Sportul Popular, august 1946 (Anul 2, nr. 417-446)

1946-08-01 / nr. 417

V / Gânduri la sosirea delegaţiei sportive româneşti la întoarcerea ei de l­a S Moscova Sunt aproape două săptămâni de când o delegaţie sportivă română, invitată de Forul Sportiv Superior Sovietic de pe lângă Consiliul Co­misarilor Poporului (Preşedinţia Con­siliului de Miniştri), a pişcat la Mos­cova pentru a asista la ,,Ziua Spor­turilor”, care se ţine anual conform tradiţiei în prima zi de repaos ce urmează zilei de 18 iulie. Anul­ acesta „Ziua Sporturilor” din U. R. S. S. s-a ţinut la 21 iulie, ru­pând cu tradiţia n­u în Piaţa Roşie, ci pe stadionul Dinamo, tot în faţa Generalissimului Stalin şi în faţa de­legaţilor sportivi veniţi din 21 de ţări ale lumii şi în văzul a circa 160.000 de sportivi d­in toate Repu­blicii, ce formează Uniunea Repu­­­­licilor Socialiste Sovietice. Delegaţii noştri, C8 se întorc pro­babil astăzi, ne vor povesti detailat, tot ce au văzut pe Stadionul Dina­mo în această zi de grandios specta­col, despre care ne au parvenit de acum relatări. Dar nu acesta este tot ce ne in­teresează. Delegaţii noştri au stat în U.R.S.S. 12 zile, un timp prea scurt pentru a vedea profund şi pentru a învăţa suficient, dar un timp destul de lung pentru a aprecia just, şi suficient pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele sportive cu elemente şi cu m­etode de lucru, ce ne pot fi extrem de folo­sitoare în mişcarea noastră sportivă. Aşteptăm de la delegaţii noştri nu numai să ne povestească ce au văzut, dar să ne înveţe cum şi ce avem de făcut şi cum putem aplica principiul sportului de masse atât de avansat în practica sovietică, la mişcarea noastră sportivă.­­ Fiindcă şi noi, ca oricare ţară democratică, tindem la realizarea sportului de massă şi fiindcă suntem la debutul realizărilor trebue să a­­vem o călăuză sigură şi experimen­tată, care să ne ajute să trecem pes­te dificultăţile inerente oricărui în­ceput. Sfaturile, ca rezultat al unei ex­perienţe îndelungate şi glorioase ca a sportului sovietic, care prin mas­­sele impunătoare, unice în lume şi prin performanţe uluitoare a trecut strălucit examenul de maturitate, ne pot fi enorm de folositoare şi de­­asea aşteptăm cu încredere şi cu ne­răbdare întoarcerea delegaţilor noş­tri autorizaţi, a căror experienţă trebue să devie un bun comun al întregii mişcări sportive din Româ­nia. H. E. I Roztava O­vî ritma­să talentată jucătoare de wolley­­foall sovietică, într’o atitudine caracteris­tică. finala mar­ii cu icurg de înnot al U.R.S.S.-ului MOSCOVA. 30. — Agenţia TASS transmite: In ziua de 29 Iulie a avut loc la Moscova finala marelui concurs de înnot al URSS-ului în onoa­rea zilei marinei URSS-ului­ Au luat parte circa 150 de înno­­tători reprezentând cluburile nau­tice a 23 oraşe şi regiuni ale URSS- ului , bărbaţii au concurat la înnot pe o distanţă de doi kilometri. In ceea ce priveşte femeile, con­cursul a fost câştigat de Kapitala Vassillie care a parcurs înnot dis­tanţa în 28 minute, şi 8 zecimi. In ceea ce priveşte bărbaţii concursul a fost câştigat de reprezentantul Lvov-ului Vladimir Kitaev, care a parcurs distanța în 39 minute 22,3 secunde. Campionul mondial Semion Bor­­­senko a sosit al doilea. ........................................ ii .................... mn ■ Ant­­ii rtir. in­ Exemplarul lei 300 Joi 1 August 1946 întors dela Cluj, iait marele turneu şi polo, d. Emeric general al F. R. N. unde s’a desfăşu­­re în noi, sărituri Freund secretarul ne- a adus la cu­noştinţă că în linii generale se cu­nosc reprezentanţii ţării la Balcania­da dela Split. Domnia-sa a funcţionat în capita­la Ardealului ca observator şi selec­ts­ioneur şi urmează în cursul şedin­ţei de astă seară la orele 19 să facă un raport detailat asupra concursu­lui şi comunica numele celor reţinuţi la toate probele de înnot. Intr’o scurtă convorbire, d. Freund a ţinut să ne comunice probabila e­­chipă naţională de polo care va juca la Spirt. Ea ar avea următoarea în­făţişare : * Norman, Sántai, Novac, Kele­­men, Török, Slăvescu şi Stănescu. Rezerve: Cernăuţeanu, Vasiliu şi Iord­ache. Ultima verificare a acestor elemen­te se va face cu ocazia campionate­lor naţionale de la 16—18 Augusti la Bucureşti. România A—România B 5:1 (3:0) Trebue să menţionăm că Luni la Cluj după epuizarea concursului de înnot, s’a jucat un match de antre­nament între echipele de polo A şi B ale României. Scorul a fost 5—1 (3-0) în favoarea primei echipe, iar jocul a fost destul de interesant şi conclu­dent. S-au prezentat formaţiile : A: Norman, Novac, Şantal, Török, Slăvescu, Kelemen. B: Cernăuţeanu (Dorel Stein), Fi­lip (Radu Grigore) Vasiliu, Sarcadi, Araniossi, Satmary, Iordache. După turneu­­ de la Cluj A fost desemnată echipa României de polo care va participa la Balcaniada de la Split România A a învins Romania B - 5-1 In-'if »■.«'«mu. A La Cluj­ — Startul la 100 m. spate Duminică se dispută 27 matchuri In folosul Ier­nini Ciclist Programul şi arbitrii După o vacanţă de câteva săptă­mâni, activitatea foot - balistică va începe Duminică 4 AiMTUst, prin dis­­putarea matchuri­­lor în folosul turu­lui ciclist al Ro­mâniei Democrate. In toate oraşele ţării sunt progra­mate matchuri tari, cari vor oferi spectatorilor vizionarea unor dispu­te interesante. Prin organizarea acestor jocuri, s-a urmărit ca în micile centre comercia­le, echipele mari să facă o bună propagandă foot-ballului. Deși au un caracter amical, cele 27 matchuri au suficiente calităţi pen­­tru a garanta un program de bună calitate. Dăm mai jos programul şi arbitrii matchurilor de Duminecă 4 August: 1. U. F. H.—Minerul Lupeni la Hunedoara, arh. Petric Vasile. 2.­­Explosivii—IRTL, Mediaş, la Făgăraş, arb. Săvulescu Braşov. 3. CFR—Politechnica Timişoara, la T.­Severin, arb. Suta Ioan. 4. U. D. R.—Gloria Arad la Re­şiţa, arh. Sepi Silviu. 5. Ferär—AMEFA Arad la Cluj, arb. dr. Boldur Em. 6. F. C. Craiova—CFR Timişoa­ra, la Craiova, arb. Chesimiu At. 7. Carmen Bucureşti—IAR Bra­şov la Braşov, arh Ionescu Gh. Braşov. 8. Libertatea —Sparta Arad la Oradea, a­rb. Hrehoret Gh. 9. ILSA—25 August Lugoj la Ti­mişoara, arb. Ing. Barna L. 10. Int. Bindea — Socec Bucu­reşti la Alexandria, arb. Col. Stoia Turnu. 11. Aquiila — Griviţa CFR la Giurgiu, arb. Omette Dumitru. 