Sportul Popular, martie 1946 (Anul 2, nr. 285-310)

1946-03-03 / nr. 286

Sportul sindical înfrăţeşte popoarele Ani dearândul, activitatea­­ sportivă pe plan internaţional a ţării noastre s’a desfăşurat­­ ca un act mecanic, lipsit de altă semnificaţie. Atât jucătorii, cât şi conducătorii, nu erau însufle­ţiţi in activitatea lor de alte in­terese decât cele largi natio­nale. R­e amintim impresiile pe care ei le culegeau in străinătate si care se răsfățau in coloanele de frunte ale ziarelor . Ţara pe care am vizitat-o, are femei fru­moase, mâncăruri delicioase, restaurante şi hoteluri luxoase. Ani de-a rândul, nimeni şi nimic n'a schimbat lu­crurile. Ani în Şir, jucătorii şi conducătorii n'au strecurat în ziare nici o impresie despre uzinele ţării în care au fost, despre străduin­ţele muncitorilor de a-şi croia o viaţă mai bună. După alungarea lui Rădescu dela cârma ţării, lucrurile au început treptat să se schimbe. Fu­ouiile noastre foruri sportive, împreună cu toţi sportivii de­mocraţi, au primit prima echipă străină, „Steaua Roşie“, ce ve­nise în ţară cu nespusă plăcere Şi bucurie. Pentru noi, surpriza era mare. Veneau în vizită la noi partizanii lui Tito. Ei ne-au făcut destăinuiri prieteneşti. Ne-au vorbit de lipsurile lor, de femeile lor care veghează cu arma în mână asupra nouei de­mocraţii iugoslave. Ei nu au do­vedit că au preocupări ieftine de femei, lux, etc. Ne-au cople­şit cu mii de întrebări, ce dove­deau dorinţa de a învăţa ceva nou, pentru a duce ţării lor un dar practic. Tot aşa s-au petrecut lucrurile cu jucătorii şi conducătorii no­ştri la Budapesta. La întoar­cere, adânc impresionaţi de cele văzute acolo, au spus : „E da­toria noastră de muncitori şi democraţi să ajutăm această ţară, care se sbate în chinurile celor mai cumplite nevoi“. Şi, impresiile sportivilor, date pu­blicităţii, au contribuit ca gu­vernul nostru să se intereseze la situaţia din Ungaria, pentru ca apoi s-o ajute în măsura po­sibilităţilor. Spicuim câte ceva din istoria noului nostru sport, pentru a devarui bucuria cu care munci­torii sportivi din toate ţările işi brcţisee mâna. Azi suntem în aş­teptarea noului eveniment: mar­­citul de foot-ball între repre­zentativa sindicală a Franţei şi cea a României, care va avea loc la Paris cu ocazia Congre­sului Federaţiei Sindicale mon­diale. Trebuie să recunoaştem că aceasta e o mare cinste pen­tru noi. Poate fi considerat ca eveniment de mare importanţă, atât sportiv, cât şi sindicalist. Am fost invitaţi de către mun­citorii din Franţa, de către Franţa întreagă, de către Franţa revoluţionară, acea Franţă care ^SSSEEES^EESISBB^ im-'- t is sut. F. R. A. cumpără cronometre Federaţia de atletism, in dorinţa de a da mişcării atletice o cât mai mare amploare, a lansat un apel către toţi acei cari posedă cronometre în stare de funcţionare având zecimi de secundă, şi cari doresc să vină în ajutorul atletis­mului, să le vândă federaţiei. Posesorii unor astfel de cronometre se pot adresa federației de atletism, în fiecare joi după amiază, la sediul din str. Belvedere nr. 6 et. IV intre orele 19—21. Itatni nconsmi fiiof tiiiii * Iniţiativa luată de ziarul nostru, pentru repararea Velodromului din C-03. Olteniţei, a găsit în rândurile sportivilor noştri un deosebit ecou. Astfel, pe ziua de eri am primit rute arip­ia­ fostului campion de vi­teză — Mihail Steinhardt. Aţte­tăra cu plăcere, contribuţia «•’Juror etter ce iubesc ciclismul şi r.o adresăm în special celor ce au a. .itrîbnU întotdeauna cu entuziasm la nevoile ciclismului. Sunt aşteptaţi atât oficialii, cât şi alergătorii şi r aporteriL Până acum au subscris : O. S. P. — 200 m, p„ lei 2.000.000. D. Walter Agathon — 30 m. p., le* 300.000. D-na Georgeta Dragomir — 5 m. p lei 50.000. D. Nicu Dragomir — 5 m. p., le' D. Misu Steinhardt — 5 m. p., le* 50.000. 