Sportul Popular, decembrie 1945 (Anul 1, nr. 213-236)

1945-12-02 / nr. 214

VORBIM PROVINCIEI I DESPRE PROV UDE - opţ­i u va a pi uTi‘im­­in iv« din multe puncte de vedere mai avan­sată decât cea a Capitalei. Acest stadiu organizatoric superior nu exclude unele deficiente destul de grave, pricinuite de cele mai diverse motive, cari, în unele cazuri, dovedesc legătura deficitară a organelor locale cu cele centrale. Să începem cu Braşovul, care, de la început, a suferit din cauza ambiţiilor personale ale unor conducători. Din a­­cest motiv, activitatea regionalei a fost dea dreptul inexistentă. „Ziua Sporturi­lor“ din Septembrie a adus o turnură favorabilă în această privinţă. Fără să fie nevoie de schimbări de personal, oa­menii din conducerea regionalei şi-au stat seama că numai colaborarea poate aduce rezultate bune şi au început să lucreze în colectiv, atrăgând în muncă toate resorturile sportive. De atunci, to­tul merge spre mai bine şi Braşovul va­ deveni o organizaţie de bază a C. S. P.­­ului. Timişoara este organizaţia cea mai puternică din toate regionalele ţării. Aci, insă, cadrele democratice de conducere au avut unele deraieri. S’au găsit aici unii, proveniţi din cadrele vechi, cari s’au preocupat mai mult de interesele er mărunte, decât de interesul general. Au preferat să facă din sport o ocazie pentru afaceri, în dauna sportului. Ac­est exemplu putea să devie contagios la un moment dat, dar au fost identificaţi d­in timp aceşti domni şi au fost elimi­naţi din posturile lor. Acest caz este destul de frecvent. Vigilenţa masselor nortive trebue să fie în permanentă trează, pentru a semnala aceste cazuri şi a se lua măsurile necesare. La Reşiţa situaţia este destul de gravă. Aici se face sport, cel puţin ca şi în trecut. Despre un progres, adică despre tragerea masselor largi în sport, însă n­u poate fi vorbă, fiindcă există disen­­iuni grave între cele două grupări lo­­ice, cari sunt la concurenţă nsloială î­n locul unei colaborări constructive. Aci mai există şi elemente reacţionare la conducere (nu în O. S. P., ci în gru­pări) cari sub masca democraţiei menţin ■i» spirit de adversitate care distruge­­unitatea muncii şi întârzie progresul, deşi direcţiunea uzinelor din Reşiţa a­­ardă o subvenţie anuală serioasă, pen­­tu sportul sindical din localitate, s’a i­vit situaţia dea dreptul uluitoare, în virtutea căreia nu are cine să încaseze aceste fonduri, din cauza neînţelegerii dintre cele două grupări. S’ar putea ca până la urmă să profite direcţiunea de această înţelegere, păstrând sumele ge­neros oferite pentru sport şi cari ar putea servi totuşi foarte mult sportului reşifan. Noi ştim cine sunt răspunzători p­entru această situaţie şi îi vom de­­nasca, dacă nu se va îndrepta situaţia. Am lăsat la urmă Oradea, fiindcă f­a­ e un centru cu masse cari au dra­­g­ostea pentru sport şi unde factorii da răspundere nu înţeleg să sprijine miş­carea sportivă. La Oradea, sportul a început sub cele mai bune auspicii, dar elanul s’a frânt din cauza lipsei de susţinere în primul rând a sindicatelor. S’ar putea ca la Oradea să fie lipsă de cadre de acti­vişti sindicali, dar, totuşi, credem că s’ar v’ifcea face eforturi pentru a îndrepta situaţia sărind în ajutorul C. S. P.