Sportul Popular, iulie 1946 (Anul 2, nr. 389-416)

1946-07-01 / nr. 389

. . Un aspru rechizitoriu şi o soluiţe unicâ pentru o problemă Idisfi Transferarea de la un club la altul trebue să fie o situaţie ex­cepţională în viaţa unui sporti­v. Un sportiv adevărat începe să facă sport într’cia club şi îi ra­mâne fidel până la moarte. În­cepe ca junior, continuă ca se­nior, iar după ce puterile fi­zice îl lasă, continuă să active­ze în cadrele grupării ca mem­bru cotizării, sau ca oficial. La noi lucrurile se întâmp­lă­­ pe dos. La noi chiar și profesiu­nea civilă a jucătorilor devine un simplu pretext, pentru a schimba cluburile după consi­derate periumiare. Nu profesiu­nea cros­ită guvernează viaţa multor sportivi, ci foloasele ma­teriale trase de­ pe urma sportu­lui determină profesiunea profe­­si­unea civilă. Această situaţie anapoda, exis­tă nu numai în rând­ul vedete­lor, dar şi în rândul sportivilor e o minimă valoare tehnică, cari toţi vor să profite de pe urma ac­tivităţii Ior sportive, preocupă­rile serioase ale vieţii civile de­venind cu totul secundare, chiar şi simple pretexte uneori. Nu exagerăm de­loc, dacă vom califica această situaţie drept profesionism, având toate elementele necesare pentru defi­­nirea profesionismului în sporit. Această apreciere nu conţine nimic pejorativ. Necinstea înce­pe acolo, unde oamenii caută să ascundă acest profesionism în dosul unor etichete sindicale, în loc de a mărturisi cu sinceri­tate situaţia reală. Dacă am face o statistică, a tra­nsferărilor din ultimul timp, am constatat că nici 1­­a sută din ele nu a fost provocată de schimbări interveni­te în ce pri­veşte câmpul muncii sportivilor transferaţi. Ei au fost transfe­raţi totdeauna la grupări care au reuşit să supraliciteze ofer­tele altora, sau să ofere o situa­ţie superioară celei prezente, sportiv,dar în chestiune. Dacă vom merge mai depar­te pe acest drum vom permanen­tiza această situaţie de provizo­rat, care poate duce la prăbuşi­rea totală a moralităţii jucători­lor şi conducătorilor de foot­ball, de la noi. Această situaţie contravine total directivelor de amatorism date de O.S.P. şi este în flagran­­­tă, contrazicere cu principiile democratice ale sportului de masse, preconizat de toate foru­rile conducătoare sportive ac­tuale. Prin libertatea transferărilor se dă posibilitatea unor coindu­­cători de cluburi orgolioşi să-şi satisfacă vanitatea şi dorinţa de performanţe răsunătoare, cum­părând jucătorii pe bani, în loc de a întrebuinţa aceşti bani pen­tru creşterea şi perfecţionarea sportivilor din propriile lor pe­piniere. O politică sănătoasă sportivă cere imperios­ masse de sportivi, din cari să fie ridi­cate elementele de talent pentru echipele prime, cari vor putea face performanţe la rândul lor. Calea uşoară şi dăunătoare a a­­chiziţionării jucătorilor gata for­maţi trebue să fie închisă cu de­săvârşire. Acesta este singurul drum care duce spre un sport cinstit cu sportivi şi condu­catori cins­tiţi. Şi acest drum duce la ama­torism şi este şi singurul tot­odată care duce la sport de masse. Cerem de aceia îngheţarea to­tală a transferărilor pentru un timp mai îndelungat, care să o­­blige grupările să-şi întoarcă privirile spre propriile lor pe­piniere cu totul