50.000. SECRETARIATUL IEEMERAL O., S. P. și COMITETUL CENTRAL s­au nuia! azi în str. Satistei Nr. 4. Tel. 1.02.13. Celelalte ser­vicii : administrativ, propaganda, registra­tura, rămânând încă în mod provizoriu la se­diul actual din bună­voința U. F. S. R.-ului, în str. Belvedere Nr.6 etajul IV^ ■— Mâine la şosea are loc — Prima cursă de marş a anului Comisia de marş trage cortina sezonului atletic 1946 Am anunţat zilele trecute că mâine dimineaţă va avea loc prima com­petiţie oficială de marş a anului. — „Marşul partizanilor“ — deşi este proectat pentru sfârşitul sezonului a­­tletic —, el preocupă încă de pe acum pe mărşăluitorii noştri. Numai printr’o cât mai mare amploare dată acestei ramuri a atletismului vom reuşi să ridicăm nivelul amatorului şi portului pedestru. Cursa tie Duminică In ce­ priveşte cursa de mâine, ea va avea loc, în jurul stadionului U. F. S. R. şi a Ştrandului Kiselef pe un traect de circa 8 km. lungime. Re­gia concursului o girează comisia de marş care va îngriji or, desfăşurarea cursei să se facă în condiţiuni opti­me. Cei opt kilometri cât marchează traseul reprezintă patru tururi în ju­rul Stadionului şi Ştrandului, distan­ţă destul de potrivită pentru un înce­put de sezon. Startul se va da precis la ora 9 di­mineaţa din faţa Stadionului U.F-S.R. Adunarea concurenţilor va trebui să aibă loc până la ora 8.30 pentru a se putea efectua înscrierile. Se vor alcătui clasamente separate pentru diferitele categorii de concu­renți: începători, juniori sau seniori. 0 UN PIAN BI VERBS PENTRU SPORTIVI? De ce nu, devreme ce citea ncfi stadion is bătrânele dace prin melte neajunsuri! N STUDENT IN DREPT DE LA MILANO A PREZENTAT CÂND­VA ÎNAINTEA REGIMULUI LUI MUSOLINI O LUCRARE DE LICENTA CU SUBIECTUL „ASIGURA­REA JUCĂTORILOR DE FOOT­BALL IN CAZ DE ACCIDENT“ SUBIECT CARE N’A MIRAT P­E NIMENI PENTRUCA IN OC­CIDENT LUCRUL ACESTA ES­TE MAI BANAL DECÂT CO­ZILE LA DEBITELE DE ŢIGA­RI DIN BUCUREŞTI. In concepţia de viaţă a omului modern, grija pentru semeni a de­păşit anacronica morală sar.mirt­­­sană devenind legea implacabilă a trecătorului de pe stradă, şi nu a cărţilor sfinte la îndemâna celor puţini dar necompetenţi. Moştenitor al unor instincte ne­cesar înfrânate şi pus în faţa unor cond­ţii mari de viaţă, omul ac­tual a creiat totuşi vacanţa spiri­tuală indispensabilă unei etici pro­fund moderne. Nu milă, nerecla­mată de nimeni şi asvărlită cu dis­preţ, de la fereastra bogăţiei, ci împărtăşită grijă pentru cel cu chipul şi asemănarea nediferen­ţiată. Sunt oameni pe cari vâltoarea vieţii îi târăşte de pe culmi spre abis. Şi ceea ce face tristeţea lucru­rilor este că aceştia nu sunt ex­cepţii. In sport exemplele sunt nu­meroase, pe cât de frecvente cazu­rile jucătorilor ajunşi în mizerie. Tocmai aici intervine rolul co­munităţii democratice, pusă în slujba poporului. De a salvgarda viaţa celui slab şi neajutorat, de a avea asigurată o bătrâneţe tih­nită, mai presus de tentaţia bani­lor albi. Un act oarecare ată de ce iniţiativa Federaţiei Române de Football Asociaţie, de a creia o Casă de Economie, Cre­dit şi Ajutor pentru jucătorii