-ului, care se sbate, lipsit fiind de ajutor mo­ral şi material. Am enumărat, mai sus, câteva din de­ficienţele organice ale sportului în pro­vincie. După cum se vede, toate s’ar ptea înlătura cu puţină bunăvoinţă din vrorea factorilor cu răspundere. Sperăm că în curând lucrurile se vor îndrepta, nedând prilej la reveniri. S. P. După povestea cu cecala londoneza și highlanderi hoftgrill IMAIM) a Mrl! CODlMUiUl 0 M­DM oocxxxxxx»ooooocxx30ooogoo<xxxxxxx>cooooooooogoooooooCOCXXXSGOOOOOOOOOOOOOOOOOCOCOOOOOOCOÎSaXÎOCCCOC^COOO care trebue studiată cu atenție și obiectiv XXXXXXXJOOOOOOXXXXXXXXXXXiOOOOOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXÎCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJOOOCaOOOt. ...pentru câ Sooiteanul envies a rămas — deşi nua­mn­vins — ace­laş m­iracol de technicâ, inteligentă şi for­m A­ şa dar Dinamo n'a putut fi învins. Scoţienii de la Glas­gow, depozitari ai ultimelor nădejdi, au terminat la e­­galitate pentru că în poarta rusă fenomenalul Homici suplinea uluitor oboseala partenealor . Pacea a început, ori ce s'ar spune, interesant. Intr'adevăr, bilanţul acestui turneu este deadreptul inac­ceptabil. El dărâmă o tradiţie, lor şi impune revizuiri, care rezistase dealungul ani­ Footballul englez a întâlnit un adversar mare. A luptat corect şi întins în condiţii dificile. Rezulta­tele de la Londra, Cardiff şi Glas­gow nu-i întunecă lumina. Foot­ballul britanic rămâne acelaşi mi­racol de tehnică, forţă, inteligenţă şi viteză. A apărut, însă foot­­ballul sovietic. Necu­noscut dar puternic, misterios şi nebănuit­ de technic el a uimit la în­ceput şi a sfârşit prin a sili pe oameni să gân­dească. Căci aceştia au fost obligaţi să vadă în ei o şcoală raţională. i­nea ce s’a întâmplat la Stamford Bridge, întâi, la Tottenham Hot­spur şi la Queens Park, apoi, nu sunt, desigur, întâmplări sensaţionale. Sunt rezultatele logice ale u­nei pre­gătiri îndelungate şi serioase. Şi a­­cesta este lucru­ cel mai interesant în toată povestea cu ceafă londoneză şi highlanderi îndârjiţi. Toţi cei, cari au văzut matchurile şi cunosc football au făcut comentarii di­verse dar au aceste comentarii un fac­tor comun. OASPEŢII AU JUCAT PE PLAN EGAL CU GAZDELE. IN JOCUL LUI DINAMO N’A FOST NICI TI­MIDITATEA CELORLALȚI CON­TINENTALI, CARI AU FOST LA LONDRA, NICI ÎNVERŞUNAREA ROMANTICA A SUD AMERICA­NILOR DIN SQUADRA AZZURRA. CEI UNSPREZECE RUSI AU LUPTAT, UNEORI EROIC, DAR AU JUCAT TOT TIMPUL IN TECHNICIENI CONVINŞI DE VALOAREA LOR REALA SI STĂ­PÂNI PE JOCUL LOR. ată o istorioară, care nu e lipsită de humor. Leonid Moscov, campion de înnot al U.R.S.S., care a fost la Londra, la congresul mondial al ti­neretului şi a văzut matchul Di­­namo-Chelsea, povesteşte în „Mos­cow News“ următoarele : „Deşi cei 11 de la Dinamo au fost influențați de faptul că erau la pri­mul lor joc internaţional, au jucat excelent şi au cucerit ovaţiile engle­zilor. Faptul că sovieticii au ratat în faţa porţii ocazii, cari nu puteau scă­pa englezilor, a făcut ca presa spor­tivă engleză să afirme că Dimano n’au trăgători la poartă”. Iluzia a fost spulberată la Car­diff, când echipa, fără trăgători la poartă, a marcat zece goaluri. Povestirea are lucruri, care tre­­buesc reţinute pentru că ele conduc la concluzii interesante. O echipă de football, care joacă primul ei match internaţional la Londra şi este totuşi intimidată isbuteşte totuşi să marcheze trei goaluri, egalând în ultimele mi­nute. Este cea mai mare dovadă că e­­chipa aceasta este stăpână pe ea însăşi. Şi numai o echipă, care se consi­deră egală cu adversarul său, poate egala în condiţiile, în care a egalat Dinamo. Or, acesta este faptul, care do­mină tot turneul din Anglia şi pe care britanicii l-au recunoscut sin­cer nu din politeţe. Pentru că în in­sulă, pe stadioane, politeţea este fair play. Ea obligă pe englezi să joace corect dar nu-i■ împiedică să preţuiască exact adversarul. ★ 19:9. Unor apărări, pentru cari sis­temul în W. M. este ceva automat, ruşii au marcat 19 goaluri. Nu este fireşte, o­­dovadă a deficienţii