Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)
1989-12-21 / nr. 14725
PAGINA 4 PRODUCŢIA ANULUI VIITOR -TEMEINIC PREGĂTITĂ! In Întreaga economie, activitatea Intensă, bine organizată care se desfăşoară In această perioadă pentru îndeplinirea în cit mai bune condiţii a sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi se împleteşte în mod armonios cu pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. Practic, in unele unităţi cu ciclu mai lung de fabricaţie s-a şi trecut la execuţia producţiei prevăzute pentru anul 1990. Există, totuşi, o serie de probleme care mai trebuie soluţionate cu maximă promptitudine, astfel LA ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE „ELECTROARGEŞ" - CURTEA DE ARGEŞRăspunderi sporite la fiecare loc de muncă Incit chiar din primele zile ale anului viitor activitatea productivă să se poată desfăşura normal, cu maximă eficienţă. Care este, deci, stadiul pregătirilor pentru producţia anului 1990 ? Ce probleme mai sunt de soluţionat? Iată principalele întrebări la care îşi propune să răspundă sondajul de azi, efectuat în două mari unităţi economice din judeţele Argeş şi Bistriţa- Năsăud. Dacă în anul ale cărui ultime zile le parcurgem acum, colectivul de muncă de la întreprinderea de Produse Electronice şi Electrotehnice „Electroargeş“ din Curtea de Argeş a avut de înfăptuit sarcini deosebit de complexe, mai cu seamă in ce priveşte asimilarea unor produse noi, solicitate de partenerii externi, în 1990 electroniştii argeşeni şi-au asumat răspunderi mult mai mari, obiective de o deosebită importanţă din programele prioritare stabilite pe întreaga economie. Astfel, planul pe anul viitor al întreprinderii prevede, printre altele, o creştere cu circa 14 la sută a producţiei-marfă şi sporirea productivităţii muncii, în special pe seama modernizării şi organizării superioare a activităţii, cu aproape 17 la sută. Exportul va creşte, de asemenea, cu aproape 15 la sută, prin îmbogăţirea nomenclatorului de fabricaţie cu noi aparate, instalaţii şi componente electronice solicitate de partenerii externi. Mobilizatoare sunt şi sarcinile asumate în ce priveşte reducerea consumurilor, a cheltuielilor totale şi materiale la 1 000 lei producţie-marfă, cheltuieli care în 1990 vor fi cu 1 65 şi, respectiv, 59,7 lei mai mici decit cele înregistrate in acest an. Toate aceste importante sarcini vor fi înfăptuite în condiţiile in care 96 la sută din volumul producţiei-marfă este reprezentat de produsele noi sau reproiectate. Sarcină care nu este deloc uşoară şi care implică, pe lingă mari investiţii de inteligenţă, de creativitate tehnică, o temeinică pregătire a fabricaţiei până la ultimul amănunt. Cum s-a acţionat concret aici la „Electroargeş“, ce acţiuni se întreprind în aceste zile pentru definitivarea pregătirii producţiei anului viitor, pentru asigurarea ritmurilor planificate de producţie, încă din prima zi a lunii ianuarie şi pe intreg parcursul anului 1990 ? Iată întrebarea pe care am adresat-o tovarăşului Mihai Barbu, preşedintele consiliului oamenilor muncii din întreprindere. — Insuşindu-şi deplin adevărul potrivit căruia cea mai bună pregătire a producţiei viitoare o constituie realizarea planului pe acest an, realizarea tuturor sarcinilor asumate, colectivul nostru a raportat cu mai multe săptămîni în urmă îndeplinirea planului la export pe întregul an. Practic, la această dată, înregistrăm depăşiri importante la acest indicator, pe ambele relaţii. Acţionăm acum cu forţe sporite pentru a realiza în devans şi sarcinile asumate la ceilalţi indicatori, creînd astfel condiţiile necesare atingerii de pe acum a ritmurilor stabilite pentru prima lună a anului viitor. Cea mai mare parte a reperelor, şi subansamblelor aflate acum în execuţie sau în pregătire reprezintă părţi ale produselor ce vor fi executate în prima parte a anului 1990. Realizind in întregime producţia planificată