Sportul Popular, septembrie 1946 (Anul 2, nr. 447-473)
1946-09-01 / nr. 447
Incgis PC At . v- a isw®® I lUlljUl$10.». P. mr aaiwl In z :'c..cJ (7 șj 18 tust ap avut c ^jaî'.'plstat sle oftctraie dv co la. Galați, ces'ia a fost r.'car al patjfulea implinat național sjjțgpes'trn sportu'îoate că, canotajul are o treile goti în orcițial. Trebuită înregîsi.'Sm totuș cu satisf&e organi'zai's:,’. date ’itind dificiSțile cu jtotu! special* trebuigjînvirt«» pentru ca a&ftț cambia?« să aibă loc. \ CDftcfltin i la idee vor a ale J csaotKju* i u ma î pr|:iic® în j *aj® itoe - iecât în 4 parte, dar toci ai din acest mo și pro, i'icrtpie de' rezolvat mamari. La ' Cf -:y.it il este descitralrr,t, ; tinţi o în alte țări snotajul t arte practicat de obici înttfun [singur oraș. Din acest m v, am ' trebui îă reunim la Gaîl con. eurer.'!! ţi s oa, laţiunile to rin c ' - țârii. R«dl\ :a inc I. a foet o aevaltă problemă tragică. O 5ă wo* i 'a.irn.f a f =3* asigurarea :ondții- I 'or 1 dar: ! inartrent, msurew , T..i. rsului ■ t concurs, caarea ţi n! cinerea concurenţilor, etc. ț. Nu este cel de mirjre, 1' noi au avut loci' Str’ n tai două carrel: naie naţi , şi anume în n şi 1919. f nare realizare 1 tul, cS dipâ acest război puţi tor, s'au putut organiza camţiv nate în nod -»galat, în anul 9b jîr • .top. Oricine a parici Ipat ic organizarea vreunui conrcurs de canotaj poate aprecia eforturile necesare organiză .unui confews de proporţiile or- Jplonatukii MajionalvSe poate afirmai că num»i condiţiile creai de O. S. P., prin mobilizarea m selor, e tăcut posibil ca acest combionate să se organizeze regularitate. Astfel, acest spe ‘'nur,3: o :& pt cale să devie t ici massă. 1 s a :râns tot ce es; ■ - ujul românesc. Gălăţenii eu »servat, la tjic Iput js mirare, bărcii' svelte.şi echipajele cai ia ceasornicul i I de vâslele lor. Au mângâiat cu misfidă curioasă aceste bijuterii ale Mândru, preşedint Regionalei O. S. P. din Galaţi , au participat cu însufleţire la pregătirea marelui concurs. La concursuri au asistat mii de spectatori, care au stat pe mal până seara târziu pentru a aplauda pe campioni la actul decernării premiilor. Dimensiunile acestui campionat au întrecut tot ce s-a făcut asemănător până acum. D. amiral Petre Bărbuneanu, subsecretar de stat al Marinei, a declarat că „în viitor canotajul va trebui să aibe la Galaţi un palat al său. La Galaţi vor trebui să aibe loc în viitor, mari concursuri de canotaj internaţionale". Cuvintele d-lui amiral Bărbuneanu au fost urmate de un act solemn, care a făcut o impresie deosebită. D. comandor Eugen Săvulescu, preşedintele Federaţiei Sporturilor Nautice, a predat, în numele Federaţiei O. S. P.-ului din Galaţi, un skiff de dublu, însoţind acest act prin cuvinte simple şi simţite. Este prima „bijuterie" a sportului Gălăţean. Această barcă va trebui să însemne un punct de plecare canotajului gălăţean pentru a deveni un mare centru nautic. Dar acest cadou este mai mult decât un gest simbolic, fiindcă o ambarcaţiune asemănătoare costă azi o sumă frumoasă. Trebue să amintim în mod special de aportul Ministerului Marinei la organizarea acestui campionat în frunî® cu d. amiral