Sportul Popular, martie 1946 (Anul 2, nr. 285-310)
1946-03-03 / nr. 286
Sportul sindical înfrăţeşte popoarele Ani dearândul, activitatea sportivă pe plan internaţional a ţării noastre s’a desfăşurat ca un act mecanic, lipsit de altă semnificaţie. Atât jucătorii, cât şi conducătorii, nu erau însufleţiţi in activitatea lor de alte interese decât cele largi nationale. Re amintim impresiile pe care ei le culegeau in străinătate si care se răsfățau in coloanele de frunte ale ziarelor . Ţara pe care am vizitat-o, are femei frumoase, mâncăruri delicioase, restaurante şi hoteluri luxoase. Ani de-a rândul, nimeni şi nimic n'a schimbat lucrurile. Ani în Şir, jucătorii şi conducătorii n'au strecurat în ziare nici o impresie despre uzinele ţării în care au fost, despre străduinţele muncitorilor de a-şi croia o viaţă mai bună. După alungarea lui Rădescu dela cârma ţării, lucrurile au început treptat să se schimbe. Fuouiile noastre foruri sportive, împreună cu toţi sportivii democraţi, au primit prima echipă străină, „Steaua Roşie“, ce venise în ţară cu nespusă plăcere Şi bucurie. Pentru noi, surpriza era mare. Veneau în vizită la noi partizanii lui Tito. Ei ne-au făcut destăinuiri prieteneşti. Ne-au vorbit de lipsurile lor, de femeile lor care veghează cu arma în mână asupra nouei democraţii iugoslave. Ei nu au dovedit că au preocupări ieftine de femei, lux, etc. Ne-au copleşit cu mii de întrebări, ce dovedeau dorinţa de a învăţa ceva nou, pentru a duce ţării lor un dar practic. Tot aşa s-au petrecut lucrurile cu jucătorii şi conducătorii noştri la Budapesta. La întoarcere, adânc impresionaţi de cele văzute acolo, au spus : „E datoria noastră de muncitori şi democraţi să ajutăm această ţară, care se sbate în chinurile celor mai cumplite nevoi“. Şi, impresiile sportivilor, date publicităţii, au contribuit ca guvernul nostru să se intereseze la situaţia din Ungaria, pentru ca apoi s-o ajute în măsura posibilităţilor. Spicuim câte ceva din istoria noului nostru sport, pentru a devarui bucuria cu care muncitorii sportivi din toate ţările işi brcţisee mâna. Azi suntem în aşteptarea noului eveniment: marcitul de foot-ball între reprezentativa sindicală a Franţei şi cea a României, care va avea loc la Paris cu ocazia Congresului Federaţiei Sindicale mondiale. Trebuie să recunoaştem că aceasta e o mare cinste pentru noi. Poate fi considerat ca eveniment de mare importanţă, atât sportiv, cât şi sindicalist. Am fost invitaţi de către muncitorii din Franţa, de către Franţa întreagă, de către Franţa revoluţionară, acea Franţă care ^SSSEEES^EESISBB^ im-'- t is sut. F. R. A. cumpără cronometre Federaţia de atletism, in dorinţa de a da mişcării atletice o cât mai mare amploare, a lansat un apel către toţi acei cari posedă cronometre în stare de funcţionare având zecimi de secundă, şi cari doresc să vină în ajutorul atletismului, să le vândă federaţiei. Posesorii unor astfel de cronometre se pot adresa federației de atletism, în fiecare joi după amiază, la sediul din str. Belvedere nr. 6 et. IV intre orele 19—21. Itatni nconsmi fiiof tiiiii * Iniţiativa luată de ziarul nostru, pentru repararea Velodromului din C-03. Olteniţei, a găsit în rândurile sportivilor noştri un deosebit ecou. Astfel, pe ziua de eri am primit rute aripia fostului campion de viteză — Mihail Steinhardt. Aţtetăra cu plăcere, contribuţia «•’Juror etter ce iubesc ciclismul şi r.o adresăm în special celor ce au a. .itrîbnU întotdeauna cu entuziasm la nevoile ciclismului. Sunt aşteptaţi atât oficialii, cât şi alergătorii şi r aporteriL Până acum au subscris : O. S. P. — 200 m, p„ lei 2.000.000. D. Walter Agathon — 30 m. p., le* 300.000. D-na Georgeta Dragomir — 5 m. p lei 50.000. D. Nicu Dragomir — 5 m. p., le' D. Misu Steinhardt — 5 m. p., le* 50.000. 