Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)

1987-09-01 / nr. 14005

SANTEIA — marți 1 septembrie 1987 Spiritul de iniţiativă—o investiţie rentabilă in asigurarea autofinanţării localităţilor După numărul locuitorilor, peste 11000, Iernutul este cea mai mare comună din judeţul Mure?. Insă adevărata ei dimensiune i-o confe­ră puterea economică. Pină de cu­­­rîmd, numele comunei era asociat exclusiv cu cel al termocentralei din vecinătate, ca unică reprezen­tantă a activităţii economice. Dar iată că ambiţiile locuitorilor, iniţia­tivele primăriei au ţintit mai sus. Au fost înălţate. Intre altele, o în­treprindere de nutreţuri combinate, o staţiune experimentală de cer­cetare şi producere a legume­lor (care realizează circa 80 000 tone seminţe pentru 6 judeţe din Transilvania), o întreprindere de stat avînd un complex de creştere şi ingrăşare a tineretului taurin, cu 10 000 capete, un complex de ber­­becuţi , cu 19 000 capete, două fer­me de vaci, o întreprindere de creş­tere şi ingrăşare a porcilor (58 000 capete pe an) şi, mai recent, o fer­mă piscicolă cu peste 200 hectare luciu de apă. Acestora li se adaugă cele patru cooperative agricole din satele comunei. Dacă adăugăm şi faptul că Iernu­tul dispune de 45 unităţi prestatoa­re de servicii către populaţie, două licee industriale, un dispensar uman cu 4 secţii, de numeroase blocuri cu­ aproape 600 de apartamente, avem imaginea unei comune ce îşi contu­rează atributele unu­i viitor oraş agroindustrial. Dezvoltarea accen­tuată din ultimii ani a făcut, de altfel, ca producţia-marfa industria­lă a Iernutului să se ridice azi la circa 3 miliarde lei anual, iar, din populaţia ocupată, 3 000 să fie mun­citori şi numai 1 000­­ ţărani coo­peratori. Ce ilustrează aceste cifre ? în primul rind că Iernutul este, ase­menea altor localităţi, o comună în­floritoare , una din multele aşezări in care anii socialismului, şi cu deo­sebire anii de după Congresul al IX-lea al partidului, şi-au pus adine amprenta asupra dezvol­tării economice şi, implicit, asu­pra standardului de viaţă al locui­torilor. Hărnicia, tenacitatea, spi­ritul­ de iniţiativă, deopotrivă ale consiliului popular, ca şi ale cetăţe­nilor, au stat la temelia multora din realizările comunei, ele constituind suportul material al autofinanţării. Primarul Iernutului, Vasile Cornea, ne spune că realizările obţinute se dator­esc colaborării strînse cu cetă­ţenii . „Am încercat, şi cred că in bună parte am reuşit, să imprimăm un asemenea stil de muncă în rela­ţiile cu oamenii încât să ştie că tot ce ne propunem să înfăptuim este, de fapt, materializarea propunerilor făcute de ei. Analizăm cu maximă atenţie propunerile în biroul execu­tiv, stabilind, ulterior, tot cu cetă­ţenii, a­tît ordinea priorităţilor, cit şi căile de realizare. Dar primăria trebuie să dea ea însăşi „tonul“ unor acţiuni. Iată numai un exem­plu. Prin 1979 — cînd am fost ales primar — observasem că unii mun­citori de la termocentrală se cam... «orăşenizaseră»­, uitind să mai crească animale — o îndeletnicire tradiţio­nală în­ zonă. M-am întrebat : ce efect ar avea îndemnul primăriei adresat oamenilor de a creşte ani­male, cînd gospodăria proprie a consiliului popular număra, la acea dată, doar... două oi ? Aşa că am trecut la treabă. Nu de unul singur, ci cu întreg aparatul consiliului­­popular. Avînd o secţie d­e construc­ţii (unica pe atunci), ne-am făcut de toate — de la grajduri la atela­jele necesare. Primul rezultat con­cret a fost că, la nici un an de la înjghebarea acestei gospodării, am reușit să asigurăm laptele necesar creșei comunale. Azi, numai gospodăria subordonată consiliului popular numără, între altele, un sector zootehnic cu peste 500 oi, 100 de porci, 34 bovine, de la care, în anul precedent, am livrat la fon­dul de stat peste 10 tone came. Plus contribuţia adusă la autoaprovizio­­narea comunei cu produse agroali­­mentare. In 1986, numai sectorul zootehnic al consiliului popular „ Din activitatea consiliilor populare adus comunei un beneficiu da 400 000 lei“. Exemplul oferit de primărie a dat roade. Aflăm că, deşi 500 de familii locuiesc in apartamente, numărul gospodăriilor populaţiei a crescut continuu, ajungînd la peste 2 800 , că ele deţin împreună 1 000 taurine, 5 000 ovine şi peste 4 000 de porci, situind comuna şi în privinţa livră­rii de produse agroalimentare la fondul de stat între primele pe judeţ. „Unii oaspeţi (chiar primari din judeţ şi din alte părţi) — ne