Scînteia, septembrie 1988 (Anul 57, nr. 14318-14343)
1988-09-15 / nr. 14330
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 330 Joi 15 septembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - program revoluţionar de muncă pentru partid, pentru popor DEMOCRAŢIA INTERNĂ DE PARTID — democraţie a responsabilităţii comuniste IN PAGINA A IV-A Sub semnul unităţii in jurul partidului, al hotărîrii ferme a oamenilor muncii de a înfăptui neabătut programele de dezvoltare economico-socială a patriei, ieri a început VIZITA DE UD A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU. IN JUDEŢUL TIMIŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au început, miercuri, o vizita de lucru în judeţul Timiş. În acest septembrie, cind oamenii muncii din industria si agricultura .•judeţului, din celelalte sectoare de activitate, puternic mobilizaţi de Tezele din aprilie, de însufleţitoarele chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru popor, pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidului a venit din nou în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale din acest înfloritor colţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezultatele obţinute până în prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun în vederea realizării tuturor sarcinilor prevăzute pentru 1988 şi pe Întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi trăiesc în judeţul Timiş pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. în aceste momente de aleasă sărbătoare, ei au ţinut să-i întîmpine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire, cu vibrante manifestări de recunoştinţă pentru transformările petrecute în viaţa satelor şi oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor localităţilor ţării, în anii socialismului şi cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. La vizită au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Timişoara, într-o atmosferă entuziastă. Au venit in întimpinare un 100710 mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Ilie Matei, care, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. După tradiţionala pîine şi sare a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi harnicul popor român. In aceste manifestări entuziaste şi-au găsit grăitoare expresie dragostea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul partidului şi al ţării pentru strălucita sa activitate pusă cu exemplară pasiune revoluţionară în slujba dezvoltării multilaterale a patriei, sporirii necontenite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din industria judeţului a început la ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ TIMIŞOARA, unde erau prezenţi ministrul industriei construcţiilor de maşini. Radu Păunescu, reprezentanţi ai conducerii centralei industriale de profil şi ai întreprinderii, în acest cadru s-a subliniat că marea întreprindere timişoreană, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini, a parcurs etape importante de dezvoltare şi modernizare, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al partidului, întreprinderea realizează în prezent o, producţie-marfă de peste 10 ori mai mare decit cea din 1965. . Aici se realizează produse de înaltă complexitate şi nivel tehnic — excavatoare cu rotor pentru exploatările miniere de suprafaţă, combine de înaintare in steril, maşinile de fraidat şi cele de scos cărbune din depozite, alte echipamente pentru industria minieră, o gamă diversă de macarale, poduri rulante, maşini de ridicat şi stivuit, agregate necesare energeticii nucleare. , Prezentînd principalele date legate de dezvoltarea unităţii, directorul întreprinderii, Gheorghe Flucsă, a subliniat că întregul proces de diversificare şi modernizare a fabricaţiei aavut la bază orientările şi indicaţiile date tre secretarul general al partidului în timpul analizelor şi vizitelor de lucru efectuate aici de-a lungul anilor! S-a relevat că transpunerea in practică a sarcinilor primite a făcut posibilă sporirea substanţială a productivităţii muncii, diversificarea producţiei prin asimilarea unor noi tipuri de maşini şi utilaje de mare capacitate, cu caracteristici îmbunătăţite, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. S-a scos in evidenţă faptul că, pe primele opt luni ale acestui an, planul de producţie la principalii indicatori a fost îndeplinit. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate principalele realizări din domeniul fabricaţiei de maşini şi agregate pentru extracţia cărbunelui în subteran şi la suprafaţă, produse ce deţin o pondere importantă in ansamblul producţiei. Au fost relevate preocupările colectivului in direcţia creării şi executării unor tipuri tot mai perfecţionate de utilaje miniere, corespunzător cerinţelor programului prioritar de creştere mai accentuată a gradului de mecanizare a lucrărilor din industria minieră. Apreciind rezultatele obţinute pînă acum, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze în continuare in vederea sporirii calităţii şi fiabilităţii agregatelor destinate industriei extractive. Pe parcursul vizitării principalelor sectoare de fabricaţie au fost înfăţişate o serie de tehnologii de virf elaborate de