12. Franco Română — Ciocanul Bucureşti la Brăila, arh. Vlaiu Manole. (Continuare în pag­ li­­a) • S&ukMedmfmé Ly HUI: Fm1A 1 III P ii I7 S • Cel mai bun inaintaş P 1 al sezonului IHFHI­VNiDFK­L* 1oCuI 3- fiindcă nu i por IJIEN i Alun.­tar și nu are shootul lui B­he Bcla corespondentul nostro special: Raool NlGitUI In a­vianul matchului simbolical cu Franța, foarte mulți nu știau mai nimic despre vedetele foot-ballului francez. Straforini, cu toate că e jucător de categoria treia, putea fi luat foarte bine portarul Franţei! Era primul portar francez cu care publicul n­ostru lua contacte şi eroarea ar fi fost acceptată. Prea puţini, în tribuna matchului România — Franţa ştiau că Da Rui este cel mai bun. Am cunoscut prea puţin pe aşii footballului francez care pentru noi trăiau numai prin Ben Barek „perla neagră” a Franţei. In cele de mai jos, d. Raoul Nigaud, unul din corespondenţii noştri d­in Paris, va face o prezentare a celor mai buni footballi­­şti francezi. Vivent Ies vacances” ! 95 PARIS - IULIE venit vara şi footballul a cedat jocul său altor sporturi. Pe buzele francezilor se aude nu­mele lui Jany, speranţa noastră la înnot pentru cele mai bune perfor­manţe în lume. Footballiştii sunt în vacanţă şi acum ei petrec clipe de destindere acasă, la strană, pe rivieră sau la munte. O vacanţă plăcută după un cam­pionat greu şi după jocuri interna­ţionale extrem de dificile. Şi fiindcă suntem în vacanţă, să facem un­ tur de orizont asupra ce­lor mai bunii jucători francezi de football şi să-i clasăm aşa cum s’au comportat ei în sezonul apus. Aci tr­ebue să intervină :y institutul Gallup î­ n Ji fgarr. Interesant de făcut a­ Ceasta incursiune împreună cu publicul pentru a şti care este imprtorul Nr. 1 Ae­­nothc­ il­­p, Franţei. Iată un subiect de anchetă destul de amuzant şi în acelaş timp preten­ţios pentru un institut sistem Gallup. Dar dacă, cu regret, nu putem a­­pela la serviciile interesantului insti­tut, voi încerca să vă indic eu pe cel mai bun footballist al Franţei şi tot­deodată, pe posturi, pe acei a căror comportare a fost deasupra celorlalţi. Julien Da Rui, jucătorul Nr. 1, este portar esigur, gândul tuturor se în­dreptă spre Ben Barek, totuşi, de data aceasta, fără nicio ezi­tare, indicăm ca footballistul nr. 1 al Franţei pe Julien Da Rui, portarul e­­chipei tricolore franceze. Da Rui, merită, titlul de cel mai bun jucător al Franţei, dacă avem in vedere excepţionalele partide făcute la clubul său C. O. Roubaix—Tour­­coing, dar mai ales partidele sale in­ternaţionale. Dacă i se pot aduce pe-acum­ învi­nuiri în­ comportarea sa la jocul Franţa--Portugalia, trebuie toată lu­mea să fie de acord că Da Rui s’a răscumpărat în matchul Franţa—An­­lia, când jocul său excepţional din prima repriză a permis atacanţilor să asigure mai târziu un succes meritat, însă nesperat. Dintre ceilalţi portari ai echipelor Tranţei, mai puţin strălucitor, dar foarte eficace este Georges Hatz, care joacă la Lille, câştigătoarea campio­natului şi a cupei Franţei. (Continuare în pag. lil-a) D BEN BAREK „Perla Neagră” A 12 repiize=3 Kg. ...adică atâta l-a costat pe Popa matchul de Sâmbătă se ...adică atâta l-a costat pe Ion Popa matchul de Sâmbătă seara disputat in compania lui Ion Mihăilescu. Mai precis, la cântar Popa „făcea“ 64 kg......iar după 12 reprize, doar 61. Cel puţin a meritat, căci Popa a reuşit să-şi menţină cele două titluri naţionale.