metodei lu­i Chapsi­n, învinsă de mo­bilitatea excepţional­ă a unui adversar rapid şi hotărît. Este tot o confirmare a valorii oaspeţilor şi încă o invitaţie la refle­­xiune. Şcoala europeană a căpătat astfel o nouă concepţie technică, pe care trebue s’o folo­sească. Ea trebue studiată atent şi fără pre­judecăţi, căci cuprinde în ea toate ele­mentele victoriei şi a fost verificată în condiţii unice. La Londra şi la Glasgow au apărut nu numai o e­­c­hipă mare ci şi o şcoală nouă, care a dat cel mai dificil dintre examene şi s-a absolvit strălucit. Succesul are în spate o realitate tech­­nică necontestată, căci fără o technică precisă, desăvârşită şi verificată nu putea fi realizat. Această technică de ansamblu, mon­tată pe concepţii noi, va fi multă vreme un obiect de studiu. Şi dacă oamenii de sport vor isbuti să străbată mai departe, în realităţile, cari au hotărât-o, vor vedea lucruri, a căror importanţă poate întrece tot ceea ce ne-a uimit până acum. — x. y. z. — ! Ferdinand Calistrat noul şef al secţiilor atletice O.S.P. şi C.G.M. Noul titular al secţiilor de atle-­­ tism ale „Confederaţiei Generale a Muncii“ şi „Organizaţiei Sportu­lui Popular“ a fost numit în per­soana cunoscutului atlet, campion şi recordman naţional Ferdinand Calistrat. „Jupy“ cum e cunoscut printre atleţi, a deţinut până în prezent postul de consilier tehnic pe lângă O. S. P. şi, împreună cu fostul şef al secţiei, Jack Vlodinger, au pus bazele atletismului sindical în ţara noastră. Astăzi numirea lui vine la timp, sportul popular are nevoie de un tehnician, de un element capabil să conducă cele două secții spor­tive. cuzinii Republica georgiană beneficiază în a­­ceastă direcţie de favorabile condiţii naturale. Pentru că locuitorii ei sunt oa­meni bine formaţi, mobili, elastici şi dispun de o considerabilă forţă. Gim­nastica şi-a găsit în Georgia adevăraţii eroi. Excepţionalii gimnaşti Romanişvili­­,­ Ruhilaidze au fost campioni ai Uni­­rii. Iar tânărul Dj­ordj­adze a concurat cu deosebit succes la Olympiada munci­­orească de la Antwerpen (Olanda! Peste 10 gimnaşti georgieni au primit marea instincţiune sportivă: titlul de „maes­­ru“. Football sfsît bubuit are tunuri fotballul nu este mai puţin apre­ciat în Georgia. Aproape fiecare oraş al republic©­ posedă câte o echipă bună de football. Sute de echipe din oraşe şi colhozuri concurează în campionatul şi cupa republicii. Chiar şi în anii grei de răsboiul georgienii practicau locul favorit. In vara si toam­na lui 1942, când dusrllahii ocupaseră mai multe localităţi din Caucaz, peste munţi se disputa campionatul si cupa republicei georgiene. Cea mai simpatizată echipa este „Dy­namo“ din Tifuis, una din cele mai pu­ternice formaţii din U.R.S.S. Ea a o­­cupat de două ori locul două în clasa­mentul general al campionatului şi a fost de două ori finalistă în „Cupa U­­R­S­S “ Rezistenţi, iuţi, cu toată tempe­ratura subtropicală a Tiflisului, jucătorii lui Dynamo sunt adevă­raţi maeştri. Pe stadionul din Ti­flis, matchurile echipei locale a­­trag peste 40.000 spectatori, iar aprecierile în jurul ei nu cunosc limite. Fiecare victorie a echipei Dynamo este pentru Georgia o mare sărbătoare. In campionatul anului 1945 a­­proape tot turul a fost leader. Ust «trMmfi'n»« p?bs?»S'«t de bsx în 1944 Echipa de boxeuri a Georgiei este de asemeni, una din cele mai bune din U.R.S.S. Anul acesta, ea s-a clasat pri­ma, în campionatul pe echipe, iar boxe­­urul de categorie grea Andre Novosar­­dov a cucerit titlul de campion absolut al Uniunii în 1944. Până in acest an și boxeurul Vartonov a fost de trei ori campion la categoria pană. Tot atât de populare ca boxul sunt însă şi luptele franceze (cu picioarele) şi cele georgiene. Republica a dat pe cunoscuţii cam­pioni K. Koberidze (de două ori cam­pion absolut la lupte), Makd­alian, Pa­­linov, Dzskonschîi, Termolaev. Toţi au purtat laurii de campion. ...