în decembrie, în luna ianuarie vom avea asigurate piesele şi componentele solicitate pentru derularea în ritmurile stabilite a montajului şi, deci, a livrărilor către toţi beneficiarii. — Anul 1990 reprezintă o adevărată perioadă de vîrf in ce priveşte înnoirea producţiei. Cum s-a acţionat pentru lansarea din vreme a noilor produse in fabricaţie ? — Şi în acest domeniu am pornit tot de la ideea că obiectivele de perspectivă nu se pot înfăptui decit prin traducerea ritmică in viaţă a programelor pe , care le avem în domeniul modernizării producţiei, prin organizarea mai bună a întregii activităţi. Practic, urmărind zilnic cum se înfăptuiesc aceste programe suntem in măsură să raportăm astăzi că şi la acest capitol am realizat tot ce ne-am propus. Am asimilat în fabricaţie, in 1989, o maşină de tăiat plante subacvatice, solicitată la export, şi am pregătit tot ce este necesar pentru a trece la execuţia de serie a acestui produs deosebit de complex. Tot pentru partenerii externi am proiectat şi pregătit, în vederea introducerii în fabricaţie, începind cu noul an, mai multe aparate de uz industrial şi casnic . Nomenclatorul produselor noi mai cuprinde, în 1990, un nou tip de ventilator cu baleaj, trimeri cu stator din material plastic, potenţiometre bobinate, alte asemenea componente şi aparate electronice şi electrotehnice, care se disting printr-o fiabilitate deosebită, prin alte caracteristici ce le sporesc competitivitatea. — înnoirea producţiei e un lucru bun şi absolut necesar. Dar activitatea întreprinderii depinde şi de măsura in care aceste produse sunt solicitate de beneficiarii interni sau la export. Deci, care este stadiul contractării producţiei şi a bazei tehnico- materiale necesare ? — La această dată avem contractată aproape in întregime producţiamarfă planificată. Şi la export avem un important număr de contracte, specialiştii noştri, împreună cu cei ai întreprinderilor de comerţ exterior manifestînd in continuare preocupări susţinute pentru întregirea portofoliului de comenzi. Am clarificat apoi din vreme multe din problemele care privesc necesarul de materii prime şi Colectivul de oameni ai muncii din cadrul întreprinderii de Utilaj Tehnologic din Bistriţa a reuşit să îndeplinească mai devreme sarcinile de plan pe întregul an la unii indicatori, urmind să livreze suplimentar pină la încheierea lunii decembrie 650 tone utilaje energetice, 580 tone utilaj chimic, 150 tone piese forjate și piese de schimb in valoare de aproape 2 milioane lei. Fără îndoială, aceste rezultate nu ar fi fost posibile dacă nu se luau la momentul oportun măsurile necesare pentru pregătirea temeinică a fabricaţiei, deoarece prin profilul său această mare unitate constructoare de maşini este furnizor, în principal, de unicate şi produse de serie scurtă, care, se ştie, incumbă unele incoveniente, cum sunt : diversitatea largă in apro-vizionarea tehnico-materială, aritmii în încasări şi livrări, o anume dificultate in urmărirea execuţiei. — Experienţa cîştigată, precum şi rezultatele obţinute, ne-a spus tovarăşul Dorin Abagiu, şeful biroului plan, ne-au determinat să înscriem pe agenda de lucru a biroului executiv al consiliului oamenilor muncii, încă din luna aprilie, pregătirea producţiei anului 1990. Desfacerea, la intern şi export, proiectarea produselor, pregătirea tehnologiilor, ca şi definitivarea necesarului de materii prime şi materiale au fost analizate bilunar, astfel că, la ora actuală, chiar dacă nu au fost complet lămurite toate problemele, am reuşit totuşi să soluţionăm multe din aspectele de care depinde îndeplinirea în bune condiţii a planului pe anul 1990, ultimul din actualul cincinal. Aşa după cum am avut ocazia să ne convingem, la pregătirea producţiei anului viitor s-a lucrat mult mai metodic decit cu alte ocazii. In cadrul secţiei de proiectare constructivă a fost constituit un colectiv special pentru