Dobriceanu, care a pus la dispoziţia organizatorilor o flotă întreagă. El a asistat personal la concursuri. S-au mai distins cu această ocazie ofiţerii, marinarii şi oficialii sportivi din localitate. Se cuvine să consacrăm un capitol special sindicatelor din Galaţi care au colaborat entuziast şi dezinteresat la reuşita acestui campionat naţional, care pentru primă oară s-a desfăşurat pe DUNĂRE, pe o distanţă reglementară. Această colaborare însemnează puterea O. S. P.-ului şi constitue ca o garanţie ca sportul canotajului să-şi câştige în curând laurii succesului internaţional. ■f F. 8to©ss©! br, 1 v natul a — fi J .cto? Ata I .Valea Utad.« .Pub ’ a .'V‘ . a după amiază în fața iiKfa ?surii Jifa /ase dă startul în WBBMHMMWHBStt li. HKdBrHer hr«l iimo) mte de organizare am sih.'« ■ st, mâine după amiază se va desfășura o steic?-'., oranizată de Resortul sportiv al Comisiei Lo.-diti»,site, In memoria miilor de luptători eroi aici:■{ muncito^re. Mr iae O •petiția est*, dota '5 Intimată simbolic „CO? Tfij/hOR RROT’, care • ;»t; 1 ship ci clasate la p '»area concurență'':; la, -â 15 precis, la fai; Q’de0, iar , pornire» ,■% fi . SoshlsoriS Jilav: %. ea^rea uimird să i'Ldici U Giulaști. tb u i CF31—Libertate, Aler^. rea este ; ,•-4 ca afară de CUPA EROIIX) NCITORI“, uitmitcerile me vSSs plachetă tb argint pentru oNîtpj clasată la '-eu; fcrr echipele «* vte la locuvor p dm’ cr- o medalie eomenoratora. -' . Var j xrtiaipa toi-te r©prinderile t tpltală. iprîiniirc cari re* V ’ F R, Malixa, I. C. A. 4, »f. Leonid., Vulcan, I. ' ■ ■ Grăiesc. Si Mard, Te. '‘ 3 1! Oficial, Traseul ...va avea de parcurs artere : — Schimbul 1 Jilava, 16. următoarele km. 16 — (Continuare în pag. IlI-a) u o Cupă, MUNCI-' fi deceriul loc. se vai face Stadionului rea loc din 16.30 pre. de loc pe ul matchu- gt Cranii iî: ^ - Exemplarul lei 400 Dumineca 1 Septembrie 19. Peste aşteptările pescuitorilor in apă tulbure IMWSIEWNIlUE UB FOST IfHIHNE ..„dar nu pentru afaceriştii sportului tOLL REGULAMENT APROBAT Biroul Executiv O. S. P. în şedinţa din 27 August 1946 luând în discuţie chestiunea transferărilor în cadrul F. R. F. A. şi având în vedere competiţiile divizionare deschise care necesită completări de cadre cu începere dela 31 August şi până la 15 Septembrie 1946 inclusiv, decide că se pot efectua transferări în următoarele condiţiuni î interesate în răstimpul dela 31 August până la 15 Septembrie a. c. inclusiv. Art. 1. — Transferări de jucărea celor doire resoarte tori dela grupări ce aparţin de resoarte diferite. 'Transferările de jucători dela un resort la altul conform dispozițiunilor legii şi regulamentului O.S.P. sunt interzise. Pentru anul sportiv ti) iţiţi)!7 transferările dela un resort la altul pot fi acceptate în mod excepţional de către conduceProcedura a) Jucătorul interesat va înainta cererea de transferare resortului pe care urmează să-l părăsească. Această cerere de transferare va fi însoţită de certificatul model Aşi C (deslegarea grupărei și certificatul districtului). In cazuil când cererea de transferare pleacă de la resortul sindical trebue să aibă (Continuare în pag. 4-a) | ambarcațiuni!,or riverane. Dar la î Pfea,|pb A It. cT. A'/ TW. lIVMNEta L ,-f .iVf i c. t \ RjCPtlCiE] ¡1. ? . ii jfiiAttijli ::v , v^spețilop Atu . ilf‘ ;■ îi DeczBagatwi r ptfrtru |â , ' ].: • îl. i V 1?