Sportul Popular, aprilie 1945 (Anul 1, nr. 4-12)

1945-04-01 / nr. 4

Pagina 2-a Pentru prima oară la noi in ţară Ut­ campionat şcolar de box Este pentru prima oară la noi în ţară când se organizează un campionat de box destinat şco­­larilor şi evenimentul este foarte îmbucurător pentru sportul cu ipănuşi care are astfel prilejul să recruteze noul elemente. Deşi toate forurile noastr­e de Specialitate aveau pe program şi sport pentru şcolari, nu s’a găsit niciodată însă în lungul şir de ani suficientă iniţiativă pen­tru ca acest lucru să fie tradus ihrapl­ A trebuit să se nască dinami­ca organizaţie a Sortului Popu­lar pentru ca tineretul şcolar şi Universitar, pe lângă cel munci­toresc şi rural, să se poată bu­cura de o atenţie deosebită. Ministerul Educaţiei Naţionale apreciind frumoasa iniţiativă a O.S.P.-ului a permis elevilor să participe la acest campionat şi la antrenamentele premergătoare. De acum înainte nimic nu se mai poate opune dorinţei şi ela­nului cu care lid­erii noştri au răspuns anunţului prin care Or­ganizaţia Sportului Popular — secţia box — făcea cunoscut a­­cum o lună jumătate că a hotă­­rît organizarea unui campionat şcolar şi că în acest scop a pus la dispoziţia participanţilor, în mod absolut gratuit, săli pentru antrenament şi profesori specia­­lişti pentru ca ei să fie cât mai bine pregătiţi în vederea cam­pionatului. Câteva zile, sediul O.S.P.-ului din str. Gogu Cantacuzino No. 38, a fost luat cu asalt şi aproa­pe 300 elevi, din 36 licee din Ca­­pitală şi-au făcut înscrierea. In faţa acestui fapt, fără prece­dent în analele sportului româ­nesc, organizaţia a fost obligată să închidă înainte de termen în­scrierile din cauza numărul­ prea mare de participanţi şi po­­sibilităţilor de antrenament. Aceasta dovedeşte cât de dor­­­nici sunt şcolarii noştri de exer­ciţiile fizice şi cât de binevenită a fost iniţiativa O.S.P.-ului. Odată înscrierile închise, ab­solut toţi elevii au fost exami­naţi de către medicii organiza­­ţiei şi numai cei opţi au primit autorizaţia de a participa la an­­trenamente, fiind repartizaţi la diverse săli: o serie Miercuri şi Sâmbătă între orele 17—20 la Academia Naţională de Educaţie Fizică şi o altă serie din cartie­rul Griviţa zilnic la C.P.R. Giu, Ieşti. * Ei sunt pregătiţi cu multă în­­grijire şi apariţia lor în ring, la campionatul care începe în va­canţa Paştilor, va constitui pen­­tru toată lumea o revelaţie, da­torită marelui număr de de­menţi talentate. OSCAR VEXU La o şedinnță de antrenament de box a şcolarilor. Maestrul Fulea explică loviturile AGENDA „SPORTULUI POPULAR“ tie: CANTEMIR, ora 15: Competiţie volley basket­ball masculin şi feme­­nifin. ARENA VENUS, ora 15: Macaby — La­­ies. Ora 17: Carmen — Unirea Tricolor (Cupa Ardealul). ÎTERENUL UFSR—Şosea. Regia Confe­deraţia Generală a Muncii). Concurs popular de atletism. LGROAPA VERGULUÎ (Regia OSP), cursă motociclistă. ŞOSEAUA JIANU: (Regia FRC şi OSP) Campionatul naţional de ciclo-oroş. HC. CANTEMIR, ora 8,30: Competiţie volley basket masculi» şi temeni». Jocuri sindicale. SALA TEX, ora 9: Competiţie sindicală