specialiştii unităţii, în colaborare cu colective din institute de cercetare şi proiectare sau din învăţămintul superior. Au fost prezentate, in acelaşi timp, principalele coordonate ale acţiunii de organizare şi modernizare a proceselor de fabricaţie, subliniindu-se faptul că, în acest an, prin aplicarea unor procedee tehnologice moderne, se obţin un spor de aproape 100 milioane Iei la producţia-marfă şi o economie de metale de circa 400 tone. Conducătorul partidului şi statului a arătat că, ţinînd seama de puternicul potenţial tehnic şi uman de care dispune întreprinderea, de experienţa bună pe care a dobindit-o în executarea unor maşini şi utilaje de mare capacitate, aceasta trebuie să-şi lărgească profilul de fabricaţie. Diversitatea fabricaţiei şi nivelul tehnic calitativ al acesteia s-au regăsit într-o amplă expoziţie cuprinzind cele mai reprezentative produse realizate de colectivul timişorean, unde au fost prezentate, alături de gama completă de maşini pentru industria extractivă, poduri rulante şi automacarale cu puteri diferite. Cel mai nou produs asimilat este macaraua pe şenile cu sarcina de ridicare de 40 tone, in măsură să lucreze pe orice fel de teren, fiind deosebit de utilă la montajul utilajelor miniere sau energetice, precum şi in construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se ia măsuri pentru extinderea gamei de asemenea produse, prin asimilarea unor macarale de puteri şi mai mari, inclusiv pentru activităţi portuare. Un loc important au ocupat în expoziţie subansamblele şi reperele realizate pe baza unor procedee originale, prin aplicarea cărora a fost obţinută sporirea productivităţii muncii, s-au îmbunătăţit performanţele agregatelor, s-au redus, consumurile de materiale costisitoare, de energie şi carburanţi, mărindu-se pe ansamblu eficienţa economică. Subliniind însemnătatea deosebită a activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurată in institutele de profil şi în unităţile productive, specialiştii prezenţi au exprimat aleasa preţuire faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sub ale cărei conducere directă şi competentă îndrumare se înfăptuiesc importantele programe de creaţie ştiinţifică şi introducere a progresului tehnic, menite să asigure dezvoltarea şi modernizarea tuturor sectoarelor economiei naţionale. La încheierea vizitei, secretarul general al partidului şi-a exprimat satisfacţia de a se fi reîntâlnit cu puternicul colectiv al acestei mari întreprinderi. Adresînd felicitări muncitorilor şi specialiştilor pentru rezultatele obţinute pină în prezent, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a cerut să acţioneze cu toată hotărirea in vederea realizării de produse moderne,de cit mai bună calitate, competitive pe plan internaţional. Puternic mobilizaţi de aprecierile, Indicaţiile şi îndemnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de aici au dat expresie,, prin puternice aplauze şi ovaţii, hotărîrii lor (Continuare in pag. a II-a) NOUL AN DE INVĂTAMÎNT - o nouă etapă în pregătirea multilaterală a tinerei generaţii Strins legat de cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti, procesul de învăţamint din România contemporană reprezintă cristalizarea unei concepţii profund ştiinţifice, continuînd, printr-o experienţă pilduitoare, o valoroasă tradiţie. In edificarea şi punerea în practică a concepţiei revoluţionare, ştiinţifice privind dezvoltarea învăţămîntului românesc, un rol fundamental l-au avut orientările de o inestimabilă valoare ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De la Congresul al IX-lea, de cind in fruntea partidului şi statului a fost ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu, învăţămintul românesc a fost învestit cu posibilităţi şi răspunderi sporite in ce priveşte ridicarea nivelului de cunoaştere al întregului popor, pregătirea prin muncă şi pentru muncă, în spirit revoluţionar, participarea activă la modernizarea tuturor domeniilor vieţii economice şi sociale şi generalizarea progresului tehnico-ştiinţific. Concepţia integrării organice dintre invăţâmînt, cercetare şi producţie, strategia formării temeinice şi a perfecţionării cadrelor in strinsă corelaţie cu necesităţile economicosociale ale societăţii, idei de excepţională însemnătate, susţinute sistematic de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţământului, şi-au dovedit, în timp, modernitatea şi eficienţa. Şcoala românească de astăzi valorifică un potenţial vast de energie socială, perfecţionindu-şi de la an la an structura şi funcţiile specifice, dezvoltînd latura formativă şi puterea de modelare a personalităţii tinerelor generaţii care îi sunt încredinţate spre instrucţie şi educaţie. Printr-un efort de angajare directă în strategia dezvoltării multilaterale a patriei noastre, şcoala de toate gradele a devenit astăzi o adevărată citadelă a gindirii ştiinţifice şi creatoare, a spiritului patriotic, revoluţionar, cultivat cu pricepere şi pasiune, o citadelă a muncii angajate, responsabile pentru făurirea unui om nou, cu o gindire înaintată, novatoare, capabil să răspundă prompt şi să găsească soluţiile cele mai adecvate mutaţiilor rapide pe care practica vieţii contemporane le