50.000. SECRETARIATUL IEEMERAL O., S. P. și COMITETUL CENTRAL sau nuia! azi în str. Satistei Nr. 4. Tel. 1.02.13. Celelalte servicii : administrativ, propaganda, registratura, rămânând încă în mod provizoriu la sediul actual din bunăvoința U. F. S. R.-ului, în str. Belvedere Nr.6 etajul IV^ ■— Mâine la şosea are loc — Prima cursă de marş a anului Comisia de marş trage cortina sezonului atletic 1946 Am anunţat zilele trecute că mâine dimineaţă va avea loc prima competiţie oficială de marş a anului. — „Marşul partizanilor“ — deşi este proectat pentru sfârşitul sezonului atletic —, el preocupă încă de pe acum pe mărşăluitorii noştri. Numai printr’o cât mai mare amploare dată acestei ramuri a atletismului vom reuşi să ridicăm nivelul amatorului şi portului pedestru. Cursa tie Duminică In ce priveşte cursa de mâine, ea va avea loc, în jurul stadionului U. F. S. R. şi a Ştrandului Kiselef pe un traect de circa 8 km. lungime. Regia concursului o girează comisia de marş care va îngriji or, desfăşurarea cursei să se facă în condiţiuni optime. Cei opt kilometri cât marchează traseul reprezintă patru tururi în jurul Stadionului şi Ştrandului, distanţă destul de potrivită pentru un început de sezon. Startul se va da precis la ora 9 dimineaţa din faţa Stadionului U.F-S.R. Adunarea concurenţilor va trebui să aibă loc până la ora 8.30 pentru a se putea efectua înscrierile. Se vor alcătui clasamente separate pentru diferitele categorii de concurenți: începători, juniori sau seniori. 0 UN PIAN BI VERBS PENTRU SPORTIVI? De ce nu, devreme ce citea ncfi stadion is bătrânele dace prin melte neajunsuri! N STUDENT IN DREPT DE LA MILANO A PREZENTAT CÂNDVA ÎNAINTEA REGIMULUI LUI MUSOLINI O LUCRARE DE LICENTA CU SUBIECTUL „ASIGURAREA JUCĂTORILOR DE FOOTBALL IN CAZ DE ACCIDENT“ SUBIECT CARE N’A MIRAT PE NIMENI PENTRUCA IN OCCIDENT LUCRUL ACESTA ESTE MAI BANAL DECÂT COZILE LA DEBITELE DE ŢIGARI DIN BUCUREŞTI. In concepţia de viaţă a omului modern, grija pentru semeni a depăşit anacronica morală sar.mirtsană devenind legea implacabilă a trecătorului de pe stradă, şi nu a cărţilor sfinte la îndemâna celor puţini dar necompetenţi. Moştenitor al unor instincte necesar înfrânate şi pus în faţa unor condţii mari de viaţă, omul actual a creiat totuşi vacanţa spirituală indispensabilă unei etici profund moderne. Nu milă, nereclamată de nimeni şi asvărlită cu dispreţ, de la fereastra bogăţiei, ci împărtăşită grijă pentru cel cu chipul şi asemănarea nediferenţiată. Sunt oameni pe cari vâltoarea vieţii îi târăşte de pe culmi spre abis. Şi ceea ce face tristeţea lucrurilor este că aceştia nu sunt excepţii. In sport exemplele sunt numeroase, pe cât de frecvente cazurile jucătorilor ajunşi în mizerie. Tocmai aici intervine rolul comunităţii democratice, pusă în slujba poporului. De a salvgarda viaţa celui slab şi neajutorat, de a avea asigurată o bătrâneţe tihnită, mai presus de tentaţia banilor albi. Un act oarecare ată de ce iniţiativa Federaţiei Române de Football Asociaţie, de a creia o Casă de Economie, Credit şi Ajutor pentru