rela­tează primarul — cred că Iernutul e bogat şi frumos numai datorită puterii economice a unităţilor de stat din comună. Cînd văd însă ce s-a realizat în domeniul industriei mici şi al prestărilor de servicii, îşi schimbă părerea“. De la modesta secţie de construcţii, in care lucrau doar 17 oamenii, s-a ajuns ca, în pre­zent, consiliul popular să aibă 12 secţii de industrie mică, în care ac­tivează peste 100 de oameni, în ma­joritate foşti navetişti. Profilul lor (propus de cetăţeni) a fost stabilit — aflăm — nu la întîmplare, ci anume pentru a oferi servicii ne­cesare, a valorifica resursele locale şi a contribui la stabilizarea forţei de muncă. Aşa au apărut, rind pe rind, secţiile de feronerie, patiserie, brutărie, tăbăcărie, pojocărie, pres­taţii in construcţii­ de deratizare etc. De activitatea lor economică (inclusiv aprovizionarea cu mate­rialele necesare) răspund membrii consiliului popular­­ de la primar la contabilul-şef. Realizări importante se obţin şi de cooperativa de producţie, achi­ziţii şi desfacere a mărfurilor. Volu­mul anual de producţie şi desfacere — 80 milioane lei. Valoarea produc­ţiei realizate în unităţile de mică Industrie, subordonate consiliului popular comunal, a crescut de la numai 801 000 lei, in 1980, la peste 10 milioane lei în 1986. „Din banii noştri — ne spune primarul — s-au construit, în ultimii ani, un dispen­sar uman, o brutărie, un punct mu­zeistic (in memoria ostaşilor români căzuţi în luptele de la Oarba de Mu­reş, sat aparţinător) , a fost introdusă apa potabilă pe 5 km liniari, s-au efectuat lucrări de întreţinere a dru­murilor comunale. In acest an vom realiza cu forţe proprii termoficarea Iernutului (cu resurse secundare de la termocentrală), introducerea încăl­zirii centrale în satele Cipău, Deag şi Sălcud, construirea unei staţii de miceliu cu 200 tone capacitate, a unei ciupercării — obiective la care se lucrează intens“. Iernut e o comună bogată, fru­moasă. „Dacia Traiiană" — ce leagă gara de centrul comunei — era, prin anii ’65, singura stradă mai arătoasă a localităţii. Azi, toate străzile sunt, fără excepţie, asfaltate sau pavate, flancate de Clădiri frumoase — ma­joritatea cu 2 şi 3 niveluri Secre­tul tuturor acestora ? Spiritul de iniţiativă şi hărnicia oamenilor. Dar şi ale celor 21 de deputaţi comunali, care, numai in acest an, au efectuat, alături de cetăţenii din circumscrip­ţiile electorale, aproape 10 000 zile­­muncă patriotică. Din iniţiativa unor deputaţi ca György Alexandru — circumscripţia electorală nr. 5, Maria Paşca (circumscripţia 9), Eli­­sabeta Trif (circumscripţia 1), Con­stantin Stuparu (circumscripţia 11), Ioan Albu (circumscripţia 8), cu sprijinul larg al cetăţenilor şi al consiliului popular, au fost realiza­te, de puriind, două pasarele peste rîul Mureş, in satele Cipău şi Oarba de Mureş ; a fost extinsă reţeaua de apă potabilă pe străzile Gheorghe Doja, Libertăţii, Vlad Ţepeş şi Da­cia Traiană — acţiuni la care au participat şi lucrători din coopera­ţia meşteşugărească, cadrele didac­tice şi alte categorii de intelectuali. Planurile de viitor sunt şi ele con­­cepute la proporţiile şi prin prisma cerinţelor unei comune de dimen­siunea Iernutului. Am vizitat şan­tierele noilor obiective. Se află in construcţie o fabrică de protan şi încă 76 de apartamente — obiective realizate si cu forţe proprii. Aşa sa explică cum au ajuns cei din comuna Iernut ca de 14 ani să se autofinanţeze şi să realizeze un excedent bugetar anual de 2,5 mili­oane lei, contribuind la bugetul ju­deţean, din 1979 pină in prezent, cu circa 20 milioane lei Experien­ţa dobîndită a fost împărtăşită şi altor consilii populare. La Iernut — comună distinsă de două ori cu „Or­dinul Muncii“ clasa I — a avut loc, recent, un schimb de experienţă cu preşedinţi şi vicepreşedinţi de con­silii populare comunale din nu­meroase judeţe ale ţării. Concluzia desprinsă, şi in acest cadru, a fost că spiritul de iniţiativă al consiliu­lui popular şi hărnicia gospodarilor stau la temelia autofinanţării. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" c­I­n­e­m­a • Pădurea de fagi : LUMINA (14 74 ÎS) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20 • Un om pe șosea („Zilele filmului din Bl*. Bulgaria") : STUDIO (50 53 15) — 9,80; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 10,30 • B.D. la munte și la mare : FERO­VIAR (50 51 40) — 9, 11; 13,30; 15,30; 17,30! 