Scînteia, septembrie 1989 (Anul 58, nr. 14629-14654)
1989-09-01 / nr. 14629
SCÍNTEIA — vineri 1 septembrie 1989 ! 1: -W% ^B^iTiiiB y a M ii7f im u !ln11 f j IBMBL «if Ji IilMglTaBI *J*1 *li b f il 11 Ml IMIIBBBÍ .gj-1| -jjiii y i if ^ij.1 j ^liifâi S'iH «j niBîi i|gi gni im b i ASIGURAREA BAZEI DE MATERII PRIME (Urmare din pag. I) sectorul Valea Putnei-Praşca al Minei Fundu Moldovei se experimentează metoda de exploatare cu surpare in felii orizontale. Se elimină astfel operaţiunea de rembleiere, care necesită forţă de muncă şi materiale suplimentare. Iar la uzina de preparare a minei a fost înlocuit acidul sulfuric necesar la flotarea piritei cu ape de mină, captate in staţia de tratare de la Dealu Negru. Aplicarea şi a altor măsuri de perfecţionare a organizării şi modernizare a permis colectivului Minei Fundu Moldovei să îndeplinească, încă de la 6 august, planul pe 4 ani al cincinalului la minereu extras şi la cupru în concentrate. In domeniul activităţii de prelucrare a minereurilor, la Uzina de Preparare Tarniţa se experimentează, urmind a fi implementată in trimestrul IV a.c., tehnologia privind creşterea calităţii concentratelor de cupru şi zinc, la prelucrarea minereului compact de la Leşu Ursului. Noutatea faţă de vechea tehnologie constă in flotaţia selectivă a unui concentrat cupros, cu efecte In creşterea conţinutului de cupru in concentrate cu 2—3 la sută şi reducerea impurităţilor cu 3 la sută, imbunătăţindu-se considerabil calitatea produsului. Tot la această uzină de preparare, prin construirea a două microiazuri, se recuperează pierderile din apa folosită în procesul de flotaţie. O realizare cu totul deosebită este dezvoltarea capacităţii de producere a sulfatului şi carbonatuI, unităţile miniere maramureşene timpul de lucru este preţuit la maximum. Printr-o bună organizare a muncii, prin căutarea şi aplicarea la fiecare mină, la fiecare loc de muncă a celor mai eficiente soluţii pentru a scoate la lumină cu mai mult minereu. De altfel, rezultatele obţinute de Centrala Minereurilor din Baia Mare, de la începutul anului şi pînă în prezent, sunt o mărturie a acestei preocupări. După cum ne spunea inginerul Mitică Vraciu, directorul tehnic al centralei, minerii, preparatorii şi ceilalţi oameni ai muncii din industria minieră maramureşeană işi aduc contribuţia, zi de zi, la satisfacerea nevoilor economiei naţionale cu mentale neferoase. De subliniat că toate* unităţile miniere din centrală şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile nu- i cred in ţaţe, livrind in acest an eco- Lonomiei nationale, peste prevederi, is»» 700 tone plumb, peste 670 tone cupru şi alte metale neferoase inconcentrate, ceea ce reprezintă o ■- productie-marfă suplimentară de peste 125 milioane lei. De asemenea, s-au obţinut rezultate deosebite în realizarea programelor privind promovarea de noi rezerve de minereu şi a lucrărilor de deschidere şi pregătire. S-a finalizat un volum de lucrări de investiţii cu 10 milioane lei mai mare decit era prevăzut, ceea ce a ajutat să se pună in funcţiune importante capacităţi de prefui tehnic de mangan de la Iacobeni, ceea ce permite mai buna valorificare a manganului-metal din minereurile sărace. Aplicarea cu bune rezultate a noilor tehnologii a fost favorizată de acţiunile întreprinse pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a oamenilor. După cum ne spunea Ioan Chirilă, secretarul biroului organizaţiei de partid de la Combinatul Minier Gura Humorului, in acest an sunt cuprinşi la asemenea cursuri peste 5 200 lucrători, intre aceştia aflindu-se toţi cei ce lucrează la aplicarea noilor tehnologii.’ Rezultatul firesc al tuturor acţiunilor menţionate este depăşirea productivităţii muncii cu 2 206 lei pe lucrător şi obţinerea unor importante sporuri la producţia fizică, intre care 683 tone pirită, 338 tone cupru şi22 tone plumb în concentrate, 300 tone barită preparată,3 750 tone fier şi alteie, in condiţiile reducerii costrrilor materiale de producţie cu 3,5 milioane lei. Iar faptul că planul la producţia-marfă pe 1 3, luni ale anului a fost îndeplinit la data de 21 august, precum şi extinderea în continuare a tehnologiilor de extracţie şi de preparare care şi-au verificat eficienţa in producţie creează condiţii pentru realizarea integrală a planului pe întregul an până la Congresul al XIV- lea, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Sava BEJINARIU corespondentul „Scînteîi’ ducţie, să fie depăşit planul lucrărilor geologice. S-au executat in plus lucrări de deschidere şi pregătire in valoare de 7 milioane lei. Colectivele de mineri, sub conducerea organizaţiilor de partid, au aplicat in practică 123 măsuri din programele de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei, pe seama cărora s-a obţinut o producţie suplimentară în valoare de 22,5 milioane lei şi diminuarea costurilor de producţie cu 24,6 milioane lei. Iată deci un scurt bilanţ al realizărilor unităţilor miniere maramureşene. ...Mina Baia Sprie, unitate căreia i s-a acordat titlul de „Erou al Muncii Socialiste“. Inginerul Ioan Izvoran, directorul minei, ne spune că specialiştii, toţi oamenii muncii sunt permanent in căutarea de soluţii tehnice şitehnologice noi. Aşa au fost adoptate şi extinse metode noi de exploatare, cu randamente superioare de extracţie. S-a renunţat la metoda de exploatare cu fişii orizontale şi rambleu, acum se lucrează după o nouă tehnologie, generalizată la Baia Sprie, metoda cu surpare în subetaje. Această nouă metodă se pretează la condiţiile de zăcămînt, are un randament ridicat şi cere un grad înalt de mecanizare. De asemenea, anul trecut a fost introdus un nou dispozitiv de perforat găuri de mină in evantai, utilaj conceput şi realizat la Baia Sprie. Pentru a folosi mai riguros timpul de lucru in subteran, transportul minereului a fost electrificat in totalitate şi se lucrează cu încărcături de mare capacitate. Şeful de brigadă Dan Rovin, de la puţul Limpedea, ne-a prezentat încărcătoarele cucupă de 3,5 metri, cubi, care în multe locuri înlocuiesc încărcătoarele cu siloz de 0,6 metri cubi. O altă dovadă a preţuirii timpului de lucru în subteran este şi respectarea graficelor de reparaţii. In atelierul de reparaţii din subteran, subinginerul electromecanic Ivan Domokosete spunea că se execută la timp toate reviziile tehnice şi reparaţiile. In atelier tocmai erau doua încărcătoare frontale cu cupă de mare capacitate. Mecanicii lucrau de Zor. in așa fel incit la sfirșitul schimbului utilajele să reintre în frontul de lucru. Astfel, activitatea in abataje mi .încetează o clipă. La Mina Herja intîlnim oameni care promovează noul pe scară largă, noul i ean dat de ei in folosul lor. Mecanicul Iosif Moldovan este un specialist în realizarea instalaţiilor de perforat cu gabarit redus împreună cu ciţiva lăcătuşi, cu sprijinul şi îndrumarea specialiştilor, de peste 10 ani se ocupă de realizarea unor instalaţii de perforat adaptate la grosimea filoanelor de aici. Cele mai bune s-au dovedit a fi cele de perforat în fîşiile de preabataj, utilizate la, Herja cu rezultate foarte bune de minerit Ioan Grad şi Doru Şerban. Cu ajutorul acestor instalaţii viteza de realizare a preabatajelor asporit de trei ori. Timpul costă bani, spune o vorbă, dar pentru minerii Maramureşului timpul este socotit , un minereu extras. „Timpul costă minereu“, in acest fel gindeşte cel mai bun miner al Maramureşului. Tămaş Coţan, de la mina liba, care, împreună cu ortacii din abataj, a dat zilnic minereu mai mult decit era prevăzut. Tot la Mina liba intilnim pe Nicolae Moldovan, care a» căutat la ridul lui metode noi pentru a scoate» minereul la lumina. „Cu cele vechi nu pierdem timpul“, ne spune. Brigada lui a aplicat, pentru prima dată, o tehnologie nouă, cu cameră de înclinare şi susţinere, prin care obţine producţii , sporite de minereu, de calitate superioară. Am mai putea vorbi, de asemenea, despre noua tehnologie de la Mina Suior, aplicată de