prospectarea cerinţelor beneficiarilor. Pe de altă parte, in funcţie de aceste cerinţe, s-a acetmateriale. Nu am reuşit să obţinem cote şi repartiţii pentru întreaga cantitate de materiale solicitate, dar şi aici sunt imobilizaţi oameni, aflaţi acum fie la forurile noastre superioare, fie la furnizori, precum şi in ateliere şi laboratoare unde se studiază posibilitatea înlocuirii unor substanţe sau materii prime deficitare cu altele de care dispunem sau pe care ni le poate oferi economia naţională. Ce alte acţiuni se întreprind in aceste zile la „Electroargeş“ pentru pregătirea temeinică a fabricaţiei anului 1990 ? — Organele şi organizaţiile de partid, conducerea unităţii urmăresc, zi de zi, cum se înfăptuiesc sarcinile la nivelul fiecărei secţii, al fiecărui atelier, asigurînd condiţiile necesare desfăşurării unei bune activităţi, îndeplinirii întocmai a tuturor prevederilor planului. Date fiind răspunderile deosebite ce revin colectivului nostru în ce priveşte accentuarea procesului de modernizare a producţiei, a preocupărilor care vizează sporirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, recuperarea şi valorificarea superioară a materialelor şi energiei, am acţionat şi acţionăm în continuare, prin toate mijloacele de care dispunem, pentru cunoaşterea şi însuşirea de către întregul personal muncitor a sarcinilor ce ne revin, a programelor pe care ni le-am asumat pentru anul viitor. Un accent deosebit îl punem pe intensificarea creativităţii tehnice, astfel ca în 1990 investiţiile de inteligenţă să joace un rol mai însemnat, în fiecare secţie, ,la nivelul tuturor compartimentelor întreprinderii, în soluţionarea operativă a problemelor de ordin tehnic, proiectarea şi asimilarea unor produse moderne, competitive sub toate aspectele, promovarea unor soluţii originale, eficienţe de organizare pe baze ştiinţifice a întregii activităţi. Nicolae MILITARU dat o mai mare atenţie înnoirii şi reproiectării produselor, aşa că unitatea şi-a îmbogăţit nomenclatorul de fabricaţie cu radiatoare din aluminiu, instalaţii de producere şi dispersie a ozonului, precum şi cu o gamă diversă de utilaje energetice. Aşa se şi face că, în momentul de faţă, 88 la sută din produsele unităţii sunt noi sau modernizate, iar exportul de utilaje cu mai bine de 70 la sută superior celui de anul trecut. — Fără îndoială că prin tot ce am Întreprins am căutat să orientăm activitatea productivă in direcţia creşterii producţiei de serie, în special la radiatoare şi armături industriale din oţel, ne-a precizat inginerul-şef al întreprinderii, tovarăşul Petre Centea. Concomitent, am trecut la o mai bună specializare, in sensul sporirii substanţiale a ponderii utilajului energetic in totalul activităţii direct productive. Tocmai de aceea, în ce priveşte producţia ■ destinată beneficiarilor interni stăm relativ bine cu contractarea, iar la export avem perspective promiţătoare pentru acoperirea integrală cu comenzi a planului pe întregul an 1990. Cu toate acestea, mai sunt suficiente aspecte de rezolvat pentru ca din primele zile ale anului următor să lucrăm intr-un ritm optim, la nivelul capacităţilor disponibile. In acest context se cuvine precizat faptul că, în secţiile unităţii, documentaţia tehnologică şi cea de execuţie pentru o serie de utilaje a fost pregătită încă din trimestrul III şi că în luna septembrie chiar au fost lansate in fabricaţie o serie de produse cu termen de livrare la export în trimestrul I 1990, printre care furnituri pentru cazane, şibăre şi planşe, iar pentru beneficiarii interni , electrofiltre pentru electrocentralele de la Mintia, Braşov, Tîrgu Jiu, Slatina, poduri radoare pentru întreprinderea Canal Apă Bucureşti şi altele. Cu toate acestea, datorită concilierii cu întîrziere între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Energiei Electrice, 6 000 tone de utilaj energetic au rămas pină în ultima lună a anului