jucătorii de football este un simplu act de curtoazie poate generoasă, iar nu o operă constructivă, pe baricada reeducării jucătorilor noştri şi instaurării unei noui morale sportive. Spectrul mizeriei nu va mai plana asupra celor care-şi revarsă talentul în arena cu mii de spectatori dar fără o compasiune, numai atunci când se vor organiza intr’un sindicat propriu în slujba propriilor er interese. Cu ideile altora şi prin propriile mijloace, jucătorii de football îşi vor asigura o asistenţă mutuală, care să înlăture grijile viitorului. În străinătate, în Anglia de pildă, lucrul acesta este un act împlinit. „British Football Players Association“ a subliniat de mult necesitatea reglementării traiului artiştilor balonului. Şi în Marea Britanie nu există footballist sărăcit. Rolul ministerului Asigurărilor Sociale ar gândul hoinăreşte mai departe. In definitiv footballiştii nu sunt siguri în arena educaţii fizice• Mai sunt boxeurii, atleţii, şi aşa mai departe. Toţi sunt sportivi şi supuşi aceloraşi legi imuabile ale firii. Se poate intâmpla oricăruia, în ring sau pe pista exerciţiului funcţiunii sale, să fie accidentat sau ajuns la discreţia vârstei pe care nu o mai poate învinge ca pe adversarul I D A „Din leagăn parcă în mormânt acum, vom trece din nou Canalul Mânecii, pentru a întinde mâna, pe pajiştile verzi de la Oxford, profesorului şi economistului Beveridge, autorul faimosului plan care asigură pe ci „din leagăn până în mormânt". Gratulările noastre vor fi întârziate pe lângă Premiul Nobel care trebuia să-i revină. Omul acesta a numit fraţi pe toţi semenii lui şi a preconizat asistenţa aturor celor ajunşi în nevoie. ..Planul Beveridge“ ştie mai multă geografie decât roibul lui Făt-Frumos şi a trecut mai mult de şapte mări şi şapta ţări. De faimă mondială, planul poate fi socotit cel mai înalt gest de umenitarism «le pe glob. L..-a readus în discuţie deoarece el i - a ,i perfect aplicat şi în sport. Cn „Plan ” everid»: V pentru sportivi? M«j râmbiţi. Devreme ce sportivi! sunt • vrarsii şi ei ca toţi ceilalţi, nu ne vor fi similare, de ce nu? Să-l punem la adăpost de mizerie nu din faţă. Ne amintim cu regret de disperatul apel al unui atlet bănăţean, student sărac, care nu găsea mijloacele necesare să-şi procure injecţii pentru piciorul accidentat la concursurile naţionale de la Predeal. Asigurările sociale au cuvântul. Sau de ce nu am îndrăzni să întrebuinţăm majusculele: Miisterul Asigurărilor Sociale. Forul acesta trebue să se gândească in permanenţă la teza licenţiatului îndrept de la Milano. Ministerul Asigurărilor Sociale trebuie să fie , primul care să sprijine opera de ,estc filantropie este o datorie, asistenţă a sportivilor, a oamenor căzuţi la datorie, în slujba sănătăţii poporului. Dar problema este de ordin prea general şi o lăsăm pentru altă dată. V. Băttoiulescu Gh. Znamenschi Maestru emerit de sport LIUBOMIR VRINGOFF 23 ani, student, clubul „Kulajevo”, pentru prima oară internaţional. mozisnzk Permanent contact sportiv între echipele oraşelor dunărene bulgare şi româneşti RUSCIUC, 1 (Serviciul nostru special). — Cu ocazia trecerii spre România a echipei naţionale de ski a Bulgariei, cercurile sportive locale au ţinut să transmită oficialităţilor româneşti dorinţa de a întreţine un permanent contact, mijlocit prin numeroase întâlniri sportive. Acest strâns contact este favorizat de poziţia geografică a oraşului Ruseiac care