de volley-ball. Organizată de CGM). LIC. GH ŞINCAI, ora 10: Volley-ball masculin şi femenin. CIRCUL MILEA, ora 10: Reuniune mixtă de box. ARENA VENUS, ora 15: Sp. Studen­ţesc — Venus. Ora 17: Juventus — CFR. TEATRE (OPERA ROMANĂ: Rigoletto. TEATRUL NAŢIONAL: Liceul Matei Basarab, ora 14: Şcoala femeilor şi ora 17: Patima roşie; Liceul Sf. Sava, ora 14.30: Din jale ce întrupează Elec­­tra. STUDIO, ora 14: Actul al şaselea şi Cine răspunde şi ora 17) Asta-i ciu­dat. COMEDIA (ora 18) :Am visat Paradisul TEATRUL VICTORIEI (ora 18): In. I d­răgostita. D­uminica matineu la ora 10. MUNICIPAL (ora 17.30): Manasse TEATRUL MARIA FILOTTI (ora 18): 25 de ani de fericire. TEATRUL CENTRAL: Mireasa din Tărfiscău TEATRUL MIC ora 15: Teatru de păpuși. Ora 18 Casa împreurată COLORADO (ora 17,30): Azais. Duminică matineu ora 3. TEATRUL ATENEULUI (ora 17) : Adrienne Lecouvreur. Matineu RU­­mimnic­ă la ora 14. TEATRUL MUNICIPAL, ora 5.30: Ma­­nasse cu Ion Manolescu. MUNCITORESC, ora 14.30: Ţăndărică și ora 18. Invazia. REVISTE 17,30­: Ca la Tănase. Duminică matineuri PALADIUM (ora Joi. Sâmbătă )i la ora 14.30.­­ALHAMBRA (ora 17.30): Floarea din Şiraz. Joi, Sâmbătă şi Duminică ma­­tineuri la ora 14 30 GIOCONDA (ora 17,30): Bal la GiO­­Conda. Matineuri Joi, Sâmbătă şi Du, átírgg® la. Ora­ 14,30«' Ts­, TEATRUL ATLANTIC (ora 18): La ha­nul Iul Stroe. Sâmbătă şi Duminică matineu la ora 15. TEATRUL BULEVARD (ora 18): Razi Bulevard. BARAŞEUM (ora 18): Viaţa e fru­moasă. STUDIO BARAŞEUM (ora 17): Mazel­­ow. Matineum­ Sâmbătă şi Duminică la ora 14.30. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Condamnata ARO: Scrisori anonime SCALA: Rivala FANTASIO: Capricii TRIANON: Fiorii tinereţii TIVOLI: Ordin de chemare. BD. PALAS: Drumuri noul REGAL: Două inimi şi un sărut SELECT: Taverna uitării (film francez). FEMINA: Tarzan în exil A.R.A.P.A.: Jurnalul iuniei libere. ELISEE: Două inimi sub sechestru şi compania de reviste Radu Brădescu şi Jeny Jelea. OMNI­A: Viaţa de artist şi revistă. VICTORIA: Gibraltar şi Băiet. CASANDRA: Pygmalion cu Leslie Ho­ward. FRANKLIN: Un cântec pentru tine. AIDA: Crinul Chinei. ALCAZAR: Totul se întâmplă noaptea şi revistă . AMERICAN: Alfabetul dragostei. ALIANŢA­: venera oarbă. ASTORIA: Aventurile lui Tom Sawyer. CORSO­ Umbra trecutului cu Surorile Lane şi jurnal CLASIC: Trei ştrengari şi o ştrengăriţă şi trupa Dan Boerescu. eACI^S^Uu1 SPORTUL POPULAR artişti Dobronravov, Moscova, Februarie 1945 Pentru sportsmenii sovietici Fe­bruarie este luna celor mai intere­sante şi hotărîtoare „lupte” pe te­renurile sportive de iarnă. Un eveniment sportiv grandios prin proporţiile lui, fără egal în toată lumea, îl constituie crossul tineresc — profesional de ski pe întreaga Uniune, închinat cele­i de a 27-a aniversări a Armatei Roşii. Ca şi în anii precedenţi la startu­rile crossului, în toate oraşele şi satele ţării Sovietelor, vor ieşi mi­lioane de skiuri. Una din cele mai mari compe­tiţii sportive cu caracter multilate­ral va fi :Spartakiada de iarnă a sindicatelor profesionale sovietice care începe în curând la Leningrad. Fiecare