țHIllleaso’|! ji :■ m ăfâiiira. Aț t: j - « iimiSitos/Pejil it»!-- fl. •ec*. »: -n, BartMwv ,âi,*p r. twl tftaax, Sdrfj. .. .. j, itHy, B#iîl ►w*. I i?«nervii s »as» Derma#atntia va as.*•■/. «iripa: A ?oH, SSlfW/. B' 'iksf, IJsjks Bo/ie. SteonpM*. •*’ I. Shl«l I »©'ia 11, Văr*a- .ffl. După «vOiii .se ;?o« - ;i.e& celaE doaS. tfBto* vin «a w '• il fon.;aill|p UtPlpfc ^ *tajW p» . A sptsrââiîf ţ® obtlngm tâ*w T * i v tarn«. »eaigPT, jÂotH i • « ca îrtasijK tigvei. «ft te a®roâţie|| egale cu Sw i 3; •! fatpt mn trebuce S ssati&tmns"- -■ ce liber. 5j laitw.-i.l UarmagmFn i ■ de f*p twî/'‘ c«. se buofra. do l*ri ®‘ W in ns-v/p yele gpectatoiPiilor, a? i aoeo'n tm, fAc&ttd parte a si «I«r *# -uit RtiTn,.}H prfiacfc * t Me „Tilt riirjuiSÎiOI-' 15stie au wroxa ;i -e bucure.;’ tuia». în ».. ■ .'.«a* ca ... ... aceste!.» St rsul awec..ei at rwt-^ ( ’•nj'dSftrtâmpSî» . ;ii pen^anteraS. Vi'i-Mi uVAtartt astfel■ »I, Gbiurl-0, T Id . ,m, Ulfe* iatu, lilari, dt%, i Unnw, Socec, R. ■(.hi.? ■,.•.■ 'U-.f-.-'-. Bf plen. '-w. ' ‘it. Ion. m, Panait, ca. a»sr ____ dse; ;c in capitala cele doua FOHILIATIILOR BUCURESTENE, E MAINE DE PE STADIONUL Noilae, Simatoc, C. Vlarinescu, Siclovan, Pârvu, Marian, Fabian, Farkas, Torjoc. Carmen vrea să se „reabiliteze“ Deschiderea o furnizează match ul carmen .Dormaşant şi jsu se poate pune cit este un match banal Un conducător al galbenilor a declarat că ţine nea,pă®ftt să se „reabiliteze” în ditea c^BUJOrtăf^J|jela Pstroşani unde spend put«» fi mult mai mar«. Declaraţia acea®*,» trebue să dea de gândiţi mreşenilor, mai ales că atunci câinici vor, galbenii pot scoate rezultate excelente. In orice caz, matchul nu este dinainte jucat şi un rezultat favorabil bucureştenilor nu este cert. Un match de mari proporţii Vedeta cuplaj uliul este într’adevăr un match de mari proporţii, protagoniştii fiind echipe technicice masive, cu jucători consacraţi, înfrângerea Libertăţii de acum o săptămână, nu a afectat câtuşi de puţin pe orădeni. Dimpotrivă au speranţa că la Bucureşti vor reuşi poate o victorie. Mai ales că în afară de rezultatele obţinute în matchuri amicale, au demonstrat un football de clasă în ma'’ ”1 intercraşe. Orele de dispută şi arbitrii Orele de disputare a matchurilor au fost astfel stabilite: Ora 15:15 : Carmen — Dermanant Ora 17: C. F. R. — Libertatea Matchuriile vor fi conduse de d-nii: Stănescu Ploeşti (ajutat de Farcaş C. şi Machiţegou Gr.) pentru deschidere şi Freund E. (ajutat de Gorcea M. şi Homoiu) pentru „vedetă’*. rureşteni. | CuDialBl üt maim (Ma oibícsm IfRMIG JT (Ii. Murei) «filililEi (Hi) v'* «• jafe-I 'illI în vederea match grei or CU • ** .- -x si m fib mM) «so?» t # -?i- C- *• BARATKY Campionatele femenine de atletic a!® Franţei PARIS, 30 (Ofpress). — Campionatele feminine tfe atletism ale Franţei, care s’au disputat în acest an la Bordeaux, s’au soldat cu următoarele rezultate: 81 rn — Tculouse — S.B; TIP in. — j *3TSS'4fs - 200 ir.. s Codaş 25.8; 800 tn. — Arriardln 2:22,4; m. garduri — Martin — 12,7. înălţime — Colchen şi Osfart 1,56; Lungime — Courtet — — Ma«u _ 38 11- Suliţă “1,52; ăreut.t(*- • S’-Ma 4x10 ‘ni -.!