19,30 • Viraj periculos­­ BUZEȘTI (50 43 58) — 15: 17; 19,15 • Anotimpul Iubirii­­ LIRA (31 71 71) — 15: 17, 19 • Păcală: DRUMUL SĂRII (31 58 13) — 15: 18,15 • Calculatorul mărturisește: Un om in­­oden : FERENTARI (80 49 85) — 15: 18,15 • Cuibul de viespi: VOLGA (79 71 26) — 9; Îl; 13; 15; 17, 19 • B.D. Intră In acţiune : AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20 • Declarație de dragoste: FLACARA (20 33 40) — ÎS; 17; 19 • A doua variantă : ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Comandă urgentă. Luminile din larg: PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19 • Cu orchestra pe strada principală: VICTORIA (16 28 79) —­­9; 11,15; 13,30; 15,45; 16, 20 • program special pentru copii »i tineret : DOINA (16 35 38) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Medalion Alain Delon : PATRIA (11 86 25) — 9; 11,30; 14; 17; 19,30 • Mari regizori, mari actori : SCA­LA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18; 20,15 • Hilda: VIITORUL (10 *7 40) — 15, 17; 19 • O farsă pentru cuscru­l MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19 • Faraonul­­ CULTURAL (83 50 13) — 9; 12; 16; 19 • Jandarmul și Jandarmeritele 1 POPULAR (351517) — 15; 17; 19 Oameni, tehnică de vîrf şi flori... (Urmare din pag. I) Ierarhici, că nu la nivelul nostru, jos, in producţie, se rezolvă asemenea pro­bleme şi am aşteptat. Lu­crurile se remediază, desi­gur ; chiar in acest an se pare că vom primi sta­giari. Dar e un gol de citi­­va ani pe care nu mi-i voi ierta, mie personal. — înseamnă că, dintr-o mai veche experienţă, pu­teţi spune că stagiarii v-au dat, ca să zic aşa, argu­mente ala utilităţii lor ? — Oho, cite ! Un exem­plu, care îmi vine chiar In clipa asta in minte, mai ales că datează dintr-un moment când chiar, că nu prea aveam nevoie de ti­neri, din perioada cind noi Înşine ne mai căutam pe noi­. Au venit doi stagiari şi, ca să nu ne Încurcăm — ei de noi şi noi de ei — 11 chem chipurile să mă sfătuiesc intr-o problemă care nu ne rezolvase nici aici, nici pe cale atunci ie­rarhică, nici prin colabo­rări. Era vorba da Înlo­cuirea camacului —­a un aliaj pe conţine 90 la sută zinc, vă daţi seama ! „Măi băieţi — zic — eu ştiu că «poate» fi Înlocuit, dar nu ştiu şi «cum». Vă dau ter­men nelimitat". Acu’ vă daţi seama ce miză am a­­runcat in joc : le-am dat timp nelimitat, se puteau crede in vacantă. Ce ziceţi dacă vă spun că după cî­­teva luni au venit cu solu­ţia 7 La nivelul producţiei noastre asta a echivalat cu o mică revoluţie ! Notaţi, vă rog, numele lor, că mie aşa-mi place, cînd mă laud cu realizările între­prinderii să nu-mi fie greu să dau şi numele celor care au fost sufletul lor. Iertaţi-mi paranteza, dar îmi repugnă acei oameni care, din dorinţa de a nu lăsa pe alţii să iasă în faţă pe merit, se barica­dează sub frumoasele cu­vinte „noi“, „colectivul nostru“ etc. Deci, notaţi : Marius Ionescu, inginer metalurg ; Cristian Ama­­randei, tot inginer, din pă­cate acum nu mai lucrea­ză în Întreprinderea noas­tră, dar vă rog să-i daţi numele, merită ! — I-aţi stimulat in vreun fel ? — Dacă vă referiţi la bani, pot să vă spun că ani la rind i-am premiat pentru realizarea lor, fiindcă legea, aplicată corect. Iţi permite să plă­teşti o idee valoroasă. In sensul că, aceasta aducîn­­du-ţi beneficii ani la rind, recompensezi ani la rind autorul. Numai cine vrea să compromită legea sau să blocheze iniţiativa se prevalează de faptul că, chipurile, o invenţie nu poate fi recompensată. Dar intrăm in alt subiect... Ca să revenim la Întreba­rea dumneavoastră, dacă l-am stimulat, eu zic că mai stimulativ decit felul cum i-a înconjurat întreg colectivul, în timpul cerce­tării şi după, cu toată con­sideraţia şi grija pentru omul de concepţie, la care aş adăuga încrederea pe care au simţit-o in­­ clipa cind le-am pus povara pe umeri şi le-am zis: „de voi depinde" — eu cred că «intern acoperiţi la acest capitol. Dar acest episod e unul dintr-o mie ! — Aveţi multă încredere în tineri ! — Normal. Şi eu am fost ca ei. (După o pauză in care, bănuiesc, a cintă­­rit dacă să-mi spună sau să nu-mi spună). Miine avem oaspeţi numeroşi in uzină , vin în vizită stu­denţii din anul III (de fapt, IV de-acum) de la electrotehnica bucureş­tea­nă. Vreau să le arătăm ca înseamnă o adevărată În­treprindere electrotehnică, cum este­­i, mai ales, cum va fi : ei sunt cei care vor lucra cot la cot cu roboţii, nu-i aşa . Chiar dacă în­treprindere« unde vor ni­meri nu va fi chiar atlt de modernă, de ei depinde mult să «e