sindicat profesional a or­ganizat în prealabil Spartakiade lo­cale și la Leningrad se vor întruni cei mai buni învingători din cam­pionatele sindicale Titlurile de campioni ai Sovie­tului Central al Sindicatelor Pro­fesionale din toată Uniunea vor fi disputate de 580 skiori, 130 skiori de munte, 420 patinatori, 60 de hokeyşti, 40 de reprezentanţi ai patinajului artistic. Pentru prima oară în timpul răz­boiului se va organiza pentru cu­pele U. R. S. S. şi al sindicatelor profesionale la hockey mari compe­­tiţiuni. La concursurile pentru cu­pa U. R. S. S. participă 32 echipe de bărbaţi şi 18 echipe femenine din partea cluburilor şi oraşelor ce­lor mai mari din Uniunea Sovieti­că. Jocurile de semi-finală şi finală vor avea lor la Moscova la sfârşi­tul lui Februarie. La concursurile pentru cupa sin­dicatelor profesionale participă şi mai multe echipe : 80 bărbăteşti şi 25 femenine din partea a 25 asocia­ţii sportive ale sindicatelor profe­sionale. Ambele cupe se dispută du­pă un sistem eliminatoriu (echipa care a pierdut este eliminată din competiţie"). Tot în Februarie vor începe jocurile de semifinală pentru cam­pionatul U. R. S. S. la şah. Campionatul ţării la patronat se va desfăşura in oraşul Gorki, iar cele de ski in oraşul Sverdlovsc. O viaţă sportivă atât de bogată şi variată, cu o astfel de concern­trare de mari competiţii sportive în cursul unei luni n’a fost posibil nici în anii dinainte de războiţi. Evenimentele sportive enumerate mai sus, de importanţă pentru în­treagă Uniunea Sovietică au pro­vocat o mare înviorare în viaţa sportivă a tuturor republicilor, ţi­nuturilor şi regiunilor din ţara So­vietică- Peste tot se desfăşoară campionate locale, cu Spartakiade şi alte genuri de competiţii. Moscova. S’au încheiat jocurile pentru cupa Moscovei la şah. In a­­ceastă competiţie interesantă, orga­nizată pentru prima oară, au par­ticipat 224 concurenţi reuniţi în 14 echipe. Printre participanţi au fost mulţi şahişti remarcabili : marii maeştri : Smăslov, Kotov, Fior. La masa de şah şi-au demonstrat măestria lor şi din domeniul spor­tiv : artistul poporului URSS — Dobroniavov, compozitorul Prora­­piei, violonistul Oistrach, autorul dramatic Volkenstein şi alte cunos­cute personalităţi, din viaţa artelor, ştiinţelor şi tehnicei. Cupa a fost câştigată de echipa clubului ,,Ze­nit” care a învins în finala echipa „Ştiinţa” cu scorul de 7:3. Se apropie de sfârşit campiona­tul Capitalei la hockey. Leaderii în grupul cel mai tare de echipe sunt „Dinamo” și „Aripile Sovietelor”. S’a terminat primul tur al cam­pionatului Moscovei la volley. S’au jucat 120 de matchuri, învingătorii au fost jucătorii clubului „Dinamo”. Premiul deschiderii sezonului de iarnă 1945 la polo pe apă a fost disputat de 4 echipe dintre cele mai tari. După o luptă aprigă toate cele 3 întâlniri au fost câştigate de e­­chipa clubului de ofiţeri ai Mari­nei de războiul Arhanghelsk. Campionatul ora­şului la sky a fost disputat de 20 de organizaţiuni sportive.. Primul loc la bărbaţi a fost câştigat de skiorii de la „Dinamo” iar la femei de clubul „Spartacus”, Iaroslavl. In