brigada lui Vasile Bariba şi prin care se obţine o cantitate dublă de minereu şi despre multe alte iniţiative şi, acţiuni de mare eficienţă. Discutînd cu minerii, ’ cu specialiştii, cu şefii ,de unităţi despre felul cum este folosit timpul în subteran, dar şi la uzinele, de preparare, toţi au ajuns la aceeaşi .’con- cluzie : dacă utilizezi, cu folos fiece clipă de lucru, rezultatele nu intîrzîe să se arate. De altfel, cel mai edificator indicator de folosire a timpului este minereul extras și trimis spre uzinele de preparare. Prin urmare, aici timpul se măsoară in minereu ! Gheorgghe PARJA corespondentul „Scinteii" Timpul se măsoară în minereu extras Pentru desfăşurarea optimă a activităţii productive materialele refolosibile repuse în circuitul economic îndeosebi in ultimul deceniu, atenţia prioritară acordată de conducerea partidului acţiunii de recuperare a materialelor refolosibile s-a reflectat in crearea unei adevărate industrii a reciclării resurselor materiale, in activitatea căreia s-au încadrat, din ce in ce mai pregnant, întreprinderile judeţene de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile. Potrivit prevederilor proiectului Programului-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al partidului, in contextul sarcinilor privind lărgirea şi gospodărirea judicioasă, a bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, o importanţă deosebită are valorificarea mai intensă a materialelor refolosibile, care vor trebui să contribuie intr-o proporţie mult sporită, in unele sectoare cu peste 50 la sută, la acoperirea necesarului economiei naţionale. Care sunt premisele abordării acestor sarcini, ce experienţă ■ oferă activitatea în acest domeniu care trebuie fructificată pe un plan superior in viitorul cincinal ? Este tema discuţiei purtate la întreprinderea Judeţeană pentru Recuperarea şi Valorificarea Materialelor Refolosibile Galaţi, unitate in sarcina căreia cad importante răspunderi pentru asigurarea fierului vechi necesar platformei siderurgice, dar şi inprivinţarecuperării unei game largi de alte materiale refolosibile rezultate din activitatea întreprinderilor din acest judeţ puternic industrializat, precum şi de la populaţie. — ,îi tot cee» ce am întreprins şi iotreprinderi, ne călăuzim de vibrantei» , chemare îndemnuri ale secretarului general al partidului, tovarăşul. Nicolae Ceauşescu vizind, intensificarea activităţii o« recuperare şi valorificare’ a materialelor refolosibile — ne-a spus tovarăşul Gheorghe Muşat, directorul întreprinderii. Potrivit programelor întocmite şi sarcinilor trasate de comitetul judeţean de partid, in întreprinderi am acţionat împreună cu consiliile oamenilor muncii pentru fundamentarea din timp a sarcinilor proprii de recuperare prin bilanţuri anuale de materiale refolosibile, pentru stabilirea de către organele colective şi împuternicirea prin decizie a celor mai pricepute şi autorizate cadre care să răspundă de acţiunea de recuperare a materialelor. Apoi, am insistat pentru dotarea corespunzătoare a unităţilor cu containere, butoaie, buzunare, saci, coşuri şi alţi recipient necesari colectării selective a materialelor refolosibile la fiecare loc de muncă, pentru organizarea depozitelor centralizate pe sortimente distincte, amplasate lingă calea ferată şi, şosele, depozite dotate cu utilajele necesare de prelucrare, de incărcat-descărcat şi asigurate cu personal calificat, retribuit după indicatori specifici recuperării. De asemenea, pornind de la premisa că o bună evidenţă asigură răspunderea şi buna organizare, pe baza pre- 11 vederilor legale, am solicitat ca in toate unităţile din:-industrie şi agricultură, in instituţii şi la consiliile popularesă fie introdus registrul unic de evidenţă a recuperării materialelor. Ca urmare, evidenţa materialelor se ţine în prezent pe bonuri de predare prin cintărire de către fiecare secţie, atelier, se primesc de către personalul autorizat din cadrul depozitelor centralizate şi sunt