se află, peste Dunăre, în imediata vecinătate a oraşului Giurgiu. Circulaţia între cele două porturi fiind, foarte uşoară, nu rămâne decât să fie stabilită o bună înţelegere. Sportul local suferă, însă, de o acută lipsă de materiale şi echipamente sportive. In curând va avea loc aici o mare demonstraţie sportivă la care vor participa şi echipele reprezentative ale localităţilor mai mici din regiune. Cu aceiaş ocazie se va ţine un congres sportiv în cadrul căruia se vor soluţiona nevoile sportului local. ANVERS, 1* (Ofpress). — Turul final al turneului internaţional de box pentru categoria mijlocie, a fost câştigat de Kravcik din Paris care a bătut la puncte pe Toniolo. .. ,.La 16 Martie Comisia locală sportivă organizează un mare cross sindical dotat cu „Cupa 6 Martie 1945 99 Cum am anunțat, pentru sărbătorirea unui ap de la instaurarea realului regim democratic în România de la 6 Martie 1945, data instaurărei guvernului Dr. Petru Groza, Comisia Locală Sportivă a luat hotărîrea să organizeze un mare cross sindical. La acest cross de mare amploare, ce se va organiza după modelul alergărilor de masse din U. R. S. S, vor participa echipe reprezentative ale tuturor fabricelor și întreprinderilor sindicaliste difi Capitală. Pot lua parte numai echipe bărbăteşti, cari s-a stabilit că vor fi compuse din 10 alergători, dintre cari vor conta un clasament doar 6. Fabricile şi întreprinderile pot însă înscrie mai multe echipe, conform condiţiunilor regulamentului cursei Sindicaliştii vor alerga numai în costume de sportchiloţi şi tricoul hainele de stradă urmând a fi depuse la Leonida, de unde se va da plecarea în cross. De altfel, traseul alergărei a fost stabilit în cursul zilei de eri şi este următorul, de eri este următorul : Plecarea de la Leonida (şos. Jianu) pe şos. Jianu, Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Regal, la stânga pe str. Wilson (Confederaţia Generală a Muncii), la dreapta pe b-dul Brătianu până la statuia Brătianu, ocolirea statuei, înapoi pe b-dul Brătianu, Take Ionescu, Lascăr Catargiu, Piaţa Victoriei, şos. Jianu, sosirea la Leonida. Crossul va fi deschis de un grup de ciclişti, iar pe parcurs alergătorii vor fi întâmpinaţi de echipe de sindicalişti (fete şi băeţi), cu fanioane şi lozinci. De asemenea, pe traseu vor evolua echipe sindicale de dansuri naţionale, ce vor da parcursului aspectul sărbătoresc, mult uzitat în Uniunea Sovietelor patria manifestărilor sportive de masse. Această mare manifestare de masse, organizată de Comisia Locală Sportivă este dotată cu o splendidă cupă simbolică denumită „6 Martie 1945”, donată de Confederaţia Generală a Muncii reprezentând un glob pământesc pe care se strâng două mâini, mâinile frăţeşti ale oamenilor din câmpul muncii. Pentru a nu stânjeni desfăşurarea manifestaţiei de la 6 Martie, crosul va avea loc Duminică 10 Martie şi va începe la o oră ce o vom anunţa ulterior, înscrierile echipelor de fabrici și întreprinderi la această alergare se primesc zilnic la sediul Comisiei Locale Sportive, din str. Calomfirescu No. 8 între orele 8-13 sau 16-19. Cmplurile sky al Dalartei A U SOSIT IN ROMANIA PRIMII SEIORI STRĂINI CARE VOR PARTICIPA LA CONCURSURILE BALCANICE ŞI INTERNAŢIONALE DE LA SINAIA DIN ZILELE DE 9 ŞI 10 MARTIE. PENTRU PRIMA OARA DUPĂ RAZBOIU, ŢARA NOASTRA ARE DEOSEBITA CINSTE DE A REUNI INTR'O COMPETITIE SPORTIVA PE REPREZENTANŢII POPOARELOR BALCANICE ŞI AI EUROPEI