timpul războiului Iaroslavl s’a îmbogăţit cu noi in­stituţii de învăţământ superior. Sta înviorat mult activitatea sportivă printre studenţi. De curând, pentru prima oară în cursul războiului, s-a disputat campionatul de ski al şco­lilor superioare. Primul loc a fost ocupat de Institutul Tehnologic. Barnaul. Sportsmanii din Bar­naul respectă memoria concetăţea­nului lor, Vladimir Smirnov — Erou al Uniunii Sovietice, căzut în luptele cu cotropitorii germani. In amintirea lui Vladimir Smirnov, pentru un premiu purtând numele lui, la Barnaul s’au desfășurat con­cursuri de ski. Parada skiorilor a fost primită de generalul Silov. în­vingători ai curselor au fost : ma­estrul sportului al URSS — Afa­nasiev (20 km. — 1 oră 17 min. î6 sec.­) și Blinova (10 km. — 51 m. 31 sec.). Ufa. In localitate a avut loc o ștafetă de ski, dedicată memoriei Eroului Uniunii Sovietice Matro­sov. La cursă au part­idat 300 de skyuri. Primele locuri au fost ocu­pate de echipa Casei Armatei Ro­şii şi echipa femenină a Institutu­­lui Pedagogic. Flota Oceanului Pacific. Spar­­takiada de iarnă a Oceanului Paci­fic a avut un deosebit succes. O formă bună au arătat-o sportivii unităţii, unde şef al educaţiei fizice este locotenentul Maşinin. 500 de skgori au participat la cursele de ştafetă şi 300 — la cursa militarizată de patrule. Am­bele curse au fost câştigate de echi­pele detaşamentului de instrucţie. Flota Nordică. Pe patinoarul ba­zei principale a Flotei Nordice au avut loc competiţii de patinaj. în­vingători au ieşit plutonierul gr. 2 Kotov şi marinarul roşu de pe un submarin — Sapogov, Flotila de Amur. Zece marinari­­grăniceri, cu echipament complet de luptă au executat un drum lung şi greu cu skiurile. Sub comanda căpitanului-locotenent Cudreavţev, cu tot gerul de 40 de grade şi vân­tul din faţă, ei au parcurs cei 760 km., distanţă, dintre oraşul Komso­­molsk şi oraşul Nicolaevsk, in 14 zile. Ajungând la locul de destinaţie, echipa a luat parte la concursurile grănicerilor Cercului teritorial Ha­­barovsk. O bună pregătire preala­bilă a adus victoria echipei ofiţe­­rului Kudreavţev, care a păstrat in stăpânirea ei Cupa unităţilor mari­time de grăniceri, câştigată încă anul trecut. SĂPTĂMÂNA SPORTIVĂ IN URSS Februarie, luna celor mai importante întreceri.­La competiţiile de ski s-au înscris milioane de sportivi.­In cupa Moscovei la şah au participat binecunoscuţii Procopiev, Oistrach, Volastein e­tc. Campionul sovietic de lupte Buharov DECIS IE IN CU ISIA IE Tl­rSI RM! F. IL F. A. D. Emil Stager, membru în conducerea Clubului Juventus şi totdeodată membru în comisia de transferări a FRFA şi-a în­­naintat, în ultima şedinţă, demi­sia. Demisia a fost primită, în lo­cul d-sale fiind numit d. Dumi­tru Ciuparu. Gimnastică pentru femei începem cu exerciţii DE RESPIRARE ŞI DE SUPLEŢE Care femeie nu se vrea frumoasă? Or, lucrul acesta este cu desăvârşire imposibil fără un exerciţiu corporal regulat şi disciplinat. Frumuseţea, aşa cum o concepem astăzi — adică fără farduri, corsete, sutienuri şi alte artificii — se bazează pe sănătate, pe vigoare, pe o