neglijate până acum. Sutele de milioane, cari sunt pregătite la mai multe cluburi din Ardeal şi Bucureşti spre a servi pentru raptul jucătorilor din grupările mai şarade, vor putea fi astfel întrebuinţate, în scopuri mult mai util­e sportului: pentru antrenamentul juniorilor, mai utile sportului, pent­ru an­trenamentul junior­ier, pentru utilarea terenurilor şi pentru echipamente de spoi­t. îngheţarea transferărilor se impune deci, ca o soluţie sigură pentru problemele de cea mai mare actualitate din foot­ballul nostru.­­. Noi înscrişi pe li­sta de subscripţie pentru „Turul României“ „Prim­„ tur ciclist „ al României democrate” necesită cheltuieli mari, pentru realizarea lui în cele mai bune condiţiuni şi pentru a-l a­­ureola cu un cadru demn, grandios. La aceste sacrificii materiale sunt chemaţi să participe toţi iubitorii de sport din România. Suntem ne­voiţi a solicita acest sprijin pentru a înlătura penibila impresie de să­răcie şi insignifianţă ce s’ar res­­trânge asupra acestei competiţii pe care o dorim de mari proporţii, îm­belşugată, galantă şi aducătoare de efecte României. Cărci vor fi la start ciclişti străini şi lor trebuie să le dăm imagina bunei griji pe care o poartă poporul activităţii sportive. Sloganul „Daţi un leu, pentru Ateneu” a fost încetăţenit cu ani în urmă. Să-l paştisem astăzi şi să-l fiunem la curent cu.... valuta actuală: „Pentru TURUL ROM­NIEI, să subscriem şi o mie”! Pentru a ajunge, cândva, la dezi­deratul suprem: „Un milion, pen­tru stadion”. Ziarul „Sportul Popular”, care este iniţiatorul şi organizatorul „Primului tur ciclist al României democrate”, a deschis o listă de subscripţie, pentru toţi cei ce vor să ajute realizarea acestei mari competiţii. Apelul nostru se adre­sează tuturor amatorilor de aport şi celor care l-au îndrăgit, înţele­gând că cea mai neînsemnată jertfă materială este o verigă la lanţul sprijinului de redresare a aportului autohton. „Turul României”, proba aceasta populară care prin etapele ce vor fi străbătute va propaga fiorul sportiv în cele mai n­evizitate şi ne­­iniţiate colţuri ale ţării, merită a­­cest sprijin. Şi prunele subscripţii sosite la ziar, dovedesc mărinimia şi înţelegerea donatorilor, suma primei zile­­ ridicându-se la lei 22.100.000. Iată și ultimele subscrieri: Total precedent lei 22.100.000. A. S Ciocanul București lei 2.000.000. AI. Filöp, preşed. de urmare al clubului Cioca­nul lei 1.000.000. Uzinele Solvay Bucu­rești lei 1.000.000.______ Total lei­­ 26.100.000. Lista de subscripţie rămâne des­chisă. Sumele pot fi depuse, la ori­ce oră din zi, la Administraţia zia­rului „Sportul Popular” (str. Bel­vedere 6, et. 3). La cererea donato­rului, încasatorii noştri se pot de­plasa şi la domiciliu. De asemenea, pentru donatorii din provincie, stă la dispoziţie Contul CEC Nr. 7655, cu menţiunea „Pentru Turul Româ­niei”. S­i schimbai ceva ..S'a schimbat ceva in Bulgaria" aceasta e fraza pe care o repetă cu nesaţ jucătorii noştri întorşi dela Sofia. O frază ce isvorăşte din inimi ca un geisede fierbinte, menit să încăl­zească relaţiile dintre cele două popoare. Intr'adevăr ceva s'a schimbat faţă d® trecut. Un „ce­va" însă de o vastitate care depăşeşte proporţiile unui vis banal. Dar ce anume ? Bulgaria trecutului