Sportul Popular, septembrie 1946 (Anul 2, nr. 447-473)

1946-09-01 / nr. 447

In­c­gis PC At . v- a­ isw®® I lUlljUl$10.». P. mr aaiwl In z :'c..cJ (7 șj 18 tust ap avut c ^jaî'.'plstat­ sle oftctraie dv co la. Galați, ces'ia a fost r.'car al patjfulea implinat național sjjțgpes'trn sportu'îoate că, canotajul are o treile g­o­­ti în orciț­ial. Trebuită înre­gîsi.'Sm totuș cu satisf&e orga­ni'zai's:,’. date ’itind dificiSțile cu jtotu! special* trebuigjînvirt«» pentru ca a&ftț cambia?« să aibă loc. \ CDftcfltin i la idee vor a ale J csaotKju* i u m­a î pr|:iic® în j *aj® itoe - iecât în 4 parte,­­ dar toci ai din acest mo și pro­­, i'icrtpie de' rezolvat mamari. La ' Cf -:y.it il este descitral­rr,t, ; tinţi o în alte țări snotajul t arte practicat de obici înttfun [singur oraș. Din acest m v, am ' trebui îă reunim la Gaîl con­­. eurer.'!! ţi s oa, laţiunile to rin c ' - țârii. R«dl\ :a inc I. a foet o aevaltă­­ problemă tra­­gică. O 5ă wo* i 'a.irn.f a f =3* asigurarea :ondții- I 'or 1 d­ar: ! inartrent, msurew , T­.­.i. rsului ■ t concurs, caarea ţi­­ n! cinerea concurenţilor, etc. ț. Nu este cel de mirjre, 1' noi au avut loci' Str’ n tai două carrel: naie naţi , şi anume în n şi 1919. f nare realizare 1 tul, cS dipâ acest război puţi tor, s'au putut organiza camţiv nate în nod -»galat, în anul 9b jîr • .t­­­op. Oricine a parici Ipat ic organizarea vreunui con­­rcurs de canotaj poate ap­reci­a eforturile necesare organiză .unui confews de proporţiile or- Jplonatukii MajionalvSe poate a­­firmai că num»i condiţiile creai de O. S. P., prin mobilizarea m selor, e tăcut posibil ca acest combionate să se organizeze­­ regularitate. Astfel, acest spe ‘'nur,3: o :& pt cale să devie t ici massă. 1 s a :­râns tot ce es; ■ - ujul românesc. Gălăţenii eu »servat, la tjic Iput js mirare, bărcii' svelte.şi echipajele cai ia ceasornicul i I de vâslele lor. Au mângâiat cu m­isfidă curioasă aceste bijuterii ale Mândru, preşedint Regionalei O. S. P. din Galaţi , au partici­pat cu însufleţire la pregătirea marelui concurs. La concursuri au asistat mii de spectatori, care au stat pe mal până seara târziu pentru a aplau­da pe campioni la actul decer­nării premiilor. Dimensiunile acestui campionat au întrecut tot ce s-a făcut ase­mănător până acum. D. amiral Petre Bărbuneanu, subsecretar de stat al Marinei, a declarat că „în viitor canotajul va trebui să aibe la Galaţi un palat al său. La Ga­laţi vor trebui să aibe loc în vii­tor, mari concursuri de canotaj internaţionale". Cuvintele d-lui amiral Bărbu­neanu au fost urmate de un act solemn, care a făcut o impresie deosebită. D. comandor Eugen Săvulescu, preşedintele Federa­ţiei Sporturilor Nautice, a predat, în numele Federaţiei O. S. P.-ului din Galaţi, un skiff de dublu, însoţind acest act prin cuvinte simple şi simţite. Este prima „bijuterie" a sportului Gălăţean. Această barcă va trebui să în­semne un punct de plecare cano­tajului gălăţean pentru a deveni un mare centru nautic. Dar acest cadou este mai mult decât un gest simbolic, fiindcă o ambarca­ţiune asemănătoare costă azi o sumă frumoasă. Trebue să amintim în mod spe­cial de aportul Ministerului Ma­rinei la organizarea acestui cam­pionat în frunî® cu