Scînteia, octombrie 1987 (Anul 56, nr. 14031-14057)

1987-10-14 / nr. 14042

DINEU OFICIAL OFERIT DE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU IN ONOAREA PREŞEDINTELUI EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, marţi, un dineu oficial în onoarea pre­şedintelui Consiliului Suprem al Re­publicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, la Palatul Consiliului de Stat. La dineu au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai unor instituţii centrale. Au luat parte persoanele oficiale care-l însoţesc pe preşedintele su­danez in vizita in tara noastră. In timpul dineului, desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au rostit toasturi, urmărite cu viu interes. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan și Republicii Socialiste România. TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte al Consiliului Suprem al Repu­blicii Sudan, Stimaţi oaspeţi din Republi­ca Sudan, Tovarăşi şi prieteni, îmi face o deosebită plăcere să vă salut ca oaspeţi ai României socialiste şi să vă adresez, şi in acest cadru, dumneavoastră, dom­nule preşedinte, şi colaboratorilor care vă­ însoţesc o călduroasă urare de bun venit în ţara noastră. Vizita pe care o faceţi în Româ­nia constituie o expresie a relaţii­lor de prietenie şi colaborare din­tre ţările noastre , întemeiate pe deplină egalitate, stimă şi respect reciproc , a dorinţei comune de a le conferi noi perspective de dez­voltare. Dorim ca, în cursul vizitei, al convorbirilor pe care le-am început astăzi, să ajungem la înţe­legeri care să ducă la întărirea şi dezvoltarea şi mai puternică a colaborării şi conlucrării reciproc avantajoase, îndeosebi pe plan economic, tehnico-ştiinţific, cultu­ral şi în alte domenii de interes comun. Considerăm că aceasta corespunde pe deplin intereselor şi aspiraţiilor de progres şi dez­voltare independentă ale ţărilor şi popoarelor noastre şi, totodată, reprezintă o contribuţie de seamă la cauza păcii şi colaborării in­ternaţionale. Cunoaştem eforturile pe care poporul dumneavoastră le depune pe calea dezvoltării sale eco­­nomico-sociale independente­­ şi vă urăm realizări tot mai însem­nate pe acest drum. Vizita dumneavoastră vă dă po­sibilitatea de a cunoaşte nemijlo­cit viaţa şi preocupările României socialiste, realizările pe care le-a obţinut în anii construcţiei noii o­­rînduiri. Poporul român se află as­tăzi angajat într-un vast efort constructiv pentru înfăptuirea o­­biectivelor actualului cincinal, care vor asigura trecerea ţării noastre intr-un stadiu nou, superior de dezvoltare — cel de ţară socialis­tă mediu dezvoltată — o nouă ca­litate a muncii şi vieţii întregii na­ţiuni. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă şi moderni­zarea industriei, agriculturii, a ce­lorlalte ramuri ale economiei­­na­ţionale, pe baza celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii mo­derne. Acordăm, în acelaşi timp, o mare atenţie dezvoltării demo­craţiei socialiste, lărgirii şi per­fecţionării cadrului democratic de participare nemijlocită a oameni­lor muncii la conducerea tuturor sectoarelor vieţii economice şi so­ciale, a întregii societăţi. în în­treaga noastră activitate pornim permanent de la principiul funda­mental că socialismul se constru­ieşte cu poporul şi pentru popor ! Desfăşurăm, totodată, o largă ac­tivitate internaţională, conştienţi că numai în condiţii de pace şi colaborare poporul român — ca, de altfel, toate popoarele lumii — îşi va putea realiza planurile­­ şi programele sale de dezvoltare e­­conomico-socială liberă şi indepen­dentă. Situaţia internaţională se men­ține deosebit de complexă şi gra­(Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVII Nr. 14 042 Miercuri 14 octombrie 1987 6 PAGINI —50 BANI TOASTUL PREŞEDINTELUI EL SAYED ABID EL MIRGHANI Stimate domnule preşedinte Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidu­lui Comunist Român, Preşedintele Republicii So­cialiste România, Permiteţi-mi, domnule pre­şedinte, să vă exprim adînca mul­ţumire şi recunoştinţă pentru in­vitaţia amabilă pe care mi-aţi adresat-o de a vizita Republica Socialistă România şi pentru căl­dura cu care am fost primiţi, atît eu, cît şi delegaţia care mă înso­ţeşte. îmi este plăcut să vă adresez un cald salut în numele poporului ţării mele, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului român prieten sub conducerea dumneavoastră înţeleaptă. Sudanul urmăreşte, cu apreciere şi admiraţie, realizările uriaşe ob­ţinute de poporul român în do­meniile politic, economic