armonioasă con­­strucție a trupului. Sunt multe, foarte multe femei, care, constatând unele defecte ale fizicului lor, îşi spun: ..Ce să fac?" §1 cu un adânc oftat, se resemnează. Aceste femei fac o mare greşală. Defectele se pot corija. Ele se pot şi elimina. Cum?.. Răspunsul e simplu: Prin gimnastică. Prin gimnastică, femeea capătă sănătatea şi vigoarea fără de care nu există frumuseţe. Mai mult­ in­fluenţa gimnasticei e şi de ordin moral. Pentru că vigoarea insuflă energie şi încrederea în sine. Pentru a le căpăta însă, trebuie ca gimnastica să devie parte inte­­grantă a vieţii, o nevoie Indispensa­bilă, ca aceea de a mânca de a bea­, de a dormi. Ea nu ne cere un timp îndelungat. Dar trebuie practicată regulat, cu încredere, cu convin­­gere. Făcută, pe apucate­, In momente, de plictiseală, cu gândul aiurea, nu va da nici un rezultat. Exerciţiile pe care le-am ales pen­­tru început privesc RESPIRAŢIA. Gîne nu posedă o bună respiraţie nu poate fî nici sănătos, nici frumos. învăţaţi deci să respiraţi. Exerciţiile care urmează vă vor lărgi pieptul, vă vor micşora talia şi :Vor prinde bine la locul lui, abdome­nul. Cât despre muşchii pieptului, care tin de muşchii respiraţiei, ei vor fixa şi întări sânii ^această pre­ţioasă podoabă a femeii Intr’un cuvânt, sănătate şi fru­museţe, printr’o bună respiraţie.. Exerciţiile se fac in faţa unei fe­restre deschise. 1) Intindeţi bine trupul in sus, pe vârful picioarelor, cu braţele larg deschise şi capul dat Pe spate; inspiraţi aerul adânc prin nas; a. plecaţi corpul înainte, moaie.­­■ cu mâinile lăsate în jos, spre pi­cioare; expiraţi aerul, prin gusl (mişcarea se repetă de trei ori, una după alta). 2) Vă aşezaţi pe duşumea cu pi­cioarele încrucişate (turceşte), cu mâinile uşor sprijinite pe genuchi cu bustul aplecat înainte. Inspirat, a­erul adânc, înt­inzând şira spi­nării, adică înălţând capul până ce­­ spatele e bine întins; expiraţi, apre­­icâ­nd din nou bustul înainte. (Gân­­diţi-vă la mişcarea foaielo­r cum se umflă şi se golesc). (de trei ori în şir) 3) Vă culcaţi pe duşumea cu ge-*) Respiraţia are precum se Ştie, două faze: inspiraţie adică introdu­cerea­ aerului în piept şi expiraţie, darea aerului afară, unchii în sus, cu mâinile întinse spre genuchi şi palmele lipite deasu­pra, cu tălpile lipite de pământ. Inspiraţi ridicând repede capul şi bustul, cât se poate de sus, reve­niţi în prima poziţie încet, expirând. Mâinile şi picioarele nu mişcă de la locul lor (de trei ori una după alta). SUPLEŢEA vine imediat după res­piraţie, în ordinea importanţei în gimnastică. Iată câteva exerciţiîi care ne dau posibilitatea să ajungem repede la un rezultat 1) Cu picioarele depărtate şi în­tinse şi călcâiele bine fixate pe pă­mânt, întindeţi bine braţul drept în sus, în timp ce lăsaţi braţul stâng să alunece dealungul corpului. Apoi întîndeţi braţul stâng şi lăsaţi să alunece cel drept, (se repetă de zece ori în şir, de fiecare parte). 