modernizeze. Nod doar le inoculăm ..mi­crobul“. — Iertaţi-ml, dar ghi­­cesc câ nu-mi «puneţi to­tul. Parcă «ti vrea să-mi ■puneţi, parcă nu... — Ei, bine, aflaţi câ in­tenţia mea « să-l „stu­diez" faine pe fiecare In parte, să-l testez, să-i „cumpăr". Vreau să pun ochii pe câţiva, să-i ..mo­mesc", şi la repartiţie să ştiu ce-mi «duc­­e pe băn­cile şcolii. Nu e un slo­gan : ei, tinerii, sunt vii­torul. — Vâ preocupă mult viitorul ? — Pe cine nu-1 preocu­pă 11 striveşte. — Şocul viitorului... — Exact. Vedeţi, obiş­nuit spunem: nu-mi îngă­dui să stau pe loc, fiindcă e calea cea mai sigură de a rămîne in urmă. Eu în­sumi, deseori, spun aşa. Aş aduce o completare: poţi să şi mergi, nu-i ne­voie să stai pe ioc şi, la fel de bine, poţi rămine in urmă. Important e cum mergi. Detest oamenii care mimează graba, rit­mul alert şi, de fapt, bat pasul pe loc. E şi cu mer­sul inainte o întreagă po­veste... întreprinderea de motoa­re electrice din Piteşti a făcut, indiscutabil, paşi mari Înainte. Binecunos­cută prin produsele sale nu numai in tară, ci şi peste hotare, practic pe toate meridianele — avînd peste jumătate din volu­mul producţiei destinate exportului direct şi o bună parte exportului indirect — Întreprinderea este for­ţată sâ tină pasul, să fie mereu In ton cu noutăţile in materie pe plan mon­dial. — Nu e puţin... ameţi­tor 7 — 11 Întrebăm pe se­cretarul comitetului de partid. — E o ameţeală tonică ! Ne obligă să ne adaptăm rapid, şi fim foarte mo­bili, să nu acceptăm ruti­na. Ne impune să menţi­nem ceea ce s-ar numi ti­nereţea de spirit a colecti­vului. La noi, să ştiţi, nici un reper nu are viaţă mai lungă de doi ani. Aşa că, vrei nu vrei, mintea fie­căruia este în continuă a­­lertă, nu are răgazul să dormiteze. De fapt, am adăuga noi, adevărata tinereţe a co­lectivului de la „motoare electrice“ Piteşti, dincolo de vizibila tinereţe biolo­gică, aceasta este : tinere­ţea de spirit ! teatre • Teatrul Giuleşti (14 72 34, sala Ma­jestic) : Iarna cind au murit cangurii — 19 • Teatrul satiric-muzical „C. Tăna­­se“ (15 56 78, grădina Boema) : Ar­tiştii şi Boema — 19.30 Administraţia de Stat Loto­ Pronosport informează: Duminică, 6 septembrie, tragere loto 2 Administraţia de Stat Loto- Pronosport organizează o nouă TRAGERE LOTO 2, la care par­ticipanţii au posibilitatea obţi­nerii unor importante premii in autoturisme „DACIA 1300“ in cadrul valorii unitare a ciști­­gurilor, precum și a unor mari sume de bani de valoare fixă sau variabilă. Biletul de parti­cipare (10 lei varianta) poate fi completat cu o variantă achita­tă sută la sută sau cu patru variante achitate în cotă de 25 la sută. Fiecare bilet are drept de participare la toate cele trei extrageri a uite patru numere, care însumează 12 numere din totalul de 75. Sîmbătă, 5 septembrie, este ULTIMA 21 DE PARTICI­PARE. Vizita delegaţiei de deputaţi şi senatori din S.U.A. Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Hie Văduva, a avut, luni după-a­­miază, o întrevedere cu delegaţia de deputaţi şi senatori din S.U.A., con­dusă de Steny Hoyer, preşedintele Comisiei Congresului S.U.A. pentru securitate si cooperare in Europa, care se află intr-o vizită in tara noastră. In timpul convorbirilor au fost a­­bordate probleme privind posibilită­ţile dezvoltării, în continuare, a co­laborării si cooperării economice ro­­mâno-americane in domenii de inte­res comun, lărgirii şi diversificării schimburilor de mărfuri dintre cele două tari. Oaspeţii americani au avut, de a­­semenea, Întrevederi la comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor Braşov şi Covasna şi au vizitat obiective social-culturale şi turistice din municipiile Curtea de Argeş, Braşov şi Covasna. ★ Cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de deputaţi şi senatori din S.U.A., ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Roger Kirk, a oferit luni după-amiază o recepţie. Au participat Nicolae Giosan, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, deputaţi, repre­zentanţi ai altor instituţii centrale. (Agerpres) tv 20,90 Telejurnal 20,15 Teatru TV (color), „Păienjeniş“, de Paul Everac. Premieră TV. In­terpretează : Marcel Iureş, Vale­ria Seciu, Mircea Albulescu, Con­stantin Codrescu, Ion Pavlescu, Irina Mazank­is, Zoe Muscan, Doina Tamaş, Liana Mărgineanu, Oana Ştefănescu, Constantin Di­­nulescu, Adrian Georgescu, Alfred Demetriu, Petre Moraru, Sorin Postelnicu, Vasile Pupeza. Regia artistică : Eugen Todoran 21,55 Telejurnal 