şi o recorci romană na­ţională Dintre atleţi, trebuie amintită în pri­mul rând Nina Dumbadze, recordwomană mondială la aruncarea discului, care a întrecut recordul lui Mauermayer (Ger­mania) cu aproape 1.50 m. In 1944 tot ea ameliorează recordul, stabilindu-1 la 49.88 m. In afara acestui record, Dum­badze mai deţine două, la aruncarea grenadei şi la aruncarea grenadei le­gate. ---------------------------------------------------------------------------­(Continuare în pag. lll-a) * Să ne cunoaștem adversari* Geougt — patria lui Dynamo (Tiflis) este cea mai sportivă republică din Transcaucazia, se relevă în toate domeniile sportive şi sunt footballişti cu o tehnică desăvârşită intre republicile tramscaucazien© (Gruzia, Azerbeidjian, Armenia), fără îndoială că Georgia (Gruzia) este cea mai înfloritoare din punct de ve­dere sportiv. La toate campionatele Uniunii, Georgia își are reprezen­tanții ei, ca­re îi fac deplină cinste. s DINU CRISTEA Pentru sport şi în special pentru atletismul românesc, Dinu Cristea este într’adevăr un exemplu. A pus inimă, voinţă, dragoste pentru sport, sacrificiu şi astăzi, după mai mult de un deceniu sportul românesc — recunoscător — îl răsplăteşte cu cea mai multă distincţie: PREMIUL NA­ŢIONAL PENTRU SPORT pe anul 1935. Căci Dinu Cristea s’a sacrificat in­tr'adevăr pentru atletismul lui drag care i-a adus atâtea satisfacţii, înaltul premiu pe care îl primeşte astăzi „Dinu” îl merita de mult. Încă de pe vremea când devenise un „nume” cu rezonanţă continentală, când Franţa, Marocul şi Balcanii se minunau de frumoasele lui perfor­manţe care făceau ca numele ţării noastre să fie rostit cu admiraţie de străini. Atunci era în culmea gloriei, ex­­­celentele rezultate obţinute în ţară, titlurile balcanice câştigate, turneele din vest, confirmau pe drept cu­vânt că Dinu Cristea ajunsese un at­let de talie europeană. Ridicat de jos, din popor, munci­tor de fabrică, — și astăzi încă la fabrica Malaxa, el și-a început ca­riera sportivă cu cincisprezece ani în urmă. Era în 20 Mai 1934 când Dinu Cris­tea a cucerit Primul său record na­. ■ — — Cristea a muncit mult, cu abnegaţie, an de an, a adăugat primului său titlu suprem altele noui, pe cari in urmă le-a doborît el însuş de nenu­mărate ori. Primele titluri naţionale le-a câş­tigat cu ocazia campionatelor din 19935. Alte câteva zeci le-au urmat dea - lungul laborioasei sale cariere spor­tive şi mâine, cu ocazia Campiona­tului Naţional de Cross va sărbători un interesant şi demn de luat în con­sideraţie, jubileul, cel de al 30-lea titlu de „Campion Naţional” (căci mâine, Dinu nu are, ca şi acum zece ani, adversar). A devenit atletul No. 1 al ţării. Un an mai târziu, in 1936, participă reprezentând culorile româneşti, la Balcaniadă. Şi nu mică a fost mira­rea tuturor când Dinu Cristea reu­şeşte să învingă adversari experi­­­mentaţi şi să devină Campion Bal­canic. Doi ani consecutivi culege alte două izbânzi în Balcani şi — evi­­­dent — alte două titluri. .Ar rwwn­duri, de glorie e legată însă de un nume cunoscut sportivilor din vechea gardă : Na© Mărăscu, „mecena spor­tului românesc”, care îl susţine, îl ajută şi îi dă posibilitatea să ducă un traiu mai uşor, angajându-l la între­prinderea sa. „Dinu” şi astăzi — deşi au trecut ani de când Nae Mă­răscu a trecut în lumea celor dre­p­ţi poartă o recunoştinţă de fiu. — „Nae Mărăscu a fost un om! Şi atletismul a