• 'KU'- ■-*. S 81 um. A FOST DESEMNATA DEFINITIV ELAPA FRANŢEI PENTRU „TURUL ROMAIEI“ „PRIMUL TUR CICLIST AL ROMÂNIEI DEMOCRATE” SUSCITA UN EXPLICABIL INTERES, AVAND IN VEDERE CA LA STARTUL DE LA 15 SEPTEMBRIE VOR FI NUMEROŞI ALERGĂTORI, PRINTRE CARE SE REMARCA IN SPECIAL STRĂINII. SE DETAŞEAZA DIN ACEST LOT DE REPREZENTANŢI DE PESTE HOTARE, ECHIPA NAŢIONALA A FRANŢEI PE CARE NE-O TRIMITE ACEIAŞI HARNICA ŞI PRIETENA FEDERAŢIE SPORTIVA ŞI PRIETENA A MUNCII (F. S. G. T.) FRANECEZA LA START Irn ultimele zile, două evenimente au produs reviriment la Comisia Centrală Sportivă a Confederaţiei Generale a Muncii. Au sosit două telegrame de la Paris, care confirmă interesul pe care-l poartă francezii „Turului României“ şi dorinţa lor vie de a participa la această competiţie pe care o numesc „al doilea Tur al Franţei“. Prima depeşă cere urgentarea îndeplinirii formelor pentru obţinerea avionului cu care se va deplasa echipa, iar a doua comunică preţioase date despre membrii expediţiei. Cu a- a ceastă ocazie am aflat şi — ultima ediţie — reala şi definitiva conformţie a echipei Franţei MUNCITORI 100% Nimeni nu se poate îndoi că formaţia pe care ne-o trimite F.S.G-T. nu va fi conpusă din adevăraţi muncitori veritabili reprezentanţi ai Frante. Iată-i pe eroii poştrii: David Georges, 28 ani, arV.1 din Nantes-Puyloseph 39 ani, mecar dhi ziens. Sorain Henri, 24 ani, tm. itcsr, Atta Lyon. Rol Emile, 18 ani , clasat ■ al 5-lea în „Turul 'r.nimely Barbarroux Alein ■ 1 din Marsilia, „ex` mil califică „Sports“ Waterschool ' ‡-Λ•'© 127 ( Conținu •»T/ă PIERRE GALLIEN . — VicranMl, Mecca »». FINLANDA ESTE ŢARA CELOR 100.000 LACUF IN ACELAS TIMP MAI MULT CHIAR DECAT SL FAGADUINŢII PENTRU... SPORTIVI. DOVADĂ E Sil CHUL ANUAL CARE PUNEA FAŢA IN FAŢA FINLUDIA, O COMPETIŢIE URIAŞA DE MARŞ AL CALEI ERA STABILIT DE NUMARATOAREA PARTICIPAI LANDA LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE A CÂŞTIGAT CU CONCURENŢI CONTRA 800.000. MAI MULT DE CUNI POPULAŢIA ŢARII A LUAT, PARTE LA ÎNTRECERE. Finlanda e totodată ţara unde parlamentarii coboară în fiece an în arenă ca să alerge, să sară, să arunce discul. Astfel de întâmplări sunt banale. Banale că un ministru, la 50 ani, a depăşit la înălţime 1,65 m. Cei mai bătrâni discută obişnuit la ieşirea din Consiliul de Miniştri, şansele lui Heino de a bate recordul pe 5.000 metri. Putem zărpfii sau râde. In această ţară gustul pentru sport s’a născut acum 40 ani. Naţiunea ameninţată de plaga alcoolismului era pe cale de dispariţie. Nimeni nu se mai îndoeşte azi că sportul a salvat naţiunea. Mecca sau Finlanda ţara făgăduinţă centru sportivi, îşi are Mecca sa, aşezată în inima unei păduri dese de brazi şi mesteacăni, la distanţă de trei ceasuri de Helsini sporturilor din Vierum. Acolo este uzina în pionii finlandezi îşi prega cesele olimpice, departe (34 kilometri jur împrejur află nicio casă locuită) în loc doar cu biroul poştal şi cu telegrafie. Tabăra aceasta creiată în IC este proprietatea Federaţiei Sporturiilor (S. V. U. L.) care