consemnate cantitativ şi calitativ in notele de recepţie. Eliberarea se efectuează, ca şi pentru materiile prime noi, pe bonurile de consum (pentru consumurile proprii), pe fişele de magazie şi pe baza registrului unic de recuperare. Practic, evidenţierea clara şi precisă a fiecărui gram de material recuperat a condus la cunoaşterea din timp a situaţiei exacte a resurselor de tipuri la gospodărirea mar chibzuită a acestora in sensul creşterii preocupării pentru reducerea consumurilor la produsele fabricate, încadrarea in cotele alocate, precum şi la eliminarea consumurilor fără şi peste repartiţie. — Organizarea recuperării materialelor nu este decit un prim pas. Ce aţi întreprins pentru pregătirea materialelor refolosibile în vederea unei valorificări superioare, eficiente ? — Atit la noi In unitate, cit şi In Întreprinderile din judeţ acordăm cea mai mare atenţie activităţii de sortare, şarjare, măcinare, mărunţire, brichetare, balotare, de constituire în loturi omogene şi pe sortimente distincte, precum şi de containerizare a materialelor recuperate. Fondurile alocate judeţului pentru achiziţionarea de instalaţii şi utilaje destinate prelucrării şi pregătirii materialelor recuperate au fost judicios utilizate, noile dotări asigurind creşterea densităţii încărcăturii în vagoane şi cuptoare de la 750—900 kg/mc, ci era cu 2—3 ani la urmă, la 1 250—1 400 kg/mc în prezent. Da asemenea, se evită amestecul, infestarea metalelor feroase cu neferoase, cu nemetalele ; deci calitatea produselor livrate a crescut, refuzurile calitative reprezentind acum doar un procent infim. Totodată, ponderea operaţiilor de descărcare-încărcare mecanizate în depozitele centrale a sporit de la 45—50 la sută la 95—96 la sută, s-au redus timpii de staţionare a mijloacelor de transport pe cale ferată şi auto, ceea ce a determinat creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor la consumatori. La nivelul întreprinderii, al centrelor Galaţi, Tecuci şi Tirgu Bujor am înfiinţat dispecerate, care răspund zilnic la solicitările întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de masă şi obşteşti, asociaţiilor şi cetăţenilor, înscriindu-se in registre solicitantul, cantităţile, sortimentele şi starea materialelor; la sfirşitul zilei de lucru, şefii centrelor, mecanicul-şef si şeful autocoloanei fac programarea mijloacelor de transport pentru ziua următoare. In acest mod nu numai că am transportat un important volum de materiale peste plan, dar realizăm şi o folosire mai bună a capacităţilor, a parcului auto, o îmbunătăţire a parcursului mediu zilnic, cu economii de combustibil. — Cum este urmărită desfăşurarea activităţii de recuperare ? — O contribuţie substanţială la colectarea unor cantităţi sporite de materiale refolosibile a avut-o instituirea in fiecare unitate economică, instituţie, organizaţie, consiliu popular a unui sistem permanent de analize, urmate de măsuri cu termene şi responsabilităţi concrete privind stadiul realizării programelor proprii de recuperare. La nivelul întreprinderii noastre au dat rezultate analizele zilnice operative cu recuperatorii, cele săptăminale la nivelul centrelor cu achizitorii din mediul urban și cele lunare cu achizitorii din mediul rural, cu personalul din birouri repartizat pe centre, localităţi, unităţi economice, puncte de colectare şi obiective. Cum spuneam, preferăm programarea mijloacelor de transport pe bază de comenzi. Dirijarea lor prin grafice, practicată in alte judeţe, precum şi de către noi în trecut, a fost abandonată din diverse motive , fie că nu cunoşteam suficient felul, starea şi cantităţile de materiale, fie că la locul unde mijloacele erau dirijate nu se organizaseră acţiuni de colectare sau, ocupaţi cu alte treburi, oamenii stabiliţi pentru aceasta nu puteau participa la încărcarea mijloacelor de transport, acestea impreindu-se goale. — Care sunt rezultatele 7 — întreprinderea noastră și-a realizat planul valoric de colectare pe 8 luni încă