in curs doar sub semnul nominalizării generale. Din acest motiv, realizarea proiectelor de execuţie pentru acest gen de utilaje se va derula pină in luna aprilie a anului viitor, cu toate consecinţele ce decurg de aici, care nu sunt nici simple şi nici uşoare dacă avem în vedere necesarul de scule, dispozitive şi verificatoare, aprovizionarea tehnico-materială specifică, stabilirea colaborărilor şi altele. După cum ne-au precizat proiectantul Paul Ilieş şi Gavril Bogdan, inginerul-şef al fabricii de piese turnate si forjate, nici planul la radiatoarele din aluminiu nu este nominalizat decit ca, activitate ce se desfăşoară în regim prestator de servicii, cu asigurarea materiei prime de către client, iar la armături industriale din oţel, mai ales la cele de mari dimensiuni, deşistudiul tehnico-economic prevede o pondere de 27 la sută in totalul producţiei, nu s-a depăşit anual decit în rare cazuri trei la sută, situaţie care se repetă anul viitor. O serie de probleme se ridică şi în legătură cu asigurarea bazei materiale, care, conform legii contractelor, a avut termen limită de soluţionare data de 1 octombrie 1989. Cu toate acestea, nu sunt asigurate repartiţii pentru 19 sortimente de metal şi 126 de poziţii la celelalte materii prime şi materiale. Or, unele dintre aceste materiale sunt necesare pentru realizarea producţiei planificate în primul trimestru al anului, viitor. Concomitent, desigur, este necesar ca şi colectivul întreprinderii să acţioneze pentru mai buna gospodărire a bazei materiale. In acest sens, este necesar să se asigure atragerea în circuitul productiv a unui volum mult mai mare de materiale recuperabile şi refolosibile. De asemenea, va trebui să se promoveze cu mai multă consecvenţă noile tehnologii in producţia de radiatoare, ca şi la operaţiile de sudură, care au o pondere mare in totalul manoperei. Soluţionîndu-se şi aceste probleme, anul 1990 poate şi trebuie să fie pentru constructorii de maşini din Bistriţa cel mai rodnic din întregul cincinal, punîndu-se astfel o bază solidă pentru ridicareape noi trepte de eficienţă a întregii activităţi în cincinalul următor. Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scînteii" LA ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ TEHNOLOGIC BISTRIŢA Nici un amănunt nu trebuie neglijat CONSTANŢA : Produse de cea mai bună calitate Ca principal furnizor de echipamente şi accesorii navale, întreprinderea Mecanică Navală Constanţa are de îndeplinit sarcini importante privind înfăptuirea programului naval. Unul dintre obiectivele de maximă importanţă ii constituie realizarea unor produse de înaltă calitate, care să răspundă exigenţelor beneficiarilor interni şi partenerilor externi. Aşa se şi explică numărul mare de măsuri luate în această direcţie : reproiectarea, în colaborare cu institutele de specialitate, a unor produse, asimilarea şi extinderea de noi tehnologii, dotarea întreprinderii cu noi utilaje şi aparatură de control de precizie, organizarea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul noilor cerinţe. Prin îmbunătăţirile aduse programelor de modernizare, concretizate în creşterea substanţială a productivităţii muncii, au fost îndepliniţi şi depăşiţi indicatorii de plan, s-au asimilat noi echipamente navale, realizîndu-se produse cu un nivel calitativ superior faţă de anii anteriori. (Lucian Cristea). REALIZĂRI ALE MINERILOR Minerii de la Baia de Arieş, Roşia Montană, Zlatna şi de la alte sectoare de extracţie din Munţii Apuseni au înregistrat un nou şi important succes in producţie: îndeplinirea mai devreme a planului anual la producţia-marfă industrială şi la alţi indicatori economici. Acest fapt a creat condiţii pentru obţinerea pină la 31 decembrie a unei producţii suplimentare de 26,5 milioane lei, concretizată, printre altele, in aproape 300 tone plumb şi cupru în concentrate, 1 620 tone pirită, 4 600 tone sulf şi în