Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)
1987-09-01 / nr. 14005
SANTEIA — marți 1 septembrie 1987 Spiritul de iniţiativă—o investiţie rentabilă in asigurarea autofinanţării localităţilor După numărul locuitorilor, peste 11000, Iernutul este cea mai mare comună din judeţul Mure?. Insă adevărata ei dimensiune i-o conferă puterea economică. Pină de curîmd, numele comunei era asociat exclusiv cu cel al termocentralei din vecinătate, ca unică reprezentantă a activităţii economice. Dar iată că ambiţiile locuitorilor, iniţiativele primăriei au ţintit mai sus. Au fost înălţate. Intre altele, o întreprindere de nutreţuri combinate, o staţiune experimentală de cercetare şi producere a legumelor (care realizează circa 80 000 tone seminţe pentru 6 judeţe din Transilvania), o întreprindere de stat avînd un complex de creştere şi ingrăşare a tineretului taurin, cu 10 000 capete, un complex de berbecuţi , cu 19 000 capete, două ferme de vaci, o întreprindere de creştere şi ingrăşare a porcilor (58 000 capete pe an) şi, mai recent, o fermă piscicolă cu peste 200 hectare luciu de apă. Acestora li se adaugă cele patru cooperative agricole din satele comunei. Dacă adăugăm şi faptul că Iernutul dispune de 45 unităţi prestatoare de servicii către populaţie, două licee industriale, un dispensar uman cu 4 secţii, de numeroase blocuri cu aproape 600 de apartamente, avem imaginea unei comune ce îşi conturează atributele unui viitor oraş agroindustrial. Dezvoltarea accentuată din ultimii ani a făcut, de altfel, ca producţia-marfa industrială a Iernutului să se ridice azi la circa 3 miliarde lei anual, iar, din populaţia ocupată, 3 000 să fie muncitori şi numai 1 000 ţărani cooperatori. Ce ilustrează aceste cifre ? în primul rind că Iernutul este, asemenea altor localităţi, o comună înfloritoare , una din multele aşezări in care anii socialismului, şi cu deosebire anii de după Congresul al IX-lea al partidului, şi-au pus adine amprenta asupra dezvoltării economice şi, implicit, asupra standardului de viaţă al locuitorilor. Hărnicia, tenacitatea, spiritul de iniţiativă, deopotrivă ale consiliului popular, ca şi ale cetăţenilor, au stat la temelia multora din realizările comunei, ele constituind suportul material al autofinanţării. Primarul Iernutului, Vasile Cornea, ne spune că realizările obţinute se datoresc colaborării strînse cu cetăţenii . „Am încercat, şi cred că in bună parte am reuşit, să imprimăm un asemenea stil de muncă în relaţiile cu oamenii încât să ştie că tot ce ne propunem să înfăptuim este, de fapt, materializarea propunerilor făcute de ei. Analizăm cu maximă atenţie propunerile în biroul executiv, stabilind, ulterior, tot cu cetăţenii, atît ordinea priorităţilor, cit şi căile de realizare. Dar primăria trebuie să dea ea însăşi „tonul“ unor acţiuni. Iată numai un exemplu. Prin 1979 — cînd am fost ales primar — observasem că unii muncitori de la termocentrală se cam... «orăşenizaseră», uitind să mai crească animale — o îndeletnicire tradiţională în zonă. M-am întrebat : ce efect ar avea îndemnul primăriei adresat oamenilor de a creşte animale, cînd gospodăria proprie a consiliului popular număra, la acea dată, doar... două oi ? Aşa că am trecut la treabă. Nu de unul singur, ci cu întreg aparatul consiliuluipopular. Avînd o secţie de construcţii (unica pe atunci), ne-am făcut de toate — de la grajduri la atelajele necesare. Primul rezultat concret a fost că, la nici un an de la înjghebarea acestei gospodării, am reușit să asigurăm laptele necesar creșei comunale. Azi, numai gospodăria subordonată consiliului popular numără, între altele, un sector zootehnic cu peste 500 oi, 100 de porci, 34 bovine, de la care, în anul precedent, am livrat la fondul de stat peste 10 tone came. Plus contribuţia adusă la autoaprovizionarea comunei cu produse agroalimentare. In 1986, numai sectorul zootehnic al consiliului popular „ Din activitatea consiliilor populare adus comunei un beneficiu da 400 000 lei“. Exemplul oferit de primărie a dat roade. Aflăm că, deşi 500 de familii locuiesc in apartamente, numărul gospodăriilor populaţiei a crescut continuu, ajungînd la peste 2 800 , că ele deţin împreună 1 000 taurine, 5 000 ovine şi peste 4 000 de porci, situind comuna şi în privinţa livrării de produse agroalimentare la fondul de stat între primele pe judeţ. „Unii oaspeţi (chiar