­­Ar „.Şi un amănunt interesant — mai bine zis o indiscreţie a campionului. — Iată ce scria în horoscopul zilei de Sâmbătă — ziua matchului, in dreptul zilei sale de naştere : — Un prieten îndepărtat caută să vă întunece gloria ! Curios, nu ! ★ Şi acum despre Mihăilescu ! Am stat de vorbă cu tatăl său. in tribună, lată ce ne-a spus, intre altele, d. Mihăilescu-se­­nior : — La 16 ani il băteam să se lase de box... dar pe urmă ...uite ce-a ajuns ! Cert este că astăzi, d. Miihăi­­lescu senior e mândru de Mihăi­­lescu-junior. Delegaţia sportivă iugoslavă a sosit la Leningrad LENINGRAD, 30.­­ Corespon­dentul agenţiei TASS anunţă că delegaţia sportivă iugoslavă a so­sit Luni la Leningrad. Această de­legaţie se compune din muncitori conducători ai mişcării sportive­­ din ţară şi echipa de football „Par­tizan”, una din cele mai bune ale Iugoslaviei. Pe aerodrom delegaţia a fost sa­lutată de sportivii societăţilor, or­ganizaţiile sindicale, football­iştii din Leningrad şi gazetaat -mAMi­.." C. F. R. (Bucureşti) joacă Joi la Braşov cu C. F. R. (Braşov) Joi se va disputa la Braşov mat­­chul de foot-ball dintre C. F. R. (Bucureşti) şi C. F. R. (Braşov). Feroviarii bucureşteni sunt la Pre­deal de unde vor pleca joi dimi­neaţa spre Braşov. Duminecă C. F. R. va veni in Ca­pitală pentru a juca cu Prahova. 4 AUGUST data jocurilor de football în folosul Turului României Este data reluării sezonului de foot­ball. Debutul se face în acest an prin 27 matchuri, ce au loc în 27 de oraşe, toate în folosul turului ciclist. Astfel 54 de cluburi, din cele mai importante ale ţării îşi dau contri­buţia pentru realizarea unui scop nobil, care este „Primul Tur Ciclist al României Democrate”. Aproape toate centrele sportive din România vor vedea disputate aceste matchuri organizata sub auspiciile Comisiei Campionatului Naţional, or­ganizate de Districte şi supraveghia­­te de aproape de către Comisiile Re­gionale sau Judeţene C. S. P. I­n acest fel succesul debutului footballist, apare asigutrat şi nu este îndoelnnic, că toate grupările anga­jate în aceste jocuri vor face tot po­sibilul pen­tru ca totul să decurgă în nota impusă de însemnătatea jocu­rilor. Gazdele vor trebui să primească cu atenţiune şi cu cea mai frumoasă ospitalitate echipele vizitatoare. Tre­bue să l­i­ se facă cât se poate de a­­greabil timpul petrecut în oraşul ce adăposteşte jocul. Numai în acest fel, se va putea crea atmosfera de prietenie sportivă, care trebue să do­mine aceste întâlniri. Echipele ce se deplasează trebue să se poarte modest şi prietenos şi să fie un exemplu de corectitudine spor­tivă. Jocul trebue să fie disputat, dar extrem de corect, un adevărat joc a­­mical. Echipele nu trebue să uite că fac propagandă sportivă turului ci­clist şi că inaugurează un sezon de joc de la care toată ţara aşteaptă e­­venimente mari. Propaganda sportivă, prin urma­re trebue să fie pozitivă şi trebue să deştepte interesul numerosului pu­blic de foot-ball către cea mai mare probă ciclistă a României. Organele C. S. P.