de foot­ball este un simplu act de curtoazie poate generoasă, iar nu o operă cons­tructivă, pe baricada reeducării jucă­torilor noştri şi instaurării unei noui morale sportive. Spectrul mizeriei nu va mai plana asupra celor care-şi revarsă talentul în arena cu mii de spectatori dar fără o compasiune, numai atunci când se vor organiza intr’un sindicat propriu în slujba propriilor er interese. Cu ideile altora şi prin propriile mijloace, jucă­torii de football îşi vor asigura o asis­tenţă mutuală, care să înlăture grijile viitorului. În străinătate, în Anglia de pildă, lu­crul acesta este un act împlinit. „Bri­tish Football Players Association“ a subliniat de mult necesitatea reglemen­tării traiului artiştilor balonului. Şi în Marea Britanie nu există footballist sărăcit. Rolul ministerului Asigurărilor Sociale ar gândul hoinăreşte mai de­parte. In definitiv footballiş­­tii nu sunt siguri în arena e­­ducaţ­ii fizice• Mai sunt boxeurii, atleţii, şi aşa mai departe. Toţi sunt sportivi şi supuşi aceloraşi legi imuabile ale firii. Se poate intâmpla oricăruia, în ring sau pe pista exerciţiului funcţiunii sale, să fie accidentat sau ajuns la dis­creţia vârstei pe care nu o mai poate învinge ca pe adversarul I D A „Din leagăn parcă în mormânt a­cum, vom trece din nou Canalul Mânecii, pentru a întinde mâna, pe pajiştile verzi de la Oxford, profesorului şi economistului Beverid­ge, autorul faimosului plan care asi­gură pe ci „d­in leagăn până în mor­mânt". Gratulările noastre vor fi în­târziate pe lângă Premiul Nobel care trebuia să-i revină. Omul acesta a nu­mit fraţi pe toţi semenii lui şi a pre­conizat asistenţa aturor celor ajunşi în nevoie. ..Planul Beveridge“ ştie mai multă geografie decât roibul lui Făt-Frumos şi a trecut mai mult de şapte mări şi şapta ţări. De faimă mondială, planul poate fi socotit cel mai înalt gest de u­­menitarism «le pe glob. L..-a re­adus în discuţie deoarece el i­ - a ,i perfect aplicat şi în sport. Cn „Plan ” everid»: V pentru spor­tivi? M«j râmbiţi. Devreme ce spor­tivi! sunt • vrarsii şi ei ca toţi ceilalţi, nu ne vor fi similare, de ce nu? Să-l punem la adăpost de mizerie nu din faţă. Ne amintim cu regret de disperatul apel al unui atlet bănă­ţean, student sărac, care nu găsea mijloacele necesare să-şi procure injecţii pentru piciorul accidentat la concursurile naţionale de la Pre­deal. Asigurările sociale au cuvântul. Sau de ce nu am îndrăzni să în­trebuinţăm majusculele: M­ii­ste­rul Asigurărilor Sociale. Forul a­­cesta trebue să se gândească in permanenţă la teza licenţiatului în­drept de la Milano. Ministerul A­­sigurărilor Sociale trebuie să fie , primul care să sprijine opera de ,estc filantropie este o datorie, asistenţă a sportivilor, a oamen­­or căzuţi la datorie, în slujba să­nătăţii poporului. Dar problema este de ordin prea general şi o lăsăm pentru altă dată. V. Băttoiulescu­ Gh. Znamenschi Maestru­ emerit de­ sport LIUBOMIR VRINGOFF 23 ani, student, clubul „Kulajevo”,­­ pentru prima oară internaţional. mozi­snzk Permanent contact sportiv între echipele oraşelor dunărene bulgare şi româneşti RUSCIUC, 1 (Serviciul nostru spe­cial). — Cu ocazia trecerii spre Ro­mânia a echipei naţionale de ski a Bulgariei, cercurile sportive locale au ţinut să transmită oficialităţilor ro­mâneşti dorinţa de a întreţine un permanent contact, mijlocit prin nu­meroase întâlniri sportive. Acest strâns contact este favorizat de poziţia geografică a oraşului Rus­ei­ac