era soră de lapte cu România regimu­rilor pseudo şi antidemocratice. Adică o democraţie fără ni­­ciuna din temeliile pe care se sprijină democraţia reală, popu­lară. Câţiva magnaţi şi bancheri strânşi in jurul clicii con­ducătoare, peste capul popor­ululi, aceştia şi numai ei câr­muiau Bulgaria. In Bulgaria A fost firesc ca această câr­muire antipopulară să împingă Bulgaria In braţele hitlerismu­lui, să aţâţe şovinismul şi ura între popoare. De aceea celor cari la Sofia în trecut, ascultau huiduielile adresate echipelor străin­e, I­ s'a putut părea că a­­ceasta e faţa adevărată a Bul­gariei. Că faţa bulgariei e însă alta a dovedit-o faci tehui de Duminică. Căci ce s'a întâmplat Dumi­nică n'a fost un eveniment izolat ci o continuare. Poporul bulgar n'a suportat în tăcere jugul nemţesc ci s'a răsculat în massă şi zeci de mii de fii ai poporului au căzut în luptă. Prefacerea n'a început acum ci de mult. Dar roadele se văd azi. Şi sportivii noştri întorşi (Continuare în pag. 3-a) de E. HORN Mareşalul Budicni înmânează câștig­ător.Jui unei curse cicliste disputată pe stadionul Dinamo (Moscova), trofeul pus în joc. . ­nu9 n­­or 389 Exemplarul lei 300 Luni 1 Iulie 1£ 86 Cu echipa de foot-ball a­ Capitalei la Sofia de EM. VALERIU DEŞI S’A SPUS CA ECHIPA BUCUREŞTIULUI NU A SUSŢI­NUT DECÂT UN JOC, AFIRMAŢIA ACEASTA AR PAREA INDO­­ELINICA CELUI CARE A URMĂRIT ÎNDEAPROAPE PE JUCA­­­TORI ŞI I-A PUTUT VEDEA INTRÂND IN MARE TAINA, LA ŞTRANDUL DELA MARGINEA SOFIEI. Dintre ei cel mal misterios era Far­caş care avea misiunea precisă de-a C^Sdatăb Pătrunşi în imensul st*.nd de la poalele Vidoset Jucătorii au ocu­­pat la repezeală câteva cabine şi tot atat de repede au ieşit pe terenul zervat sporturilor. Ce face feci^SiaSliştii la Ştrand ? Nu-i prea greu de ghicit S’au tras la sorţi două echipe s’au ales porţile, arbitrul şi jocul a început cu următoarele formaţii: BUCUREŞTI I. — Sadovsky, Ghi­­uriţan, Fabian, Iordache, Hamis, Si­­matop, Voronkovsky, Siclovan, Cri­­stea. BUCUREŞTI II. — Ilomică Popes­­cu, Drăgan, Valeria, Colea Vâlcov, Novac, Marian, Farcaş, Gică Popes­­cu, Negru, Mari. Jocul a început şi Bucureşti II în ciu­da faptului că era alcătuit din rezerve plus câţiva foşti sau bănuiţi foot­balişti (Popescu, Romică, Colea, Vait­riu şi alţii...), a atacat puternic poarta lui Sa­­dovscky, vedeta din ajun, căruia i-au înscris în puţin timp 4 goaluri din po­ziţii dificile (pentru el). In rândurile „primilor bucureşteni“ se cuibărise teama, iar publicul aplauda pe „se­cunzi“, învinşii­­au cerut 2 minute re - creaţie şi au modificat echipa, trecân­­du-i pe Hamis in poartă şi pe Sadov­­­schy, fundaş. , Extrema stângă a Bucureştiului («* chipia Il-a) impetuosul Novac a trecut Insă şi de acest „stâlp al apărării" în­scriind In urma combinaţiilor cu vnterul său Gică Popescu. Tripleta Farcaş, Marian. Mari func­ţionează impecabil, desfiinţând orice rezistenţă pe care încerca să le-o o­­pună Fabrian II şi Cristea. , Din echipa Bucureşti I care a pier­dut cu 8-1 am remarcat pe Hamis ca portar, pe Fabian II şi pe lor ob ehe cu spectator. Deasemeni am remarcat pe toţi ju­­­cătorii aceleiaşi echipe pentru respectul pe care l-au arătat celui mai vârstnic de pe teren şi în acelaşi timp antreno­­norul echipei