiate, toate materialele necesare. Or, ce se constată? După cinci luni, combinatul gălăţean a acumulat o im­portantă restanţă de benzi şi laminate la rece. Totodată, întreprinderea de maşini electrice Bucureşti nu a livrat în totalitate motoarele contractate pentru convertizoarele de­ medie frec­(Continuare în pag. a 111-a) La întreprinderea de rulmenţi din Alexandria Foto : Sandu Cristian ATRIBUŢIILE DEPUTATULUI — atribuţii de bază in sistemul democraţiei socialiste Constituie o realitate că orice do­meniu de muncă este supus unei permanente îmbunătăţiri. Lupta pen­tru continua perfecţionare, ca şi pentru autoperfecţionare constituie o relitate a vieţii şi, în acelaşi timp, un teren principal de afirmare a spiritului revoluţionar. In acest con­text se cuvin privite şi aspectele mai mult sau mai puţin critice re­zultate din analiza desfăşurării unor sesiuni de consiliu popular. Chiar dacă ele nu sunt definitorii pentru activitatea consiliului popular in cauză (respectiv al sectorului 2 din Capitală), la exemplul căruia ne-am oprit — consiliu ce are merite incontes­tabile, de nu­meroase ori evi­denţiate — pre­zenţa unor as­pecte de forma­lism, fie spora- ----------------------­dice, fie mai puţin sporadice, nu poate fi ignorată. Recent, am asistat la una din se­siunile (a Xll-a) consiliului popu­lar amintit. Tema principală — analiza respectării legalităţii. S-au pregătit şi prezentat mai multe ma­teriale care ar fi oferit o bază con­sistentă pentru dezbateri. Sub im­periul importantei temei, au fost invitaţi mulţi, chiar foarte mulţi activişti obşteşti din unităţile şi cartierele sectorului, numărul aces­tora depăşind cam de cinci ori nu­mărul deputaţilor. Acest „public“ numeros — termenul nu e folosit intimplător — s-a dovedit mai exi­gent (se poate citi şi mai „nerăbdă­tor“) faţă de desfăşurarea dezbateri­lor decit se sconta şi cuvenea. După un timp, asistenta a început să so­licite „filmul !... filmul !...“. Pentru că era anunţat şi un foarte bun do­cumentar de propagandă juridică, care­­a stîrnit un legitim interes. Fireşte, buna intenţie de a orga­niza, simultan cu sesiunea deputa­ţilor, şi o acţiune educativă de masă se cerea completată cu o grijă spe­cială pentru a nu se impieta cu nimic asupra desfăşurării sesiunii. Pentru că sesiunea deputaţilor este, trebuie să fie, forul viu, dinamic, responsabil, de dezbatere a tuturor problemelor locale, prin ea capătă contur organizatoric experienţa şi iniţiativa maselor şi tot in cadrul ei se cristalizează spiritul răspunderii majore faţă de interesele obşteşti, spirit ce trebuie transmis — prin deputaţi şi prin activ — în rîndul maselor. Or, in cazul amintit s-a În­tâmplat invers. Acţiunea educativă a captivat atenţia celor prezenţi, re­­ducîndu-se timpul principalei ac­ţiuni, incit o parte dintre partici­panţii înscrişi la dezbateri nici nu au mai apucat să ia cuvîntul. Bineînţeles, foarte frecvent, în di­ferite ocazii, nu este posibil — şi nimeni nu revendică pretenţia — ca dezbaterile să se lungească la ne­­sfîrşit. Democraţia noastră este de­mocraţia faptelor, a concreteţei — iar aceasta trebuie să se reflecte nu atît şi nu numai asupra numărului, ci şi a calităţii, a conţinutului in­tervenţiilor. Or, în vreme ce unii participanţi — preşedintele comite­tului sindicatelor din sector, pre­şedinta sindicatului de la întreprin­derea „Electronica“, vicepreşedinta judecătoriei, directorul adjunct al în­treprinderii de alimentaţie publică — s-au referit concret la aspecte de real interes şi folos pentru analiza efectuată de sesiune, ca şi pentru larga categorie a celor ce participau in calitate de invitaţi, alţi vorbitori au cantonat în generalităţi şi ex­puneri abstracte, irosind timpul şi obosind lumea. O reprezentantă a învăţămîntului descoperise că „sis­temele de norme juridice apar ca factori circumstanţiali ai acţiunii ce influenţează atitudinile şi