pierdut prin el aproape tot ceea ce câştigase un decurs de două decenii. Niciodată — cred — nu va putea fi înlocuit”! Adriain Radwaner (Continuare în pag. 6-a) V­A CE NE-AU SPUS CEI DELA „TORPEDO“ IN U.R.S.S. AU ÎNCEPUT OQOOCXXXJOOOOOOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOOOQOOOOOQOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCOOOOQOOQOOQOO SPORTURILE DE IARNA OOOOOOQOOOOOCXXXXXXXXSOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOC30CXXXXXXXXXXXXXXXXX30000CKXXX3 In căutarea adevărului.., despre sportul femenin din Balcani. Doua reprezentante, d-nele Smetania și Ivol­ghina ne vorbesc despre aportul feme­i sovietice în sport REPORTAJ DE­orbind pe scurt despre sporturile de iarnă în U. R. S .S., spuneam că pregătiri intense preced deschiderea sezo­nului oficial. Lucruri concrete au început să se definească, anunţând o se­rie întreagă de manifestări de mare anvergură. Deocamdată, Skyul — un sport popular în U. R. S. S. — şi-a început activitatea prin antrenamente asidui, cari vor dura toată luna Decembrie, în Ianuarie, începând competiţiile ofi­ciale. Jocuri inter-oraşe de hockey-femenin femeile îşi au campionatul lor se­parat. De pe acum au început jocu­rile oficiale, iar în Decembrie se vor desfăşura jocurile interoraşe ur­mând ca in Februarie să se dispute ultimile jocuri pentru cupă. In acest an campioană de hockey femenin a URSS a fost Dynamo-Mos­­cova. Din 1936—1944, Buk­vesnik a deținut titlul fără întrerupere. Sezonul masculin a început prin antrenamente, dar jocurile oficiale vor începe abia în Ianuarie. Un sport deasemeni în mare cinste este basket­ ballul­ Este practicat cu aceeaş îndemânare atât de bărbaţi cât şi de femei, — astfel basket-ul este sportul de vară favorit al fe­meilor. Nenumărate echipe de vol­ley femenin sunt împrăştiate pe tot cuprinsul Uniunei. înapoi la sportul „rege” evenit printre noi, d. Ciurdi­­nov, conducătorul Torpedo-u­­lui, ne readuce la sportul „rege", footballul. Ne vorbeşte în primul rând de Tor­pedo, pe care, binevoitor ne invită să-l vedem la antrenamentele pe care le va face înainte de a juca, cu bul­gara, antrenamente cari vor avea loc (bineînţeles) la... Sofia. Numai că, i-am răspuns noi, nu prea avem timp. Torpedo se bazează în jocul său minţeam ca o curiozitate, de­spre hockeyul practicat de fe­mei. Departe de a fi o simplă distracţie sau motiv de curiozitate, R L„ Gaz In I. Seinescu S. Rosin OOOOQQQOOOOQOOOOOOaOGSiGDQ ofensiv pe terţetul stâng triun­ghiul inter-halif — extrem stânga) Acest „triunghiu” angrenează în jocul său întreaga echipă, fiind cea mai eficace aripă din campio­nat. _ Torpedo mai are și șansă să aibe un portar de clasă, pe Achi­(Continuare în pag. 3-a) Carmen a primit cupa „Ardealul“ dii seară la F. R. F. A., Car­men leaderul categoriei „onoa­re“ a primit Cupa „Ardealul“ al cărui câştigător este. Cupa a fost înmânată d-lui Ionel Mociorniţa preşedintele echipei Carmen de către d. Al. Reuss preşedintele F. R. F. A. i- ­­E 7352 Jocurile de astăzi de la Venus au fost amânate pentru Luni tot la Venus In urma amânării jocu­rilor de azi, ele se vor disputa Luni după a­­miază pe terenul Venus. Jocurile : CIOCANUL — UNIVERSI­TATE­A­ CLUJ ȘI CARMEN—KARRES se vor disputa mâine Duminică așa cum au fost programate. Luni se vor juca mat­churile « KARRES—UNIREA TRI­COLOR 5*» . JUVENTUS — UNIVER­SITATEA Azi urmează să sosească in Capitală DYNAMO (Tiflis) Sosirea echipei Dynamo din Tiflis suscită în lumea sportivă românească un deosebit interes. Ceea ce explică fireasca febră care domneşte printre organiza­tori, gazetari şi fotografi. Telefoanele sunt în permanen­tă activitate şi centralista