22,00 închiderea programului „Zilele filmului bulgar“ La cinematograful „Studio“ din Capitală au început, luni, „Zilele fil­mului bulgar“, organizate cu ocazia aniversării a 43 de ani de la victoria revoluţiei socialiste din septembrie 1944. Ziua naţională a Republicii Populare Bulgaria. In cadrul „Zile­lor filmului bulgar“, ce se vor des­făşura până la 5 septembrie şi în oraşele Ploieşti şi Buzău, sunt pro­gramate trei filme artistice de ac­tualitate. La spectacolul de gală au luat par­te reprezentanţi ai Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, Asocia­ţiei cineaştilor, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Boncio Mitev, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, alti şefi de misiuni diplomatice a­­creditati in tara noastră.­­ (Agerpres) Planul — îndeplinit integral, la toţi indicatorii! (Urmare din pag. I) e­nor­geţi­ce, folosirea la Întreaga ca­pacitate a utilajelor şi instalaţiilor in fiecare întreprindere şi ramură industrială, pentru ridicarea con­­tinuă a nivelului tehnic şi calita­tiv al producţiei şi asigurarea unei înalte competitivităţi a produselor româneşti pe piaţa mondială. Practic, aplicarea măsurilor cuprinse in pro­gramele de modernizare adoptate in fiecare întreprindere constituie su­portul fundamental al înfăptuirii sarcinilor de plan atit la producţia fizică şi la export, cit şi la indica­torii calitativi, de eficienţă econo­mică. De aceea, ele trebuie înfăp­tuite la timp, cu cea mai mare ri­goare, astfel incit să se poată be­neficia de roadele scontate. Analizele şi controalele efecuate de organele de specialitate, precum şi investigaţiile reporterilor „Scin­­tei­“ au pu­s în evidenţă faptul că intr-o serie de unităţi în care s-a acţionat perseverent pentru aplica­rea in bune condiţii a măsurilor prevăzute în programele de moder­nizare au fost obţinute rezultate im­portante pe planul sporirii produc­ţiei şi productivităţii muncii, al re­ducerii consumurilor materiale şi cheltuielilor de fabricaţie în general, al ridicării calităţii produselor. Cu toate acestea, intr-un şir de între­prinderi sunt incă mari rămîneri în urmă în ce priveşte aplicarea unor măsuri scadente, precum şi in legă­tură cu trecerea la materializarea unor măsuri prevăzute pentru a doua parte a acestui an. Sunt nea­junsuri care explică in bună parte de ce producţia planificată sau anu­miţi indicatori de eficienţă econo­mică nu au fost indepliniţi integral in unităţile respective. După cum se ştie, recent, Comite­tul politic Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat stadiul realizării principa­lilor indicatori tehnico-economici aprobaţi la capacităţile industriale puse în funcţiune, precum şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile de sporire a eficienţei economice prin reducerea consumurilor mate­riale şi energetice si încadrarea in normele de consum, creşterea pro­ductivităţii muncii, diminuarea cos­turilor de producţie, asigurarea şi controlul calităţii produselor. Cu acest prilej, relevîndu-se existenţa unor neajunsuri manifestate în ac­tivitatea organelor centrale de sin­teză, a ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, au fost adoptate o serie de măsuri menite să introducă un puternic spirit de ordine şi dis­ciplină, de răspundere pentru îmbu­nătăţirea radicală a situaţiei şi recu­­­­perarea neîntirziată a oricăror rămi­­neri în urmă. Important este acum ca măsurile stabilite să fie puse ime­diat in practică, astfel incit, începînd din luna septembrie, activitatea eco­nomică din toate întreprinderile să se desfăşoare in cele mai bune con­diţii, asigurindu-se îndeplinirea e­­xemplară a prevederilor de plan. In perioada care a mai rămas din acest an avem de înfăptuit, aşadar, sarcini mobilizatoare, dar realiste, pe deplin posibil a fi înfăptuite. Răs­­punzind vibrantelor chemări ale se­cretarului general al partidului, în­­sufleţitoarelor sale îndemnuri, să ac­ţionăm cu toate forţele, cu spirit de răspundere revoluţionar, să mun­cim mai bine, mai spornic, cu în­treaga noastră capacitate şi iniţia­tivă, astfel ca în întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale a partidului să obţinem zi de zi, decadă cu decadă, lună de lună, rezultate superioare, la nivelul maxim al posibilităţilor, asigurând îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii cantitativi şi calita­tivi, a planului pe acest an ! Excursii în Delta Dunării Oficiile judeţene de turism si în­treprinderea