şi social din ultimele patru decenii. Aceste realizări confirmă pe deplin jus­teţea drumului pe care l-aţi ales pentru realizarea unei creşteri economice intensive, a bunăstării poporului, pentru pace şi secu­ritate pe plan internaţional. Pornind de la politica sa­ de în­tărire şi dezvoltare a raporturilor frăţeşti cu popoarele lumii. Suda­nul acţionează pentru dezvoltarea relaţiilor cu Republica Socialistă România, pentru amplificarea co­operării economice, ştiinţifice, cul­turale şi tehnice. Relevînd hotărârea, de a dezvolta în continuare conlucrarea pe mul­tiple planuri între cele două ţări, cooperarea bilaterală, vorbitorul a exprimat încrederea că această vi­zită constituie un pas pozitiv pe calea consolidării relaţiilor bilate­rale, în interesul ambelor popoa­re,­al păcii şi înţelegerii interna­ţionale. După ce s-a referit la evenimen­tele politice care s-au produs în Sudan, din aprilie 1985, vorbitorul a subliniat că ţara sa a reuşit în prezent să-şi făurească instituţiile politice ce reflectă noua sa înfă­ţişare şi a început să elaboreze un plan global de dezvoltare a econo­miei naţionale care să servească unor scopuri sociale echitabile. Ataşamentul nostru la democraţie corespunde hotărîrii de a soluţiona în mod paşnic toate problemele, şi în primul rînd problema sudului ţării. în acest cadru, conducerea actuală din Sudan a deschis larg porţile în scopul ajungerii la o soluţie paşnică, la organizarea unei conferinţe constituţionale care să reprezinte o adunare na­ţională a tuturor forţelor politice sudaneze pentru dezbaterea pro­blemelor actuale ale ţării şi pen­tru ajungerea la formule accepta­bile pentru toţi în vederea solu­ţionării acestor probleme. Abordînd apoi problemele vie­ţii internaţionale, vorbitorul a re­levat interesul ţării sale pentru eforturile neobosite şi iniţiativele preşedintelui României de soluţio­nare a conflictului din Orientul (Continuare în pag. a IlI-a) în ziarul de azi: • Munca politică — activ implicată în acţiunea de modernizare • Invitaţie la o dezbatere : Ora de diri­­genţie ţi profesorul diri­ginte • Noua viaţă a cărţii • Opţiune pentru valorile artei corale • Îmbunătăţi­rea climatului politic mon­dial implică aportul tuturor statelor. LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU VIZITA OUA DE POIEK­i A PREMIERII CONSILIULUI SUPREM AL REPUBUCII SUDAN EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani a mulţumit pentru invi­taţia de a vizita România, pen­tru calda ospitalitate cu care a fost întîmpinat, manifestîndu-şi, totodată, încrederea că schimbul de păreri cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, înţelegerile şi hotărîrile ce vor fi adoptate vor contribui la extinderea cooperării româno-sudaneze, atît pe plan bi­lateral, cît şi în sfera vieţii inter­naţionale. Sub semnul dorinţei reciproce de a se întări continuu prietenia şi colaborarea dintre România şi Sudan, cei doi şefi de stat au început prima rundă a convorbi­rilor oficiale. In cadrul convorbirilor s-a pro­cedat la o informare reciprocă privind preocupările celor două ţări în direcţia dezvoltării econo­­mico-sociale, a asigurării pro­gresului şi bunăstării popoarelor român şi sudanez. Relevîndu-se evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări, s-a apreciat că există condiţii favora­bile pentru lărgirea şi întărirea acestor raporturi, pe baza princi­piilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suve­(Continuare în pag. a IlI-a) SOSIREA IN CAPITALĂ La Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti preşedintele Consiliu­lui Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt româno-sudanez reprezintă un moment de deosebită însemnă­tate pentru cele două ţări, un moment de o profundă semni­ficaţie politică în planul raportu­rilor de prietenie, al cauzei comu­ne a păcii şi înţelegerii interna­ţionale. ’ Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispi­ciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de drapelele României şi Sudanului. Pe mari pancarte erau înscrise urări de bun venit pe pămîntul României, precum şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno­­sudaneze. La ora 12, aeronava cu care a călătorit şeful statului sudanez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a intîmpinat cu căldură pe pre­şedintele El Sayed Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîini­­le cu prietenie. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan şi Republicii Socialiste România, în timp ce, in semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sudanez a salutat apoi persoanele oficiale române prezente la ceremonia sosirii. Erau de faţă membri ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, generali, alte persoane oficiale. Era prezent însărcinatul cu afaceri ad-interim al României la Khartum. Au fost de faţă am­basadorul Sudanului la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri au oferit preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani buchete de flori. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat au primit defi­larea gărzii de onoare. Numeroşi oameni ai muncii din Capitală, aflaţi pe aero­port, au făcut preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani o caldă ma­nifestare de stimă şi preţuire, dînd expresie satisfacţiei faţă de vizita şefului statului sudanez în ţara noastră, încrederii că aceas­ta va deschide noi perspective relaţiilor de cooperare statorni­cite între cele două ţări şi­ po­poare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au răspuns cu pri­etenie uralelor şi ovaţiilor celor prezenţi. La reşedinţa rezervată înaltu­lui oaspete, cei doi şefi de stat s-au întreţinut într-o atmosferă cordială, începerea convorbirilor oficiale La Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, convorbirile ofi­ciale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu căldură vizita în ţara noastră a preşedintelui Consiliului Suprem al Republicii Sudan şi a exprimat convingerea că aceasta va marca un moment important în dezvoltarea raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Sudan. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNFĂPTUIREA FIANELH - răspundere pentru dezvoltarea și progresul multilateral al patriei Cuvintarea secretarului general al partidului la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — analiză profundă, exi­gentă a stadiului realizării planului de dezvoltare economico-socială, a măsurilor ce se impun pentru recu­perarea unor rămâneri în urmă, pen­tru înfăptuirea integrală a mobiliza­toarelor programe adoptate de Con­gresul al XIII-lea al partidului — propune atenţiei o problemă de maximă însemnătate pentru etapa actuală de construcţie socialistă , răspunderea comuniştilor in înfăp­tuirea exemplară a politicii partidu­lui, a sarcinilor ce le revin la fie­care loc de muncă. Aşa cum­­arăta, în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Problemele noi, complexe, care se pun în faţa noas­tră, cer un spirit nou de muncă, un spirit de disciplină şi ordine, o mare răspundere revoluţionară pentru a putea să asigurăm mersul ferm îna­inte spre comunism, întărirea con­tinuă a patriei, a independenţei şi suveranităţii sale“. Sunt multe dovezi care ilustrează răspunderea cu care acţionează or­ganele şi organizaţiile de partid, co­muniştii, ceilalţi oameni ai muncii , zeci şi zeci de uzine şi întreprinderi şi-au îndeplinit planul la toţi indi­catorii, suplimentîndu-şi considerabil exportul ; chiar în condiţiile deose­bite de anul acesta, o serie întreagă de unităţi agricole au realizat pro­ducţii considerabil mai mari decit a­­nul trecut, ceea ce atestă că s-a muncit cu deosebită abnegaţie, res­­pectîndu-se şi aplicîndu-se riguros cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. Re­zultate remarcabile s-au obţinut şi în domeniul construcţiilor, cercetării, învăţămîntului, toate acestea învede­rând realitatea că politica partidului nostru călăuzeşte activitatea milioa­nelor de oameni ai muncii, mobili­­zîndu-le energiile, stimulindu-le ca­pacitatea în înfăptuirea obiectivelor Congresului al XIII-lea. Putem fi în­­tr-adevăr mîndri de marile realizări dobîndite în epoca de glorioasă isto­rie revoluţionară deschisă de Con­gresul al IX-lea, cărora li se adaugă victoriile şi izbinzile din perioada care a trecut din acest cincinal. Ele adaugă noi frumuseţi chipului scump al patriei, vorbind în timp despre hotărîrea poporului român de a-şi făuri, sub conducerea comuniştilor, un nou destin, o nouă viaţă, o nouă condiţie de existenţă. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea la recenta plenară a C.C. al P.C.R.T în activitatea de înfăptuire a planului pe acest an se manifestă o serie de rămâneri în urmă şi nerealizări care determină greutăţi şi dereglări se­rioase în bunul mers al economiei. Planul este chintesenţa dezvoltării noastre actuale. El rezumă şi con­centrează politica partidului de dez­voltare armonioasă, multilaterală a patriei. De aceea, înfăptuirea lui exemplară constituie principala con­tribuţie la dezvoltarea social-econo­­mică, la progresul multilateral al patriei.