parcurge. Ştiinţa, se ştie, reprezintă astăzi o adevărată forţă de producţie. „Nu se poate vorbi de înfăptuirea programelor de dezvoltare intensivă, de modernizare fără angajarea puternică a ştiinţei, in toate sectoarele de activitate — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in Raportul la Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1987. Ştiinţa însăşi înseamnă a gîndi şi a acţiona permanent ca un revoluţionar“. Punind in practică orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ideile şi aprecierile clarvăzătoare din documentele Congresului al XlII-lea al partidului, ale Congresului ştiinţei şi invăţămintului şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, anul şcolar încheiat a însemnat o nouă etapă, calitativ superioară, in pregătirea unor specialişti cu orizont multilateral, informarea unei tinere generaţii capabile să îndeplinească exemplar obiectivul strategic al trecerii României, pînă în 1990, de la stadiul de ţară in curs de dezvoltare la aceia de ţară socialistă mediu dezvoltată şi de dezvoltare armonioasă, multilaterală, pînă în anul 2000, la un nivel comparabil cu cel al ţărilor dezvoltate. A însemnat un an de muncă rodnică, o etapă calitativ superioară in perfecţionarea conlucrării nemijlocite dintre procesul instructiv-educativ, cercetarea ştiinţifică şi producţie, in accentuarea caracterului democratic al şcolii româneşti, deschisă (Continuare in pag. a IV-a) Timpul de muncă - folosit ca înalt randament productiv In procesul complex al înfăptuirii programelor de dezvoltare economico-socială, de realizare a planului, factorul timp este avut in vedere permanent de conducerea partidului. El devine o componentă esenţială in ansamblul măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor de plan. In acest sens, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a subliniat in mod expres necesitatea de a se lua toate măsurile în vederea organizării şi desfăşurării ritmice a producţiei, asigurării unui flux continuu al activităţii productive, astfel incit planul să fie realizat in intregime, la toţi indicatorii, din primele zile ale fiecărei luni. Este o sarcină concretă, a cărei înfăptuire capătă o importanță deosebită mai ales dacă o privim în conexiune cu amplele programe de dezvoltare multilaterală a patriei, elaborate la nivelul unui an, al unui cincinal sau chiar într-o perspectivă mai largă. În această viziune, timpul, timpul productiv, nu numai anul, ci şi luna, săptămîna, ziua şi chiar ora, trebuie să fie încărcat cu fapte cit mai consistente, toate la un loc marcînd contribuţia muncii creatoare la progresul economico-social general. Felurite împrejurări dovedesc că lumea de azi, cea care mai are de făcut doar citiva paşi pină a trece în mileniul trei trăieşte exclusiv sub presiunea timpului. Desigur, nu atit a timpului matematic, cel măsurat în minute, ore, zile, săptămîni ş.a.m.d., care a cadenţat vieţuirea lumii secole de-a rindul şi a prins contur exact în conştiinţa sa din momentul in care a fost comensurat, ci a acelui timp istoric ce şi-a schimbat mereu încărcătura de fapte de la o epocă la alta. Istoria umanităţii atestă că timpul a fost mereu altul în planul împlinirilor, social-economice in fiecare etapă a devenirii sale. Timpul epocii noastre este un timp alert, impetuos, tulburător și, de ce nu am spune, chiar stresant, cum n-a fost niciodată. Ne mină, fără încetare, de la spate, nu ne iartă în nici un fel. Cine l-a pierdut nu are de ales decit cel mult varianta regretului. Cine şi-a potrivit basul cu cadenţa lui are oricum asigurată una din condiţiile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse. In acest sfirsit de mileniu, omenirea are şansa de a trece in contul timpului istoric cea mai mare încărcătură de fapte pe care şi-a putut-o imagina vreodată. Credem că nu poate fi socotită în nici un caz şocantă afirmaţia că în numai citiva ani cineva poate realiza in prezent tot atit cit altuia i-ar fi trebuit o viaţă de om in urmă cu numai un secol, să zicem. Depinde doar de priceperea de a folosi timpul în scurgerea lui implacabilă. De unde izvorăşte această forţă „miraculoasă“ a progresului mai rapid pentru unii in timpul egal pentru toti ! Din capacitatea de a se plasa in conul exploziei pe care o înregistrează cunoaşterea umană in ultimele patru-cinci decenii. Marile descoperiri realizate în toate domeniile vitale ale existenţei umane, in anii revoluţiei tehnicoştiintifice, au relevat nu mimai inepuizabila forţă de creaţie a inteligenţei umane, ci si faptul că timpul istoric are o impresionantă elasticitate, o uriaşă capacitate de dilatare. Perfecţionarea radicală a forţelor de producţie constituie instrumentul care ii conferă această uluitoare calitate. Sporirea accelerată a productivității muncii pe seama unei tehnici din ce în ce mai rafinate a făcut posibil ca in cadrul fiecărui an calendaristic fie(Continuare în pag. a V-a) ASTĂZ!, LA POSTURILE PE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu o efectuează în judeţul Timiş şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988— 1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi transmisă în direct de posturile de radio şi televiziune, în jurul orei 11.