primari din judeţ şi din alte părţi) — ne relatează primarul — cred că Iernutul e bogat şi frumos numai datorită puterii economice a unităţilor de stat din comună. Cînd văd însă ce s-a realizat în domeniul industriei mici şi al prestărilor de servicii, îşi schimbă părerea“. De la modesta secţie de construcţii, in care lucrau doar 17 oamenii, s-a ajuns ca, în prezent, consiliul popular să aibă 12 secţii de industrie mică, în care activează peste 100 de oameni, în majoritate foşti navetişti. Profilul lor (propus de cetăţeni) a fost stabilit — aflăm — nu la întîmplare, ci anume pentru a oferi servicii necesare, a valorifica resursele locale şi a contribui la stabilizarea forţei de muncă. Aşa au apărut, rind pe rind, secţiile de feronerie, patiserie, brutărie, tăbăcărie, pojocărie, prestaţii in construcţii de deratizare etc. De activitatea lor economică (inclusiv aprovizionarea cu materialele necesare) răspund membrii consiliului popular de la primar la contabilul-şef. Realizări importante se obţin şi de cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. Volumul anual de producţie şi desfacere — 80 milioane lei. Valoarea producţiei realizate în unităţile de mică Industrie, subordonate consiliului popular comunal, a crescut de la numai 801 000 lei, in 1980, la peste 10 milioane lei în 1986. „Din banii noştri — ne spune primarul — s-au construit, în ultimii ani, un dispensar uman, o brutărie, un punct muzeistic (in memoria ostaşilor români căzuţi în luptele de la Oarba de Mureş, sat aparţinător) , a fost introdusă apa potabilă pe 5 km liniari, s-au efectuat lucrări de întreţinere a drumurilor comunale. In acest an vom realiza cu forţe proprii termoficarea Iernutului (cu resurse secundare de la termocentrală), introducerea încălzirii centrale în satele Cipău, Deag şi Sălcud, construirea unei staţii de miceliu cu 200 tone capacitate, a unei ciupercării — obiective la care se lucrează intens“. Iernut e o comună bogată, frumoasă. „Dacia Traiiană" — ce leagă gara de centrul comunei — era, prin anii ’65, singura stradă mai arătoasă a localităţii. Azi, toate străzile sunt, fără excepţie, asfaltate sau pavate, flancate de Clădiri frumoase — majoritatea cu 2 şi 3 niveluri Secretul tuturor acestora ? Spiritul de iniţiativă şi hărnicia oamenilor. Dar şi ale celor 21 de deputaţi comunali, care, numai in acest an, au efectuat, alături de cetăţenii din circumscripţiile electorale, aproape 10 000 zilemuncă patriotică. Din iniţiativa unor deputaţi ca György Alexandru — circumscripţia electorală nr. 5, Maria Paşca (circumscripţia 9), Elisabeta Trif (circumscripţia 1), Constantin Stuparu (circumscripţia 11), Ioan Albu (circumscripţia 8), cu sprijinul larg al cetăţenilor şi al consiliului popular, au fost realizate, de puriind, două pasarele peste rîul Mureş, in satele Cipău şi Oarba de Mureş ; a fost extinsă reţeaua de apă potabilă pe străzile Gheorghe Doja, Libertăţii, Vlad Ţepeş şi Dacia Traiană — acţiuni la care au participat şi lucrători din cooperaţia meşteşugărească, cadrele didactice şi alte categorii de intelectuali. Planurile de viitor sunt şi ele concepute la proporţiile şi prin prisma cerinţelor unei comune de dimensiunea Iernutului. Am vizitat şantierele noilor obiective. Se află in construcţie o fabrică de protan şi încă 76 de apartamente — obiective realizate si cu forţe proprii. Aşa sa explică cum au ajuns cei din comuna Iernut ca de 14 ani să se autofinanţeze şi să realizeze un excedent bugetar anual de 2,5 milioane lei, contribuind la bugetul judeţean, din 1979 pină in prezent, cu circa 20 milioane lei Experienţa dobîndită a fost împărtăşită şi altor consilii populare. La Iernut — comună distinsă de două ori cu „Ordinul Muncii“ clasa I — a avut loc, recent, un schimb de experienţă cu preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii populare comunale din numeroase judeţe ale ţării. Concluzia desprinsă, şi in acest cadru, a fost că spiritul de iniţiativă al consiliului popular şi hărnicia gospodarilor stau la temelia autofinanţării. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" cInema • Pădurea de fagi : LUMINA (14 74 ÎS) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20 • Un om pe șosea („Zilele filmului din Bl*. Bulgaria") : STUDIO (50 53 15) — 9,80; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 10,30 • B.D. la munte și la mare : FEROVIAR (50 51 40) — 9, 11; 13,30; 15,30; 17,30! 