CENTRALE EI VOR SOSI PE RAND, PRINDIFERITE PUNCTE DE FRONTIERA, DAR, DUPĂ O ÎNCRÂNCENARE LOIALA ŞI SANATOASA, VOR PARASI SINAIA O DATA, CU INIMILE SI GÂNDURILE LA UNISON, PENTRU CA EI SUBSCRIU IN MOD TACIT. IN ROMANIA, PACTUL PRIETENIEI ŞI AL ÎNFRĂŢIREI CARE NU CUNOAŞTE DEOSEBIRI. Eri au sosit skiorii bulgari. Ii vom aştepta şi pe ceilalţi cu acelaş entuziasm cu care ne-am prezentat eri în portul Giurgiu. In portul Giurgiu Au coborît surâzători de pe remorcher pe debarcader, tinerii reprezentanţi ai Bulgariei, însoţiţi de un grup de simpatizanţi şi oficiali sportivi din Huseioc. Soarele zâmbea trist peste port, şi skiurile atârnate pe umeri contrastau flagrant şi cu Dunărea liniştită şi cu vremea care insinua primăvara. Din partea Organizaţiei Sportului Popular şi a Confederaţiei Generale a Muncii, au făcut o călduroasă primire oaspeţilor, urându-le bun sosit d-nic AUREL KAHANE, ARTHUR VOGEL MAIEROVICI şi reprezentanţii presei. Prezentările au fost o simplă formalitate, pe care călătoria în comun spre Bucureşti, a transformat-o uşor într-o perfectă tovărăşie. Autobuzul pus la dispoziţie de Sindicatul C. F. R., răsuna de cântece populare bulgăreşti. Şi corul nu era prea mare. Am putea să-l înşirăm pe degete: LACFZAR AVRAMOFF, conducătorul formaţiei, IORDAN GOLD BOFF, oficial din Federaţia Bulgară de ski. Dr. DAVID MADJEAR, DUMITRU DRAJEFF, LIUBOMIR VRINGOFF, IVAN NEDELCOFF, GH. DOICOFF, NICOLA DISCOFF, emeriţi skiori ai Bulgariei. Caravana a poposit la Athénée Palace, unde oaspeţii au fost găzduiţi. In faţa hotelului, pavoazat cu drapelul Bulgariei,oficialităţile noastre au ţinut să facă o îndoită primire vizitatorilor bulgari. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu flori de o delegaţie compusă din d-nii: Av. IMIHELFFI, din partea O. S. P. şi IrONDY GALLIN, din partea F. R. Ski. A răspuns urărilor de bun venit, d. LACEZAR AVRAMOFF Apoi, oaspeţii bulgari au depus bagajele şi au luat dejunul la hotel. A fost acreditat pe lângă ei, din partea O S. P., d. Gh. Teodorescu. C&TCgiBSEKircele criteriu de seiestictwe Am profitat de cele două ore petrecute împreună în maşină, pentru a întreţine o, interesantă conversaţie cu oficialii şi skiorii bulgari. Sportul şi skiul în special au fost subiectul la ordinea zilei, dar nu au lipsit nici comentariile tangente la viața cotidiană. Vom desprinde doar lucrurile cele mai interesante. De real folos ne-a fost d. DR. DA DUMITRU DRAJEFF 22 ani, student, clubul „Samokoff“. A mai concurat în România şi Germania. Vine pentru a doua oară la noi. DR. DAVID MADJEAR 26 ani, medic, clubul „Septembrie”, mai concurat în Ungaria în 1938. România vine pentru prima dată. IVAN NEDELCOFF 23 ani, lucrător, clubul „Samokoff”. A mai concurat în România şi Germania. Vine pentru a doua oară la noi. GH. DOICOFF 22 ani, lucrător, clubul „Samokoff” pentru prima oară internaţional. NICOLA DISCOFF 18 ani, elev, clubul „Kuiasevo”, pentru prima oară internaţional. I Citiți îira patr-j IS S-a CRONICA ȘAHULUI Ultima şedintă a resorturi universitar Participarea la campionatele mo:(Tale síül) ţsşti dsla Paris 0omoffionu adresat rectoratului Bucureşti— redactarea instalctiviilor de perfecţionare Comitetul Sportiv Universitar a ţinut aseară o şedinţă animată şi totodată rodnică. Delegaţii facultăţilor au adus dările de seamă asupra activităţii din anul trecut. In ceea ce priveşte viitorul campionat de pingpong, facultăţile au