Sportul Popular, februarie 1946 (Anul 2, nr. 260-284)

1946-02-01 / nr. 260

învăţămintele protocolului de a Sofia Semnarea, în urma confe­rinţei de la Sofia, a unui legă­mânt sportiv, în lumina nou­­ilor concepţii democrate, ce stau la baza relaţiilor din­­tre state, nu pare că a reu­şit să vindece somnolenţa de care massa sportivă suferă de câtva timp. Dacă unele foruri de con­ducere au luat Iniţiative lăudabile, dacă, ici colo, a­­ceste Iniţiative s’au trans­format chiar în conferinţe, ba şi mai mult, în hotârîri scri­se, nu acelaş lucru se poate spune despre partea prac­tică a adunărilor forurilor de specialitate. Un vechi cunoscător al activităţii acestor foruri, ne-a declarat că ei este groază de adunări, fiindcă numărul lor este invers proporţional c­u realizările practice ale a­­cestor ocazii de teoretizare sterilă.­­ Dar protocolul de la Sofia­­ ne angajează într'o activi­tate, care nu se mai poate lăsa amânată pentru două cauze: Pi­ma — fiindcă ne cunoaş­tem forţele din confruntările sportive recente cu posibili­­tăţile vecinilor; A doua — fiindcă ştim că nu lipsa valorilor, ci lipsa de organizare a lor, este cau­sa eşecurilor noastre, care — cu toată modestia — nu sunt oglinda realităţii poten­­ţ­­iului nostru sportiv. Cunoaşterea forţelor noas­ta în comparaţie cu cele ale statelor democrate vecine, ne poate determina să tre­cem dela faza de critică — a concepţiilor învechite — dela şoapte denigratorii, dela insinuări la adresa unora sau altora dintre forurile de con­ducere, la cea a organizării concrete, singura în măsură să ne dea valoarea realii. Fiindcă numai pe o reală cunoaştere, lipsită şi de exagerări şi de complexe, de inferioritate, atât de ca­racteristice unor înfrângeri (Continuare lit pag. 3-a, Organizarea Concursurilor Balcanice da sky di la Sinaia din 9 şi 10 Martie necesită fonduri importante Se va face apel la d. prim-ministru dr. Petru Groza pentru a se obţine sprijinul guvernului Prin Protocolul Conferinţei de la Sofia, România şi-a luat sarcina de a organiza concursurile balca­nice de Ski in zilele de 0 si 10 Martie la Sinaia. Organizarea acestor jocuri nu este numai o sarcină, ci ar fi o mare onoare pentru tara noastră, întrucât este primul din seria concursurilor balcanice, cari au in acest an al normalizării raportu­rilor internationale, o importantă deosebită. Prin urmare, organizarea acestui concurs în conditiuni cât mai bune însemnează pentru noi o datoria de onoare, cu atăt mai mult cu cât am invitat să participa fi­skiorii țărilor vecine fi prietene din Cehoslovacia, Ungaria, Polonia fi Ucraina Sovietică, cari, foarte probabil, că vor accepta să concu­reze alături de prietenii noştri iu­goslavi şi bulgari. In acest fel Concursurile Balca­nice de la Sinaia, capătă o impor­tantă deosebită fi prin participa­rea sportivă, dar fi prin semnifi­caţia politică, de mare interes pentru noi. SE INT­AMPLA INSA, CA NICI O. S. P. ŞI MAI PUŢIN FEDERAŢIA ROMANA DE SKI, NU DISPUN DE FONDU­RILE DESTUL DE IMPORTAN­TE, NECESARE PENTRU OR­GANIZAREA ACESTUI CON­CURS DE MARE PROPORŢII, CARE PREVEDE PARTICIPA­REA UNUI NUMĂR DE CIRCA 100 DE SPORTIVI ŞI CONDU­CĂTORI. ÎNTREŢINEREA ACESTORA, PRECUM SI CHELTUELILE DE DEPLASARE CE CAD IN SARCINA TARII ORGANIZA­TOARE, NECESITA IN CONDI­ŢIILE DE AZI O SUMA DES­TUL DE IMPORTANTA, CARE LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE FORURILOR SPORTIVE. Dat fiind importanta acestui e­­veniment sportiv, noi credem, că ar fi nimerit să se ceară sprijinul financiar al guvernului, care ar avea astfel