2) întîndeţi picioarele în lături, fixaţi călcâiul de pământ şi nu-l mai mişcaţi; duceţi mâna dreaptă înapoi şi atingeţi pe la spate, capă­tul de jos al pulpei, braţul stâng fiind întins înainte, apoi se schimbă, braţul drept­ e întins înainte. Iar mâna stângă atinge josul pulpei­­ pi­ciorului stâng, (se repetă de 8 ori în şir). 3) Ingenuchiaţi daţi genuchii înlături cât puteţi de mult; cu bra­ţele bine întinse înainte, aplecaţî-vă pe spate, cu capul spre pământ, a­­poi reveniţi în poziţie, (se repetă de 4 ori în şir). (Va urma). PAULE­­STEIN­­E POŞTA SPORTIVA IONEL POPESCU, student: 1. Iţi mulţumim pentru frumoasele cuvinte ce ne-ai adresat Asupra unui cam­pionat înter-universitar de foot-ball pe ţară, ne-­am gândit şi noi cum di sigur s’o fi gândit şi federaţia de specialitate şi O. S. P.ului că, în con­diţiile de astăzi o asemenea compe­tiţie este aproape imposibil de făcut. Când posibilităţile de deplasare v fi mai uşoare, atunci proejctul ce nu l-ai trimis ar putea fi luat în seamj® MIOARA VASILESCU uceni :·‹­*■ felicităm pentru iniţiativa luată SITM­­ul nostru este să meargă pe aceilaş drum şi să lucreze cu acelaşi râvnă. Vei ajunge astel să înjghebezi o e­­chipă bună de volleyball şi apoi să dai materiuri cu alte echipe. Ai întrebuinţat o plasă împletită de noi? Cu atât mai frumos! Iţi vom re­peta dorinţa şi nu vom publica nu­mele jucătoarelor.­­­ Am intervenit la O­ S. P. pentru minge. SANDU VASILE Prima echipă de football campioană a României a a fost F. C. Olimpia-București, în anii 1909—1910 și 1910 — 1911, înainte de Ripensia. C. S. Chinezul a însemnat o vioare în mişcarea foot­­balistică de la noi F. C Ripensia a­ câștigat Cupa României in 11933—34. Un mare concurs de marş, deschis muncitorilor Duminică 8 Aprilie, din iniţia­­tiva comisiei sportive a Confede­raţiei Generale a Muncii şi cu sprijinul comitetelor sportive de la întreprinderile Telefoane şi Leonida, se va organiza un mare concurs de ma­rş sindical. Vor participa în afară de re­prezentanţii întreprinderilor de mai sus, concurenţi de la ICA­R, AS­AM şi Adesgo. Concursul se ţine în memoria unui mărşăluitor de la Telefoane, care a murit în luptele de la Bă­neasa, din August 1944. Învingătorii vor primi­­premii, cupe şi plachete, donate de comi­tetele sportive ale întreprinderi­­ lor iniţiatoare şi de către O. S. P. înscrierile rămân deschise şi se pot face la sediul O. S. P.-ului, din str. Gogu Cantacuzino nr. 38, et. I, până în ziua de 7 Aprilie a. c. Rezumatul capitolelor prece­dente: In primul capitol s’au arătat dimensiunile terenului şi delimi­­tările lui. Lungimea■ e de cel mult 120 metri şi de cel puţii 30 me­tri; lăţimea de cel mult 90 metri şi de cel puţin 45 metri. La distanţă de 16,50 meti fie­tinim porţii se trage o linie care indică suprafaţa de pedeapsă. Poarta este lungă de 7.32 metrui şi înaltă de 2,44 me. O echipa are 11 jucători. In capitalul doi s’a vorbit des­­pre echipamentul jucătorilor şi s’a început chestiunea arbivului­. Interesant, un jucător nu va pu­­tea purta nici un obiect periculos pentru ceilalţi jucători (art. 4). Echipamentul obişnuit se com­pune dintr’un tricou, sau dintr’o cămaşă, un pantalon scurt cio­rapi şi ghete. Arbitrul veghează la aplicarea regulilor şi decide fără