Scînteia, septembrie 1988 (Anul 57, nr. 14318-14343)

1988-09-15 / nr. 14330

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVIII Nr. 14 330 Joi 15 septembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - program revoluţionar de muncă pentru partid, pentru popor DEMOCRAŢIA INTERNĂ DE PARTID — democraţie a responsabilităţii comuniste IN PAGINA A IV-A Sub semnul unităţii in jurul partidului, al hotărîrii ferme a oamenilor muncii de a înfăptui neabătut programele de dezvoltare economico-socială a patriei, ieri a început VIZITA DE UD A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU. IN JUDEŢUL TIMIŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au început, miercuri, o vizita de lucru în judeţul Timiş. În acest septembrie, cind oamenii muncii din industria si agricultura .•judeţului, din celelalte sectoare de activitate, puternic mobilizaţi de Te­zele din aprilie, de însufleţitoarele chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, ase­menea întregului nostru popor, pen­tru îndeplinirea exemplară a obiec­tivelor stabilite, secretarul general al partidului a venit din nou în mij­locul făuritorilor de bunuri mate­riale şi spirituale din acest înfloritor colţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezultatele obţinute până în prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun în vederea realizării tu­turor sarcinilor prevăzute pentru 1988 şi pe Întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi trăiesc în judeţul Timiş pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. în aceste momente de aleasă sărbătoare, ei au ţinut să-i întîmpine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire, cu vibrante ma­nifestări de recunoştinţă pentru transformările petrecute în viaţa sa­telor şi oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor localităţilor ţării, în anii socialismului şi cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. La vizită au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Timişoara, într-o atmosferă entuziastă. Au venit in întimpinare un 100710­ mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul pre­zidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Ilie Matei, care, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit­. O formaţie alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tine­retului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socia­liste România. După tradiţionala pîine şi sare a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu frumoase bu­chete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu în­sufleţire pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi harnicul popor român. In aceste manifestări entuziaste şi-au găsit grăitoare expresie dra­gostea neţărmurită cu care este în­conjurat conducătorul partidului şi al ţării pentru strălucita sa activi­tate pusă cu exemplară pasiune re­voluţionară în slujba dezvoltării mul­tilaterale a patriei, sporirii necon­tenite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din industria judeţu­lui a început la ÎNTREPRIN­DEREA MECANICĂ TIMI­ŞOARA, unde erau prezenţi ministrul industriei construcţiilor de maşini. Radu Păunescu, reprezen­tanţi ai conducerii centralei indus­triale de profil şi ai întreprinderii, în acest cadru s-a subliniat că marea întreprindere timişoreană, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini, a parcurs etape importante de dezvol­tare şi modernizare, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al parti­dului, întreprinderea realizează în prezent o, producţie-marfă de peste 10 ori mai mare decit cea din 1965. . Aici se realizează produse de înaltă complexitate şi nivel tehnic — exca­vatoare cu rotor pentru exploatările miniere de suprafaţă, combine de înaintare in steril, maşinile de frai­dat şi cele de scos cărbune din de­pozite, alte echipamente pentru in­dustria minieră, o gamă diversă de macarale, poduri rulante, maşini de ridicat şi stivuit, agregate necesare energeticii nucleare. , Prezentînd principalele date legate de dezvoltarea unităţii, directorul în­treprinderii, Gheorghe