Sportul Popular, iulie 1945 (Anul 1, nr. 61-91)

1945-07-01 / nr. 61

Anul I Mr. ABONAMENTE: 1 lună lei 1.200 Instituţii, Asociaţii şi Sprijinitori Un an lei 30.000 TOATE SPORTURILE PENTRU POPOR Duminici 1 Iulie 1945 REDACŢIA : Str. Belvedere 6 TELEFON : Centrala: 3.26.20 Interior: SG ADMINISTRAŢIA : Str. Belvedere 6 ista noilor preţuri la box aşteaptă aprobarea Forurile competente precizează că lista noilor preţuri de intrare la manifestaţiile sportive, anun­ţate de către Comisia Interima­ră U. F. S. R. nu prezintă în rea­litate decât un proect şi urmează a deveni aplicabil numai după cuvenita aprobare din partea Co­misariatului Prețurilor. OFICIOS AL ORGANIZAŢIEI SPORTULUI POPULAR din Urmarind manifestaţiile sportive şi rezultatele ce se obţin, nu poţi să nu constaţi cu regret că mulţi, foarte mulţi chiar, n’au înţeles încă noul spirit al sportului şi valoarea acestei discipline bazată pe realităţile vremii. înainte, sportul a fost apanajul unui grup restrâns de oameni, unei elite şi în genere cu mari posibilităţi ma­teriale, care îşi putea permite „luxul” de a practica cutare sau cutare ra­mură sportivă. A face sport pe vre­mea aceia era sinonim cu a face lux, cu a te lăuda că ai un profesor sau mergi de două ori pe săptămână să iei lecţii de tennis sau să înveţi scri­ma. Oamenii ceilalţi, muritori citeau numai despre sport sau în cel mai fericit caz, urmăriau unele manifes­taţii din colţul unei peluze, care în­semna un sacrificiu extrem de mare pentru punga săracă a celui care tre­buia să renunţe la un spectacol sau să facă economie în altă parte pentru a-şi plăti biletul de intrare. Cine se îngrijea de el? Cine se o­­ferea să-i dea sfaturi, terenuri, mate­riale, instructori? Dacă altă dată însă sportul era considerat­­un lux, greu accesibil mas­­aelor, dacă în urmă cu ani a te în­griji de educaţia fizică a celor mulţi părea o pretenţie absurdă, astăzi spor­tul pentru popor, educaţia fizică în general pentru masse sunt lucruri pe Înţelesul tuturor, sunt necesităţii im­perioase, sunt îndatoriri de la cari nu ne putem abate. In afară însă de schimbarea grupu­lui de lucru — de la puţini la cei mulţi — vremurile au dat sportului şi un alt sens. In urmă cu ani sportul avea carac­terul său intrnsec de luptă, de între­cere, de concurs, limitând astfel nu­mărul celor capabili să-l practice. Sportul trebuia să realizeze perfor­manţe, recorduri şi ca să facă aseme­nea isprăvi avea neapărată nevoie de însuşiri fizice şi morale cu totul de­osebite. _ In faţa sportului — performanţă s’a ridicat sportul — element de educaţie ■-Tasică,­ sportul constructiv , pentru cât mai mulţi, pentru massele de munci­tori, şcolari, studenţi şi ţărani. Am citit un buletin asupra desfă­şurării sportului în TIRSS şi cifrele pe cari le-am întâlnit acolo ne-au im­presionat. Judecaţi şi dv. La Mosco­va s’au ţinut timp de o săptămână nu mai puţin de 7 crossuri populare, la cari s’au prezentat 120 mii de aler­gători. La o manifestaţie ce­ a avut loc în ţinutul Ivanov au participat peste 51 de mii de tineri, iar la un concurs pentru insigna G. T. A. (gata pentru luptă şi apărare) s-au înscris şi au reuşit 90 mii de concu­renţi. In comparaţie cu