Colea Vâlcov, pe care cei ce au văzut jocul l’au confundat uneori cu un mare jucător. Dela învingători s’a evidenţiat In primul rând Romică Popescu, prin cal­mul şi siguranţa la balon, dar mai ales prin degajarea lui lungă. In rest echipa a dat satisfacţie. Deasemeni reţinem că d­l. Cristea, din C.C. de Arbitri, a fost împiedicat în jocul său de meseria de arbitru, ori­ decâteori făcea o greşeală se oprea singur aşa că dela un moment dat nici nu s’a mai mişcat ! Un match de polo După terminarea partidei de foot­ball, bucureştenii au trecut la verifi­­­carea bazinelor. Maestrul de sărituri acelaşi Romică Popescu, a intrat pri­mul fiind urmat de Ghiuriţan şi de unul de la radio. După câteva secunde de stat în apă, cei 3 au ajuns la concluzia că bazinul nu era..... reglementat (peste 3 m, a­dâncime, prea lat, prea lung şi mai ales prea rece). Trecâdu-se la verificarea altui ba­zin, s’a putut observa că era rezervat copiilor şi Fabian II cu lordache au fost lăsaţi in paza lui Siclovan să se scalde.­­ Restul.. Înotătorilor şi-au continuat investigaţiile oprindu-se la un bazin a cărui adâncime nu era nici prea­ prea, nici ca a celuilalt şi care avea avanta­jul că-ţi dădea impresia unui ceai căl­­duţ (mai ales celor ce verificaseră pri­mul bazin). Pe lângă acest avantaj, mai notăm­ că cei ce se simţeau tentaţi să-şi găsească stabilitatea, puteau să o facă spriji­­­nind picioarele de fundul bazinului. S’au format două echipe şi a’nceput şi acest match. Marian mai bun decât Negru Nu însă la foot-ball ci la polo în postul de portar. Interul dreapta al echipei naţionale de foot-bali a­­jucat portar la polo şi deşi nici până acum nu ne putem lă­muri minunea, toţi cei ce l-au văzut apărând pe Marian, au susţinut că ata­cantul , Carmenului, se afla în.... ele­­­mentul lui şi în mediul care-i convine. Totuşi deşi Hamis s’a dovedit un bun înnotător şi un shooteur pericu­­­los, echipa lui Negru a câştigat la 1 punct diferenţă, un matc in care echipa învingătoare s’a retras, când avantajul era de partea ei. Ca încheiere un nou match de foot-ball fără portar şi câteva foto­grafii La ieşirea din apă soarele nu mai era atât de prietenos aşa că se impunea un nou joc de încălzire. Intre handball, volley şi foot-ball, ultimul a obţinut cele mai multe voturi, aşa că vechile formaţii Bucureşti I şi II au stat iarăşi una in faţa celeilalte. Pentm a nu mai fi desavantajaţi de... aportul lui Sadovscky ca portar Buc. I a propus să se joace fără portar, iar poarta să fie extrem de mică, aşa fel ca numai shooturile precise să poată intra în goal. Inutil însă deoarece Buc. II a înscris şi de data aceasta 8 goaluri. In aplauzele celor­­câteva zeci de spectatori, jocul a luat sfârşit, iar d. ing. Adrian Ionescu de la Soc. Română de Radio, a fotografiat cele două for­maţii, oferind Învingătorilor câte o poză ca trofeu. GICA POPESCU (Sparta) Astăzi se dispută campionatele naţionale de spadă (domni) şi floretă (doam­e) in şita de arme a Cercului Militar Începând de la orele 8,30 dim., sala de arme a Cercului Militar a­­dăposteşte ediţia din acest an a campionatelor naţionale de spadă (domni) şi floretă (doamne). Prima şansă în campionatul de spadă o păstrează d. locot.col. Şt. Slăvescu (C. M. B.) care va avea de