aero­portului Băneasa nu a avut o clipă de odihnă. La ora 13 am fost încunoştiin­­ţaţi că soseşte un avion de la O­­dessa între 15—16, pentru ca vestea aceasta să ne fie infirmată la ora 14. Dar... la o­ra 15,30, tot un telefon de la aeroport ne anunţă că soseşte pes­te o jumate de oră un a­­viosi sovietic. Maşina cu reporterii noştrii a­ aterizat la aero­port odată cu avionul în­stelat Decepţia a fost de scur­tă durată. Intr-adevăr, fo­tograful a pregătit filmul degeaba, iar reporterii au scos block-notesurile inu­tile. Din avion nu au co­­borât jucătorii din Tiflis . In schimb a sosit d. secretar de legaţie Bermnidei, care ne-a transmis interesante veşti asupra lui Dynamo. In scurta d-sale es­cală la Odessa, a aflat că georgie­nii erau aşteptaţi acolo, — de unde urmau să-şi continue dru­mul spre România, — dar că nu au sosit. In orice caz, Dynamo (Tiflis) va sosi la Odessa până cel mai târziu în cursul dimineţii de astăzi, pentru ca, în jurul orei prânzului, sportivii bucureşteni să se bucure de prezenţa în mij­locul lor, a ambasadorilor foot­­ballului sovietic. H­amSfestaţiale sportive de azi au fost amânate UFSR. comunică­­ Prefectura Poliţiei Ca­pitalei cu adresa nr. 2760S din 30.X­I. a. c. comunică, că în conformitate cu Ord. Direcţiunei Generale a Poliţiei din 30.XI.945, toate matchurile progra­mate pe ziua de 1 Decem­brie 1945 se amână până la noui dispozițiuni. IN CADRUL DE LA SOFIA ♦ i s'au perfectat numeroase întâlnii sportive ROMANO-BULGARE, ...care pot deveni insă veritabile Balcaniade TORPEDO JOACĂ PRIMUL MATCH La SOFIA cu LOKOMOTIV SOFIA, 30 (prin telefon de la trimisul nostru special). — Azi (N.R. eri) a continuat în localitate conferința spor­tivă româno-bulgară, pentru stabilirea punctelor de bază ale viitoarelor bal­caniade. S’au luat importante hotărîri, printre cari organizarea unor întâlniri româno­­bulgare în toate ramurile sportive, fi­­xându-se datele şi locurile de disputare. Aceste întâlniri s’ar putea transforma în veritabile Balcaniade, dacă oficiali­tăţile iugoslave şi albaneze — care nu au putut participa la conferinţă — vor fi de acord cu cele fixate. In caz con­trar, manifestaţiile acestea se vor re­zuma, în mod definitiv, la întâlniri ro­­mâno-bulgare. Iată matchurile fixate : ATLETISM, la Bucureşti, între 1—15 Septembrie 1946. BOX, la Sofia, după 1 Sept. 1946. BASKET şi VOLLEY-BALL, la Bu­cureşti, în cursul lunei Iunie 1946. NATAŢIE, fără polo, la Sofia, in luna August 1946. SRI, la Sinaia, în Martie 1946. TIR, la Bucureşti, în Mai sau Iunie 1946. ŞAH, la Bucureşti, în Februarie sau Martie 1946. In schimb, reprezentanţii români şi bulgari nu au căzut de acord asupra locului de disputare al întâlnirilor de tennis (între 1—15 Octombrie 1946) şi equestră (în luna Octombrie sau Noem­­brie 1946). De asemenea, reprezentanţii bulgari şi-au exprimat neîncrederea în utilita­tea unor balcaniade de ping-pong, scri­mă şi lupte. In ceea ce priveşte foot-ballul, s’a ho­tărît convocarea unei noui conferinţe, tot la Sofia, în cursul lunei ianuarie, la care să fie invitate în mod special Iugoslavia şi Albania. In cadrul acestei conferinţe se vor lua şi decizii privind alte probleme sportive la ordinea zilei. Un acord pentru regle­mentarea relaţiilor ro­­mâno-bulgare Cu ocazia conferinţei s’a stabilit un acord între forurile sportive romăno­­bulgare, care să reglementeze, relaţiile sportive între cele două ţări. S’a decis, astfel, ca nici un joc internaţional, in­teroraşe sau inter-clubu­ri să nu poată fi perfectat fără aprobarea Comitete­lor Centrale Sportive ale celor două ţări. In acelaşi protocol s’a consemnat (Continuare în pag. 3-a)

Next