d. amiral Do­­briceanu, care a pus la dispozi­ţia organizatorilor o flotă întrea­gă. El a asistat personal la con­cursuri. S-au mai distins cu aceas­tă ocazie ofiţerii, marinarii şi ofi­cialii sportivi din localitate. Se cuvine să consacrăm un capitol special sindicatelor din Galaţi care au colaborat entuziast şi de­zinteresat la reuşita acestui cam­pionat naţional, care pentru primă oară s-a desfăşurat pe DUNĂRE, pe o distanţă reglementară. Această colaborare însemnează puterea O. S. P.-ului şi constitue ca o garanţie ca sportul canotajului să-şi câştige în curând laurii suc­cesului internaţional. ■f F. 8to©ss©! br, 1 v natul a — fi J .cto? Ata I .Valea Utad.« .Pub ’ a .'V‘ . a după amiază în fața iiKfa ?surii Jifa /ase dă startul în WBBMHMMWHBStt li. HKdBrHer hr«l iimo) mte de organizare am sih.'« ■ st, mâine după amiază se va desfășura o steic?-'., or­anizată de Resortul sportiv al Comisiei Lo­­.-diti»,s­ite, In memoria miilor de luptători eroi ai­ci:­­■{ muncito^re. Mr iae O •petiția est*, dota '5 Intimată simbolic „CO? Tfij/hOR RROT’, care • ;»t; 1 ship ci clasate la p '»area concuren­ță'':; la, -â 15 precis, la fai; Q’de0, iar , pornire» ,■% fi . SoshlsoriS Jilav: %. ea^rea uimird să i'Ldici U Giulaști. tb u i CF31—Libertate, Aler^. rea este ; ,•-4 c­a afară de CUPA EROIIX) NCITORI“, uitmitcerile me vSSs plachetă tb argint pentru oNîtpj clasată la '-eu; fcrr echipele «* vte la locu­vor p­ dm’ cr- o medalie eomenoratora. -' . Var j xrtiaipa toi-te r©prinderile t tpltală. iprîiniirc cari re* V ’ F R­, Mali­xa, I. C. A. 4, »f. Leonid., Vulcan, I. ' ■ ■ Grăiesc. Si Mard, Te. '‘ 3 1! Oficial, Trase­ul ...va avea de parcurs artere : — Schimbul 1 Jilava, 16. următoarele km. 16 — (Continuare în pag. IlI-a) u o Cupă, MUNCI-' fi decer­­iul loc. se vai face Stadionului rea loc din­­ 16.30 pre. de loc pe ul matchu- gt Cranii iî: ^ - Exemplarul lei 400 Dumineca 1 Septembrie 19. Peste aşteptările pescuitorilor in apă tulbure IMWSIEWNIlUE UB FOST IfHIHN­E ..„dar nu pentru afaceriştii sportului tOLL REGULAMENT APROBAT Biroul Executiv O. S. P. în şedinţa din 27 August 1946 luând în discuţie chestiunea transferărilor în cadrul F. R. F. A. şi având în vedere competiţiile divizionare deschise care necesită completări de cadre cu începere dela 31 August şi până la 15 Septembrie 1946 inclusiv, decide că se pot efec­tua transferări în următoarele condiţiuni î interesate în răstimpul dela 31 August până la 15 Septembrie a. c. inclusiv. Art. 1. — Transferări de jucă­­rea celor doire resoarte tori dela grupări ce aparţin de resoarte diferite. 'Transferările de jucă­tori dela un resort la al­tul conform dispozițiuni­­lor legii şi regulamentului O.S.P. sunt interzise. Pen­tru anul sportiv ti) iţi­ţi)!­7 transferările dela un resort la altul pot fi acceptate în­ mod excep­ţional de către conduce­Procedura a) Jucătorul interesat va înainta cererea de transferare resortului pe care urmează să-l părăsească. Această cerere de transferare va fi însoţită de certificatul model A­­şi C (deslegarea grupărei și certi­ficatul districtului). In cazuil când cererea de transferare pleacă de la resortul sindical trebue să aibă (Continuare în pag. 4-a) | ambarcațiuni!,or riverane. Dar la î Pfea,|pb­ A It. cT. A'/ T­­­W. lIVMNEta L ,-f .iVf i c. t \ RjCPtlCiE] ¡1. ? . ii jfiiAttijli ::v , v^spețilop Atu . ilf‘ ;■ îi DeczBagatwi r ptfrtru |â , ' ].: • îl. i­ V 1?