-ului din locali­tate trebue să vegheze, ca desfăşu­rarea întregei organizări să fie e­­xemplară, precum şi la corecta şi prompta lichidare a socotelii­lor ce vor avea loc între cluburile gazde şi cele vizitatoare. Ultimul scop al acestor jocuri este cel de realizare de fonduri pentru Turul Ciclist, dar chiar dacă vom realiza acest scop propus, rezultatul va putea fi considerat MUL, dacă principiile expuse mai sus nu ar fi recipectate cu sfinţenie. Sportul este un mijloc de apro­piere, sportul trebue să lege priete­nii ! Ce se face in alte condiţiuni, poate fi comerţ circ, distracţie, dar niciodată sport! Asta nu trebue ui­tat niciodată. Mai sunt doar 30 zile iUn­amnisic echinliic asupra primei Balcaniade de finot sărituri si polo pe apă Câte persoane pot face deplasarea. Condiţiunile tehnice ale probelor. Săriturile sunt fără punctaj- Cum se alcătuesc clasamentele- Programul defi­nitiv al probelor In cele trei zile de concurs PANA LA PRIMA BALCANIA DA DE INNOT, CARE SE VA DESFĂŞURĂ LA SPLIT IN IUGO­SLAVIA, MAI SUNT DOAR 30 IN TARA, PREGĂTIRILE SU RECENTUL TURNEU DE INNOT, CLUJ AVAND CA SCOP SA FACA CE INTRA IN VEDERILE FEDEI O ultimă severă verificare a lo­tului care probabil este în pre­zent constituit, o vor îndeplini, careprob­atele naţionale, fixate la Bucureşti la 16, 17 şi 18 August. Trei zile de concurs Revenind la Balcaniadă, vom preciza că sunt fixate prin conven­ţia de la Bal­grad trei zile de con­curs. E vorba de 30 şi 31 August şi 1 Septembrie. Probele de irmat sunt dschise atât pentru bărbaţi cât şi pentru doamne, lotul expedi­­ţionar r­eputând depăşi cifra de 45 persoane dintre care: 16 bărbaţi şi 12 doamne la probe de înnot, 2 să­ritori şi o săritoare şi 9 jucători de polo. Apoi 2 arbitri, 1 conducător teh­nic şi 1 conducător general- Condiţiiuni tehnice Printre condiţiunile prevăzute în convenţia pomenită mai sus, este şi clauza ca într’o probă nu pot participa dintr’o ţară, decât maxi­mum 2 concurenţi, iar la ştafetă numai câte o echipă. La polo, fiecare ţară va partici­pa numai cu câte o echipă, jucân­­du-se un turneu complect cu punc­tajul următor: Joc câştigat: 2 puncte. Nul: 1 punct. Joc pierdut: 0 puncte. In caz de egalitate de puncte, va decide goal-averargeul. Săriturile sunt fără punctaj Săriturile nu vor intra în punctajul general. Demonstraţii­le se vor executa de la o tramţiu­­ ne IN PLINA DESFĂŞURARE, SĂRITURI ŞI POLO, DE LA SELECŢIA ELEMENTELOR CA­­AŢIEI DE NATAŢIE- lină de 3 m, înălţime şi o plat­formă de 10 m. Clasamente separate Pentru probele de înnot şi polo se vor întocmi clasamente sepa­rate. Sta prevăzut pentru probele de innot următorul punctaj indivi­dual: Locul 1 = 10 puncte Locul 2 = 8 puncte Locul 3=6 puncte Locul 4 = 5 puncte Locul 5=4 puncte Locul 6 = 3 puncte Locul 7=2 puncte Locul 8 = 1 punct. La ștafetă, punctajul va fi cu mult mai mare. Locul 1 = 20 puncte Locul 2 = 16 puncte Locul 3 = 12 puncte Locul 4 = 10 puncte. La polo pe apă unde — cum am precizat — se va face un clasa­ment separat, se va acorda urmă­torul punctaj: Locul 1 = 10 puncte Locul 2=6 puncte Locul 3 = 4 puncte Locul 4 = 2 puncte Clasamentul general Clasamentul general pe naţiuni (nataţie) Se va face astfel: Locul 1 = 20 puncte Locul 2 — 12 puncte Locul 3 — = 8 puncte Locul 4=4 puncte și probai­ că se va aduna cu punc­tajul realizat la polo­(Continuare în pag. Ill-a) r. .