înfruntat însă un asalt serios din partea colegiilor de club, cpt. Marin Popescu şi Neculcea Gri­­gore. Din rest este de aş­eptat o figu­ră frumoasă din partea d-lor col. Sergiu Dumitrescu, ing. Radu Di­­mitriu şi Aristide Galimir (sale A­­thanasiu). Campionatul naţional femenin de floretă, care începe în orele 10, se anunţă a fi foarte disputat. Tră­gătoare de valoare egală vor lupta din greu pentru adjudecarea vic­toriei­ Credem că aceasta nu va scăpa d-rei Ioana Dobrin (C. M. R.). In această privinţă cuvântul hotărîtor şi-l va spune d-na Lily Prager (Sala Athanasiu) ş­i d-ra Silvia Di­­nescu (C. M- B.). Totuşi surprizele nu sunt exclu­se — antrenamentele din ultimul timp având darul de a readuce în formă şi pe celelalte trăgătoare. Juriul va avea ca preşedinte pe d. N. Marinescu și membri pe d-nii căp. I. Popescu, locot. Istrate Jack, Ilie Tudor şi Voicu Ioan secretar fiind d. prof. Ionescu. Campionatul de box al Europei la categoria „Cocoş” ROMA, 29 (Ofpress). — In pri­ma jumătate a lunii Iulie, cam­pionul Europei la categoria „cocoş", Gino Bondavalli, îşi va pune titlul în joc în fața lui Nuvoiloni. După­ o lungă serie de concursuri cu caracter verificator şi de selecţionare, au fost alcătuite — în vederea balca­niadei de la Sofia — echipele naţionale de tu­r. Vă prezentăm astăzi echipele de ca­rabină — domni şi doamne — către cu­prind pe cei mai în formă trăgători la ora actuală, constituind garanţia unei frumoase comportări peste hotare. Carabu­­ă,domni MIHAI IONESCU CALINEŞTI II (T.) — student Politehnică — a început ti­rul in 1936 ajungând în 1943 triplu cam­pion naţional. Vechi internaţional. IOSIF SARBU (Cl Ar.) —student Ac. Comercială — a început să tragă la 1940 realizând în scurt timp perfor­manţe strălucite: 390/400 la poziţia cul­cat şi 496/600 la pistol precizie pe dis­tanţa de 50 m SORIN CANTILI (Dl. Ar.) — stu­dent Drept — trage din 1941, în toam­na anului 1345 câştigă campionatul la poziţia picioare cu 345/400 şi cel pe trei poziţii cu 1065/2000. DINU VIDRAŞCU (Ol. Ar.) — stu­dent Arhitectură — trăgător de mari posibilităţi, participă la toate concursu­rile de carabină din 1943 încoace — fiind într’un continuu progres. ŞT. POPESCU (U. C. B.) — funcţio­nar tehnic a început tirul în 1938 ajun­gând în scurt timp campion naţional pe trei poziţii cu 543/600. ŞT. IONESCU CALLINEŞTI (T.) — studentă Medicină — a început tirul în 1935 când s’a clasat al II-lea in con­cursurile interşcolare ale Capitalei. Câş­tigător al campionatului de toamnă — ,1944 — cu 362/400. Carabină-doamne SOLANGE d’HERBEZ DE LA TOUR (Cl. Ar.) — studentă Arhitectură — a început tirul în 1939 — cucerind anul acesta recordul naţional în trei poziţii cu 496/600. ELENA CERCHEZ (T.) — casnica, — a început tirul în 1942. Campioană de toamnă în 1945 la poziţiile culcat şi ge­­nunchiu şi în trei poziţii. MARILENA VIDRAŞCU (Ol. Ar.) — trage din 1943 — reuşind performanţe merituoase la concursurile în care a luat parte. FELICIA IOVANESCU (Start Club)— profesoară de Ed. Fizică — n’a realizat încă în tir nici un record naţional. Se păstrează pentru atletism... RODICA DABIJA (Ol. Ar.) — trage din 1943 de atunci luând parte la toate concursurile de carabină. A realizat re­zultate frumoase având o formă