de turism, hoteluri si restaurante Bucureşti organizează excursii in Delta Dunării In lunile septembrie si octombrie. Delta Dunării, străbătută de ne­numărate canale care leagă lacuri, bălti si biclite, este in acelaşi timp un para natural cu faună şi floră deosebite, declarat pe bună drep­tate „monument­ul naturii“. O dată cu această invitaţie in Îm­părăţia de a ne­ linişte, frumuseţe şi inedit a Deltei Dunării, turiştii sunt rugaţi să-i păstreze nealte­rate calităţile. începînd cu 1 septembrie, accesul în Delta Dunării al turiștilor pe cont propriu se poate face numai pe baza permiselor eliberate de agend­a de turism a O.J.T. Tulcea. ZIUA NAŢIONALA a marii Jamahirii ARABE LIBIENE POPULARE SOCIALISTE Domnului Colonel MOAMMER AL-KADHAFI Conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie a Marii Jamahirii Arabe Libiene Populare Socialiste TRIPOLI Aniversarea Zilei Revoluţiei îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări si cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres, bunăstare şi pace pentru poporul libian prieten. Exprim convingerea că, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul intîlnirilor noastre, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Libia se vor dezvolta tot mai mult, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Poporul libian săr­bătoreşte astăzi unul dintre cele mai de seamă momente ale istoriei sale. Se împli­nesc 18 ani de la vic­toria Marii Revoluţii de la 1 Septembrie 1969, în cursul căreia forţele patriotice, con­duse de colonelul Moammer Al-Kadhafi, au răsturnat regimul monarhic feudal şi au deschis o nouă eră în existenta Libiei. Dacă Dină atunci Libia era cunoscută ca o ţară slab dezvoltată, ale cărei bogăţii încăpuse­ră pe miinile mono­polurilor străine, în perioada următoare ea s-a angajat larg pe calea dezvoltării eco­nomi­co-sociale de sine stătătoare, reuşind să obţină o serie de rea­lizări de seamă. Cine străbate azi străzile o­­raşului Tripoli are in fată o capitală mo­dernă, cu clădiri Înal­te din beton si sticlă, cu artere largi, de-a lungul cărora se des­făşoară o intensă cir­culaţie. La Benghazi, Zawia. Misurata au fost înălţate complexe petrochimice, combi­nate metalurgice. În­treprinderi ale indus­triei uşoare. Pe în­tinse suprafeţe, de la ţărmurile Meditera­­nei pină în inima de­şertului, a luat o deo­sebită amploare acţiu­nea de valorificare a păminturilor aride. Ca urmare a construirii unei întinse reţele de irigaţii, au fost câşti­gate pentru agricultu­ră peste un milion de hectare. Dezvoltarea econo­miei naţionale este strâns legată de valo­rificarea la un nivel superior a principalei bogăţii a ţării — pe­trolul : în subsolul li­bian se găsesc rezer­ve evaluate la circa 4 miliarde tone tiţei, iar ultimele prospecţiuni au dus la descoperirea unor mari zăcăminte sub apele Mediteranei. Animat de senti­mente prieteneşti faţă de popoarele arabe, de toate popoarele ca­re au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul ro­mân urmăreşte cu viu interes succesele obţinute de tânărul stat din nordul Afri­cii, între România so­cialistă şi Jamahiria Libiană s-au statorni­cit relaţii de fruc­tuoasă colaborare, în dezvoltarea cărora un rol determinant au avut întilnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi colonelul Moammer Al-Kadhafi, care au deschis, de fiecare dată, noi perspective conlucrării multilate­rale româno-libiene. Un asemenea curs corespunde intereselor ambelor ţări, ale cau­zei generale a păcii si înţelegerii interna­tionale. Cu prilejul Zilei nationale a Marii Jamahirii Arabe Libiene Populare Socialiste, luni a avut loc in Capi­tală o manifestare culturală, orga­nizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au participat membri ai condu­cerii I.R.R.C.S. şi Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentant­ al Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Abdul Hamid F. Farhat, secretar al Comitetului Popular al Biroului Popular al Mar­­ii Jamahirii Arabe Libiene Popu­lare Socialiste la București. (Agerpres) Prognoza meteorologică a lunii septembrie Temperaturile medii ale lunii sep­tembrie se vor încadra în limitele no­rmale. Regimul pluviometric va fi in general normal, pe zone restrân­se din estul ţării putîndu-se înregis­tra şi cantităţi ceva mai însemnate de precipitaţii. Prima decadă a lunii se va carac­teriza printr-o vreme în general frumoasă. In ultimele zile, pe alocuri, în zonele de deal şi munte, precum