deciziile, scopurile şi aspiraţiile tuturor“, iar factorii educaţionali... „pun în lumi­nă necesitatea unui filtru normativ al tuturor conduitelor individuale, dezvoltă motivaţii intr-un sistem de convingeri şi atitudini“. Idei corecte în esenţa lor, dar abstracte, înecate intr-un limbaj pretenţios şi pedant, de un ermetism căutat. Ce ar fi dorit, în schimb, să pună în discuţie persoanele care ---------------------- nu au putut lua cuvîntul ? Unul voia să ridice anumite aspecte con­crete din activitatea echipelor de control al oamenilor muncii, altul să semnaleze un aspect legat de or­dinea publică şi conduita civilizată... Contribuţii neîndoielnic utile şi in­teresante. Dar nu numai nerăbdarea audi­toriului de a vedea filmul documen­tar, adăugată risipei de vorbe a unor opinenţi au creat criza de timp care a scurtat dezbaterile sesiunii a Xll-a. Multe, foarte multe minute s-au consumat şi de această dată — ca şi la alte sesiuni — prin expu­nerea orală a tuturor rapoartelor, proiectelor de hotărîre şi a celorlalte documente supuse dezbaterii. Este o măsură menită să garanteze buna informare a participanţilor, măsură aplicată cu stricteţe la consiliul popular al sectorului. Dar buna in­formare a deputaţilor poate fi obţi- Sergiu ANDON (Continuare în pag. a V-a) O PREZENȚĂ NEDORITĂ IA UNELE SESIUNI ALE CONSILIILOR POPULARE - FORMALISMUL Consultaţie în sprijinul convorbirilor recapitulative din învățămîntul politico -ideologic de partid SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE IN PAGINA A IV-A ...Erau frumoase şi demne de toată lauda realizările prezentate sobru şi „statistic“ de dr. ing. Va­­sile Popa : in 18 săli de clasă în­vaţă 1 041 de elevi, care dispun de 29 cabinete şi laboratoare, mo­bilier modern, funcţional, fermă di­dactică, sector horticol şi zootehnic, colecţie ampelografică (3 ha) cu 88 de soiuri de viţă de vie, colecţie de căpşun cu 50 de soiuri, colecţie floricolă, livadă, pepinieră. Şi incă, adăposturi moderne pentru creşte­rea bovinelor, ovinelor, porcinelor, iepuri, nutrii, tractoare, maşini şi utilaje agricole, indispensabile, fi­reşte, meseriei de „ţăran“. Şi încă, numai în ultimii patru ani Liceul agroindustrial din Şimleu Sil­­vaniei şi-a îmbogăţit baza mate­rială cu un inventar de aproape 5 milioane de lei, din care 70 la sută prin autodotare. Iată cifre care, adăugate celorlalte, "rotunjesc un bilanţ consistent, demn de laudă. Aşa cum este firesc. Aşa cum era de aşteptat să aflăm şi să intîlnim intr-un modern liceu agroindustrial din zilele noastre. Neaşteptată, surprinzătoare a fost aici altă intîlnire. Care n-a încăput nicicum in bilanţul sobru şi „statistic" al însoţitorului nostru. Intram, aşadar, în clasa a Xll-a B. Goală, la prima vedere, sala se umplu pe nesimţite de foşnetul me­lodios al unei mări vegetale. Părea că, nevăzute, clapele unui pian erau atinse de degete sensibile ca peta­lele florilor , pe un perete, alb ca zăpada, întămindu-i zimbetul etern, cintau versurile unui mare poet, Nichita Stănescu ! „Din punctul de vedere al aerului, / soarele-i un aer plin de păsări, / aripă in aripă zbătind. / Oamenii sunt păsări ne­­maiintilnite, / cu aripile crescute inlăuntric,­­ care bat, plutind, pia­nină, / intr-un aer mai curat — care e gindul !“ — iată ce metafore purificau aerul nobil al acelei cla­­se agricole, aer pe care-l respiră, zi de zi, tot anul, tinerii ei locui­tori, viitorii țărani, mecanizatori, agronomi, horticultori. Cu o oră mai tirziu — intraseră în „munci­le de primăvară“ — i-am văzut cum işi bateau coasele, cum îşi smulgeau cămăşile de pe trupurile albe de „suavi lungani“, cum începeau să aştearnă la pamint, intr-un elan primăvăratic, prima iarbă a acestui an, pentru iarna care va veni. Şi am revăzut, atunci, zimbetul şi ima­ginile, manuscrisele şi versurile din clasă scăpărind in acest „aer mai curat — care e gindul“ : „A te spri­jini pe propriul tău pămint / cind eşti sămintă, cînd iarna I îşi liche­fiază oasele ei albe şi lungi / şi primăvara te ridică /.../ Dar mai înainte de toate, / noi sintem­ se­minţele, noi sintem­ / cei văzuţi din toate părţile deodată, / ca şi cum am locui de-a dreptul intr-un ochi / sau un cimp, pe care-n loc de iarbă / cresc priviri — şi noi cu noi înşine / deodată, duri, aproape me­talici, I­rosim firele...