ocazia să contribue e­­fectiv la organizarea acestui eve­niment international de mare va­loare propagandistică pentru tara noastră. Bugetele epuizate ale foruri­lor conducătoare sportive nu pot dispune în niciun caz de sumele necesare acestei organizări, iar în lipsa unui sprijin grabnic fi eficace venit de la locurile în drept, concursurile nu ar mai pu­tea fi organizate. Ne gândim în primul rând la d. prim-ministru dr. Petru Groz­a care a dovedit în toate coeziu­nile, că este un aprig sus­ţinător al cauzei sportive şi care va înţelege — mai bine ca oricine — impor­tanţa organizării acestor concursuri balcanice de mari proporţii. Din Cupa U.R.S.S. la foot­ball câşti­gată anul acesta de echipa T. D. K. A. HAWAI Şi Ungaria participă la Cupa Davis BUDAPESTA, 30 (Serviciul nostru special). — Preşedinţia Federaţiei Maghiare de Tennis a hotărit înscrierea Ungariei cu o echipă naţională de tennis la Cupa Davis pe anul 1846. (N. R. Este locul să ne între­băm când se va purcede şi la înscrierea echipei naţionale ro­mâneşti la Cupa Davis. Jucă­tori buni avem, performanţele lor sunt de clasă europeană, nu rămân decât formalităţile. Să fie oare atât de dificile de în­tocmit . Atunci când Magda Bu­­rac de abia aşteaptă să se a­­firme pe tărâmul tennisului mondial, cu justificate veleităţi, — să i se refuze această onoa­re ,este deadreptul de neînțe­les). NU ESTE NUMAI INSULA MUZICII _______________ |­ A DANSULUI "" ei şi PATRIA UNEI VECHI TRADIŢII SPORTIVE A­U TRECUT 50 ANI DE CÂND AMERICANII ŞI EURO­PENII AU INVATAT DE LA BĂŞTINAŞII DIN AU­STRALIA ŞI DIN INSULELE OCEANULUI PACIFIC SISTEMUL CEL MAI RAPID DE INNOT, S­CRAWL-UL. DAR AU TREBUIT SA TREACA MULTI ANI, PANA CÂND CRAWL-UL SA DEVINĂ IN AMERICA SI EUROPA UN BUN AL MASSELOR LARGI DE SPORTSMANI. COMEMORAREA ACEASTA INTAMPLATOARE NE-A AMINTIT DE SPORTUL HAWAIAN, CARE A DAT NATATIEI MONDIALE VALORI­­INCONTESTABILE, CARE AU UIMIT PE SPECTATORII TRECUTELOR OLYMPIADE. De câtăvft vreme, valurile oceanu­lui s’*« liniştit. Flăcările războiului mondial s’au stins şi peste ştrandul umbrit de palmieri al Hawaiului s'a aşezat pacea. Dar Hawaiul nu era renumit numai pentru muzica de ghitare şi excitan­tul dans al pântecului, ci şi printr’o mare tradiţie sportivă. Băştinaşii aceştia au dat Statelor Finite prilejul de a-şi îmbogăţi ca­drele cu innotători de clasă mon­dială. Trebuiesc amintiţi în primul rând fraţii Duge Paoa Kohanomoku şi Sam Kohainomoku. Duke Kohanomoku a câştigat cursa de 100 m, la Olympiada din Stock­holm (1912) ca şi la aceea de la Anvers (1920), când nici înotătorii europeni, nici cei americani nu se puteau mă­sura cu „fenomenul din Honolulu". Excelent construitul său corp a avut aproape aceiaşi preţuire ca şi perfec­tul său stil „crawl“. De fapt el este popularizatorul stilului crawl pe con­tinentul european, acolo unde a cuce­rit și titlul de cel mai rapid înnotă­tor din lume. La Stockholm el a în­­notat 100 m. în 1 minut 1,6 secunde, dar a primit mai apoi pe drept nu­mele de „primul om care a înnotat 100 m. intr’un minut". Din 1912 până in 1920 a deţinut recordul m­odial pe 100 m., iar de la 1913 până la 1915 pe 100 yards cu 0:53. La Olympiada de la Paris (1924), a reușit încă să se claseze al doilea, pe 100 m., după Johnny Weissmüller, care a întruchipat realizările ameri­canilor, dar pe care, pe drept cuvânt, îl revendicăm drept fiu al plaiurilor noastre bănăţene. De la recordul lui Duke Kohano­moku au trecut mai bine de 30 ani şi (Continuare din pag.3.a) ..... ........ —_ — — nada cu producţia fabricei C. C. Chartton (Australia),­­Welsrmtch­er (U.S.A.) şi Arne Borg (Suedia)­­. Lucrătorii şi tehnicienii SET au Azi, în Sălii a C.F.R. C.F.R.şi înainte se întâlnesc la basket-ball în primul match de baraj Cum se ştie, turneul de basket-ball al echipei Dermagant din Tg. Mureş, des­făşurat la 18 şi 20 Ianuarie in sala C.F.R. Giuleşti, s-a terminat, fără ca deţinătorul locului trei în clasament să fie cunoscut. Au terminat turneul trei echipe la egalitate de puncte : C.F.R., înainte şi P.T.T., toate cu câte o singură victorie obţinută. întrucât pentru locul trei F.R.B.V. a pus în joc o plachetă, s’a hotărit ca echipele de mai sus să evolueze într’un turneu în trei, pe baza cărui clasament să poată fi decernată placheta. Cele trei matchuri ale turneului de baraj au fost programate in cadrul eta­pelor sindicale de volley-ball pentru „Cupa de Toamnă" şi ,,Placheta C.T.I.“, ce se vor juca azi, Sâmbătă şi Dumi­nică în sala C.F.R. de la Giuleşti. Azi, C.F.R.— Înainte azi după C.F.R. și A. Neto-Primul match se va juca amiază la orele 18,45, între înainte, fiind arbitrat de d.­linsky. Pe baza comportărilor celor două e­­chipe în jocurile de la 19-20 Ianuarie, pronosticăm victoria C.F.R.-ului, în fața căreia înainte va pierde, așa cum ne-a deprins în ultima vreme , onorabil. Echipele vor prezenta formaţiile în­trebuinţate în recentul turneu, adică inclusiv cu jucătorii împrumutaţi. Astfel: Q.F.RL: George Nîculescu, H. Kevorkian, L. Teodorescu, Al. Po­­pescu, D. Ionescu, S. Gruia, A. Pe­­troşanu, S. Abramovici. Şi proba­bil E. Drăgan. ÎNAINTE : V. Bordeianu, V. Po­­pescu, Loos, Roncea, V. Ionescu, Cizmaru, Stellu, Giurculescu, Ico­­naru, Lucaci, Denischiotu. Celelalte două matchuri ale tur­neului se vor juca Sâmbătă şi Du­minică, după următorul program : Sâmbătă 2 NI 1946 Ora 18 Armăşescu. Ora 12,15 : Epuran. P.T.T.—înainte, arb. C. Duminică 3 11 1946 C.F.R­P.T.T., arb. Gh. ­n planul de lucru al Comisiei Centrale Sportive din Confedera­ţia Generală a Muncii este înfiin­ţarea unei cooperative pentru ali­mentarea cluburilor sindicale cu material sportiv. Delegaţii Confederaţiei au luat contant cu fabrica SET şi au înce­put tratativele pentru transfor­marea câtorva secţiuni care au lucrat pentru industria de războiu, in industria de sport. Fabrica a arătat multă bună­voinţă şi a cerut modele pentru materiale lemnoase şi metalice. In primul rând, la fabrica SET s-a studiat construirea crosselor de hockey. După cum se ştie, mono­polul acestor fabricate îl are la­cercetat crossa şi în scurtă vreme muncitorii au prezentat primul model. Crossa SET a fost încercată in campionatul national de la Cluj şi a dat rezultate uimitoare în ceia­­ce priveşte rezistenta şi supleţea. După cum se ştie construcţia croselor la hockey cere o anume specialitate fi lucrătorii fabricei SET au arătat că pot scoate o producţie superioară tuturor fa­bricatelor europene fi egală cu crossa canadiană. Hockeyştii noş­tri au fost entuziasmaţi. dar muncitorii de la SET ne-au furnizat ori o nouă surpriză, prezen­­tându-ne primul model de rachetă de tennis. Este un exemplar de cea mai bună calitate pe care fa­brica îl poate produce în serie. Fabrica SET studiază acum o producţie de patine tubulare de hockey, material de atletism fi­ski. Toate materialele pro­duse fie SET, fabrică ce dovedeşte că este la înălţimea instituţiilor străine, cinstind munca românească, vor fi fur­nizate numai prin coo­perativa sportivă C. G. M. C. G. M. înfiinţează Cooperative pentru alimentarea în lor sindicale cu material sportiv