şi în sudul şi estul ţării, vor cădea ploi de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice şi intensifi­cări ale vintului. In rest, ploile vor fi izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, mai coborâte în depresiunile intramon­tane, iar valorile maxime se vor situa intre 20 şi 30 de grade, izolat mai ridicate in zonele de cîmpie. In decada a doua vremea va fi in general instabilă. Ploile vor fi În­deosebi sub formă de aversă şi vor avea o frecventă mai mare in a doua parte a intervalului. Vîntul va prezenta intensificări in zona de munte si în regiunile estice. La alti­tudini de peste 1500 metri, pentru scurtă durată, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapovita şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cu­prinse intre 5 şi 15 grade, mai cobo­râte in centrul şi nordul tării, iar maximele între 14 şi 24 grade, mai ridicate in primele zile în regiunile sud-vestice. In ultima decadă vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi variabil, cu irmorări mai accentuate in nor­dul tării, unde vor cădea ploi, în­deosebi sub formă de averse. In ce­lelalte regiuni ploile vor fi mai restrînse ca arie. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, mai coborîte în depresiuni, iar ziua valorile maxime se vor situa, in general, intre 15 şi 25 de grade. Dimineaţa şi seara, pe alocuri, se va produce ceaţă. (Agerpres) vremea Institutul de meteorologie şi hidro­logie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 septembrie, ora 21 — 4 septembrie, ora 21. In ţară . Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil. Se vor semnala ploi izolate ce vor avea şi caracter de averse, mai ales In nordul şl estul ţării. Vîntul va suflă slab pină la moderat. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse in­tre 6 şl ÎS grade, mal scăzute In de­presiuni, iar cela maxime intre 20 şi 30 de grade, mal coborîte In nord. Di­mineaţa, ceaţă slabă. In Bucureşti ! Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil. Vintul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile mi­nime vor oscila între 12 și 15 grade, la­ cele maxime între 26 și 29 de gra­da. Dimineața, ceată slabă. ACTUALITATEA SPORTIVĂ CANOTAJ : Strălucite succese ale echipajelor noastre la campionatele mondiale CICLISM : „Turul României a început duminică, cu etapa Bucu­reşti—Buzău—Focşani. „Turul ciclist al României“ este in plină des­făşurare, azi caravana multicoloră urmind ca, de la Vaslui, unde a înnoptat, să ajungă, prin Bacău, la Piatra Neamţ, capătul celei de-a treia etape a­­ popularei competiţii spor­tive. Ieri, Înaintea startului în cea de-a doua etapă, încă se comenta rezulta­tul din ajun , succesul neaşteptat, dar pe deplin meritat, al lui Mitu Petruş (de la I.M.G.B. — antrenor Nicolae Grigore). După ce, cu alţi doi colegi de echipă, şi-a adus con­tribuţia la reuşita unei evadări ini­ţiate de membrii loturilor noastre reprezentative, Petruş s-a dovedit imbatabil la sprintul final al etapei Inaugurale. Coincidenţa face ca anul trecut, tot in prima etapă a „Turu­lui României", focşănenii să fi aplau­dat la ei acasă victoria surprinză­toare a unui ciclist... tot de la I.M.G.B., care — ca şi colegul său ★ BOX. Turneul „Mănuşa Litoralu­lui“, desfăşurat într-o ambianţă din­tre cele mai propice in sala sportu­rilor din Constanţa, s-a încheiat cu succesul următorilor pugilişti, invin-După strălucitele succese pe care le-au obţinut slmbătă in finaleie campionatelor mondiale, iată că re­prezentanţii noştri au cîştigat dumi­nică alte medalii, astfel că bilanţul realizat de echipajele româneşti se cifrează la opt medalii ■— patru aur, două argint şi două de bronz (la o participare în nouă probe, şapte fe­minine şi două masculine). Sporti­vele şi sportivii, antrenorii care au pregătit diferitele echipaje şi fede­raţia noastră de specialitate au do­vedit deci încă o dată că abordează cu multă seriozitate pregătirea pen­tru marile competiţii internaţionale şi că acţionează cu toată răspun­derea pentru reprezentarea cu onoa­acum — devenea primul purtător al „tricoului galben". Asemănătoare ce profil cu etapa precedentă (traseu plat, drum as­faltat), dar ceva mai scurtă, etapa de ieri (Focşani—Tecuci—Vaslui) a revenit lui Valentin Constantinescu, înregistrat pe distanţa de 145 km in 3h13” (10 secunde bonificaţie), medie orară de 45,060 km, urmat in acelaşi timp de Arnstein Rannehang, Vale­­riu Pavel, Olimpiu Celea, Gheorghe Klem­peter. Tricoul