nu costa nimic statuii deoarece se întreţine singură de pe urma reţetei manifestărilor sportive pe cari le organizează, manifestări cami bineînţeles sunt scutite de taxe fiscale. De ce tocmai în pădurea Vierumacki. Pentru că tabăra trebuia (Continuare în pag. hi-u) Footbalul românesc şi Aniversarea Confederaţiei ave a' ÎL tm witball Duminică 1 Septembrie 1946 Confederaţia Generală a Muncii împlineşte doi ani de existenţă. — Este o aniversare scumpă, nouă pentru că ea reprezintă —în acelaş timp — şi o sărbătorire a sportului românesc. In ultimele 24 de luni, — imediat după lovitura mortală dată fascismului la care masele muncitoreşti au avut o contribuţie atât de mare, — viaţa noastră sportivă a primit un elan nou, un suflu proaspăt, căpătând sensul ei adevărat.- Imensa păitură a salariaţilor manuali şi intelectuali a dobândit satisfacţia cuvenită şi prin Legea O. S. P.-ului a fost repusă în drepturile ei fireşti, determinând o emulaţie de multă vreme aşteptată. Footballul, în special a găsit la C. G. M. ceia ce avea mai mult ca oricând nevoie, sprijin şi înţelegere. Armonizând interesele tuturor celor ce constitue marea familie a muncitorilor, factorii responsabili au înlesnit şi vor înlepîni celui mai popular sport al nostru justificarea şi raţiunea la progresul. In astfel de condiţiuni hotări federaţiei de specialitate de a china matchurile Diviziei Naţ A şi B. de Sâmbătă şi Dur jv i ale unui campionat care — i¡' ›. fericită coincidenţă, este mente sindical —, în chisele Prescu’ fed mai F andi, aţii. .duce ace- i depune ir. a re gramul, bogat şi cam?, dwpt al. a orice exig—-u. El pre. . , ire matchuri profegâpniste hi«' *, dintre cari oricare poate deţine V ..i d a afiş, şi două partide ama. care figurează elemente de pi. - -' 1 vficate. i , menea condiţiuni, putem anehtru astă seară lujplte pasionante şi spectaculoase. •Aouă cunoştinţe vechi cschiderea programului profesion : o va face două cunoştinţe vechi v , publiculul bucureştean: Constantin Cionoiu şi Aurel Weingraub. Rutina lor va avea un cuvânt hotărîtori şi cunoştiinţele, care iau făcut cândva fruntaşi ai categoriei semi-mijlocii, nu vor fi economisite. Efectele de tehnică vor abunda şi îndârjirea de luptă nu va lipsi. Un pronostic este destul de dificil de dat. Am fi înclinaţi să ne neredem cu şiretenia lui Cionditu şi poate în tăria pumnilor săi care sunt mai viguroşi decât ai adversarului. Jelesneac reintră După o absenţă îndelungată, gălăţeanul Grigore Jelesneac — pe egil Ion Popa îl recunoaşte drept cel mai pulternic adversar al său reintră pe ringurile bucureştene, Stafruntând astăseară pe Florea StanoniT. JeCeşneac apare în. ring apreciat da o carieră strălucită şi încă neîncheji&tă, : drumu' sffii t* «kupww* i!BHi' mmurm wmm w Asia seară la V a linguistica sc » coord I de dt mare infer Stâne §c«*Tomia iile, Gr. lelesneaofi. Si C. o noin-A. welnfranD tcep&n riete lte pufliiis' a lap Federaţiei Roiţiâne de ’ . Arena Venus găzduieşte o semi-mijlociu mai puţin adeva opune o d în joc este Totuşi Je mare sans* match, al lui TlbvSddjor. ’4 ora ya preiei In sala de / *•£ ~v .' . j , ja ■ tt . ,.fE ", B i ^ i 1 .«* s,e 1*fB ni E y