care se află, peste Dunăre, în imediata vecinătate a oraşului Giur­giu. Circulaţia între cele două porturi fiind, foarte uşoară, nu rămâne decât să fie stabilită o bună înţelegere. Sportul local suferă, însă, de o a­­cută lipsă de materiale şi echipa­mente sportive. In curând va avea loc aici o mare demonstraţie sportivă la care vor participa şi echipele reprezentative ale localităţilor mai mici din re­giune. Cu aceiaş ocazie se va ţine un con­gres sportiv în cadrul căruia se vor soluţiona nevoile sportului local. ANVERS, 1* (Ofpress). — Turul fi­nal al turneului internaţional de box pentru categoria mijlocie, a fost câş­tigat de Kravcik din Paris care a bătut la puncte pe Toniolo. ­ .. ,.La 16 Martie Comisia locală sportivă organizează un mare cross sindical dotat cu „Cupa 6 Martie 1945 99 Cum am anunțat, pentru sărbăto­rirea unui ap de la instaurarea rea­lului regim democratic în România de la 6 Martie 1945, data instaurărei guvernului Dr. Petru Groza, Comisia Locală Sportivă a luat hotărîrea să organizeze un mare cross sindical. La acest cross de mare amploare, ce se va organiza după modelul aler­gărilor de masse din U. R. S. S­, vor participa echipe reprezentative ale tuturor fabricelor și întreprinderilor sindicaliste difi Capitală. Pot lua parte numai echipe băr­băteşti, cari s-a stabilit că vor fi compuse din 10 alergători, dintre cari vor conta un clasament doar 6. Fabricile şi întreprinderile pot însă înscrie mai multe echipe, conform condiţiunilor regulam­entului cursei Sindicaliştii vor alerga numai în costume de sport­­chiloţi şi tricoul hainele de stradă urmând a fi depuse la Leonida, de unde se va da pleca­rea în cross. De altfel, traseul aler­gărei a fost stabilit în cursul zilei de eri şi este următorul, de eri este următorul : Plecarea de la Leonida (şos. Jianu) pe şos. Jianu, Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Regal, la stânga pe str. Wilson (Confederaţia Generală a Muncii), la dreapta pe b-dul Bră­­tianu până la statuia Brătianu, oco­lirea statuei, înapoi pe b-dul Brătia­nu, Take Ionescu, Lascăr Catargiu, Piaţa Victoriei, şos. Jianu, sosirea la Leonida. Crossul va fi deschis de un grup de ciclişti, iar pe parcurs alergătorii vor fi întâmpinaţi de echipe de sin­dicalişti (fete şi băeţi), cu fanioane şi lozinci. De asemenea, pe traseu vor evolua echipe sindicale de dansuri naţio­nale, ce vor da parcursului aspectul sărbătoresc, mult uzitat în Uniunea Sovietelor patria manifestărilor spor­tive de masse. Această mare manifestare de ma­sse, organizată de Comisia Locală Sportivă este dotată cu o splendidă cupă simbolică denumită „6 Martie 1945”, donată de Confederaţia Gene­rală a Muncii reprezentând un glob pământesc pe care se strâng două mâini, mâinile frăţeşti ale oamenilor din câmpul muncii. Pentru a nu stânjeni desfăşurarea manifestaţiei de la 6 Martie, crosul va avea loc Duminică 10 Martie şi va începe la o oră ce­ o vom anunţa ul­terior, înscrierile echipelor de fabrici și întreprinderi la această alergare se primesc zilnic la sediul Comisiei Lo­cale Sportive, din str. Calomfirescu No. 8 între orele 8-13 sau 16-19. Cmpluril­­e sky al Dal­artei A­ U SOSIT IN ROMANIA PRIMII SEIORI STRĂINI CARE VOR PARTICIPA LA CONCURSU­RILE BALCANICE ŞI INTERNA­ŢIONALE DE LA SINAIA DIN ZILELE DE 9 ŞI 10 MARTIE. PENTRU PRIMA OARA DUPĂ RAZBOIU, ŢARA NO­ASTRA ARE DEOSEBITA CINSTE DE A REUNI INTR'O COMPETITIE SPORTIVA PE REPREZENTANŢII POPOARELOR BALCANICE ŞI AI EUROPEI