țHIllleaso’|! ji :■ m­­ ăfâiiira. Aț t: j - « iimiSitos/Pejil it»!-- fl. •ec*. »: -n, BartMw­v ,âi,­­*p r. twl tftaax, Sdrfj. .. .. j, itHy, B#iîl ►w*. I i?«nervii s »as» Derma#atntia va as.*•■/. «iripa: A ?oH, SSlfW/. B' 'iksf, IJsjks Bo/ie. SteonpM*. •*’ I. Shl«l I »©'ia 11, Văr*a- .ffl. După «vOiii .se ;?o« - ;i.e& celaE doaS. tfBto* vin «a w '• il fon.;aill|p UtPlpfc ^ *tajW p» . A sptsrââiîf ţ® obtlngm tâ*w T * i v tarn«. »eaigPT, jÂotH i • « ca îrtasijK tigvei. «ft te a®roâţie|| egale cu Sw i 3; •! fatpt mn trebuc­e­ S ssati&tmns"- -■ ce liber. 5j laitw.-i.l UarmagmFn i ■ de f*p­ twî/'‘ c«. se buofra. do l*ri ®‘ W in ns-v/p yele gpectatoiPiilor, a? i aoeo'n tm, fAc&ttd parte a si «I«r *# -uit RtiTn,.}H prfiacfc * t Me „Tilt riirjuiSÎiOI-' 15stie au wr­oxa ;i -e bucure.;’ tuia». în­ ».. ■ .'.«a* ca ... ... aceste!.» St rsul awec..ei at rwt-^ ( ’•nj'dSftrtâmpSî» . ;ii pen^anteraS. Vi'i-Mi uVAtartt astfel­■ »I, Gbiurl-0, T Id . ,m, Ulfe* iatu, lilari, dt%, i Unnw, Socec, R. ■(.hi.? ■,.•.■ 'U-.f-.-'-. Bf p­len. '-w. ' ‘it. Ion. m, Panait, ca. a»sr ____ dse; ;c in capitala cele doua FOHILIATIILOR BUCURESTENE, E MAINE DE PE STADIONUL Noilae, Simatoc, C. Vlarinescu, Siclovan, Pârvu, Marian, Fa­bian, Farkas, Torjoc. Carmen vrea să se „reabiliteze“ Deschiderea o furnizează match ul carmen .Dormaşant şi jsu se poate pune cit este un match banal Un conducător al galbenilor a declarat că ţine nea,pă®ftt să se „reabiliteze” în ditea c^BUJOrtăf^J|jela Pstroşani unde spend put«» fi mult mai mar«. De­clara­ţi­a acea®*,» trebue să dea de gândiţi mreşenilor, mai ales că atunci câinici vor, galbenii pot scoate rezul­tate excelente. In orice caz, matchul nu este dinainte jucat şi un rezultat favorabil bucureştenilor nu este cert. Un match de mari proporţii Vedeta cuplaj uliul es­te într’adevăr un match de mari proporţii, prota­goniştii fiind echipe technicice masive, cu jucători consacraţi, înfrângerea Libertăţii de acum o săptămână, nu a afectat câtuşi de puţin pe orădeni. Dimpotrivă au speranţa că la Bucu­reşti vor reuşi poate o victorie. Mai ales că în afară de rezultatele obţi­nute în matchuri amicale, au de­monstrat un football de clasă în ma'­’ ”1 intercraşe. Orele de dispută şi arbitrii Orele de disputare a matchurilor au fost astfel stabilite: Ora 15:15 : Carmen — Dermanant Ora 17: C. F. R. — Libertatea Matchuriile vor fi conduse de d-nii: Stăn­escu Ploeşti (ajutat de Farcaş C. şi Machiţegou Gr.) pentru deschi­dere şi Freund E. (ajutat de Gorcea M. şi Homoiu) pentru „vedetă’*. rureşteni. | CuDialBl üt maim (Ma oibícsm IfRMIG JT (Ii. Murei) «filililEi (Hi) v'* «• jafe-I 'illI în vederea match gr­ei or CU • ** .- -x si m fib mM) «so?» t # -?i- C- *• BARATKY Campionatele femenine de atletic a!® Franţei PARIS, 30 (Ofpress). — Campiona­tele feminine tfe atletism ale Franţei, care s’au disputat în acest an la Bor­deaux, s’au soldat cu următoarele re­zultate: 81 rn — Tculouse — S.B; TIP in. — j *3TSS'4fs - 200 ir.. s Codaş 25.8; 800 tn. — Arriardln 2:22,4; m. garduri — Martin — 12,7. înălţime — Colchen şi Osfart 1,56; Lungime — Courtet — — Ma«u _ 38 11- Suliţă “1,52; ăreut.