alte resurse minerale utile economiei noastre naţionale. Rezultatele amintite se datoresc acţiunilor întreprinse în toate unităţile extractive pentru perfecţionarea tehnologiilor de exploatare şi preparare, modernizarea fluxurilor de aprovizionare şi transport, utilizarea intensivă a maşinilor şi instalaţiilor din dotare, creşterea in ritm accelerat a productivităţii muncii, indicator care a marcat un spor de 9 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut. (Agerpres). Minerii excavatorişti din unităţile cu activitate la suprafaţă, aparţinînd Combinatului Minier Rovinari, şi-au onorat cu 12 zile mai devreme prevederile de plan revenite în 1989 la decopertat steril, activitate economică de bază, cu influenţe pozitive directe asupra bunei desfăşurări a extracţiei de lignit. Succesul permite excavarea şi depunerea suplimentară in halde, pină la sfîrşitul lunii decembrie, a circa 5 milioane mc de steril, pregătirea în devăns a unor rezerve carbonifere active, crearea de condiţii pentru o bună ritmicitate a extracţiei de cărbune energetic în prima lună a anului viitor. O contribuţie deosebită și-au adus minerii de la întreprinderea Rovinari, unde a fost pregătită suplimentar o rezervă carboniferă activă care asigură extragerea a mai bine de 2 milioane tone de lignit, cei de la întreprinderile Pinoasa și Seciuri-Buget- Bustuchin. (Agerpres). SCINTEIA — joi 21 decembrie 1889 Prevederile planului pe 1990 CREŞTEREA PRODUCŢIEI NETE AGRICOLE Aşa cum se desprinde din Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pe anul 1990, caracteristică pentru noul an agricol este accentuarea laturilor calitative, în sensul ridicării activităţii din toate domeniile producţiei agricole la cote cit mai inalte de eficienţă şi rentabilitate. Potrivit sarcinilor şi orientărilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in toate unităţile agricole au fost elaborate programe de măsuri cuprinzătoare, a căror aplicare este în plină desfăşurare, pentru rentabilizarea fiecărui produs şi obţinerea de venituri şi beneficii cit mai mari, cerinţă de bază a înfăptuirii autoconducerii, autogestiunii şi autofi■ nanţării întregii lor activităţi. Pentru succesul acestei acţiuni de mare importanţă economică, un rol de primă însemnătate ii are obţinerea de producţii vegetale şi animaliere cit mai ridicate, la costuri cit mai scăzute. în această privinţă, Legea Planului de dezvoltare a agriculturii in anul viitor asigura, prin indicatorii de producţie şi eficienţă stabiliţi, realizarea unei inalte rentabilităţi in activitatea din agricultură. Nivelul de creştere a producţiei nete (deci a valorii nou create in procesul muncii) de 12 la sută, superior celui stabilit pentru producţia globală agricolă, care este de 5,6 la sută, denotă preocuparea pentru crearea condiţiilor necesare încheierii , activităţii productive a unităţilor a IN PROCENTE a gricole cu rezultate financiare pozitive şi obţinerii de beneficii. Realizarea acestui raport, ce asigură in continuare, în deplină concordanţă cu obiectivele noii revoluţii agrare, creşterea intensivă şi modernizarea agriculturii, impune ca în toate unităţile să se acţioneze energic, pe de o parte pentru obţinerea producţiilor planificate, care au la bază sporuri însemnate faţă de realizările acestui an atît în sectorul vegetal, cit şi în cel de creştere a animalelor, iar pe de altă parte, pentru aplicarea fermă a prevederilor din programele privind perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, a normativelor economico-financiare şi baremurilor de cheltuieli pe produs, pentru utilizarea cu maximum de randament a tuturor resurselor. Toate acestea reprezintă direcţii de acţiune prioritare pentru organele şi organizaţiile de partid de la sate, pentru conducerile unităţilor agricole, pentru toţi oamenii muncii de pe ogoare pentru obţinerea în anul viitor a unor rezultate cit mai bune în