­ . . .­­­Activitatea de înfăptuire a planu­lui implică nu numai aprovizionare tehnico-materială, maşini şi utilaje, materii prime şi energie. In spatele realizărilor sau, dimpotrivă, al ne­­realizărilor se află întotdeauna oa­­ntenii, organizarea muncii, fermita­tea hotărîrii lor de a învinge orice greutăţi pentru a asigura mersul înainte al activităţii. Se poate, de aceea, spune că stadiul realizării planului reprezintă adevărata oglin­dă a muncii colectivelor, un barome­tru foarte exact al iniţiativei şi al răspunderii în muncă, al preocupării de a soluţiona problemele care apar. Tocmai de aceea, aprecierile secreta­rului general al partidului referitoa­re la înfăptuirea planului constituie ■implicit aprecieri privind răspunde­rea cu care acţionează organele şi organizaţiile­ de partid, necesitatea întăririi ordinii şi disciplinei, a preo­cupării pentru îndeplinirea exempla­­ra a sarcinilor concrete. In spiritul aprecierilor din cuvîn­­tare, organele şi organizaţiile de partid trebuie să se preocupe mai îndeaproape de creşterea răspunderii colectivelor din unităţi pentru pro­pria activitate ca parte componentă organică a economiei naţionale. Eco­nomia naţională este un tot unitar, o structură complexă, în cazul unor nerealizări,­ cum sunt cele din dome­niul energiei, investiţiilor, chimiei, metalurgiei, efectul nu poate f limi­tat doar la perimetrul unităţii sau domeniului respectiv. Intervine o reacţie in lanţ, care amplifică­ de mai multe ori valoarea nerealizării, generează serioase dereglări. Econo­mia contează pe o anumită produc­ţie pe care o aşteaptă in structura şi la termenele planificate. In cazul neîndeplinirii planului se produc perturbaţii in întreaga structură, e­­fectele economice şi sociale sunt mult mai mari, mai greu de controlat. Iată de ce înfăptuirea integrală a sarcinilor de plan trebuie să concen­treze toată energia comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, să­ repre­zinte obiectivul care să pună în miş­care iniţiativa oamenilor, capacitatea lor de a soluţiona problemele, forţa de a învinge greutăţile ce pot apă­rea. Cînd este vorba de cifra de plan, nu pot fi admise justificări ; nici cel puţin autocritica nu poate fi de mare folos. Esenţial este să se facă totul pentru îndeplinirea planului, iar ase­menea examene critice şi autocritice ale propriei munci să aibă loc pen­tru a pregăti îndeplinirea exemplară a sarcinilor, şi nu pentru­ a justifica o serie de nerealizări. Măsura unica şi unitară a răspunderii comuniste este înfăptuirea integrală a planului, şi fiecare organizaţie de partid tre­buie să-şi evalueze propria activitate prin prisma acestui criteriu unitar, al contribuţiei practice la dezvolta­rea generală a patriei, la progresul ei multilateral. Nu există şi nu pot exista derogări de la acest criteriu. Orice alt aspect poate fi luat in con­siderare numai dacă această îndato­rire a fost dusă la îndeplinire, nu­mai dacă pe frontul principal al muncii — cel al realizării sarcinilor concrete, de plan — totul s-a înfăp­tuit întocmai. Mai ales că orice nerealizare se întoarce după un timp chiar împo­triva celui ce a muncit necorespun­zător, încărcată insă cu nota de plată reprezentată de perturbaţiile şi greu­tăţile generate pe circuitul econo­miei. Aşa cum se relevă în cuvîn­­tare, unităţile constructoare de ma­şini nelivrind la timp utilajele nece­sare industriei miniere au contribuit implicit la nerealizarea cifrelor de plan în domeniul extracţiei­­ de căr­bune, apoi în cel al energiei, pentru ca, în final, ele însele să resimtă acest efect pe care practic l-au ge­nerat. O preocupare de prim-ordin a or­ganelor şi organizaţiilor de partid trebuie să o constituie realizarea producţiei la nivelul de eficienţă prevăzut şi în toată structura sorti­mentală stabilită. Se crede uneori că dacă s-a realizat producţia in pro­porţie de 80 la sută e mulţumitor, iar dacă s-a atins nivelul de 90 la sută este mai bine. Aşa cum sunt ca­dre care împărtăşesc opinia că dacă depăşesc producţia la un sortiment, aceasta ar putea compensa nereali­­zările din alte domenii. Nu, planul trebuie înfăptuit integral, pentru că toate reperele sunt necesare și eco­nomia, societatea contează pe toate. Din acest punct de vedere nu pot exista departajări. Este, fără îndoială, (Continuare in pag. a V-a) • întreaga recoltă — strînsă şi pusă la adăpost fără întîrziere! • Organele şi organizaţiile de partid — ferm angajate în realizarea planului In pagina a ll-a

Next