19,30 • Viraj periculos BUZEȘTI (50 43 58) — 15: 17; 19,15 • Anotimpul Iubirii LIRA (31 71 71) — 15: 17, 19 • Păcală: DRUMUL SĂRII (31 58 13) — 15: 18,15 • Calculatorul mărturisește: Un om inoden : FERENTARI (80 49 85) — 15: 18,15 • Cuibul de viespi: VOLGA (79 71 26) — 9; Îl; 13; 15; 17, 19 • B.D. Intră In acţiune : AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20 • Declarație de dragoste: FLACARA (20 33 40) — ÎS; 17; 19 • A doua variantă : ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Comandă urgentă. Luminile din larg: PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19 • Cu orchestra pe strada principală: VICTORIA (16 28 79) —9; 11,15; 13,30; 15,45; 16, 20 • program special pentru copii »i tineret : DOINA (16 35 38) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Medalion Alain Delon : PATRIA (11 86 25) — 9; 11,30; 14; 17; 19,30 • Mari regizori, mari actori : SCALA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18; 20,15 • Hilda: VIITORUL (10 *7 40) — 15, 17; 19 • O farsă pentru cuscrul MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19 • Faraonul CULTURAL (83 50 13) — 9; 12; 16; 19 • Jandarmul și Jandarmeritele 1 POPULAR (351517) — 15; 17; 19 Oameni, tehnică de vîrf şi flori... (Urmare din pag. I) Ierarhici, că nu la nivelul nostru, jos, in producţie, se rezolvă asemenea probleme şi am aşteptat. Lucrurile se remediază, desigur ; chiar in acest an se pare că vom primi stagiari. Dar e un gol de citiva ani pe care nu mi-i voi ierta, mie personal. — înseamnă că, dintr-o mai veche experienţă, puteţi spune că stagiarii v-au dat, ca să zic aşa, argumente ala utilităţii lor ? — Oho, cite ! Un exemplu, care îmi vine chiar In clipa asta in minte, mai ales că datează dintr-un moment când chiar, că nu prea aveam nevoie de tineri, din perioada cind noi Înşine ne mai căutam pe noi. Au venit doi stagiari şi, ca să nu ne Încurcăm — ei de noi şi noi de ei — 11 chem chipurile să mă sfătuiesc intr-o problemă care nu ne rezolvase nici aici, nici pe cale atunci ierarhică, nici prin colaborări. Era vorba da Înlocuirea camacului —a un aliaj pe conţine 90 la sută zinc, vă daţi seama ! „Măi băieţi — zic — eu ştiu că «poate» fi Înlocuit, dar nu ştiu şi «cum». Vă dau termen nelimitat". Acu’ vă daţi seama ce miză am aruncat in joc : le-am dat timp nelimitat, se puteau crede in vacantă. Ce ziceţi dacă vă spun că după cîteva luni au venit cu soluţia 7 La nivelul producţiei noastre asta a echivalat cu o mică revoluţie ! Notaţi, vă rog, numele lor, că mie aşa-mi place, cînd mă laud cu realizările întreprinderii să nu-mi fie greu să dau şi numele celor care au fost sufletul lor. Iertaţi-mi paranteza, dar îmi repugnă acei oameni care, din dorinţa de a nu lăsa pe alţii să iasă în faţă pe merit, se baricadează sub frumoasele cuvinte „noi“, „colectivul nostru“ etc. Deci, notaţi : Marius Ionescu, inginer metalurg ; Cristian Amarandei, tot inginer, din păcate acum nu mai lucrează în Întreprinderea noastră, dar vă rog să-i daţi numele, merită ! — I-aţi stimulat in vreun fel ? — Dacă vă referiţi la bani, pot să vă spun că ani la rind i-am premiat pentru realizarea lor, fiindcă legea, aplicată corect. Iţi permite să plăteşti o idee valoroasă. In sensul că, aceasta aducîndu-ţi beneficii ani la rind, recompensezi ani la rind autorul. Numai cine vrea să compromită legea sau să blocheze iniţiativa se prevalează de faptul că, chipurile, o invenţie nu poate fi recompensată. Dar intrăm in alt subiect... Ca să revenim la Întrebarea dumneavoastră, dacă l-am stimulat, eu zic că mai stimulativ decit felul cum i-a înconjurat întreg colectivul, în timpul cercetării şi după, cu toată consideraţia şi grija pentru omul de concepţie, la care aş adăuga încrederea pe care au simţit-o in clipa cind le-am pus povara pe umeri şi le-am zis: „de voi depinde" — eu cred că «intern acoperiţi la acest capitol. Dar acest episod e unul dintr-o mie ! — Aveţi multă încredere în tineri ! — Normal. Şi eu am fost ca ei. (După o pauză in care, bănuiesc, a cintărit dacă să-mi spună sau să nu-mi spună). Miine avem oaspeţi numeroşi in uzină , vin în vizită studenţii din anul III (de fapt, IV de-acum) de la electrotehnica bucureşteană. Vreau să le arătăm ca înseamnă o adevărată Întreprindere electrotehnică, cum estei, mai ales, cum va fi : ei sunt cei care vor