In jurul Palatului Sportului Popular Conferinţa convocată de d. prim-ministru dr. Petru Groza a fost amânată pentru astăzi Se ştie că eri urma să aibă loc la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, o conferinţă convocată de d. prim-ministru d­r. Petru Groza, în vede­rea reluării consfătuiri­lor în jurul proectului de construire al Palatu­lui Sportului Popular. D. prim ministru fiind reţinut în altă parte, conferinţa a fost amâ­nată pentru astăzi la ora 12, tot în localul Preşedinţiei. Vor lua parte d-nii­i rector Stoilov, Iuliu Or­ban, secretar general C. S. P. şi ing. Papadache, directorul general al Soc. de Telefoane, ca reprezentanţi ai părţi­lor cointeresate şi pre­ponderente în realiza­rea măreţului proect. IfUnsniM-MIMiL «MU-activează la o grupare pansiana La M.L.Sz. se discută asupra profesionismului in foot-ball. Turneul lui Bocskai M. A. V. In Franta - »au mai preot» la Paris — a sosit de câteva zile cu­noscutul jucător de foot-ball vie­­nez Camille Jerusalem. El va ac­tiva la o grupare parisiană, pe care o cunoaşte pentru moment numai Jerusalem. Fostul jucător al Austriei din Viena a declarat la sosirea în Pa­ris, următoarele: — Sunt fericit că voi juca In Franţa, unde am mulţi prieteni fi cunoscuţi. Mi se împlineşte o do­rinţă a mea dinainte de răsboiu — fi cred că nu voi deziluziona pe sportivii francezi. ★ Vă mai amintiţi de Alfred Schaf­fer fostul antrenor al Rapidului ? El a părăsit gruparea din Giuleşti deoarece — spunea el — nu avea pe cine să mai antreneze. Auer, Sipoş, Baratky şi Bogdan nu mai aveau nevoie de antrenament pe vremea aceia. Reîntors la Viena, Schăffer a conlucrat cu agenţii S. S. şi Ge­stapo, iar în cursul răsboiului a luat parte activă la actele de terorism hitlerist. Acum un an Schăffer s’a refu­giat la München pentru a scăpa de răspundere, dar justiţia imanentă şi-a luat partea sa, fiindcă Schăffer a decedat in oraşul berei, după o boală lungă. ★ LA M. L. Sz. (FEDERAŢIA MAGHIARA DE FOOT-BALL) A AVUT LOC SAPTAMANA TRE­CUTA O ŞEDINŢA FURTU­NOASA. A LUAT PARTE ŞI SELEC­ŢIONERUL UNIC AL UNGARIEI, GALLOVICH TIBOR , IAR DIS­CUŢIILE AU FOST PURTATE A­­SUPRA PROFESIONISMULUI ŞI AMATORISMULUI. PĂRERILE AU FOST ÎMPĂR­ŢITE, IAR DECIZIA DEFINITIVA SE VA DA PROBABIL IN VII­TOAREA ŞEDINŢA. TOTODATĂ S-A LUAT IN DIS­CUŢIE PUTINŢA DE ÎNTREŢI­NERE A JUCĂTORILOR IN CA­ZUL CÂND SE VA REVENI LA UN STATUT DE PUR AMATO­RISM , PRECUM ŞI ELABORA­REA UNUI STATUT DE TRANS­FERARE PENTRU VIITORUL SEZON­Gruparea feroviară Bocskai M. A. V. din Debreczin va întreprinde un lung turneu în străinătate chiar în iarna aceasta. Astfel în cursul lunii Februa­rie, Bocskai M. A. V. va juca la Viena cu diverse echipe locale. a fost formată echipa naţională de Shockey a Ungariei BUDAPESTA, 30 (Ser­viciul nostru special).— Sezonul de hockey pe ghiaţă este în toiu. Matchurile de campio­nat se succed regulat, iar partide internaţio­nale numeroase sunt perfectate sau în curs de aranjare. In ultimul joc oficial, F. T. C. II a terminat la egalitate cu Csepel­­ 2—2. Cercurile locale sunt foarte nerăbdătoare în aşteptarea matchurilor cu reprezentativa Vie­­nei şi a României. S’a şi alcătuit echipa naţională: dr. Hircsâk, — Gosztonyi, Ott, — Mi­klós, Tele, Elek, care va reprezenta Ungaria partidele internațio­nale. Paraşutiștii organizației „Aripi Sovietice“ fac sărituri de antrenament. Bodola suspendat deja orice activitate sportivă până la judecarea cazului său COMUNICAT Nr. 2 COMISIEI CENTRALE Comisia Centrală Spor­tivă a Confederaţiei Generale a Muncii