numărul de câ­teva zeci sau câteva sute de partici­panţi dela noi, cifrele din U. R. S. S. Par aproape de domeniul fanteziei. Şi totuşi Uniunea Sovietică a realizat sportul de masse, interesând pe toată lumea şi transformând tot tineretul într’un tineret sportiv, crescut şi edu­cat într’un spirit sportiv. Acolo a practica sportul e ceva na­tural, elementar. Fiecare este sportiv, în clubul fabrice!, al întreprinderii, şcoalei, universităţii sau kolhozului. Fiecare practică sportul, şi pentru asta are totul la îndemână şi întregul sprijin al statului. m­oului Noi tindem către realizarea acestei organizaţii sportive de masse. Noi vrem şi am început să înfăp­tuim unele lucruri promiţătoare: ca­dre noui de boxeuri, şcolari şi sindi­calişti, o frumoasă mişcare footbal­­listă sindicalistă, cursuri şi echipe la tir, înnot, atletis, volley şi basket, etc. şi în general cadrul necesar cu ins­tructori şi materiale pentru practica­rea sportului pentru cei mulţi, pen­tru masse. S-a mai vorbit la noi despre nece­sitatea realizării calitativului. Răs­pundem că problema îşi găseşte sin­gură soluţia fericită, şi că miile şi zecile de mii de sportivi de pe sta­dioane vor ajunge ei înşişi să stabi­­lească o valoare ridicată sportului, prin stimulentul concursurilor şi prin ambiţia mereu crescândă a miilor şi mâine a zecilor de mii de tineri muncitori, lucrători, şcolari, stu­denţi şi ţărani cari vor face sport pentru sport, pentru sănătatea şi for­ţa lor fizică şi morală, pentru sănă­tatea şi vigoarea poporului întreg. Chemarea ceasului de faţă este ur­mătoarea : veniţi pe stadioane! Acolo se plămădeşte generaţia nouă a României libere şi democrate. MIHAIL PUPESCU In prezenţa membrilor guvernului Se vor desfăşura astăzi serbările „Zilei Apelor“ Şi astăzi — ca in fiecare an — întreaga ţară participă la festivi­tatea „Zilei Apelor“­In provincie, autorităţile locale vor sărbători „Ziua Apelor“ prin conferinţe şi demonstraţii sportive. In Capitală, această sărbătoare se va bucura de o deosebită aten­ţiune. In organizarea Ministerului Marinei, în prezenţa guvernului şi oficialităţii, se va desfăşura pe ţărmul lacului Herăstrău la Pavilio­nul Asociaţiei Sportive a Aerului şi Marinei la ora 17, o mare de­monstraţie nautică, la care îşi vor da concursul înn­otătorii şi clubu­rile nautice din Bucureşti. Serbarea se va termina printr-un concert de muzică a orchestrei Marinei Regale. Cu această ocazie, când sărbătorim pentru întâia dată în regim democratic „Ziua Apelor", publicăm un interesant articol al d-lui Cpt. Comandor Eugeniu Săvulescu, preşedintele Federaţiei de Canotaj. Ziua Apelor Printr-un frumos obicei­u, care a intrat în tradiţie, poporul român plăsnueşte, la acest sfârşit al lunii iunie, „Ziua Apelor“. E o sărbătoare necesară. Este ne­voie să se readucă aminte poporului nostru cât datoreşte el apelor sale şi mai ales câtă bună stare i-ar pu­tea veni dacă, în viitor, el ar da a­­cestui element atenţia cuvenită. Popoarele au datorit în special ele­mentului lichid, desvoltarea lor în cursul istoriei. Creta, Egiptul şi Gre­cia antică şi-au desvoltat civilizaţia datorită schimburilor pe Marea Me­­diterană. Imperiul roman şi-a desă­vârşit cuceririle şi a exploatat pro­vinciile navigând tot pe acest Mare Internum. Pe rând, Genovezii, Vene­­ţienii, toate marile cetăţi ale evului mediu şi-au datorit înflorirea şi bel­şugul elementului nautic. Civilizaţia şi progresul s’au desvoltat treafangul coastelor maritime şi în preajma ma­rilor fluvii. Sub ochii noştri asistăm astăzi la cea mai gigantică luptă ce se duce de un mare popor pentru întărirea poziţiei sale geografice, din punct de vedere al folosiri apelor: Uniunea Sovietică. Odată cu trezirea poporului rus către lozincele de viaţă nouă, pro­blema folosită apelor a fost abordată cu concepţii tot atât de grandioase ■ca şi înfăptui­rile din domeniul agri­col sau industrial. Ne amintim cu toţii de expediţiile profesorului Tu­­lievici Smidt, directorul Enciclopediei Sovietice, cu vasul „Tscheliuskin"* In 1932. Acesta avea ca misiune să sta­bilească drumul cel mai bun de la Le­ningrad, prin Oceanul îngheţat de Nord, până la Vladivostok, să stu­dieze bazele posibile pentru vasele spărgătoare de ghiaţă şi să înfiinţeze staţiuni meteorologice pe acel par­curs. Nu fără dreptate se spunea că inginerii sovietici sunt pe cale de a schimba aspectul economic al lumii, ca şi Magellan, care, în veacul al 16-lea, atingea pentru prima oară Asia, ocolind America pe la Sud. Dar guvernul sovietic nu a rămas la prima sa încercare. O nouă tentativă a fost făcută de la Est spre Vest. Noul spărgător de ghiaţă „Litke“, având la bord mai multe personalităţi ştiin­ţifice, a părăsit Vladivostokul la 20 iunie 1934 şi, după 13 zile de navi­gaţie, a atins Murmansk. Punerea în serviciu a puternicei staţiunii de te­legrafie fără fir de la îmbucătura flu­viului lenisei,­­ Igarka, a permis lui „Litke" să se ţină în legătură perma­nentă cu Moscova. De atunci, în fiecare an, guvernul sovietic organizează convoaie de nave comerciale care, însoţite de spargă­­toare de ghiaţă, execută acest parcurs pe la Nordul Asiei, făcând legătura între Europa şi Extremul Orient, prin căile gheţurilor şi tundrelor vir­gine. Echipate cu dotaţiunea ştiinţi­fică cea mai completă, atât vasele cât şi staţiunile de oprire dau posi­bilitatea realizării acestei legături, în timpul lunilor favorabile de vară. Este un exemplu a considerabilei voinţe a poporului sovietic, este un exemplu a luptei titanice a omului pentru cucerirea apelor. Conducerea sovietică a reuşit să găsească soluţiuni geniale, a căror realizare uriaşă se poate compara cu cele mai mari înfăptuiri ale lumii. S-au executat canale care au reuşit să lege cursurile capricioase ale ma­rilor fluvii cu mările: Albă Baltică şi Marea Neagră, constituindu-se ast­fel un sistem unitar de transport flu­vial, pentru întreaga regiune euro­peană a Uniunii. Astfel, „sistemul Mlajinsk“ face le­gătura între Marea Baltică şi Volga, putând primi vase până l­a 10—12 DOP tone. „Bielomor-canal“ leagă Marea Al­bă cu Marea Baltică Astfel Marea Albă este legată cu Marea Baltică şi ambele cu Marea Ca® pi­că prin Volga. In sfârşit, per­fectarea acestui proect a adus lega­rea Mării Negre în acest sistem uni­tar de căi fluviale, prin canalul de legătură dintre Volga şi Don. Lucrările făcute în acest domeniu sunt atât tie grandioase încât întrec atât în tectonică cât şi în execuţie, cele mai uriaşe realizări ale lumi) Este suficient să arătăm că, construc­ţia canalului Leningrad-Mare« Albă este considerată ca cea mai vastă şi rapidă realizare a technicei sovietic» Canalul are o lungime de 226 km şi a fost construit numai într’un an şi jumătate, în timp ce canalul Pa­nama (82 km.) a fost lucrat în 9 ani, iar cel al Suezului (164 km) în 10 ani Pentru canalul Len­in­­grad - M­a­r­ea Cpt. Comandor EUG. SĂVULESCU (Continuare în pag. III- a) s@BBa Mfm­m*i|i 11 m La Leningrad, abundentă activitate polisportivă Sezonul de vară a fost inaugurat cu întreceri de fot-balL nataţie, automobilism, box şi ciclism L­a Leningrad sezonul sportiv de vară se desfăşoară ca în timpurile dinainte de răz­boi. A avut loc solemnitatea des­chiderii sezonului de foot-ball pe stadionul Lenin,, iar campionii se pregătesc pentru concursurile di­feritelor sporturi de vară. Primul mare concurs va fi disputarea pre­miului „Prietenia“ între Lenin­grad şi Estonia, la foot-ball, atle­tică uşoaară, box, lupte şi basket­­ball. In bazine înnotătorii se an­trenează sistematic şi se pregătesc pentru campionatele U. R. S. S. Peste o lună se vor ţine la auto­mobilism şi motociclism, pe ma­şini de toate categoriile, concursuri de viteză şi „economie de com­bustibil“. In iulie vor avea loc concursurile cicliste Gatkin-Lenin­­grad şi Gatkin-Vabork, iar în Au­gust cursa tradiţională Puşkin- Leningrad. Se vor inaugura în Gol­ful Fink, concursurile de yacht-uri In August se va disputa concur­sul baltic de regate între Lenin­grad, Estonia, Lituania, Letonia. Tot în sezonul de vară va avea loc şi concursul de bărci cu­ pânze. Campionatul de box T­urismul şi-a început activi­tatea, iar la Leningrad au început concursurile Uniunii pentru atletică grea, box, lupte şi haltere. La concursuri participă peste 200 de concurenţi din Mos­kova, Kiev, Harkov, Tiflis, Stali­­no, Riga, Tallin, Vilna şi din alte oraşe din U. R. S. S. Aceştia sunt reprezentanţii asociaţiilor „Con­structor“, „Aripi Sovietice“, „Tor-­­­pedo“, „Dzerjineţ“, „Metalurgia I Estului“, „Koiev“, „Damgava“ şi a altora. La luptele libere s-au oferit în­vingătorilor drapelul celui mai ta­re club sportiv amrator din Sovie­tul Centrali Profesional pentru a­­tletică grea. Reuniunea de box a adunat în arenă multe sute de spectatori. Concursurile s-au debu­tat cu boxeurii de categorie uşoară Ni­fon Gamalitchi („Constructor“) şi Monotsil („Dangava“). Victoria la puncte a revenit lui Gamaliţchi, reprezentantul Moscovei. Un match frumos a fost între Stonis („Djer­­djineţ) reprezentantul Vilnei şi boxeurul organizaţiei „Metalurgia Estului“, Sverdlov Rezuh­, care a reuşit să-şi adjudece victoria. In­­triun tempo viu s’a consumat în­tâlnirea dintre Rodobedov (Aripi Sovietice) din Moscova şi Udalov daţă de ultimul care a fost, în tim­pul celor trei rând­uri, continuu peste adversar. Record mondial la haltere. A­u avut loc deasemenea şi al­te întâlniri. S’au terminat astfel concursurile ridicător­iilor de greutăţi (haltere) pentru (Continuare în pag. lil-a) Sindicaliştii pe drumul afirmării! Astăzi se desfăşoară la Venus un turneu inedit Ora 16 : Socec-Carmen Ora 18 : V­­i Ii tirul de Mare*Unirea Tricolor Astăzi are loc pe Arena Venus un program inedit de foot-ball. O­­riginalitatea acestui program constă în faptul că pentru prima oară în foot-ballul românesc un turneu este organizat de două echipe din aşa zisele categorii inferioare la care iau parte, dându-şi concursul neli­mitat, două grupări din prima noa­stră divizie. Astfel pe lângă Vul­turul de Mare şi Socec Lafayette, campionul şi cel de al doilea cla­sat în seria II-a sindicală, iau parte la turneu, Carmen,, leaderul Cupei Ardealul şi Unirea Tricolor, fostul campion naţional. Prin prisma rezultatelor obţinute în ultimul timp, Unirea Tricolor deţine o formă de zile mari. Con­­cludentă este victoria obţinută a­­supra Carmenului. Acum după ce au jucat la Cluj mai toate echipele noastre divizio­nare precum şi reprezentativa Sin­dicală, făcând o apropiere între re­zultatele obţinute de bucureşteni tragem conc­luzia firească şi anu­me că sindicaliştii au obţinut rezul­tate mai bune. Şi tot ca o concluzie la cele scrise mai sus menţionăm că re­prezentativa sindicală a fost alcă­tuită din jucătorii celor două echipe sindicale. Programul zilei de astăzi este următorul: Socec Lafayette — Car­men ora 16 Vulturul tie Mare — Uni­rea Tricolor ora 18 Dacă învinge Tracul Socec va scoate un rezul­­tat bun Socec Lafayette are o sarcină di­ficilă şi va avea de trecut exame­nul greu în care şansele de succes depind de foarte multe lucruri. In primul rând de Cristoloveanu, fost la Sp. Studenţesc şi de Stănescu Berbeacă fostul jucător de un se­zon al Juventusului. In­formaţia „librarilor“ figurează de asemeni Lazăr Nicolae, un talentat centru înaintaş care a fost propus pentru echpa Capitalei şi Carambol. In general Socec are o echipă o­­mogenă care practică un foot-ball clar şi tehnic. Are o apărare solidă şi un atac periculos. Să nu se creadă că leaderul Cu­pei Ardealului Carmen dă o im­portanţă mică acestei întâlniri. Ceva mai mult „galbenii" privesc cu aceiaşi seriozitate acest match ca ş­i o întâlnire cu un adversar pu­ternic. Cea ce contează însă este tracul specific echipelor dintr-o ca­tegorie inferioară în faţa unor for­maţii de talie divizionară. Nu credem ca „librarii" să fie stăpâniţi de acest primejdios obsta­col în calea echipelor ce doresc să se afirme, deoarece posedă o for­maţie în care figurează jucători ru­tinaţi şi care au mai jucat în for­maţii divizionare. Cităm astfel pe Teodorescu, masivul fundaş (fost la Sp. Studenţesc) şi care intră şi în vederile selecţionărilor pentru sc­­hipa Capitalei (Continuare în pag. 111-a) S­uf­o­van (Carmen) Zuglói Madisz - a şasea clasaţi în campionatul Budapestei - joacă azi şi mâine la Timişoara Azi şi mâine se desfăşoară­ la Timişoara un nou turneu de foot-ball in­­ternaţi­onal, oaspe fiind de data aceasta formaţia budapes­­tana Zuglói Madisz, o echipă tânără clasată a şasea în cam­pionatul respectiv. Azi, Z. Madisz, va juca cu Electrica sau Politechnica, iar mâine îi va fi adversară G. F. R. Congresul tineretului antifascist din Balcani La Belgrad începe în ziua de 1 Iulie Congresul tineretului antifas­cist din Balcani. La acest Congres va participa tineretul ţărilor bal­canice eliberate de glorioasa Ar­mată Roşie de sub ocupaţie hitle­rista, ţări cari au luptat cu arma­ în mână contra cotropitorilor fas­cişti. Congresul acesta dovedeşte voin­ţa tineretului din Balcani de a continua lupta împotriva hitleriş­­tilor şi împotriva curentelor fas­ciste, oriunde s’ar afla acestea. Ti­neretul e gata să apere cu orice mijloace libertatea câştigată cu a­­tâta trudă şi sânge. De ce luptă acest tineret pentru libertate şi democraţie ? Pentru că numai un regim demo­cratic permite desvoltarea acelor libertăţi cetăţeneşti cari sunt sin­gurele garanţii reale pentru îm­piedecarea odioaselor regimuri de dictatură de a se mai întoarce vreodată. Numai într’o ţară demo­cratică există principiul libertăţii de opinii care poate crea rezis­tenţa principală, la nevoie armată, pentru nimicirea de la rădăcină a oricărei veleităţi dictatoriale. Tineretul care vine să-şi spună cuvântul aci, reprezintă popoarele balcanice cari în trecut au fost considerate „butoiul cu pulbere al Europei“. Situaţia e alta acum decât atunci. Nici Imperiul Austro-Ungar, nici Reichul German nu mai există. Ele sunt azi o pagină de istorie tristă care ne va aminti mereu, in­trigile şi sforăriile balcanice a căror intenţie precisă era ca po­poarele balcanice să trăiască într-o vrăjmăşie permanentă pentru ca marile puteri imperialiste din Eu­ropa Centrală să-şi poată urmări în linişte planurile lor diabolice de cotropire pe tabla de şah diplo­matică, sau la nevoe pe o bătălie. Tineretul nostru când toate acestea e hotărît­­ democraţia noastră tânăr cu hotărîre susţine pri­verii cu adevărat democ­rara noastră, guvernul de concen­trare democratică Petru Groza, va fi şi el reprezentat la congresul antifascist de la Belgrad. Reprezentanţii tineretului nostru vor putea spune acolo, tuturor ve­cinilor noştri precum şi marilor noştri aliaţi cari vor fi reprezen­taţi şi ei la congres, că în ţara noastră există un tineret care nu are altă dorinţă decât să trăiască în pace şi linişte cu toate popoa­rele iubitoare de libertate şi să lupte mai departe până la stârpi­­rea totală a rămăşiţelor fasciste. Unuia din delegaţii noştrii i-a revenit cinstea, dar sarcina grea de a fi referentul sportului în numele tuturor popoarelor bal­canice, împrejurarea aceasta fe­ricită ne va face posibil să cu­noaştem temeinic situaţia spor­tivă şi organizatorică a tuturor vecinilor noştri. In felul acesta vom putea învăţa foarte mult dela popoarele vecine nouă şi vom putea schimba experienţele câştigate, cu alte popoare cari se află într’o situaţie asemănă­toare cu noi.Ne vom putea prezenta cu capul sus, la acest congres, fiindcă tine­retul nostru alături de toate forţe­le progresate din România a reali­zat lucruri mari în scurtul timp tre­cut de la 23 August 1944. Vom putea privi fără ruşine în ochii vecinilo­­noştri de cari se leagă o comunitate de idealuri, de sentimente şi mai presus de toate ne leagă lupta co­mună în care tineretul nostru și-a vărsat sângele laolaltă cu eroicii­ lor tineret. Acest congres deschide un capi­tol nou pentru tinertul nostru și calea colaborării cu vecinii noștr­i din Balcani, promite să fie noro­c x­emi ul •?