lucra cot la cot cu roboţii, nu-i aşa . Chiar dacă întreprindere« unde vor nimeri nu va fi chiar atlt de modernă, de ei depinde mult să «e modernizeze. Nod doar le inoculăm ..microbul“. — Iertaţi-ml, dar ghicesc câ nu-mi «puneţi totul. Parcă «ti vrea să-mi ■puneţi, parcă nu... — Ei, bine, aflaţi câ intenţia mea « să-l „studiez" faine pe fiecare In parte, să-l testez, să-i „cumpăr". Vreau să pun ochii pe câţiva, să-i ..momesc", şi la repartiţie să ştiu ce-mi «duce pe băncile şcolii. Nu e un slogan : ei, tinerii, sunt viitorul. — Vâ preocupă mult viitorul ? — Pe cine nu-1 preocupă 11 striveşte. — Şocul viitorului... — Exact. Vedeţi, obişnuit spunem: nu-mi îngădui să stau pe loc, fiindcă e calea cea mai sigură de a rămîne in urmă. Eu însumi, deseori, spun aşa. Aş aduce o completare: poţi să şi mergi, nu-i nevoie să stai pe ioc şi, la fel de bine, poţi rămine in urmă. Important e cum mergi. Detest oamenii care mimează graba, ritmul alert şi, de fapt, bat pasul pe loc. E şi cu mersul inainte o întreagă poveste... întreprinderea de motoare electrice din Piteşti a făcut, indiscutabil, paşi mari Înainte. Binecunoscută prin produsele sale nu numai in tară, ci şi peste hotare, practic pe toate meridianele — avînd peste jumătate din volumul producţiei destinate exportului direct şi o bună parte exportului indirect — Întreprinderea este forţată sâ tină pasul, să fie mereu In ton cu noutăţile in materie pe plan mondial. — Nu e puţin... ameţitor 7 — 11 Întrebăm pe secretarul comitetului de partid. — E o ameţeală tonică ! Ne obligă să ne adaptăm rapid, şi fim foarte mobili, să nu acceptăm rutina. Ne impune să menţinem ceea ce s-ar numi tinereţea de spirit a colectivului. La noi, să ştiţi, nici un reper nu are viaţă mai lungă de doi ani. Aşa că, vrei nu vrei, mintea fiecăruia este în continuă alertă, nu are răgazul să dormiteze. De fapt, am adăuga noi, adevărata tinereţe a colectivului de la „motoare electrice“ Piteşti, dincolo de vizibila tinereţe biologică, aceasta este : tinereţea de spirit ! teatre • Teatrul Giuleşti (14 72 34, sala Majestic) : Iarna cind au murit cangurii — 19 • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (15 56 78, grădina Boema) : Artiştii şi Boema — 19.30 Administraţia de Stat Loto Pronosport informează: Duminică, 6 septembrie, tragere loto 2 Administraţia de Stat Loto- Pronosport organizează o nouă TRAGERE LOTO 2, la care participanţii au posibilitatea obţinerii unor importante premii in autoturisme „DACIA 1300“ in cadrul valorii unitare a ciștigurilor, precum și a unor mari sume de bani de valoare fixă sau variabilă. Biletul de participare (10 lei varianta) poate fi completat cu o variantă achitată sută la sută sau cu patru variante achitate în cotă de 25 la sută. Fiecare bilet are drept de participare la toate cele trei extrageri a uite patru numere, care însumează 12 numere din totalul de 75. Sîmbătă, 5 septembrie, este ULTIMA 21 DE PARTICIPARE. Vizita delegaţiei de deputaţi şi senatori din S.U.A. Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Hie Văduva, a avut, luni după-amiază, o întrevedere cu delegaţia de deputaţi şi senatori din S.U.A., condusă de Steny Hoyer, preşedintele Comisiei Congresului S.U.A. pentru securitate si cooperare in Europa, care se află intr-o vizită in tara noastră. In timpul convorbirilor au fost abordate probleme privind posibilităţile dezvoltării, în continuare, a colaborării si cooperării economice româno-americane in domenii de interes comun, lărgirii şi diversificării schimburilor de mărfuri dintre cele două tari. Oaspeţii americani au avut, de asemenea, Întrevederi la comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor Braşov şi Covasna şi au vizitat obiective social-culturale şi turistice din municipiile Curtea de Argeş, Braşov şi Covasna. ★ Cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de deputaţi şi senatori din S.U.A., ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Roger Kirk, a oferit luni după-amiază o recepţie. Au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, deputaţi, reprezentanţi ai altor instituţii centrale. (Agerpres) tv 20,90 Telejurnal 20,15 Teatru TV (color), „Păienjeniş“, de Paul Everac. Premieră TV. Interpretează : Marcel Iureş, Valeria Seciu, Mircea Albulescu, Constantin Codrescu, Ion Pavlescu, Irina Mazankis, Zoe Muscan, Doina Tamaş, Liana Mărgineanu, Oana