în şedinţa din 30 Ianuarie 1946, luând în discuţie cazul cercetat şi neju­decat încă al jucătoru­lui de football Iuliu Bo­dola, a constatat că în conformitate cu vis­­ ul S­PORTIVE DIN C. G. M. fracţiunile organizării sportului sindical, art. 33 şi drepturile fireşti ale clasei muncitoare de a elimina elemen­tele fasciste hotărăşte ca jucăto­rul luliu Bodola acuzat de acte de profascism în timpul dictaturei szalassiste, să fie jude­cat de Comisia Focală Sindicală Sportivă din Oradea, căreia îi se va trimite în copie toate actele aflate la dosar. Comisia Centrală Spor­tivă C. G.­­M. va judeca numai în apel conform art. 14 şi 15 din instruc­ţiunile amintite mai sus. Până la­­judecarea ca­zului, Iuliu Bodola este suspendat de la orice activitate sportivă. Buerger a sosit în Capitală Fostul jucător al Ripensiei ac­tualmente antrenor federal al cen­trului Timișoara a sosit în cursul zilei de ori în Capitală în vederea consfătuiirii antrenorilor care va avea loc Sâmbătă în localul F. R. F. A. ------­ C­omisia de transferări de raţiei de atletism nut Marţi seara şedinţă. Dealtfel o şedinţă cât se poate de interesantă. Pentru că deşi în acea anterioară din 16 Ianuarie sus zisa comisie luase o serie de hotărîri şi dintre care cea mai importantă era respingerea ce­rerilor de demisii unui număr de atleţi, iată că la numai opt zile distanţă, ea revine asupra deci­ziei, transformând respingerile în aprobări. Şi onorata comisie motivează gestul prin regula­ment. — Regulamentul prevede... Veşnica frază cu care ne-am obişnuit. Ne întrebăm însă cum se face că, cu o săptămână îna­inte, domnii membri ai comisiei n’au ţinut seama de regulament. Nu-l cunoşteau ? Vrem să cre­dem că nu, căci altfel nu putem concepe că acelaş regulament să prevadă două soluţii pentru a­­celaş caz. ★ I­n fine după numeroase tergiversări federaţia de atletism a făcut marele gest al achiziţionării unei săli de gimnastică pentru antrena­mentele de iarnă ale atleţilor. De fapt nu s’a rezolvat nimic. Totul se rezumă numai la o sim­plă cerere pe care federaţia a adresat-o direcţiunea liceului Titu Maiorescu, despre care se spune că ar poseda o extraordi­nară sală de gimnastică, utilată din toate punctele de vedere. Totul depinde acum de bună­voinţa cu care va fi privită ce­rerea. Atât ne-ar mai trebui, să fie respinsă. Alte tergiversări, alte investigaţii pentru găsirea unei săli. Tocmai bine până la înce­putul lunei Martie când... nu mai e nevoe. Nu crede federaţia că dacă în „cerere” ar fi specificat că va primi cu bucurie, la antre­namentele atleţilor, şi pe elevii liceului, punctul de vedere al ei va constitui un „atent” în plus pentru ca rezolvarea favorabilă să aibe mai multe şanse de reuşită ? O seamă de manageri şi or­ganizatori de lupte libere, din Viena şi Budapesta, au ţinut o conferinţă comună în Capitala Ungariei. Ceea ce este mai curios însă, rămâne rezultatul acestor con­vorbiri. Ei au hotărit ca luptă­torii budapestani să efectueze un turneu de o lună la Bucu­reşti ! Ştirea este interesantă numai întrucât ea ne priveşte. Dar parcă la auzul ei, numai ideea aceasta a partidelor de „catch as catch can” ne îngrozeşte. în­lănţuirea de forţe, inutilă şi pur spectaculară, a luptei libere, nu ne poate fi pe plac, atâta timp cât ea nu corespunde perceptu­­lui sportiv pe care ni l-am în­suşit: sportul isvor de sănătate şi creator de perspective largi şi sănătoase. Şi parcă miroase turneul ace­sta a circ vagabond, cu vagon ambulant şi cort de întins. De ce n’am prefera atunci circul Krateil ?

Next