activitatea de producţie şi economică. BOTOŞANI : Piese de schimb pentru agricultură Mobilizaţi de înflăcăratele chemări ale secretarului general al partidului, colectivele muncitoreşti din întreprinderi industriale botoşănene au luat iniţiativa introducerii in fabricaţie a unei palete largi de repere necesare în campania de reparare a maşinilor agricole. Specialiştii şi muncitorii de la întreprinderea, de Utilaje şi Piese de Schimb, întreprinderea Mecanică, întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc, „Electrocontact“ şi de la întreprinderea Mecanică pentru Agricultură Botoşani au oferit unităţilor de profil din agricultură subansamble de direcţie şi transmisie cardanică pentru tractoare, pinioane pentru cutia de viteză, curele trapezoidale pentru combinele de recoltat cereale şi altele. La întreprinderea Mecanică pentru Agricultură Botoşani s-a amenajat o expoziţie judeţeană de produse cuprinzînd repere realizate de întreprinderi, precum şi standuri cu piese pe care le solicită in continuare staţiunile pentru mecanizarea agriculturii. De la iniţierea acestei acţiuni de sprijin direct al mecanizatorilor agricoli, colectivele muncitoreşti au produs asemenea repere cerute în campania de revizii şi reparaţii in agricultură valorînd peste 10 milioane lei. (Eugen Hruşcă). Zilnic, control riguros, eficient In perioada de stabulaţie, în condiţiile specifice anotimpului rece, specialiştii, lucrătorii din zootehnie sunt solicitaţi în mai mare măsură să respecte întocmai tehnologiile de lucru, care să asigure buna desfăşurare a activităţii în acest sector, „înfăţişarea animalelor, producţiile de lapte, sporul în greutate, indicele de natalitate sunt doar cîţiva din parametrii ce definesc activitatea îngrijitorilor“ — ne spunea înaintea efectuării raidului nostru în cîteva ferme zootehnice medicul veterinar Stan Lăzărescu, director cu producţia zootehnică la Direcţia Generală a Agriculturii din judeţul Vrancea. Din programul măsurilor realizate pînă acum am reţinut că în toate unităţile au fost pregătite adăposturile, parcurile furajere, îngrijitorii instruiţi, că se asigură permanent asistenţă şi îndrumare de specialitate, se urmăreşte şi se intervine prompt acolo unde este cazul pentru menţinerea stării de sănătate a animalelor. Activitatea fermei zootehnice a Cooperativei Agricole Ciorăşti, de exemplu — şi nu numai a acesteia — confirmă eficienţa măsurilor luate şi evidenţiază preocuparea zilnică pentru bunul mers al muncii. întregul efectiv de 610 bovine, din care 238 sunt vaci cu lapte, este bine îngrijit, viguros. Realizările nu au scăzut faţă de luna precedentă , media zilnică a producţiei de lapte pe vacă furajată fiind de peste 10 litri. Furajarea diferențiată, radio MARAMUREŞ . Realizări ale silvicultorilor Harnicii gospodari ai pădurilor Maramureşului s-au preocupat intens şi în acest an pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru conservarea şi sporirea patrimoniului forestier. Astfel, ei au raportat realizarea planului la producţia fizică pe patru ani din acest cincinal, creindu-se condiţii să obţină pină la sfîrşitul anului o producţie suplimentară în valoare de peste 16 milioane lei. O preocupare constantă a silvicultorilor maramureşeni a fost realizarea ritmică şi chiar in devans a producţiei la export. Prin aplicarea unor măsuri de valorificare superioară a resurselor pădurii și onorarea în conformitate cu contractele, planul la export a fost realizat cu o lună mai devreme. (Gheorghe Pârja). IN TOATE FERMELE ZOOTEHNICE PROGRAMELE DE LUCRU RIGUROS RESPECTATE Ordinea şi disciplina valabile pentru toate unităţile Se poate aprecia cu justificat temei că, trăgind învăţăminte din anii anteriori, perioada de stabulaţie pe timpul sezonului alb 1989—1990 a fost mai bine pregătită. Dovada ? încă din vară s-a întocmit un cuprinzător program, cu „bătaie mai lungă“, privind îmbunătăţirea radicală a