Flucsă, a sub­liniat că întregul proces de diversi­ficare şi modernizare a fabricaţiei a­­avut la bază orientările şi indicaţiile date tre secretarul general al parti­dului în timpul analizelor şi v­izite­­lor de lucru efectuate aici de-a lun­gul anilor! S-a relevat că transpu­nerea in practică a sarcinilor pri­mite a făcut posibilă sporirea sub­stanţială a productivităţii muncii, diversificarea producţiei prin asimi­larea unor noi tipuri de maşini şi utilaje de mare capacitate, cu carac­teristici îmbunătăţite, valorificarea superioară a materiilor prime şi ma­terialelor. S-a scos in evidenţă fap­tul că, pe primele opt luni ale aces­tui an, planul de producţie la prin­cipalii indicatori a fost îndeplinit. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, to­varăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate principalele realizări din domeniul fabricaţiei de maşini şi agregate pentru extracţia cărbunelui în subteran şi la suprafaţă, produse ce deţin o pondere importantă in ansamblul producţiei. Au fost re­levate preocupările colectivului in direcţia creării şi executării unor ti­puri tot mai perfecţionate de uti­laje miniere, corespunzător cerinţe­lor programului prioritar de creş­tere mai accentuată a gradului de mecanizare a lucrărilor din industria­­ minieră. Apreciind rezultatele obţinute pînă acum, secretarul general al parti­dului a cerut să se acţioneze în con­tinuare in vederea sporirii calităţii şi fiabilităţii agregatelor destinate industriei extractive. Pe parcursul vizitării principalelor sectoare de fabricaţie au fost în­făţişate o serie de tehnologii de virf elaborate de specialiştii unită­ţii, în colaborare cu colective din institute de cercetare şi proiectare sau din învăţămintul superior. Au fost prezentate, in acelaşi timp, principalele coordonate ale acţiunii de organizare şi modernizare a pro­ceselor de fabricaţie, subliniindu-se faptul că, în acest an, prin aplica­rea unor procedee tehnologice mo­derne, se obţin un spor de a­­proape 100 milioane Iei la produc­­ţia-marfă şi o economie de metale de circa 400 tone. Conducătorul partidului şi statu­lui a arătat că, ţinînd seama de pu­ternicul potenţial tehnic şi uman de care dispune întreprinderea, de ex­perienţa bună pe care a dobindit-o în executarea unor maşini şi uti­laje de mare capacitate, aceasta tre­buie să-şi lărgească profilul de fa­bricaţie. Diversitatea fabricaţiei şi nivelul tehnic calitativ al acesteia s-au re­găsit într-o amplă expoziţie cuprin­­zind cele mai reprezentative produ­se realizate de colectivul timişorean, unde au fost prezentate, alături de gama completă de maşini pentru in­dustria extractivă, poduri rulante şi automacarale cu puteri diferite. Cel mai nou produs asimilat este ma­caraua pe şenile cu sarcina de ri­dicare de 40 tone, in măsură să lu­creze pe orice fel de teren, fiind deosebit de utilă la montajul utila­jelor miniere sau energetice, pre­cum şi in construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se ia măsuri pentru ex­tinderea gamei de asemenea produ­se, prin asimilarea unor macarale de puteri şi mai mari, inclusiv pen­tru activităţi portuare. Un loc important au ocupat în expoziţie subansamblele şi reperele realizate pe baza unor procedee o­­riginale, prin aplicarea cărora a fost obţinută sporirea productivităţii muncii, s-au îmbunătăţit performan­ţele agregatelor, s-au­ redus, consu­murile de materiale costisitoare, de energie şi carburanţi, mărindu-se pe ansamblu eficienţa economică. Sub­liniind însemnătatea deosebită a ac­tivităţii de cercetare ştiinţifică des­făşurată in institutele de profil şi în unităţile productive, specialiştii prezenţi au exprimat aleasa preţuire faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sub ale că­rei conducere directă şi competentă îndrumare se înfăptuiesc importan­tele programe de creaţie ştiinţifică şi introducere a progresului tehnic, menite să asigure dezvoltarea şi mo­dernizarea tuturor sectoarelor eco­nomiei naţionale. La încheierea vizitei, secretarul ge­neral al partidului şi-a exprimat satisfacţia de