Ştefănescu, Constantin Dinulescu, Adrian Georgescu, Alfred Demetriu, Petre Moraru, Sorin Postelnicu, Vasile Pupeza. Regia artistică : Eugen Todoran 21,55 Telejurnal 22,00 închiderea programului „Zilele filmului bulgar“ La cinematograful „Studio“ din Capitală au început, luni, „Zilele filmului bulgar“, organizate cu ocazia aniversării a 43 de ani de la victoria revoluţiei socialiste din septembrie 1944. Ziua naţională a Republicii Populare Bulgaria. In cadrul „Zilelor filmului bulgar“, ce se vor desfăşura până la 5 septembrie şi în oraşele Ploieşti şi Buzău, sunt programate trei filme artistice de actualitate. La spectacolul de gală au luat parte reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Asociaţiei cineaştilor, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Boncio Mitev, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, alti şefi de misiuni diplomatice acreditati in tara noastră. (Agerpres) Planul — îndeplinit integral, la toţi indicatorii! (Urmare din pag. I) enorgeţice, folosirea la Întreaga capacitate a utilajelor şi instalaţiilor in fiecare întreprindere şi ramură industrială, pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi asigurarea unei înalte competitivităţi a produselor româneşti pe piaţa mondială. Practic, aplicarea măsurilor cuprinse in programele de modernizare adoptate in fiecare întreprindere constituie suportul fundamental al înfăptuirii sarcinilor de plan atit la producţia fizică şi la export, cit şi la indicatorii calitativi, de eficienţă economică. De aceea, ele trebuie înfăptuite la timp, cu cea mai mare rigoare, astfel incit să se poată beneficia de roadele scontate. Analizele şi controalele efecuate de organele de specialitate, precum şi investigaţiile reporterilor „Scintei“ au pus în evidenţă faptul că intr-o serie de unităţi în care s-a acţionat perseverent pentru aplicarea in bune condiţii a măsurilor prevăzute în programele de modernizare au fost obţinute rezultate importante pe planul sporirii producţiei şi productivităţii muncii, al reducerii consumurilor materiale şi cheltuielilor de fabricaţie în general, al ridicării calităţii produselor. Cu toate acestea, intr-un şir de întreprinderi sunt incă mari rămîneri în urmă în ce priveşte aplicarea unor măsuri scadente, precum şi in legătură cu trecerea la materializarea unor măsuri prevăzute pentru a doua parte a acestui an. Sunt neajunsuri care explică in bună parte de ce producţia planificată sau anumiţi indicatori de eficienţă economică nu au fost indepliniţi integral in unităţile respective. După cum se ştie, recent, Comitetul politic Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat stadiul realizării principalilor indicatori tehnico-economici aprobaţi la capacităţile industriale puse în funcţiune, precum şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile de sporire a eficienţei economice prin reducerea consumurilor materiale şi energetice si încadrarea in normele de consum, creşterea productivităţii muncii, diminuarea costurilor de producţie, asigurarea şi controlul calităţii produselor. Cu acest prilej, relevîndu-se existenţa unor neajunsuri manifestate în activitatea organelor centrale de sinteză, a ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, au fost adoptate o serie de măsuri menite să introducă un puternic spirit de ordine şi disciplină, de răspundere pentru îmbunătăţirea radicală a situaţiei şi recuperarea neîntirziată a oricăror rămineri în urmă. Important este acum ca măsurile stabilite să fie puse imediat in practică, astfel incit, începînd din luna septembrie, activitatea economică din toate întreprinderile să se desfăşoare in cele mai bune condiţii, asigurindu-se îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan. In perioada care a mai rămas din acest an avem de înfăptuit, aşadar, sarcini mobilizatoare, dar realiste, pe deplin posibil a fi înfăptuite. Răspunzind vibrantelor chemări ale secretarului general al partidului, însufleţitoarelor sale îndemnuri, să acţionăm cu toate forţele, cu spirit de răspundere revoluţionar, să muncim mai bine, mai spornic, cu întreaga noastră capacitate şi iniţiativă, astfel ca în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului să obţinem zi de zi, decadă cu decadă, lună de lună, rezultate superioare, la nivelul maxim al posibilităţilor, asigurând îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, a