de la data de 14 iulie, asigurând o depășire de 32 milioane lei. Planul pe 8 luni la fier vechi a fost realizat cu 70 de zile mai devreme, cu o depăşire de 31 000 tone, la fontă cu 3 luni mai devreme, cu un plus de circa 2 100 tone, la neferoase cu 16 zile mai devreme, dîndu-se peste plan 66 tone cupru, 25 tone alamă, 36 tone bronz, 36 tone plumb, 53 tone aluminiu, alături de 1 384 bucăţi tuburi spray refolosibila ca atare şi alte metale de mare valoare economică. De asemenea, sarcinile de prelucrare cu forţe proprii pe 8 luni s-au realizat cu o lună mai devreme, iar beneficiile cu 18 zile in avans, realizindu-se peste plan 2,6 milioane lei. Cit priveşte sarcinile de colectare de la populaţie pe 8 luni, acestea au fost depăşite cu circa 50 la sută. Aş evidenţia buna colaborare cu Întreprinderea Antrepriză pentru Construcţii, Montaje şi Reparaţii Siderurgice, întreprinderea de Navigaţie Fluvială NAVROM, Antrepriza de Construcţii Hidrotehnice. Trusturile I.A.S. şi S.M.A., întreprinderea de Construcţii Navale, Combinatul Siderurgic ’ şi altele. Din păcate însă, nu toate unităţile economice din judeţ sunt la fel de receptive la sarcinile in acest domeniu. — De ce? Vă rugăm să exemplificaţi. — Este poate mai comod pentru unii factori de conducere să găsească justificări pentru nerealizarea sarcinilor de recuperare, cel mai adesea susţinînd că planul e prea mare faţă de resursele disponibile. De pildă, recuperarea fierului vechi trebuie intensificată la Staţia de Sortare a Minereului, întreprinderea de Utilaj Greu în Construcţii, întreprinderea de Sîrmă, Cuie şi Lanţuri, întreprinderea Mecanică Navală, Regionala de Căi Ferate, „11 Iunie“, întreprinderea de ulei „Prutul“, Fabrica chimică „Apollo“, în multe cooperative agricole ş.a. Cum participă populaţia, din mediul urban şi rural, la colectarea materialelor refolosibile ? Ce perfecţionări pot fi aduse in continuare acestei activităţi ?• Care sunt problemele prioritare şi ce soluţii propune experienţa întreprinderii gălăţene ? Sunt aspecte asupra cărora ne vom opri intr-un viitor articol. Dan PLAEŞU corespondentul „Scînteîi* Experienţe şi iniţiative la Galaţi © RECOLTA - adunată grabnic şi pusă la adăpost! © liSĂMINŢĂRILE-pregătite în cele mai bune condiţii! BUZĂU: Măsuri deosebite pentru intensificarea arăturilor In acest an, lucrătorii ogoarelor buzoiene au obţinut producţii de 8 110 kg griu la hectar, 7 004 kg orz, 5 086 kg orzoaică, superioare celor planificate. Ele reflectă într-o foarte mare măsură potenţialul productiv al pămintului, baza tehnico-materială de care dispun unităţile agricole. ..Există încă suficiente rezerve de sporire a producţiilor — ne precizează tovarăşul Sandu Lambru, directorul direcţiei agricole judeţene. Dovada o constituie producţiile, de peste 9 000 kg de griu şi orz la hectar, obţinute în cooperativele agricole Padina. Po-’ goanele. Văcărească şi altele, la nivelul cărora sîntem hotărîţi să aducem în 1990 recoltele in.toate unităţile. In acest scop, din iniţiativa comitetului judeţean de partid a fost organizată recent o consfătuire de lucru cu toţi specialiştii si cadrele de conducere in care s-a analizat activitatea desfăşurată la producţia de cereale păioase şi s-au stabilit măsuri concrete pentru generalizarea experienţei înaintate şi eliminarea neajunsurilor ce s-au mai manifestat la semănat. Consfătuirea a fost urmată de o demonstraţie practică asupra tehnologiei ce trebuie aplicată la executarea ogoarelor şi insămînţările de toamnă“. Responsabilitatea şi fermitatea cu care se aplică aceste măsuri am regăsit-o în aceste zile, cînd pe cele peste 82 000 hectare planificate se execută arăturile pentru insămînţările de toamnă. Ploile căzute la începutul lunii august au dus la creşterea ritmului de execuţie, dar acesta nu a atins nivelul planificat. Faptul că pînă la 30 august s-au arat numai 26 500 hectare se datorează, in principal, neasigurării unor cantități suficiente de motorină care să permită folosirea