CENTRALE EI VOR SOSI PE RAND, PRIN­­DIFERITE PUNCTE DE FRONTIERA, DAR, DUPĂ O ÎNCRÂNCENARE LOIALA ŞI SANA­­TOASA, VOR PARASI SINAIA O DATA, CU INIMILE SI GÂNDURI­LE LA UNISON, PENTRU CA EI SUBSCRIU IN MOD TACIT. IN ROMANIA, PACTUL PRIETENIEI ŞI AL ÎNFRĂŢIREI CARE NU CUNOAŞTE DEOSEBIRI. Eri au sosit skiorii bulgari. Ii vom aştepta şi pe ceilalţi cu acelaş entu­ziasm cu care ne-am prezentat eri în portul Giurgiu. In portul Giurgiu Au coborît surâzători de pe remor­cher pe debarcader, tinerii reprezen­tanţi ai Bulgariei, însoţiţi de un grup de simpatizanţi şi oficiali sportivi din Husei­oc. Soarele zâmbea trist peste port, şi skiurile atârnate pe umeri contrastau flagrant şi cu Dunărea li­niştită şi cu vremea care insinua pri­măvara. Din partea Organizaţiei Sportului Popular şi a Confederaţiei Generale a Muncii, au făcut o călduroasă primire oaspeţilor, urându-le bun sosit d-nic AUREL K­AH­ANE, ARTHUR VOGEL MAIEROVICI şi reprezentanţii presei. Prezentările au fost o simplă forma­­litate, pe care călătoria în comun spre Bucureşti, a transformat-o uşor într-o perfectă tovărăşie. Autobuzul pus la dispoziţie de Sin­dicatul C. F. R., răsuna de cântece populare bulgăreşti. Şi corul nu era prea mare. Am putea să-l înşirăm pe degete: LACFZAR AVRAMOFF, con­ducătorul formaţiei, IORDAN GOLD BOFF, oficial din Federaţia Bulgară de ski. Dr. DAVID MADJEAR, DUMI­TRU DRAJEFF, LIUBOMIR VRIN­GOFF, IVAN NEDELCOFF, GH. DOI­­COFF, NICOLA DISCOFF, emeriţi skiori ai Bulgariei. Caravana a poposit la Athénée Pa­lace, unde oaspeţii au fost găzduiţi. In faţa hotelului, pavoazat cu drapelul Bulgariei,­­oficialităţile noastre au ţi­nut să facă o îndoită primire vizita­torilor bulgari. Oaspeţii au fost în­tâmpinaţi cu flori de o delegaţie com­pusă din d-nii: Av. IMIHELFFI, din partea O. S. P. şi IrONDY GALLIN, din partea F. R. Ski. A răspuns ură­rilor de bun venit, d. LACEZAR A­­VRAMOFF Apoi, oaspeţii bulgari au depus bagajele şi au luat dejunul la hotel. A fost acreditat pe­ lângă ei, din partea O S. P., d. Gh. Teodorescu. C&TCgiBSEKircele criteriu de seiestictwe Am profitat de cele două ore pe­trecute împreună în maşină, pentru a întreţine o, interesantă conversaţie cu oficialii şi skiorii bulgari. Spor­tul şi skiul în special au fost s­ubiec­­tul la ordinea zilei, dar nu au lip­sit nici comentariile tangente la via­ța cotidiană. Vom desprinde doar lu­crurile cele mai interesante. De real folos ne-a fost d. DR. DA­ DUMITRU DRAJEFF 22 ani, student, clubul „Sam­okoff“. A mai concurat în România şi Ger­mania. Vine pentru a doua oară la noi. DR. DAVID MADJEAR 26 ani, medic, clubul „Septembrie”, mai concurat în Ungaria în 1938. România vine pentru prima dată. IVAN NEDELCOFF 23 ani, lucrător, clubul „Samokoff”. A mai concurat în România şi Ger­mania. Vine pentru a doua oară la noi. GH. DOICOFF 22 ani, lucrător, clubul „Samokoff” pentru prima oară internaţional. NICOLA DISCOFF 18 ani, elev, clubul „Kuiasevo”, pentru prima oară internaţional. I Citiți îira patr-j IS S-a CRONICA ȘAHULUI Ultima şedintă a resorturi universitar Participarea la campionatele mo:(Tale síül) ţsşti dsla Paris 0o­moffionu adresat rectoratului Bucureşti— redactarea instalctiviilor de perfecţionare Comitetul Sportiv Universitar a ţi­nut aseară o şedinţă animată şi tot­odată rodnică. Delegaţii facultăţilor au adus dările de seamă asupra ac­tivităţii din anul trecut. In ceea ce priveşte viitorul campionat de ping­pong, facultăţile au început de mult