planului pe acest an ! Excursii în Delta Dunării Oficiile judeţene de turism si întreprinderea de turism, hoteluri si restaurante Bucureşti organizează excursii in Delta Dunării In lunile septembrie si octombrie. Delta Dunării, străbătută de nenumărate canale care leagă lacuri, bălti si biclite, este in acelaşi timp un para natural cu faună şi floră deosebite, declarat pe bună dreptate „monumentul naturii“. O dată cu această invitaţie in Împărăţia de a ne linişte, frumuseţe şi inedit a Deltei Dunării, turiştii sunt rugaţi să-i păstreze nealterate calităţile. începînd cu 1 septembrie, accesul în Delta Dunării al turiștilor pe cont propriu se poate face numai pe baza permiselor eliberate de agenda de turism a O.J.T. Tulcea. ZIUA NAŢIONALA a marii Jamahirii ARABE LIBIENE POPULARE SOCIALISTE Domnului Colonel MOAMMER AL-KADHAFI Conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie a Marii Jamahirii Arabe Libiene Populare Socialiste TRIPOLI Aniversarea Zilei Revoluţiei îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări si cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres, bunăstare şi pace pentru poporul libian prieten. Exprim convingerea că, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul intîlnirilor noastre, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Libia se vor dezvolta tot mai mult, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Poporul libian sărbătoreşte astăzi unul dintre cele mai de seamă momente ale istoriei sale. Se împlinesc 18 ani de la victoria Marii Revoluţii de la 1 Septembrie 1969, în cursul căreia forţele patriotice, conduse de colonelul Moammer Al-Kadhafi, au răsturnat regimul monarhic feudal şi au deschis o nouă eră în existenta Libiei. Dacă Dină atunci Libia era cunoscută ca o ţară slab dezvoltată, ale cărei bogăţii încăpuseră pe miinile monopolurilor străine, în perioada următoare ea s-a angajat larg pe calea dezvoltării economico-sociale de sine stătătoare, reuşind să obţină o serie de realizări de seamă. Cine străbate azi străzile oraşului Tripoli are in fată o capitală modernă, cu clădiri Înalte din beton si sticlă, cu artere largi, de-a lungul cărora se desfăşoară o intensă circulaţie. La Benghazi, Zawia. Misurata au fost înălţate complexe petrochimice, combinate metalurgice. Întreprinderi ale industriei uşoare. Pe întinse suprafeţe, de la ţărmurile Mediteranei pină în inima deşertului, a luat o deosebită amploare acţiunea de valorificare a păminturilor aride. Ca urmare a construirii unei întinse reţele de irigaţii, au fost câştigate pentru agricultură peste un milion de hectare. Dezvoltarea economiei naţionale este strâns legată de valorificarea la un nivel superior a principalei bogăţii a ţării — petrolul : în subsolul libian se găsesc rezerve evaluate la circa 4 miliarde tone tiţei, iar ultimele prospecţiuni au dus la descoperirea unor mari zăcăminte sub apele Mediteranei. Animat de sentimente prieteneşti faţă de popoarele arabe, de toate popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul român urmăreşte cu viu interes succesele obţinute de tânărul stat din nordul Africii, între România socialistă şi Jamahiria Libiană s-au statornicit relaţii de fructuoasă colaborare, în dezvoltarea cărora un rol determinant au avut întilnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi colonelul Moammer Al-Kadhafi, care au deschis, de fiecare dată, noi perspective conlucrării multilaterale româno-libiene. Un asemenea curs corespunde intereselor ambelor ţări, ale cauzei generale a păcii si înţelegerii internationale. Cu prilejul Zilei nationale a Marii Jamahirii Arabe Libiene Populare Socialiste, luni a avut loc in Capitală o manifestare culturală, organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S. şi Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Abdul Hamid F. Farhat, secretar al Comitetului Popular al Biroului Popular al Marii Jamahirii Arabe Libiene Populare Socialiste la București. (Agerpres) Prognoza meteorologică a lunii septembrie Temperaturile medii ale lunii septembrie se vor încadra în limitele normale. Regimul pluviometric va fi in general normal, pe zone restrânse din estul ţării putîndu-se înregistra şi cantităţi ceva mai însemnate de precipitaţii. Prima decadă a lunii se va caracteriza printr-o vreme în general frumoasă. In ultimele zile, pe