“. In ce bilanţ statistic încape oare această memorabilă „intîlnire“ de la Liceul agroindustrial din Şimleu Silvaniei ? Ne-am dat seama că, in nobila misiune de a-i învăţa pe ti­neri să iubească pămîntul cu toate ale lui, profesorii acestui liceu şi-au luat ca aliaţi, pe lingă atît de necesarele tractoare şi unelte agri­cole, pe lingă extrem de utilele co­lecţii horticole, floricole şi celelal­te dotări, cîteva „utilaje“ în absen­ţa cărora roadele muncii lor ar fi infinit mai sărace : lumina, şi căl­dura, şi frumuseţea, şi adevărul, şi prospeţimea inepuizabile, veşnic vii pe care operele marilor scriitori le raspândesc asupra minţii şi sufle­tului tinerilor lor contemporani din toate timpurile. Sensul adine uma­nist al acestui invătămînt de „spe­cialitate“ işi are rădăcina departe în timp, dar aproape în spaţiu : li­ceul este, străjuit, la intrare, de , im­punătorul bust al marelui cărturar şi patriot Simion Bărnuţiu, acel „nobil invăţător şi formator de su­flete“, cum l-a numit Nicolae Iorga. Toţi oamenii şcolii sunt, ar trebui să fie, „formatori“ de suflete. ...Nu departe de liceul agroindus­trial se află o altă şcoală a Şimleu­­lui, demnă de admirat : Liceul de filologie-istorie „Simion Bărnuţiu“. Şcoală despre care e greu să spui ce este mai întîi. Fireşte, şi aici copiii noştri învaţă, între altele, să fie mecanici, lucrători în diverse sectoare industriale, economice şi chiar în comerţ, deprind cunoştinţe multiple şi folositoare, punîndu-se mai presus de orice formare a lor în spiritul unui veritabil cult al mun­cii. In şcoală, în orice şcoală, efec­tele concrete, materiale ale acestui nobil cult îşi vădesc adevăratul be­neficiu în valuta spirituală a edu­caţiei, a formării unor oameni com­petenţi, multilaterali. Unul dintre primele 20 de licee româneşti în­fiinţate imediat după înfăptuirea Unirii, liceul „Simion Bărnuţiu“ îşi deschidea porţile la 1 octombrie 1919 şi datorează alegerea patronu­lui său spiritual , ideolog şi con­ducător al revoluţiei paşoptiste din C. STĂNESCU Eugen TEGLAŞ (Continuare în pag. a IV-a) Școala care aș dori să fiu elev.. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Perma­nent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, însărcinat cu problemele relaţiilor externe, care, in fruntea unei dele­gaţii, efectuează o vizită in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate cu acest prilej un salut prietenesc şi cele mai bune urări din partea secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Chadli Bendjedid. Oaspetele a transmis, de asemenea, dorinţa şefu­lui statului algerian privind dezvol­tarea, în continuare, a relaţiilor din­tre partidele, ţările şi popoarele noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, un salut călduros, împreu­nă cu cele mai bune urări de pro­gres, prosperitate şi pace pentru poporul algerian prieten. Secre­tarul general al partidului nos­tru a subliniat importanţa vizitei pe care o efectuează delegaţia F.L.N. şi a exprimat încrederea că aceasta va contribui la întărirea relaţiilor bilaterale. In timpul întrevederii au fost evi­denţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Frontal de Eli­berare Naţională din Algeria, subli­­niindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost relevate posibilităţile largi de dezvoltare a cooperării româno­­algeriene pe diferite planuri. Abordîndu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că, în condiţiile actuale, cînd situaţia mondială se menţine deosebit de gravă şi complexă, se impune inten­sificarea eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezar­mare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii pe planeta noastră. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tutu­ror stărilor de încordare şi conflict existente in diferite zone ale lumii şi situării ferme a raporturilor din­tre state pe baza principiilor depli­nei egalităţi in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţio­nale, neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc, elimi­nării forţei şi ameninţării cu forţa. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat pozi­ţia principială a ţării noastre refe­ritoare la soluţionarea pe cale paş­nică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe interna­ţionale, sub egida O.N.U., în vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor state­lor interesate, inclusiv a Organiza­ţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, de asemenea, poziţia prin­cipială a României referitoare la re­glementarea paşnică a problemei Sa­­harei occidentale în conformitate cu rezoluţiile O.U.A. şi O.N.U. In cursul întrevederii a fost relie­fată importanta soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, a in­staurării noii ordini economice in­ternationale, a mobilizării întregului potential material şi uman de care dispun ţările în curs de dezvoltare pentru asigurarea progresului lor e­­conomic şi social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea întăririi cola­borării şi unităţii de acţiune a po­poarelor africane în lupta pentru li­chidarea deplină a colonialismului, a politicii de apartheid, pentru apăra­rea şi consolidarea independenţei lor naţionale. La întrevedere a luat parte tova­răşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Mokhtar Kadi­ Ab­­dallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti. Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional, aflat în vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu pentru pri­mire şi a dat o înaltă apreciere re­zultatelor obţinute de poporul ro­mân pe calea dezvoltării economico­­sociale.­­ In timpul întrevederii au fost e­­videntiate colaborarea dintre Româ­nia si Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile existente pentru întă­rirea acesteia in continuare. Au fost examinate, de asemenea, aspecte privind sistemul financiar­­monetar international. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în actualele condiţii e­­conomice mondiale, Fondului Mone­tar Internaţional ii revine un rol important în perfecţionarea sistemu­lui financiar-monetar, îndeosebi în soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — inclusiv a datorii­lor externe extrem de mari care împovărează ţările în curs de dez­voltare — în lichidarea marilor de­calaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să de­vină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dezvoltării e­­conomiei mondiale, progresului eco­nomic şi social al tuturor ţărilor, şi în primul rînd al ţărilor rămase in urmă. La primire a participat Alecsandru Babe, ministrul finanţelor. la Întreţinerea culturilor Fiecare zi să fie intens folosită! STADIUL EFECTUĂRII PRIMEI PRAŞILE LA PORUMB. Cifrele înscrise pe Hartă reprezintă, în procente pe judeţe, în seara zilei de 8 iunie, proporţia în care porumbul a fost prăşit mecanic (cifra de sus) şi ma­nual (cifra de jos). Date furnizate de Ministerul Agriculturii. • Prima praşilă la porumb a fost efectuată pe 97 la sută mecanic şi 94 la sută manual, iar praşila a doua în proporţie de 35 şi, respectiv, 27 la sută . Temperaturile ridicate, care favorizează pierderea apei din sol, impun grăbirea lucrărilor de întreţinere . Mijloacele mecanice să fie intens folosite, iar prin participarea activă la muncă a tuturor locuitori­lor de la sate ritmul prăşitului să fie intensificat la maximum

Next