activităţii. S-au stabilit răspunderi concrete unor instituţii agricole judeţene, termene precise privind materializarea obiectivelor propuse şi obligativitatea factorilor implicaţi de a raporta despre modul de realizare a sarcinilor primite. „Acest program a vizat, printre altele, şi asigurarea unei baze furajere îndestulătoare necesare iernării animalelor, pregătirea corespunzătoare a adăposturilor, a bucătăriilor furajere şi chiar reamplasarea în teritoriu a unor efective de animale, în funcţie de posibilităţile de asigurare a furajelor şi de capacitatea adăposturilor existente, a precizat Gheorghe Stangu, director la direcţia judeţeană agricolă. Pînă la această dată am mutat în unităţile din zonele mai bogate în furaje şi cu posibilităţi mai bune de adăpostire peste 1 700 de bovine şi 2 000 ovine. Avînd în vedere faptul că, deşi pe ansamblul judeţului, am strîns mai multe furaje decit anul trecut, unele consilii agroindustriale — între care Pieleşti, Brabova şi Pleniţa — nu au asigurat finul in cantităţile planificate, dar au un surplus de nutreţuri grosiere, am stabilit ca în toate fermele să se administreze obligatoriu în hrana animalelor, îndeosebi a vacilor cu lapte, furajul unic compus din finuri, coceni şi paie tocate, folosind procedeele de saramurare, drojduire şi metasare. Pentru aceasta, am pus in stare de funcţionare toate cele 100 de bucătării furajere şi am stabilit răspunderi concrete tuturor specialiştilor de la instituţiile judeţene pentru a sprijini efectiv activitatea din ferme. La toate acestea mai trebuie adăugat faptul că de la începutul perioadei de stabulaţie am livrat îndeosebi fermelor de vaci cu lapte aproape 200 000 tone borhot din sfeclă, 800 tone borhot de bere şi peste 700 tone borhot de amidon. Aşa se face că, faţă de începutul lunii decembrie, producţia de lapte a crescut în prezent, in medie, pe zi, cu peste 150 hl“. Un raid întreprins prin mai multe sectoare zootehnice ne-a dat posibilitatea să constatăm, la faţa locului, aspecte concrete privind modul in care se desfăşoară acum activitatea. Un prim aspect de ordin general , cu mici excepţii, am fost martorii unei atmosfere de muncă responsabilă, menită să asigure desfăşurarea cu bune rezultate a activităţii. Argumente ? In sectorul zootehnic al Cooperativei Agricole Mischi, activitatea era supravegheată de Maria Bălan, primarul comunei, ce era de serviciu din partea consiliului popular comunal, Constanţa Saraoiu, medicul veterinar al dispensarului teritorial, şi Ion Cotea, vicepreşedintele cooperativei. Programul de grajd se desfăşura conform graficului afişat. Fiecare, om la locul lui. Baza furajeră — îndestulătoare. Hrana se administra după un orar şi reţetar afişate şi cunoscute de toţi îngrijitorii. Avînd furaje din abundenţă, şi hrănirea animalelor este pe măsură. „De dimineaţă le-am dat peste trei kg tărîţe şi borhot de sfeclă la fiecare vacă cu lapte, iar acum, la amiază, le dăm 10 kg de furaj mnic“ , ne spune îngrijitoarea Elena Chiriac. Procedînd astfel, asigurindu-le animalelor îngrijirea corespunzătoare, atît producţia de lapte, cit şi natalitatea se situează la nivelul planificat. In sectorul zootehnic al Cooperativei Agricole de Producţie Pieleşti ajungem la vremea pauzei îngrijitorilor. Intrăm în grajdurile strălucind de curăţenie. Intr-unul din ele dăm de îngrijitorul Ion Stejereanu, care, profitînd de „fereastra“ programului de grajd, ţesăla vacile. Luminiţa Pripeagu, şefa fermei zootehnice, supraveghea pregătirea furajului unicpentru 24 de ore, conform reţetarului afişat, asigurînd 8—10 unităţi nutritive pentru fiecare animal. „Încă de la intrarea în perioada de stabulaţie, am făcut lotizarea vacilor şi am întocmit fişe individuale pentru fiecare animal, pe baza cărora administrăm furajele ni ne spune şefa fermei. Scopul ? Stimularea, prin hrană diferenţiată, a acelor animale ce au potenţial de producţie mai„ ridicat“. In contrast cu aceste aspecte, specifice majorităţii sectoarelor zootehnice, ni s-a înfăţişat activitatea de la ferma Cooperativei Agricole de Producţie Cîrcea, vecină cu cele de mai sus. Intrăm în primul grajd. Uşile la perete, geamuri neetanşe, apa îngheţată în adăpători. Deşi era ora 15, cînd îngrijitorii trebuiau să fie la program, nu era prezent nici unul. Aceştia au început să apară cu una-două ore intîrziere. Singurele cadre prezente in sector erau economista fermei, Lenuţa Muscă, şi Eugen Nicola, operator insămînţâtor. „Ceilalţi specialişti s-au dus la gară, unde se descarcă nişte vagoane cu furaje“ — ni se spune. Vacilor li se aruncau în iesle baloţi de paie şi coceni. De ce nu folosiţi bucătăria furajeră pentru prepararea hranei?, întrebăm. „Ba o folosim, dar s-a accidentat ieri electricianul“ — vine răspunsul economistei fermei. Observăm însă că defibratorul n-a fost folosit niciodată. La întrebarea noastră „cine a trecut astăzi de la primărie sau din conducerea cooperativei agricole prin sectorul zootehnic ?“, îngrijitorii au săltat din umeri. „Mîine vom analiza activitatea necorespunzătoare de aici, cu toate cadrele de specialitate“ , ne-a asigurat directorul cu zootehnia de la direcţia agricolă judeţeană. Era şi cazul. Nicolae BABALAU corespondentul „Scînteii“ nală se respectă sub un control permanent, parcul de nutreţuri îndestulător şi cu structură adecvată permiţînd acest lucru. Inginerul Vasile Dumitru, şeful fermei, preciza că planul anual la producţia de lapte se va realiza în totalitate şi ca in prezent indicele de natalitate a ajuns la 92 la sută, faţă de 85 la sută planificat. Dar şi la fruntaşi, cum este cazul fermei din Ciorăşti, mai sunt „scăpat“ care ţin de neglijenţa sau aminările unor ingrijitori în a face un lucru la timp. In unul din grajduri, de exemplu, instalaţia de adăpare era înfundată. In plus, deşi timpul era frumos, totuşi animalele nu erau scoase in padocuri. La ferma zootehnică numărul 1 a Cooperativei Agricole Tătăranu — cum ne-a precizat inginerul Ionel Dorîngă, şeful fermei , au fost necesare măsuri de schimbare a opticii faţă de zootehnie, de modernizare a grajdurilor şi altele. In anii trecuţi, lucrurile nu dădeau cit de cit motive de mulţumire. Acum insă se poate discuta despre anumite realizări. Totuşi, mai este încă mult de muncit pentru a instaura ordinea şi disciplina. Stocul de furaje la finuri şi grosiere nu este la nivelul necesarului şi, totuşi, grosierele —, avem în vedere cocenii de porumb — se aduceau in iesle întregi. Tocătorul nu funcţionează de o săptămînă. Sint probleme in funcţionarea bucătăriei furajere, a pompelor de apă, a racleţilor pentru evacuarea dejecţiilor. Motoarele „cad“ prea des, iar rebobinările care se fac sunt de slabă calitate, mai cu seamă cele realizate la întreprinderea „Aversa“ Bucureşti. Staţiunea de Mecanizare a Agriculturii Cîmpineanca nu poate acoperi la timp toate cerinţele pentru asemenea lucrări. Sunt neajunsuri care, adunate, diminuează producţiile de lapte — şi aşa mici — şi concură la obţinerea unui indice de natalitate de numai 73 la sută. Se spune că „ochiul stăpînului îngraşă animalul“. Zicala este cunoscută şi la ferma zootehnică a Cooperativei Agricole de Producţie Milcovul. îngrijitorii cunosc ce raţii furajere se administrează şi cînd şi aşa mai departe. Am discutat cu îngrijitorul Ion Mocanu. Teoretic — bine pus la punct. L-am întrebat dacă are o ţesală şi o lopată. Ne-a arătat ţesala ruginită, nefolosită. De cind n-or mai fi fost ţesălate cele 25 de vaci pe care le are în îngrijire ? întrebare care poate fi adresată şi altor îngrijitori care socotesc că între două furajări ale animalelor n-ar mai fi nimic de făcut. Iată alte „scăpări“ care nu trebuie să scape controlului specialiştilor de la consiliul agroindustrial şi de la organele agricole judeţene. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii“