Sportul Popular, iulie 1945 (Anul 1, nr. 61-91)

1945-07-03 / nr. 63

^ «im! V l\Tr. 63 TOATE SPORTURILE PENTRU POPOR 4004*U LAT* Intrăţire prin sport Atmosfera stadionului este cu to­tul diferită, are aroma, are parfu­mul său specific. Atmosfera stadio­nului este descătuşată de vălul gros al egoismului şi răutăţii. In stadion domneşte au­ aer, alte mentalităţi. Pe verdele odihnitor al gazonului, pe sgura dură a pistei, plutesc, timide dar durabile, senti­mente străine de cele de toate zile­le : simpatia şi camaraderia. Aceste fericite sentimente au, fără îndoială, darul de a anihila orice di­ferenţă pe care, inevitabil, legile na­turii au creat-o între oameni. Am citit odată despre un tânăr tată care, neputând lupta, in război. In aceiaşi companie cu fiul său, a făcut câtva timp sport, dacă nu in aceiaşi echipă, dar cel puţin în ace­­laş club cu e. Pentru ca, în sfârşit, apropierea intre tată şi fiu să fie făcută printr’o legătură nouă, pe care bătrânul o numea cu mândrie „legătura mea de siguranţă”. Apropierea generaţiilor prin sport? S’a realizat şi ştim, doar, cât e de grea înţelegerea pe tărâmul ideilor. De ce n’ar fi atunci posibilă şi o a­­propiere a claselor prin aceiaşi ma­nieră ? Se spunea cândva că sportul este aristocratic, în timp ce exerciţiile fii­ce sau gimnastica suedeză sunt democratice. Fără îndoială că spor­tul este aristocratic atâta timp cât el reprezintă apanajul protipendadei. Dar el este democratic când este pus la Îndemâna poporului. Vom recu­noaşte, la urma urm­ei, că sportul este al tuturora, cu amprenta ierar­hiei valorilor, dar fără luarea în seamă a diferenţelor sociale. La greci, Zeus Philos, zeul priete­niei, prezida jocurile atletice. Cea­laltă divinitate a gimnasticilor şi ti­nereţii, era Hermes, a cărui baghetă schimba un aur ceea ce atingea: a­­ceastă baghetă a fost desigur sim­patia. Există, nici vorbă, un stadion, mare cât lumea, în care, în chip na­tural, ne aflăm alături de oameni de care ne separă diferenţa de cultură, grijile, ambiţiile, educaţia, sfera miş­cărilor, banii. In stadion, acolo toate aceste deosebiri sunt aplanate prin­tr’o pasiuine comună. Acea pasiune comună care face ca intelectualul şi meseriaşul, ţăranul şi comerciantul, bărbatul de 40 ani şi copilul de 14 ani să poată, ore întregi, trăi îm­preună, fără intervenţia aceluia „ce să ne spunem ?”, expresie a incom­patibilităţii sociale, pe care sportul încearcă să o înlăture, şi se pare cu mult succes. Cu sentimente atât de bune şi de sănătoase, simpatia şi camaraderia, p­e care le propagă în stadion, spor­tul nici nu poate decât să câştige această bătălie a apropierii oameni­lor. V. Zora OFICIOS AL ORGAN­IZ­ATIEI SPORTULUI POPULAR In prezenta d-lui Prim-Ministru dr. Petre Groza „Cimi de Ms al la uifr" a luat sfârşit prin victoria lui M. Viziru şi a d-nei Wertheim „Concursul lacurilor” a cu­noscut ori, în ziua finalelor, o ani­maţie puţin obiş­nuită, făcând ast­fel ca această competiţie să se sfârşească cu un frumos succes. D. Prim ministru Dr. Petru Groza, împreună cu familia, a o­­norat cu prezenţa d-sale terenuri­le dela Yacht-Club, unde s’a des­făşurat concursul. M. Viziru — Brânduşa­­ 6—4, 6—1 Finala de simplu domni a dat prilejul unei interesante dispute între Marin Viziru, care a câştigat şi primul concurs rezervat jucăto­rilor seriei a doua din prima ca­tegorie şi Brânduşa, revelaţia a­­cestui concurs. Brânduşa a reuşit să dispută de Sturza, care este co­tat al 7-lea jucător din ţară, iar în semi­finală a învins pe Poulieff, care a fost ani dea rândul campion naţional. întâlnirea dintre ei a fost foarte strânsă, însă Viziru, un jucător tânăr şi cu multă tehnică, a în­vins categoric în 2 seturi. Acest al doilea concurs câştigat de M. Viziru, îl clasează definitiv printre primii jucători din ţară. L. Wertheim — P. Ivan­­ 6—2, 6—1 In finala de simplu doamne s’au întâlnit d-na Wertheim cu d-ra P. Ivan. D-na Wertheim a obţinut o vic­torie categorică, după cum se poa­te vedea şi din scor. D-ra P. Ivan posedă un joc com­plet, singurul lucru care i se poate imputa fiind lipsa de viteză şi faptul că este derutată de jocul în colţuri. D-na Wertheim a avut veniri la fileu foarte eficace, cari au plă­cut mult. Finalele de dublu In finala de dublu mixt, cuplul Wertheim, Adelstein a dispus de P. Ivan, Poenaru cu scorul de 7— 5, 6—4. Faptul că în această partidă s’au întâlnit iarăși adversarele de la simplu: d-na Wertheim şi d-ra Ivan, şi-a avut probabil semnifi­caţia lui, căci şi aici a învins prima. Finala de dublu domni a pus faţă în faţă perechile: Sturza, Grad şi M. Viziru, Poenaru. Mat­chul nu a putut fi terminat din cau­za lăsării întunericului, iar parti­cipanţii au hotărît, dat fiind că erau la egalitate, să tragă la sorţi câştigarea probei. Au „câştigat” Sturza .jt Grad, care au primit premiul pentru pro­ba de dublu domni. Trebuie să remarcăm că această competiţie a înregistrat un succes evident, datorită spectaculozităţii matchurilor şi a numerosului pu­blic care a ţinut să asiste, mai ales în ultimele două zile. O direcție sângerân­dă ia împiedicat pe Axioti să continue martiriul cu Morejon­ ­ la egalitate cu Cionoiu învingător categoric urata lui și a fost caş­­­hendreanu. Ambii ?Au jos cu toate că sunt a­­bia la primele încercări publice. Au urmat în ring : Petre Bauer (arte grafice) și D. Zamfir (Vic­toria). A fost cel mai frumos match al reuniunei. Ambii au boxat corect şi au desfăşurat în decursul luptei celle mai variate fF*”­e : eschive, joc de picioare, luptă corp la corp, lo­­vituri precise, serii, etc. Dumitru Zamfir a reuşit să câş­tige la puncte fiind mult mai ru­tinat decât Petre Bauer care este abia la al treilea match public. O menţiune specială pentru tânărul sindicalist Bauer, un element foar­te dotat şi care punând mai multă seriozitate în pregătirea sa vor pu­tea realiza lucruri frumoase. în ultimii ani la o reuniune de box a fost realizat dri dimineaţă la Ve­nus. Arena a fost luată cu asalt de marele număr al celor cari doreau să participe în orice fel la mata­chul Axioti-Moreton. Spuneam „în orice fel“ fiindcă în câteva rân­duri porţile arenei şi cei însărci­naţi cu paza, nu au putut rezista presiunei miilor de spectatori cari doreau să intre, fiind pur şi sim­plu înlăturaţi. Matchurile, cu excepţia celui dintre Moreton şi Axioti, au fost disputate cu dârzenie răsplătind creditul pe care marele număr de spectatori îl acordaseră galei. Regretăm faptul că matchul din­tre Axioti şi Morejon nu a avut un sfârşit regulat şi că atât cât a durat el nu a corespuns spectaco­lului presupus. Axioti s-a prezentat mai slab ca deobicei, în timp ce Morejon, pier­zând câteva kilograme, a făcut o impresie mult mai bună: înregistrăm cu mare satisfacţie progresul pe care îl face sportul boxului în marile masse şi suntem siguri că în timpul cel mai scurt posibil, atât numărul şi clasa boxeurilor cât şi cel al spectatori­lor vor înregistra mari urcări. Reuniunea a început odată cu urcarea în ring a şcolarilor: I. Chendreanu (Liceul Matei Ba­­­sarab) campion şcolar la categoria cocoş şi Virgil Cazacu (Liceul Constr. Ci­vile şi Editu­re) finalist şcolar la categoria muncă. Matchul a fost foarte plăcut Lista championilor s.nî­rcatish ai competiţiei „Cupa C. G. C. ROBU (U. C. R.) catego­ria minimă ; GH. FLORESCU (C. F. R.) categoria hârtie; N. BUZĂ (Mociomiţa) cate­goria muscă ; I. CIOLCA (îmbrăcăminte) categoria cocoş; N. I T.OMESCU (Malaxa) ca­tegoria pană ; M. STOICOVICI (Malaxa) categoria uşoară; GH. ANDREI (U. C. B.) ca­tegoria semi-mijlocie ; C. BIRJARU (Mociorniţa) categoria mijlocie; N. VOCILA (Telefoane) ca­tegoria semi-grea ; GH. GEORGESCU (Distri­buţia) categoria grea. C. Dumitrescu a învins net la puncte pe Barasch A fost o luptă plină de faze e­­moţionante. Au fost situaţii când te puteai aştepta ca unul ori celălalt dintre adversari să cadă în urma lovitu­rilor sau a obosalei. Dumitrescu s’a prezentat în for­mă şi s’a comportat admire­bil cu felul de a boxa al lui Barasch, reuşind să acumuleze până la ur­mă un mare număr de puncte. Barasch a boxat ca de obiceiu. El pune totul pe lovitură lungă de stânga la corp sau cap şi dacă nu-i reuşeşte este complectamente de­zarmat. El nu ştie să boxeze în defensivă şi orice boxeur inteli­gent îl poate bate cu uşurinţă. Cionoiu şi Valentin au făcut match nul Meg­­hul Valentin-Cionoiu a fost ceea ce ne aşteptam : o luptă dârză între doi adversari hotărîţi să nu cedeze unul altuia. Valentin a reapărut ieri după o (Continuare în pag. II’-a) C­arnet Atunci când ne-am alcătuit, mai întâi pentru noi, programul de activi­­tate, care a devenit apoi drumul de lucru al ziarului „Sportul Popular”, am pus pe primul plan educaţia fizi­că — înţelegând s’o încurajăm cu toa­tă convingerea, căci altfel sportul luat indivdual, fără o bază precisă — care este gimnastica — şi fără o le­gătură bine stabilită cu celelalte ra­muri — nu ajunge, nu poate ajunge la un rezultat pozit­v, ci devine nu­mai o exhibiţie, un act de snobism, ceva fără temei sol­d, o act­i­tate su­perficială şi inutilă, deci Pe linia acestei logici am sprijinit cu tot entuziasmul marile principii ale educaţiei fi­zice, subliniind, ori de câte on a fost nevoie, grija tuturor sportivilor de a-şi face într adevăr educaţie fizică, a duce cu adevărat o viaţă discplinată şi sport că —­răci altfel totul se năruie şi, într'o zi alo­­r­a se p­erde pr'ntrun pumn sau spaţiul modest al une reprize de foot­ball. Toate aceste reflexii ni le-a­ i­nte­zuit câţiva din boxeririi galei de eri de la Venus. Fiindcă în famlia neutră sportivă nu ne sfiim să ne facem şi reproşuri, le vom spune prietenilor noştri adevărul pe nume. Cazul Ba­­rasch. Zarză mare în junii boxeurului, care posedă indiscutabil mult talent. Sportiv care poate fi mare dacă vrea, dacă ştie să-şi asculte profesorii. Iosif Barasch, pe care l-am aşteptat cu nerăbdare, socotindu-l pe linia uti­milor matchun, învingător stră­lucit, s’a prezentat la Venus ca o um­bră a marei noastre speranţe Barasch. Fără condiţie fizică, fără iniţiat­vă, fără tact, fără dozajul loviturilor. Un boxeur de duznă. L’am întrebat pe maestrul Lucian Popescu, care îl pregăteşte, ce s’a în­tâmplat, şi acest­a, cu durere l-n suflet ne-a mărturisit că Barasch a dus în ultimul tim­p o viata nespori­tă. Am, înțeles atunci totul ș. n­e-am dat sea-Mihail Lupescu (Continuare in pag. 111­a1 REDACTIA: Str. Belvedere TELEFON : Centrala: S.26.20 Interior: SC ADMINISTRAŢIA : Str. Belvedere . / Er! la ştrandul Kiseleff Ultimul antrenament oficial de nataţie nu a corespuns aşteptărilor La polo? Vii. Dacia şi C. F. R. au terminat la egalitate Seria antrenamentelor oficiale de innot s’a încheiat ori la ştrandul Kia­­selef, cu coîn­oţiuni ce merită câteva sublinieri. Reuniunea de Innot care trebuia să Înceapă la ora 9 după cum fusese iniţial stabilit, pentru că publicul e a­­tunci în număr mai mic, a Început aproape de ora 11, atunci când ştran­dul devenise un adevărat furnicar de oameni (eri au fost peste 6000 persoa­ne îi” întrucât până la această oră unenn men­b­ru al federaţiei încă nu era prezent. In condiţiunile acestea, pregătirea tehnică a concursului devenise aproa­pe imposibilă. Şi când, cu multă greu­tate acest lucru a fost realizat, din imensul public îngrămădit în jurul bazinului, s’au găsit destul nedisci­plinaţi care s’au străduit să împie­dice normala desfășurare a probelor. Mai ales la start, ordinea n’a putut fi stabilită cu nici un preț. In asemenea împrejurări, concursul n’a mai putut fi continuat și s’a în­cheiat după disputarea a câteva probe. Iată dece vina cea mai mare — în primul rând cade asupra oficialilor fiindcă n’au venit la ora fixată, sau mai bine zis n’au venit deloc, când desfăşurarea concursului ar fi fost posibilă şi în al doilea rând asupra sluburilor şi înotătorilor care în ab­senţa oficialilor destul de frecventă, ar fi trebuit să ia o iniţiativă. Cerem d-lui Amiral Preda Fundă­­ţeanu, să pună capăt acestei dăună­toare stări, care periclitează situaţia şi aşa de precară a nataţiei din Ca­pitală. Avem nevoie de o comisie regio­ nală ACTIVA, în adevăratul înţeles al cuvântului şi care să lucreze efec­tiv pe teren. Mai jos redăm rezultatul celor câte­va curse ! 100 m. liber domni Seria I 1. Slăvesc­u Ion (V.D.) 192”8. 2. Plou Traian (L.N.R.) 1’21”4. 3. Ganga Ion (C.F.R.) 1’22”4. Seria II-a 1. Rosenberg (Macabi) 1’21”6. 2. Ganga Ion (C.F.R.) 1’22”4. 3. Dima C. (C.F.R.) 1’36”. 100 m. brasse Seria I-a 1. Muntean Ducu (V.D.) 1*31". 2. Popescu Caton (C.F.R.) 1.32”3. 3. Katz Silviu (Macabi) 1’33”5. Seria II-a 1. Georgescu I (V.D.) 1*38”. 2. Petit R. (Ind.) 1’43”3. 3. Munteanu S. (L.N.R.) 1’46”3. 100 m. spate domni 1. Fischer Piciu (V.D.) 1’31”2. 2. Munteanu D. (V.D.) 1’34”2. 3. Lobelsohn M. (C.F.R.) 1’37”8. După un match amical între Macabi și C. F. R. care s’a terminat la ega­litate 2-2 (1-0), a urmat întâlnirea Viforul Dada — C. F .R. ECHIPELE: V. Dada: Anca (Kranz) ştefan Goldman, Wladingher (Popes­cu) Slăvescu, Levita Fischer, Russu (Vancea). C. F. R. : Iacobini, Ganga, Floreş­­teanu, Pătulea, Vasiliu, Satmary, Hociung (Ţapu) s-au întâlnit sub ar­bitrajul d-lui E. Freund şi-au prile­juit un match foarte spectaculos. Până la sfârşit scorul a fost 5-5 (3-1). Am remarcat pe Slăvescu şi Anca de la V. Dacia şi Floşteanu şi Iacobini de la C. F. R. Socec Lafayette a reuşit o surprinzătoare victorie asupra Unirei Tricolor cu 3-1 (1-1) şi T­eodorescu oamenii zilei Victoria înregis­trată ori de Socec Lafayette asupra Unirei Tricolor, constitue o mare surpriză, mai ales pentru cei care nu văd în footballul districtual decât un prilej de mani­festare minoră a unor formaţii mă­runte. Este o victorie de proporţii ne­bănuit de mari pentru sindicalişti, o victorie care le deschide drumul către noui orizonturi. Această gru­pare şi-a cucerit cu prisosinţă drep­tul de a figura alături de cele mai bune formaţii bucureştene într’un viitor campionat. Fiindcă rezultatul de eri nu este obţinut datorită capriciului balonu­lui rotund, ci este o victorie mun­cită, într’un duel cinstit în care adversarul a fost nevoit să cedeze în faţa unuia mai bun. Socec a fost incontestabil mai bun Socec a fost ori incontestabil mai bun. Atât un joc în câmp cât şi din punct de vedere individual. Pentru că oborenii nu pot invoca nicio cir­cumstanţă atenuantă pentru în­frângerea de eri. S’ar putea invoca în favoarea oborenilor, căldura in­tensă sub care au jucat. Insă ace­leaşi scuze se aplică districtualilor, cari au învins totuşi toate obstaco­lele printr’o voinţă extraordinară de a învinge. Librarii au muncit mult, totuşi victoria obţinută — mare ca rezultat — a fost o victorie destul de comodă, cu atât mai co­modă, cu cât de data aceasta au considerat adversarul ca pe unul obişnuit cu care s’au întâlnit în cursul campionatului­ Lipsiţi com­plet de tracul debutului (debut în­registrat Sâmbătă), ruşii şi-au făcut jocul obişnuit, au combinat frumos, şi n’au marcat decât foarte puţine din ocaziile de goal. Socec ar fi putut repurta o vic­torie la un scor mai ridicat, dacă linia de atac ar fi fost constituită din jucători mai rutinaţi. Evident, s-au strecurat şi greşeli în cursul jocului. In orice caz, victoria la sco­rul înregistrat sau dacă ar fi fost mai mare, rămâne totuşi o confir­­m­are a celor scrise de noi în repe­tate rânduri şi un vot de blam pentru cei ce nu văd footballul de­cât prin optică diformată a vedete­lor. Nu este nevoe de vedete Fiindcă, fără a avea o formaţia alcătuită din vedete, ba ceva mai mult, nici măcar întărită pentru circumstanţă cu vreun jucător stră­in, Socec a înregistrat prima victo­rie quasioficială împotriva unui ad­versar de talie divizionară, într’un program în care nu mai juca „pentru a trece timpul" — şi în faţa publicului bucureştean. Oborenii — sub aşteptări Oborenii — cu aceeaşi formaţie din ajun, cu excepţia lui Sonny Niculescu — s’au prezentat sub aş­teptări. N’au avut legătură între compartimente, şi individual n’au realizat nimic. O apărare şovăitoare şi un atac păzit cu străfnice de a­­pârarea adversă. Din toţi s’au detaşat doar halful centrul Mihai Tudor şi Boteanu. învingătorii nu s’au prezentat totuşi în cele mai bune condiţiuni, ca şi Sâmbătă, halfia n’a corespuns total, iar în apărarea imediată s’au comis şi greşeli cari au dus la mar­carea goalului oborean. Linia de atac a fost din nou punc­tul forte al echipei. Deşi colabora­rea între atacanţi a fost perfectă, victoria se datoreşte în cea mai mare parte lui Carambol, care a fă­cut o partidă excepţională. A­mun­(Continuare în pag. II -a) 1945, anul recordurilor sportive în Uniunea Sovietică Intensa activitate in toate regiunile U.R.S.S. L­a Moscova a început campio­natul capitalei de vinor, pen­tru maeştrii şi senior. Cursa femenină de orasol a fost câştigată de Tamara Guseva (Di­namo) cu 1914”. Record romana ţării Zenaida Seleşcova, (Zenit) a rămas în urmă la acest stil, revărsându-se la 100 m. brasse, unde a câştigat cu 1’29,5”. Pr°ba de 100 m. liber bărbaţi, cum era de aşteptat, a fost câştigată du recordmanul şi campionul ţării Usapov (Torpedo), care a repetat re­zultatul său anterior 60,2”. Al doilea s’a clasat Pustiacov. (Flota de război). Cursa de 200 m. Krasse­a f°st câştigată de Leonid Mescov (Stali­­neţ). Rezultatul lui este unul din cele mai bune: 2’39,4”. Boicenko (Spartak), a făcut această distanţă in 2’47,5”. Interesantă a fost ştafeta 4X108. La femei, primul loc a fost ocupat de Dinamo cu 5,26,4”, iar la bărbaţi de ,,Flota de Războiţi”, cu 4,24”. Concursurile continuă. ALTERE — La Moscova s’a H terminat concursul asociaţiei Dinamo de haltere­ Au luat parte 63 de ridicători, printre care mulţi tineri. Echipa Moscovei a o­­cupat primul loc, învingând con­curentul său cel mai periculos, co­lectivul Gruziei. Titlul de campion „Dinamo", la categoria ușoară, a fost cucerit pentru a­­ul 1945 de maestrul Nicola Svatov (345 kgr.). La categoria minimă primul lor a fost ocupat de Lapidus (Moscova) 245 kgr. La celelalte categorii, primele lo­curi au fost câştigate de reprezen­tanţii Gruziei, maeştrii de sport ai U. R. S. S. Casianic, Gelovani şi Kiligrov. A debutat cu succes tânărul semi-mijlociu Labshin (Ucraina) cu 312,5 kgr. Rezultatele concursurilor sunt superioare celor din anul trecut-OTCICLISM. — Auto­clubul M Central din Moscova organi­zează mari ru­de de vieză pentru motociclişti. Se va disputa campionatul Moscovei pe echipe, pe distanţa de 100 km. şi cross-ul pe teren acciden­tat. Acesta va fi unul din cele mai mari concursuri ale sportului mo­­tociclist. Se va da posibilitatea de relevare celor mai buni şi va arăta mărcile celor mai bune maşini pen­tru curse, potrivite drumurilor lo­cale. Startul cursei de 100 km. se va da la 3 iulie la 23 km. de Moscova. Dis­tanţa cross-ului va fi de 80 km. pen­tru bărbaţi şi 30 km. pentru femei şi juniori. Titlul de campion al Mos­covei se va decerna la ambele pro­be. Fiecare echipă va prezenta 5 concurenţi. Arbitrul principal al concursurilor va fi mareşalul arma­tei motorizate Rotmisoiv. L­UPTE — Campionatul Uniu­nii Sovietice la lupte se va disputa anul acesta în două oraşe, la Moscova şi la Tall­mn. Nu­mărul participanţilor e limitat, iar pretendenţii la titluri sunt cu su­tele. Pentru selecţionarea celor mai buni la Moscova, Leningrad, Kiev, Tiflis, Baku, Erevan şi alte oraşe, s-au disputat concursuri, care au a­­dunat un mare număr de concu­renţi. La Kiev au luat parte 45 dintre cei mai buni luptători. Intre ei a fost şi campionul Ucrainei Bezda­­lia, luptător de o forţă fizică rară. El a cucerit uşor locul prim. In calitate de oaspete onorific, a fost invitat bătrânul luptător rus Ivan Podubnâi. S­PORTUL LA KALININ. — In oraşul Kalinin, s’a inaugurat reforme sportive de vară. Cu tot timpul nefavorabil, pe stadionul Dinamo s’au strâns mulţi sportivi şi spectatori. S’a disputat matchul de foot-ball intre echipele locale Dina­mo şi Spartak, întâlniri de volley hail şi alergări. Viaţa sportivă a o­raşului Kalinin a început să pros­pere. In comparaţie cu anul trecut numărul sportivilor a crescut cu ISO“'/». In calendarul sportiv sunt închise toate sporturile. In cartierul Zavorskii se pregăteşte deschiderea noului stadion al asociaţiei Dzerd­­jîneţ. AGN1TOGORSK — In oraşele M din regiunea Magnitogorsk se termină construirea 1 ,12 cluburi sportive pentru muncitori. Organizaţiile administrative au dat pentru aceasta în jurul a jumătate milion ruble. Fiecare club ocupă o suprafaţă de 6000 mp şi reprezintă un mic parc de cultură şi odihnă- In centrul lor se construește câte un mic pavilion pentru concerte și cuvântări. In apropierea lor sunt terenuri de dans. D­NIEPROPETROVSK. — La debarcaderuul portului Dnie­­propetrovsk, strălucind în cu­lori vii de vopsea proaspătă, stă un yacht. Acest yacht scos din fluviul Nipru a fost dat In dar copiilor de la casa Piondilor din oraşul S°zdan. Vara, copiii, excelenţi la învăţătură tot face excursii pe yacht-ul lor la Kiev, Zaporojie şi in alte locuri isto­rice ale războiului. LPINISM — După patru ani de întrerupere, se redeschid trei tabere de alpinism pen­tru sportivii din Moscova. In nordul ţării se va deschide tabăra asocia­ţiei sportive „Medik". Alpiniştii so­cietăţii Locomotiva Centrală, merg la Kabardino-Bah­avia, în tabăra care se află în apropierea strâmto­­rii Adil-Jhif­en. In Gruzia şi în strâmtoarea Ali­bek se vor înfiinţa taberele socie­tăţii „Ştiinţe". In acest timp la Moscova, 800 de locuitori urmează cursuri teoretice şi dau examene practice, făcându­­şi astfel pregătirea pentru tabere. A­nul 1945 va­n în u. r. s. s. anul recordurilor, atât la nu­mărul participanţilor, cât şi la cel al concursurilor sportive. Con­cursurile Uniunii nu se vor disputa numai la Moscova, Leningrad şi la­ capitalele republicilor, ci şi în ora­şele regionale Ivanov, Saratov, Kui­­bişev, Kazan, Liubov, Nicolaev Vo­­rodje. Pentru prima oară în Uniunea So­vietică în oraşul Korki se dispută campionatul naţional de alergare pe teren variat. Unul din cel mai mari evenimente sportive, va fi campionatul Sindical de atletică uşoară care va avea loc la Leningrad. La Moscova va avea loc campiona­tul de box, diferite curse cicliste, jo­curi în care se vor întâlni cei mai buni fen­omani, iar pe râul Moscova, campionatele naţionale universale de canotaj. AH — Un loc important în calendarul sportiv al Uniu­nii, îl ocupă Şahul. In afară de campionatul de Şah al Uniunii vor avea loc turnee pentru şahiştii categoriei. I, la Tuia, Snerdlovsk, Tallin şi Erevan. Campionatul femenin al Uniunii va avea loc la Moscova- - Spor tul — ca *1*ment pentru dobân­dire* am­i­iții și a torței nu noaşte limite di virați. mm m­i Mm.-m­i­am mimm’mtt mi H'wam Astăzi la ora 17 Se inaugurează primul centru popular de box In dorinţa de a propaga spor­tul mănuşilor în marile masse populare, F. R. Box In colaborare cu secţia de specialitate din O. S. P., a luat iniţiativa de a înfiinţa săli populare pentru cursuri şi antrenamente de box deschise tu­turor amatorilor, în diverse car­tiere ale Capitalei. Astăzi la ora 17, se va inaugura prima sală de acest fel, în str. Folizu, în localul Lic. Industrial Nr. 1. La solemnitate vor lua parte o­­ficialităţile vieţii noastre pugilis­­tice precum şi gazetarii de spe­cialitate. Antrenamentul de ms* rathoir de ieri Eri dimineaţa a avut loc la şosea un antrenament de marathon pe dis­tanţa de 20 km., câştigat de atletul Vasile, Dinesea (Viforul Dan­a) cu timpul de 1 oră 21 min. 21 sec Un nou antrenament, pe aceeaş distanţă, va avea loc joi după amia­ză în acelaş loc.

Next