cons­tantă. Aceştia sunt trăgătorii echipelor de carabină — cei de la care aşteptăm îm­preună cu dv. victoria — un nou record naţional şi dacă se poate unul balca­nic. Sperăm să se întâmple aşa, pentru ca astfel linia vechilor succese repurtate peste granit­ să poată fi continuată. Se apropie balcaniada.. Echipele naţionale de carabină -şomaj şi doamne- In câteva cuvinte REMINISCENŢE ŞI ACTUALITĂŢI In preajma unei finale studenţeşti de Dodo Berechet U­n match de football, reprezintă în cadrul manifestărilor stu­denţeşti şi o altă latură dec­ât cea pur sportivă. Sportul practicat de Intercotuati aduce un parfum inedit, ca acela al recreaţiilor dintre ora de greacă şi ora de gimnastică. Match­ul de finală ce va avea loc între turiştii „in spa” (recie Drep­tul) şi Academia Comercială (chiar şi In..„ sport) este o întrecere din­tre două formaţiuni care încearcă să demonstreze, pe plan spiritual, că... Justinian este mai tare decât Karl Marx, sau vice-versa, iar pe plan sportiv că Dreptul ţine Întot­deauna cont da examenul dat la.... Comercial. Să sperăm că partida se va desfăşura intr’o atmosferă acade­mică (en traduction, fără cotono­geală şi alte figuri pumnî-sportive), fiind un real prilej de apropiere în­tre studenţi, care vor înţelege că re­gimul democratic nu mai permite violenţa nici chiar în cadrul spor­tului. Studenţii şi profesorii, pasionaţi de o dispută care reprezintă ambian­ţa a două echipe, încoronate însă unui singur cadru superior: univer­sitatea, vor mărturisi public, prin prezenţa lor, afinitatea şi vechiul a­­devăr, că între carte şi sport există o durabilă şi ne­intâmplătoare cola­borare, care se traduce printr’o per­fectă simbioză, între ideal şi coti­dian. Match­ul dintre aceste facultăţi va fi o luptă demnă între doi adversari loiali, care vor incerca să cucerea­scă laurii unei victorii, pentru fa­cultatea, în cadrul căreia ei îşi în­chid şi entuziasmul şi anii şi pâlpă­­riea timidă a unor prime şi cuminţi, visuri. Imi amintesc, prin asociaţie de idei, de unul din aceste matchuri studenţeşti, jucat mai de mult pe unul din stadioanele pariziene. Era o partidă sorbon­iană prin ex­celență, în care vedeai în fiecare joc (Continuare în pag. 3-a) Veşti despre LUPŞA, NOLL şi lUIZA ER­ST Deziderm accidentat Parcă pentru a răsturna complet cele afirmate, relativ la întinderea de muşchi, pe care clujeanul­ a suferit-o, şi in legătură cu cearta în perspecti­vă, dintre A. C. R.­U., Mo­na a la­un sever antrenament, împreună cu a­­tleţii A. C. R-ului­ Ceea ce însemnează că Universitatea nu este chiar atât de supărată pe A. C. R., dacă cel mai bun reprezentant al ei, se antrenează cu gruparea campioană. Dar acestea interesează încă şi mai­­puţin, pe lângă extraordinara formă, pe care Moina a arătat-o la antrena­ment. Studenţii şi studentele A­­N­­E. F.