a se fi reîntâlnit cu puternicul colectiv al acestei mari în­treprinderi. Adresînd felicitări mun­citorilor şi specialiştilor pentru re­zultatele obţinute pină în prezent, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a cerut să acţioneze cu toată hotărirea in vederea realizării de produse mo­derne,­­de cit mai bună calitate, com­petitive pe plan internaţional. Puternic mobilizaţi de aprecierile, Indicaţiile şi îndemnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de aici au dat expresie,, prin puter­nice aplauze şi ovaţii, hotărîrii lor (Continuare in pag. a II-a) NOUL AN DE INVĂTAMÎNT - o nouă etapă în pregătirea multilaterală a tinerei generaţii Strins legat de cerinţele actua­le şi de perspectivă ale societăţii româneşti, procesul de învăţ­amint din România contemporană repre­zintă cristalizarea unei concepţii profund ştiinţifice, continuînd, printr-o experienţă pilduitoare, o valoroasă tradiţie. In edificarea şi punerea în practică a concepţiei revoluţionare, ştiinţifice privind dezvoltarea învăţămîntului româ­nesc, un rol fundamental l-au avut orientările de o inestimabilă valoare ale secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De la Congresul al IX-lea, de cind in fruntea partidului şi statu­lui a fost ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu, învăţămintul românesc a fost învestit cu posibi­lităţi şi răspunderi sporite in ce priveşte ridicarea nivelului de cu­noaştere al întregului popor, pre­gătirea prin muncă şi pentru mun­că, în spirit revoluţionar, partici­parea activă la modernizarea tu­turor domeniilor­­ vieţii economice şi sociale şi generalizarea progre­sului tehnico-ştiinţific. Concepţia integrării organice dintre invăţâ­­mînt, cercetare şi producţie, stra­tegia formării temeinice şi a per­fecţionării cadrelor in strinsă co­relaţie cu necesităţile economico­­sociale ale societăţii, idei de excep­ţională însemnătate, susţinute sistematic de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămân­­tului, şi-au dovedit, în timp, mo­dernitatea şi eficienţa. Şcoala ro­mânească de astăzi valorifică un potenţial vast de energie socială, perfecţionindu-şi de la an la an structura şi funcţiile specifice, dez­­voltînd latura formativă şi puterea de modelare a personalităţii tine­relor generaţii care îi sunt încre­dinţate spre instrucţie şi educaţie. Printr-un efort de angajare direc­tă în strategia dezvoltării multila­terale a patriei noastre, şcoala de toate gradele a devenit astăzi o adevărată citadelă a gindirii ştiin­ţifice şi creatoare, a spiritului pa­triotic, revoluţionar, cultivat cu pricepere şi pasiune, o citadelă a muncii angajate, responsabile pen­tru făurirea unui om nou, cu o gindire înaintată, novatoare, ca­pabil să răspundă prompt şi să gă­sească soluţiile cele mai adecvate mutaţiilor rapide pe care practica vieţii contemporane le parcurge. Ştiinţa, se ştie, reprezintă astăzi o adevărată forţă de producţie. „Nu se poate vorbi de înfăptuirea programelor de dezvoltare intensi­vă, de modernizare fără angajarea puternică a ştiinţei, in toate sec­toarele de activitate — arăta to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU in Raportul la Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1987. Ştiinţa însăşi înseamnă a gîndi şi a acţio­na permanent ca un revolu­ţionar“. Punind in practică o­­rientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ideile şi aprecie­rile clarvăzătoare din documentele Congresului al XlII-­lea al partidu­lui, ale Congresului ştiinţei şi in­­văţămintului şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, anul şcolar încheiat a însemnat o nouă etapă, calitativ superioară, in pregătirea unor specialişti cu orizont multila­teral, in­formarea unei tinere ge­neraţii capabile să îndeplinească exemplar obiectivul strategic al trecerii României, pînă în 1990, de la stadiul de ţară in curs de dez­voltare la aceia de ţară socialistă mediu dezvoltată şi de dezvoltare armonioasă, multilaterală, pînă în anul 2000, la un nivel comparabil cu cel al ţărilor dezvoltate. A în­semnat un an de muncă rodnică, o