zi-lumină e tuturor celor 2 240 tractoare planificate pentru efectuarea acestei lucrări. Concret,, cu motorina asigurată, pe 8 august, doar 541 tractoare au putut intra in brazdă, pe 10 august — 533, iar pe 14 august — 525. Din discuţiile purtate cu numeroşi specialişti de la organele agricole judeţene şi din unităţi rezultă că în condiţiile climatice ale judeţului Buzău, caracterizate în ultimii ani prin toamne secetoase, neîncadrarea în timpul optim a executării arăturilor determină pierderea apei din sol și creșterea în faza premergătoare semănatului a consumului de motorină datorită repetării unor lucrări de pregătire a patului germinativ. Iată de ce este necesar ca mai ales in acest an cînd există o timpurietate de peste două săptămîni in vegetaţia culturilor să se asigure carburanţii necesari executării acestei lucrări de bază in momentele optime. „Experienţa practică din anii trei cuţi , ne precizează ing. Ion Manole, directorul întreprinderii Agricole de Stat Rîmnicu Sărat — ne-a demonstrat că întârzierea arăturilor duce la reducerea substanţială . Am străbătut in aceste zile mai multe aşezări din judeţul Călăraşi, consemnind un fapt care vine să ilustreze momentul de virf al lucrărilor din cimp , in toate comunele absolut toţi oamenii apţi de muncă erau in cimp. Pentru că producţiei datorită pierderii umidităţii din sol şi mai ales la serioase greutăţi în asigurarea nivelului calitativ al pregătirii patului germinativ. Cu toate că am redus la strictul necesar consumul de motorină aferent celorlalte lucrări, nu am reuşit să arăm pînă în prezent decit 1 640 hectare din cele 2 729 planificata“. Iată de ce se impune ca Ministerul Agriculturii, ţinînd cont de condiţiile climatice deosebite din judeţul Buzău, să renunţe la repartizarea motorinei in mod matematic, pe zile, pină la finele anului şi să asigure necesarul corespunzător Încadrării in perioadele optime a acestei ■ lucrări hotărâtoare în obţinerea unor producţii mari,, sigure şi stabile, şi în judeţul Călăraşi volumul de muncă de pe ogoare în aceste zile este considerabil la început culesul porumbului de pe aproape 100 000 hectare, se lucrează intens la recoltarea legumelor, a soiei şi fructelor, de citeva zile a Început şi campania sfeclei de zahăr, cultură care ocupă peste 10 000 hectare. Cum se desfăşoară această lucrare . Numai cu ciţiva ani In urmă, toată sfecla de zahăr produsă în judeţ eratransportată la zeci şi sute de kilometri distanţă pentru, a fi prelucrată in alte judeţe Iată că acum, prin intrarea in funcţiune a celor trei fabrici de zahăr — Călăraşi, Olteniţa şi Fundulea — se reduc considerabil distanţele de transport, corelindu-se perfect ritmul recoltării cu posibilităţile, de prelucrare. Iată de ce, in întocmirea graficelor de recoltare, livrare şi prelucrare s-a ţinut seama de aceste condiţii, astfel incit fiecare fabrică să aibă asigurat un stoc pentru cel puţin două zile. Totodată, comandamentul judeţean pentru agricultură, a stabilit ca o mare cantitate de sfeclă să fie transportată cu atelajele, în mod deosebit din unităţile agricole limitrofe fabricilor de zahăr, iar tractoarele şi autocamioanele să fie dotate cu trei şi, respectiv, două remorci. Aceste programe prind viaţă. La cooperativele agricole din Grădiştea, Ştefan Vodă, Cura Vodă, Modelu şi Roseti, aflate la 10—15 km de Călăraşi, erau pe solele cu sfeclă sute de căruţe adaptate la nevoile unui asemenea transport. „In comuna Grădiștea avem peste 100 de atelaje, ne spune primarul Florian Iancu. Recoltăm zilnic circa 100 tone, cit avem prevăzut In graficele de livrare, cantitate pe care o transportăm’ cu atelajele, avind Intre 10 și 15 kmn pînă la fabrică. Ne-ara organizat astfel munca incit să transportăm in aceeaşi zi — fără tractoare şi autocamioane — atit cit avem recoltat, astfel incit sfecla să nu rămină pe cimp nici o zi sau o noapte“. La Borcea, cele două cooperative agricole şi trei întreprinderi agricole de stat au o suprafaţă totală