galben a fost preluat de Valentin Constantinescu (România A), urmat in clasamentul general de Olimpiu Celea (România A) — la 10”, Petrus Mitu (I.M.G.B.) — la 31”, Ludovic Covaci (România A) — la 36’, Cristian Neagoe (România A), la 40” și Costel Popa (România B) — la 41”. Pe echipe conduce prima se­lecţionată a României, urmată de România B — la 1’28” şi I.M.G.B. — la 6­8“. gători in gala finală (in ordinea categoriilor) : semimuscă — Ion Du­mitru (Buzău) ; muscă — Asan Gi­­van (Farul) ; cocoș —4 Valentin Di­mitrov (Bulgaria)­­ pană — Stefan­ie a culorilor sportiva romftneşti la asemenea Întreceri de prestigiu. Să subliniem că este pentru prima oară cînd echipajele noastre ocupă locul Intîi pe naţiuni in ramura feminină a campionatelor mondiale, o contri­buţie deosebită aducind echipajul de 8+1, care a cîştigat, iarăşi în­ pre­mieră, medalia de aur în cea mai spectaculoasă probă a canotajului feminin. De notat că şapte dintre cele nouă membre ale acestui echi­paj, cîştigătoare şi in unele probe anterioare, au devenit duble cam­pioane ale lumii la aceeaşi ediţie, fapt fără precedent în canotajul mondial ! Felicitări — V. M. Schiller (R.D. Germană); semi­­uşoară — fraţii Daniel şi Marian Dumitrescu (Dinamo) ; uşoară — Abladin Faredin (Farul) ; semimij­­locie — Mihai Constantin (Farul) ; mijlocie mică — Rudei Obreja (Di­namo) ; mijlocie — Mihai Valentin (Farul) ; semigrea — Serghei Ko­­valevski (U.R.S.S.) ; grea — Ion Si­­mina (Braşov). ATLETISM. Proba feminină de să­ritură în înălţime din cadrul cam­pionatelor mondiale de atletism de la Roma a fost cîştigată de sportiva bulgară Stefka Kostadinova, cu 2,09 m, rezultat ce constituie un nou re­cord mondial. Alt record mondial : 100 m plat — Ben Johnson (Cana­da) — 9”83/100. Proba feminină de 800 m a fost cîștigată de Sigrun Wodars (R. D. Germană), cu timpul de 1’55”26/100. La tru­plu sau­ victoria a revenit sportivului bulgar Hristo Markov, cu 17,92 m (nou record european), iar in proba feminină de 400 m pe primul loc s-a clasat Olga Brîzghina (U.R.S.S.) — 49”38/100. FOTBAL. Campionatul diviziei B a început cu câteva rezultate mai puţin aşteptate. In seria I. Inter Vaslui a Întrecut pe Progresul Brăila cu 1—0, Ceahlăul pe Gloria Buzău cu 3—2, iar F. C. Constanta a cîsti­gat la scor mare partida cu Unirea Slobozia, 4—0. In derbiul seriei a Il-a, la Bucuresti, Jiul — Progresul Vulcan 1—0 , Sportul muncitoresc Slatina a Întrecut fosta divizionară A, Chimia Rm. Vilcea cu 2—1, iar noua promovată. Sportul „30 Decem­brie“, pe C.S. Tîrgovişte cu 3—2. In seria a IlI-a, victorie a reşiţenilor la Turda, C.S.M. Reşiţa — Arieşul 1—0, meci egal al sătmărenilor pe teren propriu. Olimpia — Armătura 0—0 si un scor neaşteptat la Bistriţa, un meci derbi, Gloria — F. C. Maramu­reş 5—0. RUGBL In ultimul meci al tur­neului pe care l-a Întreprins in U.R.S.S., echipa de rubei Steaua București a jucat la Moscova cu for­mația locală Lokomotiv. Rugbiştii români au obținut victoria cu scorul de 34—10 (9—6). ★ PAGINA 3 LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 august 1987 Cistigurile Întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă $i valoarea nominală a obligaţiunilor ieşita cîştigătoare. Plata cistigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—999999 care au numerele curente cuprinse între 81—225, la confruntarea cu lista oficială primul zero de la se­rie nu se ia în considerare. b .« s _ T2 O a *2 a e® a 3 — ~ 3 aa .Z Cj — «I ■*§« Să e» sg a o.» 332 tea 3 « » 5E.2- s S5 o ° 7?_____________ 1 49950 192 50 000 1 27661 82 50 000 1 67475 73 50 000 1 82499 67 50 000 1 85552 77 40 000 1 22445 22 40 000 1 14711 59 40 000 1 77597 63 40 000 1 69144 104 40 000 1 01797 94 30 000 1 05076 189 30 000 1 19494 112 30 000 1 57902 188 30 000 1 76787 23 30 000 1 90528 171 30 000 1 61456 28 20 000 1 49799 122 20 000 1 04366 119 20 000 1 11171 89 20 000 1 96168 157 20 000 1 33310 132 20 000 1 49974 177 20 000 1 93601 59 10 000 1 06739 03 10 000 1 89233 215 10 000 1 31498 151 10 000 1 14156 111 10 000 1 37553 104 10 000 1 65018 134 10 000 1 69626 193 10 000 1 32842 145 5 000 1 27568 164 5 000 1 21770 77 5 000 1 57364 126 5 000 1 70582 42 5 000 1 15548 137 5 000 1 89737 94 5 000 1 77555 198 5 000 1 02219 159 5 000 8 3Ifl .S " flu h" 100 661 48 3 000 100 435 14 2 000 100 653 64 2 000 1000 91 218 1000 1000 94 88 800 1000 02 169 800 1000 05 01 800 1000 15 159 800 1000 85 182 800 1 000 80 137________800­7 339 T­O­T­A­L : 7 345 000

Next