etapă calitativ superioară in per­fecţionarea conlucrării nemijlocite dintre procesul instructiv-educativ, cercetarea ştiinţifică şi producţie, in accentuarea caracterului demo­cratic al şcolii româneşti, deschisă (Continuare in pag. a IV-a) Timpul de muncă - folosit ca înalt randament productiv In procesul complex al înfăptui­rii programelor de dezvoltare eco­nomico-socială, de realizare a pla­nului, factorul timp este avut in vedere permanent de conducerea partidului. El devine o componen­tă esenţială in ansamblul măsuri­lor şi acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor de plan. In acest sens, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, a subliniat in mod expres necesita­tea de a se lua toate măsurile în vederea organizării şi desfăşurării ritmice a producţiei, asigurării unui flux continuu al activităţii productive, astfel incit planul să fie realizat in intregime, la toţi in­dicatorii, din primele zile ale fie­cărei luni. Este o sarcină concretă, a cărei înfăptuire capătă o impor­tanță deosebită mai ales dacă o privim în conexiune cu amplele programe de dezvoltare multilate­rală a patriei, elaborate la nivelul unui an, al unui cincinal sau chiar într-o perspectivă mai largă. În a­­ceastă viziune, timpul, timpul pro­ductiv, nu numai anul, ci şi luna, săptămîna, ziua şi chiar ora, tre­buie să fie încărcat cu fapte cit mai consistente, toate la un loc marcînd contribuţia muncii crea­toare la progresul economico-social general. Felurite împrejurări dovedesc că lumea de azi, cea care mai are de făcut doar citiva paşi pină a trece în mileniul trei trăieşte exclusiv sub presiunea timpului. Desigur, nu atit a timpului matematic, cel măsurat în minute, ore, zile, săp­­tămîni ş.a.m.d., care a cadenţat vieţuirea lumii secole de-a rindul şi a prins contur exact în conştiin­ţa sa din momentul in care a fost comensurat, ci a acelui timp isto­ric ce şi-a schimbat mereu încăr­cătura de fapte de la o epocă la alta. Istoria umanităţii atestă că timpul a fost mereu altul în planul împlinirilor, social-economice in fiecare etapă a devenirii sale. Timpul epocii noastre este un timp alert, impetuos, tulburător și, de ce nu am spune, chiar stresant, cum n-a fost niciodată. Ne mină, fără încetare, de la spate,­ nu ne iartă în nici un fel. Cine l-a pier­dut nu are de ales decit cel mult varianta regretului. Cine şi-a po­­­trivit basul cu cadenţa lui are ori­cum asigurată­ una din condiţiile necesare pentru atingerea obiecti­velor propuse. In acest sfirsit de mileniu, ome­nirea are şansa de a trece in contul timpului istoric cea mai mare în­­cărcătură de fapte pe care şi-a pu­­tut-o imagina vreodată. Credem că nu poate fi socotită în nici un caz şocantă afirmaţia că în numai citi­va ani cineva poate realiza in pre­zent tot atit cit altuia i-ar fi tre­buit o viaţă de om in urmă cu numai un secol, să zicem. Depin­de doar de priceperea de a folosi timpul în scurgerea lui implacabilă. De unde izvorăşte această forţă „miraculoasă“ a progresului mai rapid pentru unii in timpul egal pentru toti ! Din capacitatea de a se plasa in conul exploziei pe care o înregistrează cunoaşterea umană in ultimele patru-cinci decenii. Ma­rile descoperiri realizate în toate domeniile vitale ale existenţei u­­mane, in anii revoluţiei tehnico­­ştiintifice, au relevat nu mimai inepuizabila forţă de creaţie a in­teligenţei umane, ci si faptul că timpul istoric are o impresionantă elasticitate,­ o uriaşă capacitate de dilatare. Perfecţionarea radicală a forţelor de producţie constituie in­strumentul care ii conferă această uluitoare calitate. Sporirea accele­rată a productivității muncii pe seama unei tehnici din ce în ce mai rafinate a făcut posibil ca in cadrul fiecărui an calendaristic fie­(Continuare în pag. a V-a) ASTĂZ!, LA POSTURILE PE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu o efec­tuează în judeţul Timiş şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988— 1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi transmisă în direct de posturile de radio şi televiziune, în jurul orei 11.

Next