de 650 hectare cu sfeclă de zahăr, recoltarea ei incepînd in toate unităţile cu iozi înaintea raidului nostru. Lăudabil era faptul că in seara aceleiaşi zile întreaga cantitate de sfeclă a fost expediată spre Călăraşi — cale de 30 kilometri — In tractoare cu trei remorci. Refăcînd şi noi acesta trasee ne-am oprit la cele trei întreprinderi de industrializare a sfeclei de zahăr. Dacă la Fundulea, reparaţiile erau terminate şi procesul tehnologic putea Începe, In schimb la cele din Olteniţa şi Călăraşi se mai ridicau încă unele probleme. La Călăraşi, de pildă, Încă nu este Încheiat contractul cu Combinatul siderurgie — furnizorul de agent termic, iar şantierul Călăraşi al Antreprizei de Construcţii Industriale Bucureşti Încă nu a terminat lucrările necesare la silozul de zahăr, probleme care se cer grabnic rezolvate, pentru ca fabrica să înceapă peste citeva zile producţia. Şi la Olteniţa se impun măsuri urgente pentru terminarea lucrărilor necesare la cazanul de 100 tone la vederea punerii lui in funcţiune in următoarele zile. Toate aceste „restanţe“ se impun a fi lichidate in cel mai scurt timp, cu atit mai mult cu cit producţia de sfeclă de zahăr se anunţă foarte bună in tot judeţul şi trebuie făcut totul pentru ca ea să se transforme la timp şi în totalitate în zahăr. Mihail DUMITRESCU corespondentul „Scinteii" Ion Dima, director cu producţia zootehnică la direcţia agricolă judeţeană, ne spune că, pentru a compensa lipsa finului, au fost luate măsuri să se stringă şi transporte mai multe grosiere. In total, se află depozitate 141 OOO tone grosiere, cu 73 la sută peste prevederi, şi 8 200 tone pleavă. De ce unele unităţi agricole nu au un stoc decit foarte puţin fin ? Pentru că, în loc să scoată animalele la păşunat şi să usuce iarba rezultată din coasele I şi a Il-a, in prima parte a anului, aceasta a fost dată, în mare parte, in hrana animalelor. Intrucît a întîrziat şi efectuarea la timp a primelor coase la trifoliene, cooperativele agricole din Griviţa, Iveşti, Pogăneşti, Poeneşti, Balten, Dodeşti şi alte unităţi, îndeosebi din consiliile agroindustriale Birlad, Ivăneşti, Banca, Ştefan cel Mare, nu au decit cantităţi mici de fin. Ce se întreprinde concret pentru asigurarea cantităţilor de furaje necesare ? Aşa cum am constatat in unităţi din consiliile agroindustriale Fălciu, Codăeşti şi Huşi, se execută acum coasa a IlI-a la lucernă, cantităţile rezultata fiind preparate In amestec cu paie şi puse la adăpost. Au fost cosite de-acum aproape 70 la sută din cele 12 860 hectare cu lucernă. Totodată, la indicaţia comandamentului judeţean pentru agricultură, se acţionează în cele mai multe unităţi pentru stringerea şi depozitarea a tot ceea ce oferă cimpul , vreji de fasole, mazăre, iarba de pe pajiştile naturale şi liziere, masa verde de pe miriştile lăsate special în acest scop. „Folosim toate sursele de completare a bazei furajere , ne spune Ion Netedu, preşedintele Consiliului Agroindustrial Huşi. Am trecut, de pildă, şi noi, dar acţionăm tacă timid, la amonizarea paielor şi îndeosebi la insilozarea lăstarilor viţei de vie. Sigur, vom completa necesarul pentru perioada de iarnă cu grosiere, pe care le avem in acest an din abundentă, dar ne preocupăm si insistăm să extindem experiența bună a unor unităti din consiliu, pentru ca si aceste, resurse, pină acum insuficient valorificate, să contribuie mai mult la îndestularea cămărilor zootehniei“. Sunt necesare măsuri energice ca în fiecare unitate agricolă sa se asigure cantitățile de furaje necesare, să se organizeze aplicarea metodelor cunoscute de preparare a grosierelor. Petru fJECUIA corespondentul „Scinteii" Stelian CHIPER corespondentul „Scinteii" CĂLĂRAŞI: Foarte bine la culesul sfeclei, nesatisfăcător la prelucrare VASLUI: Prea puţine furaje in depozite intr-un an favorabil Pină la această dată, in unităţile agricole din judeţul Vaslui au fost depozitate 56 000 tone de fin, ceea ce reprezintă doar 55 la sută din necesar şi 58 150 