­­t(*- • S’-Ma 4x10 ‘ni -.!• 'KU'- ■-*. S 81 um­­. A FOST DESEMNATA DEFINITIV ELAPA FRANŢEI PENTRU „TURUL ROMAIEI“ „PRIMUL TUR CICLIST AL ROMÂNIEI DEMOCRATE” SUS­CITA UN EXPLICABIL INTERES, AVAND IN VEDERE CA LA STARTUL DE LA 15 SEPTEMBRIE VOR FI NUMEROŞI ALERGĂ­TORI, PRINTRE CARE SE REMARCA IN SPECIAL STRĂINII. SE DETAŞEAZA DIN ACEST LOT DE REPREZENTANŢI DE PESTE HOTARE, ECHIPA NAŢIONALA A FRANŢEI PE CARE NE-O TRIMITE ACEIAŞI HARNICA ŞI PRIETENA FEDERAŢIE SPORTIVA ŞI PRIETENA A MUNCII (F. S. G. T.) FRANECEZA LA START Irn ultimele zile, două evenimente au produs reviriment la Comisia Centrală Sportivă a Confederaţiei Generale a Muncii. Au sosit două te­legrame de la Paris, care confirmă interesul pe care-l poartă francezii „Turului României“ şi dorinţa lor vie de a participa la această compe­tiţie pe care o numesc „al doilea Tur al Franţei“. Prima depeşă cere urgentarea în­deplinirii formelor pentru obţinerea avionului cu care se va deplasa echi­pa, iar a doua comunică preţioase date desp­re membrii expediţiei. Cu a- a ceastă ocazie am aflat şi — ultima e­di­ţie — reala şi definitiva conform­ţie a echipei Franţei MUNCITORI 100% Nimeni nu se poate îndoi că for­maţia pe care ne-o trimite F.S.G-T. nu va fi conpusă din adevăraţi munci­tori veritabili reprezentanţi ai Fran­te. Iată-i pe eroii poştrii: David Georges, 28 ani, ar­­V.1 din­­ Nantes-Puyloseph 39 ani, mecar dhi ziens. Sorain Henri, 24 ani, tm­. itcsr, Atta­­ Lyon. Rol Emile, 18 ani , clasat ■ al 5-lea în „Turul 'r.ni­mely Barbarroux Ale­in ■ 1 din Marsilia, „ex` mil califică „Sports“ Waterschool ' ‡-Λ•'© 1­27 ( Conținu •»T/ă PIERRE GALLIEN . — VicranMl, Mecca »». FINLANDA ESTE ŢARA CELOR 100.000 LACUF IN ACELAS TIMP MAI MULT CHIAR DECAT SL FAGADUINŢII PENTRU... SPORT­IVI. DOVADĂ E Sil CHUL ANUAL CARE PUNEA FA­ŢA IN FAŢA FINLU­DIA, O COMPETIŢIE URIAŞA DE MARŞ AL CALEI ERA STABILIT DE NUMARATO­AREA PARTICIPAI LANDA LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE A CÂŞTIGAT CU CONCURENŢI CONTRA 800.000. MAI MULT DE CUNI POPULAŢIA ŢARII A LUAT, PA­RTE LA ÎNTRECERE. Finlanda e totodată ţara unde par­lamentarii coboară în fiece an în a­­renă ca să alerge, să sară, să arunce discul. Astfel de întâmplări sunt ba­nale. Banale că un ministru, la 50 ani, a depăşit la înălţime 1,65 m.­ Cei mai bătrâni d­iscută obişnuit la ieşirea din Consiliul de Miniştri, şan­sele lui Heino de a bate recordul pe 5.000 metri. Putem zărpfii sau râde. In această ţară gustul pentru sport s’a născut acum 40 ani. Naţiunea ameninţată de plaga alcoolismului era pe cale de dispariţie. Nimeni nu se mai îndoeşte azi că sportul a salvat naţiunea. Mecca sau Finlanda ţara făgăduinţă cen­tru sportivi, îşi are Mecca sa, aşe­zată în inima unei păduri dese de brazi şi mesteacăni, la distanţă de trei ceasuri de Helsini sporturilor din Vierum. Acolo este uzina în pionii finlandezi îşi prega cesele olimpice, departe (34 kilometri jur împrejur află nicio casă locuită) în loc doar cu biroul poştal şi cu telegrafie. Tabăra aceasta creiată în IC este proprietatea Federaţiei Spor­turiilor (S. V. U. L.) care nu costa nimic