-ul­ui şi încă alţi sportivi întâmplă­tor aflaţi pe stadion, au urmărit dea­­dreptul uimiţi, cursele fantastice, pe care Moina Ie făcea de unul singur, pe turnante. Intr’adevăr, cel mai bun atlet român, înn­r’o formă excepţiona­lă, poate alerga în joacă 10 ş. 6. Aşteptăm curioşi prima lul apariţie în concurs, alături de Zenide, Lupşa, Moli, Cincheza, etc­ Căci văzându-l la antrenament, nu ne-am putut opri sa­tisfacţia de a-l privi, ca pe vi­torul campion european. La Oslo, românul Ion Moina are cele mai multe şanse să câştige. Roll ştie să se ant­reneze, dar Lup­şa aleargă regu­lat sub 10 s. 8. La Cluj, Moina s-a antrenat în compania lui Lupşa şi a lui Moli, ceilalţi două sprinte­ri de clasă eu­ropeană, pe care îi avem. Se ştie că, Lupşa a realizat anul trecut un fru­mos 10 s. 7 şi că Moli este fostul cam­pion de sprint al Ungariei. In legătură cu aceştia, Moina ne-a dec­­larat urmă­toarele : — Moli are o remarcabilă tehnică de antrenament. Am învăţat multe dela el. Dar încă nu este pus pe pi­cioare. A alergat totuşi relativ uşor, într’o cursă 11 ş. 2. Cât priveşte pe Lupşa acesta este şi el într’o for­mă mare şi aleargă regulat sub 10 s. 8. Va fi anul acesta, mult mai bun ca anul trecut. Şi Moina a continuat zâmbind : — Bieţii nu glumesc deloc­ Am vă­zut că şi Zenide a alergat lil s. 0, iar noua revelaţie Cincheza 11 s. 2. Ceea ce însemnează că, la ştafeta 4x100 m., la Oslo, echipa României va avea o frumoasă şansă. Sper şi eu, ca şi cei­lalţi, că forurile conducătoare, vor face tot posibilul, pentru a ne trimite acolo. Promitem de pe acuma, că ne vom comporta remarcabil. , Intr’adevăr ar fi ruşinos, nu numai păcat, ca sprinte­rii români, ajunşi prin talent şi muncă printre primii din Europa, să nu fie trimeşi la Oslo. Noi sperăm, ca şi ei că aceasta nu se va întâmpla, pentru binele atletismu­lui românesc. Cunoscuta campioană Luiza Ernst a câştigat cu ocazia recentelor cam­pionate regionale ale Banatului, nu mai puţin de patru probe- Ea a aler­gat 13 secunde 4x100 m., a sărit 3 m. 07 la lungime şi a aruncat aproape 11 m. la greutate şi peste 30 m. la disc Dacă primele trei performanţe au situat-o detaşat în fruntea clasa­mentelor feminine ale celor mai bune rezultate ale anului, la disc bucureş­­tencele Poenaru şi Ileana Medrea au performanţe oficiale mai bune. Totuşi, dintr-o sursă demnă de toa­tă încrederea, se afirmă că, la antre­namente Luiza Ernst a aruncat de mai multe ori peste 35 m. Ştefan Deziderii a accidentat Campionul nostru naţional la arun­carea suliţei, studentul anexist Ştefan Dezideriu, a suferit la ultimul antre­nament, un acident, care de fericire nu a avut urmări prea grave. Aruncând cu greutatea, aceasta l-a căzut pe laba piciorului. Traumatismul nu a fost însă prea puternic şi în a­­fară de o uşoară tumefacţie şi durere. Dezideriu a scăpat cu faţa curată­ E. LUPȘA Lutea Ernst a aruncat 37 mm cu discul Astăzi ştrandul Sindical fost Tei Florida îşi deschide porţile ca să primească pentru recreeare pe toţi muncitorii sindicalişti. Iniţiativa a fost luată de către Comisia Sportivă a Sindicatelor­ Unite din Bucureşti care prin fe­lul in care a ştiut să amenajeze a­­cest loc de odihnă pentru Sindica­liştii a căror situaţie materială nu le permite să părăsească capitala, merită toată laiuda. Suma redusă de lei 700 intrarea este un punct în plus care verifică înţelegerea cu care au întâmpinat pe bravii muncitori. Inaugurarea oficială va fi pe da­ta de Sâmbătă 6 Iulie când se va organiza o chermeză sportivă al cărei program este compus din concursuri de înnot, jocuri naţio­nale ,ansamblu de gimnastică du­pă care va avea loc o seară dan­santă până în zorii zilei de Dumi­nică. Ştrandul