tone suculente. Puţin dacă ne raportăm la data la care ne aflăm. Că se putea mai mult ne-o dovedeşte faptul că, la suculente, de exemplu. Întreprinderile agricole de stat au un stoc cu 50 la sută mai mult decit cantităţile prevăzute. De asemenea, chiar şi la fin există numeroase unităţi care au strins şi pus la adăpost cantităţi îndestulătoare şi de bună calitate, unele mai mari decit in anii anteriori. Intre acestea sunt întreprinderile agricole de stat Vetrişoaia, Laza, Vaslui, Huşi, asociaţiile economice intercooperatiste de creştere a animalelor Codăeşti, Murgeni, Costeşti, Rîşeşti, cooperativele agricole din Rebricea, Zăpodeni, Berezeni, Costeşti, Tanacu, Duda-Epureni, Albeşti ş.a. Tovarăşul BRAŞOV Autovehicule moderne, de nivel tehnic ridicat In aceste zile, constructorii de autocamioane din Braşov au înregistrat un nou şi remarcabil succes: realizarea autocamionului cu numărul 700 000. Aşadar, in cei 35 de ani de fabricaţie s-au produs 700 000 autocamioane, din care 625 000 in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Este un drum glorios, care nu înseamnă numai ritmuri înalte de creştere, ci şi o largă diversificare a fabricaţiei. Pentru că în cei 35 de ani uzina din Braşov a realizat nu mai puţin de patru generaţii de autovehicule, într-un număr mare de variante, echipate cu motoare cu puteri cuprinse între 90 şi 360 CP şi cu capacităţi intre 2,5 tone şi 26 tone sarcină utilă, capacităţi care in cazul autotrenurilor se ridică la 40—50 tone. Ultimele două generaţii de autocamioane, echipate cu motoare diesel, se caracterizează printr-o seamă de îmbunătăţiri constructive şi tehnologice, care le-au ridicat mult performanţele tehnico-funcţionale şi economice, cum ar fi greutatea şi consumul de combustibil pe CP mai reduse, fiabilitatea mai bună şi altele, îmbunătăţiri care le fac mult mai competitive. Printre realizările din ultimul timp se înscriu şi autocamioanele echipate cu motoare cu sistem de răcire intermediară, soluţie care permite creşterea mai accelerată a puterii motorului şi reducerea consumului de combustibil. O dovadă a prestigiului de care se bucură pe piaţa mondială autocamioanele produse la Braşov o constituie şi faptul că ele au fost exportate in peste 40 de ţări, iar motoarele livrate direct la export contribuie la dieselizarea parcurilor auto din diverse ţări, printre care China şi Cuba. Dezvoltarea şi diversificarea fabricaţiei de motoare a constituit fundamentul solid pe care s-a dezvoltat o puternică industrie de mijloace de transport rutiere şi alte mijloace mecanice. Motoarele diesel produse la Braşov echipează astăzi zeci de produse din multe sectoare, cum sânt unele tipuri de tractoare, combine autopropulsate pentru cereale şi porumb, utilaje terasiere, excavatoare, unele tipuri de autobuze etc. In acelaşi timp, pe autoşasiurile fabricate la Braşov se execută o largă gamă de autovehicule speciale : autotrenuri frigorifice şi de mărfuri generale, autobasculante, autocisterne pentru lichide petroliere şi alimentare, automacarale, utilaje petroliere. Dezvoltarea fabricaţiei de autocamioane a fost posibilă datorită creării unei puternice baze tehnice, de nivel mondial. Este suficient să arătăm că fabricaţia uzinei numără aproape 500 lnii tehnologice, gradul de mecanizare fiind de peste 80 la sută. Demn de relevat este şi faptul că peste 40 la sută din dotare o formează liniile tehnologice, agregatele şi utilajele executate prin autoutilaje, printre care un loc important îl ocupă cele 32 linii automate executate cu forţe proprii. Toate aceste realizări stat dovada cea mai elocventă a capacităţii şi forţei industriei noastre socialiste, a valorosului ei potenţial creator, care în special după Congresul al IX-lea al partidului a reuşit să dezvolte una din cele mai puternice şi dinamice ramuri ale economiei naţionale, fără de care orice proces economic şi social ar fi fost de neconceput. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteîi" PAGINA 3