pregătirile. Cel mai bine se prezintă Dreptul, în văd’­t progres Ştiinţele şi Farmacia. La propunerea preşedintelui s’a hotărît ca o delegaţie compusă din trei studenţi şi o studentă să redac­teze un memoriu şi să se prezinte în audienţă la d. Rector Al. Rosetti pentru a-i cere un sprijin mai larg şi susţinut al act­vităţii sportive stu­denţeşti. Pentru încadrarea Comitetului Uni­versiar în noul aspect al conlucrării dintre O. S. P. şi U. F. A. R. s-a for­mat o comisie care va redacta ins­trucţiunile pentru organizarea şi funcţionarea acestui comitet. Participarea la campio­natele studenţeşti Campionatele mondiale studenţeşti de la Paris din 1947 formează încă un obiect de atente pentru studenţii noştri, care s-au şi hotărît să înceapă pregătirile. Cu elementele pe care le avem şi cu cele care se vor releva în cursul anului suntem, sigur, că Ro­mânia va face impresie bună, iar re­zultatele nu vor fi dintre cele slabe. O pregătire începută din vreme va fi cheia succesului. In şedinţa următoare care se va ţine la ora 18.30 se va da rezultatul la intervenţia Comitetului pe lângă Rectorat­, totodată fiind pusă pe or­dinea de zi organizarea­ Campionatu­lui de Ping-Pong. Delegaţii care au lipsit de două ori au f°st înştiinţau că la a treia lipsă se va cere înlocuirea lor, deoa­rece este nevoie de conlucrarea tu­turor elementelor, pentru progress cât mai rapid al activității sportive universitare. S­ezonul de tennis se anunţă sub auspicii bune. In primul rând, anul acesta avem un teren acoperit, unde jucă­­torii noştri pot evolua. în felul a­­cesta, ei vor putea intra antrenaţi în sezon, ca să nu se mai repete trista poveste de anul trecut, când primele concursuri au fost un a­­devărat dezastru din punct de ve­dere al calităţii jocului furnizat. După informaţiile noastre, cea mai mare parte dintre ,,primii ze­ce­’ au şi început antrenamentul în Sala de la Ciuleşti. P­articiparea României la matchurile pentru „Davis Cup” a devenit — din problematică — imposibilă. Tragerile la sorţi, cari au a­­vut loc luna cerută la Sidney, s’au făcut fără ca ţara noastră să figureze în mină. Poate că telegrama trimisă de F. S. R. T. a sorit prea târziu; sau poate că n'a fost adresată unde trebue. Căci trebue să avem în vedere că s’a telegrafiat la Londra cu 4 zille înaintea tragerii la sorţi care a avut loc la Sidney..­­Este deasemenea posibil că membrii din comitetul de orga­nizare de la „Davis Cup” n’au a­­vut prea mare încredere în ju­cătorii noştri de tennis „ama­tori”, ştiut fiind că profesioniş­tii n’au voe să participe. Fapt este că nu vom lua par­te la această competiţie inter­naţională T­oate acestea nu trebue încă să ne lecruri­jeze. După cum spuneam mai sus, sezonul se prezintă sub aus­picii foarte favorabile. Programul federaţiei, făcând ab­stracţie de concursurile clasice, prevede o seamă de întâlniri in­ternaţionale de cel mai mare in­teres. In afară de jocurile balcanice, vor avea, loc întâlniri internaţio­nale cu Cehoslovacia, Ungaria şi turnee în vestul Europei. Tennismanii iugoslav­ joacă ac­tualmente — sub conducerea lui Pallada — la Moscova. Jucătorii sovietici printre cari figurează nume ca Ozarov şi Novicov, sunt foarte valoroşi Se va perfecta poate un match de tennis Uniu­nea Sovietică—România. Dacă footballul şi atletismul so­vietic au însemnat o revelaţie pen­­tr­i sportivii din to?'» lumea, fie ce n’ar fi şi trimisul ? Sperăm să verificăm­ acest­tucru pe „courts"-urile bnv­iresfer­e.

Next