alocuri, în zonele de deal şi munte, precum şi în sudul şi estul ţării, vor cădea ploi de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vintului. In rest, ploile vor fi izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane, iar valorile maxime se vor situa intre 20 şi 30 de grade, izolat mai ridicate in zonele de cîmpie. In decada a doua vremea va fi in general instabilă. Ploile vor fi Îndeosebi sub formă de aversă şi vor avea o frecventă mai mare in a doua parte a intervalului. Vîntul va prezenta intensificări in zona de munte si în regiunile estice. La altitudini de peste 1500 metri, pentru scurtă durată, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapovita şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 5 şi 15 grade, mai coborâte in centrul şi nordul tării, iar maximele între 14 şi 24 grade, mai ridicate in primele zile în regiunile sud-vestice. In ultima decadă vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi variabil, cu irmorări mai accentuate in nordul tării, unde vor cădea ploi, îndeosebi sub formă de averse. In celelalte regiuni ploile vor fi mai restrînse ca arie. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, mai coborîte în depresiuni, iar ziua valorile maxime se vor situa, in general, intre 15 şi 25 de grade. Dimineaţa şi seara, pe alocuri, se va produce ceaţă. (Agerpres) vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 septembrie, ora 21 — 4 septembrie, ora 21. In ţară . Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil. Se vor semnala ploi izolate ce vor avea şi caracter de averse, mai ales In nordul şl estul ţării. Vîntul va suflă slab pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 6 şl ÎS grade, mal scăzute In depresiuni, iar cela maxime intre 20 şi 30 de grade, mal coborîte In nord. Dimineaţa, ceaţă slabă. In Bucureşti ! Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil. Vintul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile minime vor oscila între 12 și 15 grade, la cele maxime între 26 și 29 de grada. Dimineața, ceată slabă. ACTUALITATEA SPORTIVĂ CANOTAJ : Strălucite succese ale echipajelor noastre la campionatele mondiale CICLISM : „Turul României a început duminică, cu etapa Bucureşti—Buzău—Focşani. „Turul ciclist al României“ este in plină desfăşurare, azi caravana multicoloră urmind ca, de la Vaslui, unde a înnoptat, să ajungă, prin Bacău, la Piatra Neamţ, capătul celei de-a treia etape a popularei competiţii sportive. Ieri, Înaintea startului în cea de-a doua etapă, încă se comenta rezultatul din ajun , succesul neaşteptat, dar pe deplin meritat, al lui Mitu Petruş (de la I.M.G.B. — antrenor Nicolae Grigore). După ce, cu alţi doi colegi de echipă, şi-a adus contribuţia la reuşita unei evadări iniţiate de membrii loturilor noastre reprezentative, Petruş s-a dovedit imbatabil la sprintul final al etapei Inaugurale. Coincidenţa face ca anul trecut, tot in prima etapă a „Turului României", focşănenii să fi aplaudat la ei acasă victoria surprinzătoare a unui ciclist... tot de la I.M.G.B., care — ca şi colegul său ★ BOX. Turneul „Mănuşa Litoralului“, desfăşurat într-o ambianţă dintre cele mai propice in sala sporturilor din Constanţa, s-a încheiat cu succesul următorilor pugilişti, invin-După strălucitele succese pe care le-au obţinut slmbătă in finaleie campionatelor mondiale, iată că reprezentanţii noştri au cîştigat duminică alte medalii, astfel că bilanţul realizat de echipajele româneşti se cifrează la opt medalii ■— patru aur, două argint şi două de bronz (la o participare în nouă probe, şapte feminine şi două masculine). Sportivele şi sportivii, antrenorii care au pregătit diferitele echipaje şi federaţia noastră de specialitate au dovedit deci încă o dată că abordează cu multă seriozitate pregătirea pentru marile competiţii internaţionale şi că acţionează cu toată răspunderea pentru reprezentarea cu onoaacum — devenea primul purtător al „tricoului galben". Asemănătoare ce profil cu etapa precedentă (traseu plat, drum asfaltat), dar ceva mai scurtă, etapa de ieri (Focşani—Tecuci—Vaslui) a revenit lui Valentin Constantinescu, înregistrat pe distanţa de 145 km in 3h13” (10 secunde bonificaţie), medie orară de 45,060 km, urmat in acelaşi timp de Arnstein Rannehang, Valeriu Pavel, Olimpiu Celea, Gheorghe Klempeter. Tricoul galben a fost preluat de Valentin Constantinescu (România A), urmat in clasamentul general de Olimpiu Celea (România A) — la 10”, Petrus Mitu (I.M.G.B.) — la 31”, Ludovic Covaci (România A) — la 36’, Cristian Neagoe (România A), la 40” și Costel Popa (România B) — la 41”. Pe echipe conduce prima selecţionată a României, urmată de România B — la 1’28” şi I.M.G.B. — la 68“. gători in gala finală (in ordinea categoriilor) : semimuscă — Ion Dumitru (Buzău) ; muscă — Asan Givan (Farul) ; cocoș —4 Valentin Dimitrov (Bulgaria) pană — Stefanie a culorilor sportiva romftneşti la asemenea Întreceri de prestigiu. Să subliniem că este pentru prima oară cînd echipajele noastre ocupă locul Intîi pe naţiuni in ramura feminină a campionatelor mondiale, o contribuţie deosebită aducind echipajul de 8+1, care a cîştigat, iarăşi în premieră, medalia de aur în cea mai spectaculoasă probă a canotajului feminin. De notat că şapte dintre cele nouă membre ale acestui echipaj, cîştigătoare şi in unele probe anterioare, au devenit duble campioane ale lumii la aceeaşi ediţie, fapt fără precedent în canotajul mondial ! Felicitări — V. M. Schiller (R.D. Germană); semiuşoară — fraţii Daniel şi Marian Dumitrescu (Dinamo) ; uşoară — Abladin Faredin (Farul) ; semimijlocie — Mihai Constantin (Farul) ; mijlocie mică — Rudei Obreja (Dinamo) ; mijlocie — Mihai Valentin (Farul) ; semigrea — Serghei Kovalevski (U.R.S.S.) ; grea — Ion Simina (Braşov). ATLETISM. Proba feminină de săritură în înălţime din cadrul campionatelor mondiale de atletism de la Roma a fost cîştigată de sportiva bulgară Stefka Kostadinova, cu 2,09 m, rezultat ce constituie un nou record mondial. Alt record mondial : 100 m plat — Ben Johnson (Canada) — 9”83/100. Proba feminină de 800 m a fost cîștigată de Sigrun Wodars (R. D. Germană), cu timpul de 1’55”26/100. La truplu sau victoria a revenit sportivului bulgar Hristo Markov, cu 17,92 m (nou record european), iar in proba feminină de 400 m pe primul loc s-a clasat Olga Brîzghina (U.R.S.S.) — 49”38/100. FOTBAL. Campionatul diviziei B a început cu câteva rezultate mai puţin aşteptate. In seria I. Inter Vaslui a Întrecut pe Progresul Brăila cu 1—0, Ceahlăul pe Gloria Buzău cu 3—2, iar F. C. Constanta a cîstigat la scor mare partida cu Unirea Slobozia, 4—0. In derbiul seriei a Il-a, la Bucuresti, Jiul — Progresul Vulcan 1—0 , Sportul muncitoresc Slatina a Întrecut fosta divizionară A, Chimia Rm. Vilcea cu 2—1, iar noua promovată. Sportul „30 Decembrie“, pe C.S. Tîrgovişte cu 3—2. In seria a IlI-a, victorie a reşiţenilor la Turda, C.S.M. Reşiţa — Arieşul 1—0, meci egal al sătmărenilor pe teren propriu. Olimpia — Armătura 0—0 si un scor neaşteptat la Bistriţa, un meci derbi, Gloria — F. C. Maramureş 5—0. RUGBL In ultimul meci al turneului pe care l-a Întreprins in U.R.S.S., echipa de rubei Steaua București a jucat la Moscova cu formația locală Lokomotiv. Rugbiştii români au obținut victoria cu scorul de 34—10 (9—6). ★ PAGINA 3 LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 august 1987 Cistigurile Întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă $i valoarea nominală a obligaţiunilor ieşita cîştigătoare. Plata cistigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—999999 care au numerele curente cuprinse între 81—225, la confruntarea cu lista oficială primul zero de la serie nu se ia în considerare. b .« s _ T2 O a *2 a e® a 3 — ~ 3 aa .Z Cj — «I ■*§« Să e» sg a o.» 332 tea 3 « » 5E.2- s S5 o ° 7?_____________ 1 49950 192 50 000 1 27661 82 50 000 1 67475 73 50 000 1 82499 67 50 000 1 85552 77 40 000 1 22445 22 40 000 1 14711 59 40 000 1 77597 63 40 000 1 69144 104 40 000 1 01797 94 30 000 1 05076 189 30 000 1 19494 112 30 000 1 57902 188 30 000 1 76787 23 30 000 1 90528 171 30 000 1 61456 28 20 000 1 49799 122 20 000 1 04366 119 20 000 1 11171 89 20 000 1 96168 157 20 000 1 33310 132 20 000 1 49974 177 20 000 1 93601 59 10 000 1 06739 03 10 000 1 89233 215 10 000 1 31498 151 10 000 1 14156 111 10 000 1 37553 104 10 000 1 65018 134 10 000 1 69626 193 10 000 1 32842 145 5 000 1 27568 164 5 000 1 21770 77 5 000 1 57364 126 5 000 1 70582 42 5 000 1 15548 137 5 000 1 89737 94 5 000 1 77555 198 5 000 1 02219 159 5 000 8 3Ifl .S " flu h" 100 661 48 3 000 100 435 14 2 000 100 653 64 2 000 1000 91 218 1000 1000 94 88 800 1000 02 169 800 1000 05 01 800 1000 15 159 800 1000 85 182 800 1 000 80 137________8007 339 TOTAL : 7 345 000