sindical fost Tell este si­tuat la capătul liniei 5. Astăzi are loc Deschiderea ștrandului sindical hifPiiiiifilu­lulJillfiltlu­l in finala campionatului de la Wimbledon Sau se înşeală presa engleză, neglijând valoarea jucătorilor europeni: Drobny, Mitici, Petra, Pun­cec, etc.D­ upă 7 ani de forţata pauza, „courts“-urile de LA WIMBLEDON ŞI-AU DESCHIS DIN NOU PORŢILE, PENTRU A PRIMI TOT CE ARE TENNISUL MONDIAL MAI BUN. ULTIMA COMPETITIE A AVUT LOC IN 1939, CÂND TOATE 5 TITLURI AU REVENIT AMERICANILOR, DAR NICI UNUL DINTRE EI NU MAI ESTE PREZENT AST­AZI LA START: BOBBY RIGGS, E. T. COOKE, ALICE MARBLE ŞI S. P. FA­BIAN. „ Dacă regretăm neparticiparea jucă­torilor români, nu putem rămâne insă indiferenţi la o competiţie de aseme­nea mărime. La­­,All-England Lawn Tennis Club" s’au stabilit capii de serie ai probelor şi rezultatele publicate au dat loc la diferite comentarii- 22 na­ţiuni au reprezentanţi la concurs şi pentru prima oară în istoria lui „Wimbledon lawn tennis champion­ships“ jucătorii a 6 naţiuni diferite au fost desemnaţi capi de serie,. Iată aceşti capi de serii, care vor avea de înfruntat câte alţi 15 jucă­tori, cunoscând că numărul partici­panţilor este de 128. Simplii domni : 1. Dinny Pails (Australia). 2) Jack Kramer (U.S.A.). 3 d­eGolf Brown (Australia). 4) Fran­cisco (Pancho). Segura (Ecuador). 5) Yvon Petra (Franța). 6­ D. Mitici (Iugoslavia,1 7. F. Puncec (Iugosla­via). 8 L. Bergelin (Suedia). Simplu doamne: 1. Pauline Bytz (U.S.A.). 2. Margaret Osborne (U. S. A.). 3) Louise Brough (U.S.A.). 4’ Kay Menzies (Anglia)- 5) Dorothy Bundy (U.S.A.). 6) Jean Bostock (An­glia). 7- Doris Hart (U.S.A.). 8. S. Laf­­fargue (Franța). (Ce loc bun ar fi putut să aibă aici Magda Burac­h). La d­ublu doamne au mai intrat­ la locul trei, Jean Bostock — Kay Menzies, iar la dublu-mixt, în frunte perechea Dinny Pails—Kay Menizes. Tradiţia, spune că titlurile de sim­plu sunt totdeauna adjudecate de ca­pii de serii. Aşa a fost din 1927 până acum. Anul acesta însă, sunt puţine şanse ca tradiţia să fie respectată. ★ Părerile presei engleze sunt împăr­ţite. Iată pe Gerald­ Walter de la „News Chronicle", trecând în­­ revistă şansele: „La drept vorbind, Pails şi Krameri sunt în mod logic finaliştii. Dar cred că Pails este in jumătatea cea mai periculoasă a listei. Petra, în zi bună, este «capabil­ să bată pe oricine- Pancho Segura nu este mai puţin periculos, iar valoarea lui Puncec a fost dem­onstra­tă din mate,­chul cu Franţa. Mitici este de asem­e­­nea un jucător de prima clasă,­­dar cred că Geoff Brown sau Kramer pot să-l învingă. Am văzut şi pe Bergelin, când­ a pierdut în faţa compatriotului său Johannes la Queen’s Club. Este un jucător gra­ţios, cu un stil ritmic, dar nu-l pot clasa în rându­rile nouilor campioni. La doamne, părerea mea este că Pau­line Betz îşi va­ înscrie numele pe ta­belul câştigătorilor ,de la Wimbledon Cealaltă finalistă va fi aleasă între Margaret Osborne şi Louis Brough­­. Poloneza Jadwiga Jedrzejowska, care a fost învinsă în finala din 1937 de Dorothy Round, este în serie cu Pauline B­etz și va întâlni în primul match pe franceza Laffargue’'. Bănciulescu (Continuare în pag. 3-a) SUBSCRIEȚI pentru realizarea primului tur ciclist al Ro­mâniei democrate! l

Next