statuii deoarece se întreţine singură de pe urma reţetei mani­festărilor sportive pe cari le orga­nizează, manifestări cami bineînţe­les sunt scutite de taxe fiscale. De ce tocmai în pădurea Vieru­­macki. Pentru că tabăra trebuia (Continuare în pag. hi­-u) Footbalul românesc şi Aniversarea Confederaţiei ave a' ÎL tm witball Duminică 1 Septembrie 1946 Con­federaţia Generală a Muncii îm­plineşte doi ani de existenţă. — Este o aniversare scumpă, nouă pentru că ea reprezintă —în acel­aş timp — şi o sărbătorire a sportului românesc. In ultimele 24 de luni, — ime­diat după lovitura mortală dată fascismului la care masele munci­toreşti au avut o contribuţie atât de mare, — viaţa noastră sportivă a primit un elan nou, un suflu proaspăt, căpătând sensul ei ade­vărat.­­- Imensa păitură a sala­riaţilor manuali şi intelectuali a dobândit satisfacţia cuvenită şi prin Legea O. S. P.-ului a fost re­pusă în drepturile ei fireşti, deter­­minând o emulaţie de multă vre­me aşteptată. Footballul, în special a găsit la C. G. M. ceia ce avea mai mult ca oricând nevoie, sprijin şi în­ţelegere.­­ Armonizând interesele tuturor celor ce constitue marea familie a muncitorilor, factorii res­ponsabili au înlesnit şi vor înlepî­­ni celui mai popular sport al nos­tru justificarea şi raţiunea la progresul. In astfel de condiţiuni hotări federaţiei de specialitate de a china matchurile Diviziei Naţ A­ şi B. de Sâmbătă şi Dur jv i ale unui campionat care — i¡' ›. fericită coincidenţă, este mente sindical —, în chis­ele Prescu’ fed mai F and­i, aţii. .duce ace- i depune ir. a re gramul, bogat şi cam?, dwpt al. a orice exig—-u. El pre. . , ire matchuri profegâpniste hi«' *, dintre cari oricare poate deţine V ..i d­ a afiş, şi două partide ama. care figurează elemente de pi. - -' 1 vficate. i , menea condiţiuni, putem an­­ehtru astă seară lujplte pasio­­nante şi spectaculoase. •Aouă cunoştinţe vechi cschiderea programului profesio­­n : o va face două cunoştinţe vechi v , publiculul bucureştean: Constantin Cionoiu şi Aurel Weing­raub. Rutina lor va avea un cuvânt hotărî­tori şi cunoştiinţele, care iau făcut cândva fruntaşi ai categoriei semi-mijlocii, nu vor fi economisite. Efectele de tehnică­ vor abu­nda şi în­dârjirea de luptă nu va lipsi. Un pronostic este destul de dificil de dat. Am fi înclinaţi să ne nere­dem cu şiretenia lui Cionditu şi poate în tăria pumnilor săi care sunt mai viguroşi decât ai adversarului. Jelesneac reintră După o absenţă îndelungată, gălă­­ţeanul Grigore Jelesneac — pe egil Ion Popa îl recunoaşte d­rept cel mai pulternic adversar al său reintră pe ringurile bucureştene, Stafruntând astăseară pe Florea StanoniT. JeCeş­­neac apare în. ring apreciat da o ca­rieră strălucită şi încă neîncheji&tă, : drumu' sffii t* «kupww* i!BHi' mmurm wmm w Asia seară la V a l­ingu­istica sc » co­ord I de dt mare infer Stâne §c«*Tomia iile, Gr. lelesneaofi. Si C. o noin-A. welnfranD tcep&n riete lte pufliiis' a la­­p Federaţiei Roiţiâne de ’ . Arena Venus găzduieşte o semi-mijlociu mai puţin ade­va opune o d în joc este Totuşi Je mare sans* match, al lui Tlb­­vSddjor.­ ­ ’4 ora ya preiei In sala de / *•£ ~v .' . j , ja ■ tt . ,.fE ", B i ^ i 1 .«* s,e 1*fB ni E y

Next