început de mult pregătirile. Cel mai bine se prezintă Dreptul, în văd’t progres Ştiinţele şi Farmacia. La propunerea preşedintelui s’a hotărît ca o delegaţie compusă din trei studenţi şi o studentă să redacteze un memoriu şi să se prezinte în audienţă la d. Rector Al. Rosetti pentru a-i cere un sprijin mai larg şi susţinut al actvităţii sportive studenţeşti. Pentru încadrarea Comitetului Universiar în noul aspect al conlucrării dintre O. S. P. şi U. F. A. R. s-a format o comisie care va redacta instrucţiunile pentru organizarea şi funcţionarea acestui comitet. Participarea la campionatele studenţeşti Campionatele mondiale studenţeşti de la Paris din 1947 formează încă un obiect de atente pentru studenţii noştri, care s-au şi hotărît să înceapă pregătirile. Cu elementele pe care le avem şi cu cele care se vor releva în cursul anului suntem, sigur, că România va face impresie bună, iar rezultatele nu vor fi dintre cele slabe. O pregătire începută din vreme va fi cheia succesului. In şedinţa următoare care se va ţine la ora 18.30 se va da rezultatul la intervenţia Comitetului pe lângă Rectorat, totodată fiind pusă pe ordinea de zi organizarea Campionatului de Ping-Pong. Delegaţii care au lipsit de două ori au f°st înştiinţau că la a treia lipsă se va cere înlocuirea lor, deoarece este nevoie de conlucrarea tuturor elementelor, pentru progress cât mai rapid al activității sportive universitare. Sezonul de tennis se anunţă sub auspicii bune. In primul rând, anul acesta avem un teren acoperit, unde jucătorii noştri pot evolua. în felul acesta, ei vor putea intra antrenaţi în sezon, ca să nu se mai repete trista poveste de anul trecut, când primele concursuri au fost un adevărat dezastru din punct de vedere al calităţii jocului furnizat. După informaţiile noastre, cea mai mare parte dintre ,,primii zece’ au şi început antrenamentul în Sala de la Ciuleşti. Participarea României la matchurile pentru „Davis Cup” a devenit — din problematică — imposibilă. Tragerile la sorţi, cari au avut loc luna cerută la Sidney, s’au făcut fără ca ţara noastră să figureze în mină. Poate că telegrama trimisă de F. S. R. T. a sorit prea târziu; sau poate că n'a fost adresată unde trebue. Căci trebue să avem în vedere că s’a telegrafiat la Londra cu 4 zille înaintea tragerii la sorţi care a avut loc la Sidney..Este deasemenea posibil că membrii din comitetul de organizare de la „Davis Cup” n’au avut prea mare încredere în jucătorii noştri de tennis „amatori”, ştiut fiind că profesioniştii n’au voe să participe. Fapt este că nu vom lua parte la această competiţie internaţională Toate acestea nu trebue încă să ne lecrurijeze. După cum spuneam mai sus, sezonul se prezintă sub auspicii foarte favorabile. Programul federaţiei, făcând abstracţie de concursurile clasice, prevede o seamă de întâlniri internaţionale de cel mai mare interes. In afară de jocurile balcanice, vor avea, loc întâlniri internaţionale cu Cehoslovacia, Ungaria şi turnee în vestul Europei. Tennismanii iugoslav joacă actualmente — sub conducerea lui Pallada — la Moscova. Jucătorii sovietici printre cari figurează nume ca Ozarov şi Novicov, sunt foarte valoroşi Se va perfecta poate un match de tennis Uniunea Sovietică—România. Dacă footballul şi atletismul sovietic au însemnat o revelaţie pentri sportivii din to?'» lumea, fie ce n’ar fi şi trimisul ? Sperăm să verificăm acesttucru pe „courts"-urile bnviresfere.