* Foştii „Victorişti“ Vor reface echipa la Bucureşti La 7 şi 8 iulie Victoria din Cluj, va alinia în matchurile cu Car­men şi Juventus, formaţia urmă­toare : Morariu, Felecan III, Felecan I, Soporan, Pali, Nistor, Cprea, Pop Alex., Vig II, Cociuban, Căpu­­şan III. Rezerva: Felecan II, Mureşan, Chioran . După cum se ştie aproa­pe toţi aceşti jucători se află acum legiti­maţi la alte grupări, însă vor re­face vechea şi glorioasa echipă pen­tru matchurile acestea. Actualul conducător tehnic, d. Vigu a dat următorul anunţ pri­vind pe toţi foştii jucători: Grupa­rea Victoria şi-a reluat activitatea în Cluj şi roagă pe toţi jucătorii să participe la turneul ce-l va sus­ţine la Bucureşti la datele de 7—8 iulie. In acest scop vor chema la te­lefon pe d. Cojocaru I., la Bucu­reşti, zilnic între orele 8—12. Următorii: Felecan Iacob (Cra­iova) (Mistor (Craiova), Mureşan (T. Severin), Felecan V. (T. Seve­­rin, Pop Vasile (UDR.) sunt rugaţi să fie la Bucureşti în ziua de 5 iulie. Victoria va juca la 9 iulie şi la Ploeşti cu C. F. P. V. Carmen joaca la Cluj şi Mediaş La 14 şi 15 Iulie, Carmen va juca la C­luj, în compania obişnuiţilor adversari ai bucureştenilor, adică Victoria şi KMSE­­La întoarcere, Carmen te va opri la Mediaş, unde va juc­a la 17 Iulie probabil cu RARES. In pag. 111-a Activitatea sportivă la Ti­­mișoara in plină desfășu­rare Sportivi, lichidați din radacmi şovi­nismul și ura de rasa, din rândurile tineretului. | Intr’un cadru solemn, vor avea loc azi după a­­miază in arena Moiceanu din ca­lea Văcăreşti fi­nalele de box pentru Cupa Confederaţiei Gene­rale a Muncii. Se vor înfrunta în ring cei mai buni boxeuri sindicalişti clasificaţi pentru aceste finale în urma rezul­tatelor obţinute până acum. E sigur că vor putea fi vizionate câteva matchuri de real interes, participanţii căutând fiecare să se releve pentru a avea drumul des­chis către alte competiţii. Programul este următorul: CATEGORIA MINIMA Anghel Petre (Metalurgic) — D. Sacalas (( R ft.). CATEGORIA HÂRTIE Gh. Florescu (C. F. R.) **•* Eugen Bresteanu (Florari). Anton Nicolae (Mociomița) ~ Iosu Stefan (Malaxa). s­­ JSÄTEGORIA STUSCÄ "rr IX Sadea (Malaxa) Cionoíu D. (Eeoöiöa). .' categoria Cocos & ÎPaiscar (Eeonida) — G. Mă­­cri$ fCeonida). G. Gherasim (Alimentar) — Ion Ciolca (îmbrăcăminte). CATEGORIA­ PANA N. Florescu (Iilalaxa) — F. Mar­­covici (Ambulanți). N. Bancilă (C. F. R.) — Q. Vasi­­lache (îmbrăcăminte). CATEGORIA UȘOARA M. Stoicovici (Malaxa) — Ion Dumitrache (C. F. R.). CATEGORIA SEMI-MIJLOCIE A. Niculescu (Cinematografic) — Lucian David (Primărie). CATEGORIA MIJLOCIE S. Adamescu (Metalurgic) — M. Lupovici (Funcţ. Part.). CATEGORIA SEMI-GREA L. Canter (Textile) — Ion Ghe­­rea (Mociorniţa). CATEGORIA GREA N. Rădulescu (Primăria) — Alex. Ionescu (C. F. R.). După disputarea matchurilor va avea loc împărţirea nenumăratelor premii oferite de O. S. P. U. F. S­­R„ F. R. Box d. col. Alexandrescu, etc. Azi dupa amiază la Moiceanu F­inalele de box pentru ,,Cupa Confederaţiei Generale a Muncii'' Morejon e supărat pe Bric pentru ca­ricatura din numărul trecut al „Spor­tului Popular” Bine, dar nu sunt au A­rinii! Ştiu ! Iar tu mi-ai făcut caricatura ."

Next