­.. Formaţi britanică participă în competiţia femenimă de tennis „Cupa Wightman” ! De la st. la dr.: Jeana Cluerfier;Vera Dace; Betty Passin­­gham; Molly Lincoln; P. F. Glover; Hammersley; Rostock; Ingram; Halfo­rd [Campionatul naţional de şah| Lupte mari in ilian­ţoiîi ii Runda V-a: Nicolae Andriţoiu—Alexandres­­cu Gică întreruptă. Mendelsohn—Erdelh­y —‘/j Frăţiei—Kapuch­ieki întreruptă. Rădul­escu—Herland 1—0 Toma H.—Ţucă L. întreruptă Troianovski—Popa întreruptă Urseanu V­—Alexandrescu R. întreruptă runda a cincea fari­a mare Seimeanu—Samarian Vs—V* După consumarea partidelor între­rupte din rundele 1—4 care au dat loc la mari surprize, întrucât Sama­rian, Seimeanu şi Troianovski au reu­şit în urma unui efort îndârjit şi poate şi cu concursul adversarilor să câştige partide pierdute, locul prins în clasament pe care îl ocupă Gică Alexandrescu este ameninţat. Este de remarcat revenirea campio­nului României care după două eşe­curi consecutive, deprimat şi"făm­ în­crederea de altădată în forţele sale, mai răsas­e şi două partide întrerupte în poziţie de pierdere. Aceste eşecuri şi-au găsit explicaţia într-o supersti­ţie. Campionul României este şi su­perstiţios. In tot cursul campionatu­lui naţional din anul 1943, maestrul Seimeanu a purtat o cravată care — spunea el — îi poartă noroc, fuird o amintire. La începutul acestui con­curs, trebuind să se mute cu locu­inţa, toate lucrurile au fost împache­tate şi cravata era de negăsit. A re­nunţat la gândul că o va mai putea găsi şi a văzut în acest lucru spectrul unor mari decepţiuni în ceea ce pri­veşte rezultatele pe care le va obţine în acest concurs. La runda a treia, unul dintre acei cari cred în jocul şi şansa campionului, a remarcat lipsa r M. Hagi Wipovic. (Continuare în pag. lit-a) GICA ALEXANDRESCU Echipa de ciclism a Capitalei susţine astaseara la Rusciul, un match cu reprezentativa oraşului O invitaţie pentru un match la Kazanîăc RUSCIUK, 30 (Prin telefon). — Echipa de Ciclism a Bucureştiului, care a susţinut u­n match cu repre­zentativa oraşului Sofia — Dumi­nică 28 iuli­e — a sosit astăzi în localitate, invitată de Districtul ci­clist din Sofia pentru a susţine un match cu echipa oraşului Rusciuk. Reuniunea se va disputa pe Ve­lodromul din lo­calitate — în noc­turnă. Velodromul are o instalaţie electrică foarte bună, astfel că a­­lergările se vor disputa în condi­­ţiunî perfecte.­­ Dealtfell, Velodromul din Rus­ciuk se prezintă mult m­­ai bine de­cât cel din Sofia ■— virajele fiind mult mai plate, în general pista mult mai bună, decât cea dL '— fia. Echipă română se simte îosn bine. Impresiaj excelentă p® care a lăsat-o la Sofia, a făcut ca la Ru­cin­k, sportivii să le facă o primie entuziastă. Caravania română este Sfizduită (Continuare în pag. lit-a) A

Next