drept­­de apel în toate cazurile ce dau loc la discuţiuni. Şi acum urmăriţi continuarea regulamentului... ART. 5 b) El va nota ceea ce se întâmplă, va îndeplini funcția de cronometror și va veghea ca par­ada să aibă du­rata regulamentară sau hotărită d­­­e ajgrggm­a orice gliedere , de timp datorită unui accident sau ori­cărei alte cauze. c) El va avea puterea discreționară de a opri jocul pentru orice infracţi­uni a regulilor, de a suspenda sau de a întrerupe definitiv partida de câte ori va socoti necesar din cauza vre­me!, a intervenţiei spectatorilor sau din alte motive. In ac®st ctz va tri­m'-te un raport amănunţit al faptelor, organului competent, în formele şi termenul hotărât de regulamentele federaţiei sau a asociaţiei sub juris­­dicţia căreia a avu­toc jocul. d) El va avea din clipa când pă­trunde pe terenul de joc puterea dis­creţionară de a adresa un avertis­ment oricărui jucător, având o ţinu­tă neregulamentară sau o atitudine necuviincioasă, şi de a-1 împiedeca de a lua parte la joc în caz de recidivă- In astfel de caz, arbitrul va comuni­ca numele vinovatului organului com­petent in formele şi termenul hotă­rât prin regulamentele federaţiei sau a asociaţiei sub jurisdicţia căreia a avut loc jocul. e) El nu va îngădui nimănui, afară •I' jr căi uri ele arbitri de linie să pă­rundă pe terenul de joc făra au­­toriza­ția sa. f) El va opri­ partida dacă va obser­va că un jucător este rănit serios, va ordona ca jucătorul să fîe transpor­tat în afara terenului cât 4^ repads va fî posibil și va relua imediat jo­cul. Dacă un jucător este uşor rănit, jocul nu va fi oprit decât atunci când mingea va fi încetat de a fi in joc. Un jucător in putere de a se duce singur până la linia porţii sau la li­nia tuşei nu va putea primi îngrijiri pe terenul de joc. b) El va avea puterea discreţionară de a exclude definitiv de pe teren, fără avertisment prealabil, orice ju­care». xlph#». h)El va da semnalul reluărei jocu­lui după orice oprire Arbitri de­pinse ART. 6 Vor fi desemnaţi doi arbitri de li­nie. Aceştia vor avea drept misiune să semnaleze, sub rezerva deci­ziiunei arbitrului, că mingea a eşit din joc şi să arate echipa căreia îî revine lo­vitura de la colţ de la poartă sau a­­runcarea de pe lînge. Deasemenea vor a­juta pe arbitru să controleze pacul ca regulile să fie cu stricteţe apt cate. In caz de ingerinţă nejustifîcată sau de purtare necorespunzăt­oare unui arbi­tru de linie, arbitrul va renunţa la serviciile sale şi va lua măsuri de în­locuire. El va face cunoscut acest fapt organului competent. Arbitrii de linie vor purta steguleţe procurate de clubul pe terenul căruia are loc jo­cul. ££ur»la partidei ART. 7 Partida va cuprinde două reprize egale de 45 minute fîtcare, afară dacă s’a încheiat un acord contrar, fiind înţeles: a) Că arbitrul poate adăuga la fie care repriză timpul care va socrii că a fost pierdut în urma unui ad­id;n!­­sau pentru orice alt vnd­’-vţ (V’c urma) Să învăţăm footfeall-ul REGULAMENTUL JOCULUI DE ASOCIAŢIE DUPĂ INTERNATIONAL BOARD Arbitrii de linie, d­urata partidei şi lovitura de începere

Next