Sportul Popular, octombrie 1946 (Anul 2, nr. 474-501)

1946-10-02 / nr. 474

Magazine Sindicate întreprinderi Instituţii Strângeţi daruri pentru concurenţii primului Tun* Ciclist­r.J României Democrate Subscrieţi donaţiile Sf. la „Sportul Popular"* Str. Domniţa Anastasia Ar­ fi Etajul III TIRANA... U­n popor nu are nevoe de zeci de milioane de oameni şi de miliarde de lei, ca să devină sportiv. E de­ ajuns o conştiinţă, o educaţie şi­ un climat. Finlandezii sunt un mare popor sportiv, iar Finlandei i s’a spus su­gestiv şi meritat „nordica Eladă”. Şi poate, cine ştie, în Balcanii aceştia ai tuturo­r surprizelor. Albania cu un grilion şi jumătate de Skipetari, va d­eveni şi ea ţara, nu a o mie de locuri, deşi unul vestit, Osirida, are şi ea, ci a o mie de sporturi, căci sporturile sunt în acest veac al două­­zecelea, feerie şi mit, un fel de o mie şi una nopţi de poveste. In Tirana nu depărtată de însori­­tele ape dalmatine, echipele naţio­­nale de foot-ball şi atletism ale Bul­gariei, Iugoslaviei şi României se vor înfrunta cavaleresc şi dârz, pen­­tru victoria care până­ acum s’a dă­ruit feminin — capricioasă la ski, tir, gimnastică, şah, basket şi volei, când unei naţiuni, când alteia. Gazdele nu vor fir,victorioase nici de astă dată. Dar vor­ arăta desigur aceiaş sinceră dorinţă de a şti şi în­văţa, vor răspunde ,.spontan şi ne­protocolar (căci Albanezii sunt fi­­reşti, simpatici, mucaliţi) ospitalită­ţii noastre. Ţara, capitala, stadionul şi tribu­nele cu spectatori ale lui... Ba eram — leitmotivul latinel­­r­ noastre en­­tuziasme, din încă recent,pasionan­tele campionate de basket?—­vor şti să primească şi săi ne primească, nu modern, superlativ, ci pur sportiv olimpic. Adică din toată inima, cin­­stit, aşa cum au fost primiţi prin­ in­sule şi ’n Zagreb,­ înnptătorii­ noştri, nu oficial, cu discursuri, steaguri şi fanfară, ci amical sportiv, de la om la om şi de la naţiune la naţiune prietenă. Va fi marea victorie a sportului, mai presus de cele ale cepo Ioanelor din gazete şi ale cuvintelor pomădate ale diplomaţilor. Tirana va fi un ."'Oslo balcanic, cu un Bislet machetă şi cu performanţe care vor risipi poate multe pedan­tisme şi vor clătina multe indife­renţe. Va fi Tirana, nu olimpica mondră de peste doi ani şi nici măcar a VIII.a Balcaniadă atletfcă de lă 'Bu­cureşti, sau acel meriba'lneuigWtJ1933 al foot-ballirlul 'românesc —* ciji în­drăzneala unei naţiuni mici pentru o mare idee. Căci Balcaniadele, oricât ar sfida scepticii şi ar cârti „occidentalii” ră­mân prilejuri unice de întreceri şi valoare pentru tinereţea şi talentul acestui colţ de lume, care nu se mai vroeşte privit cu admiraţia ironică a exoticului, ineditului şi fatalisme­­lor orientale. Tirana 1946. Drum nou pentru o naţiune nouă şi altă etapă de drum, victorios, pentru popoarele balca­nice. I Redacţia 4.07.48 Telefoane : Tipografia 4.84.48 Redacţia şi Ad-fla Domniţa Anastasia 6, bucureşti Ar»«I II Mr. «3F4 ExGIUpl tirul l©i 400 Miercuri 2 Octombrie 1946 pare un­ joc de copH in cerc Wcic­eieri D AGA pe sosea turul ciclist al româniei e o lupta dinamica, sforţările CICLIŞTI­LOR DÂND LOC LA CEL MAI PASIONANT SPECTACOL CE SE POATE VIZIONA IN SPORT, DIN AVION EL PARE O SIMPLA JUCĂRIE AŞA CA UN JOC MECANIC IN CARE COPILUL TRAGE DE SFOARA SI O BICICLETA ŢAŞNE­­TE ÎNAINTE, ALTA RAMANE ÎNAPOI ALTELE PARCA STAU PE LOC... u avionul ăsta njjc® să vrei şi nu poţi să mori“ ne-a,’ asigurat ** pilotul, care trăgea de noi (d. Gh. Lichiardopol şi eu) să ne urcăm piai repede, fiindcă locotenentul Pre­da era foarte curios să vadă cursa. Avionul de 3 locuri, semăna perfect cu un taximetru aerian, avionul vii­torului, care nu sboară cu mai mult de 150 km. pe oră şi care dacă vrei poate ,,merge“ şi cu 60—70 km. Şi-a luat uşor sborul şi peste câ­teva secunde dominam cu privi­rea Oradea Mare şi şoseaua spre Salonta. ţăranul e sigur că atunci când ese la câmp la plug sau la se­mănat nliu-şi d­ă seama că el este în­ acelaş timip şi uin perfect geo­metru şi un pictor excelent. Tabloul oferit de varietatea cun­tu­­xSftori de pe pământ este splendid. Culori diferite şi linii­­ absolut geo­metrice oferă un spectacol încântă­tor. Şoseaua merge în linie­ dreaptă spre Salonta străjuită din­­ când în când de copaci, iar în urmă Oradea Miare se pierde, zărindu-se doar u­­riaşii ei, coşurile fabricilor. Din înăl­ţimi pământul îţi pare ceva fără importanţă. CURCUBEUL A COBORIT PE PAMANT , viraj la stânga şi prin aripile avionului se zăresc două maşini după care un grup multicolor se înşiră la mici intervale pe şosea. Unii în frunte, alţii în coadă, cei mai mulţi la mijlocAim buchet mul­ticolor în care toate culorile sunt re­prezentate. Albastru, negru, roşu, galben, alb, verde, violet, iar când plutoanele se înşiră caravana ciclistă pare un ade­vărat curcubeu. In frunte pedalează Prosinek. Am lift avion cumfnf® D a coborât jos, la 100 metri Şi-i distin­gem pe fiecare. Aplecaţi pe ghidoa­­ne, par nişte gheme de lână care se rostogolesc pe şosea. Tricoul galben e cel mai frapant. (Continuare în pag. III-a) Imbatabil, Poredsky a mereu în frunte. O PANORAMA INCANTATOARE in nrfifplu d l»! irlii MMSfrii ir. PETRO ttill dar STA & re^inif-o! — . «§© «• safestcu — Cred că Dante ar.fi dat’o afljtă imagine ^-featoriului, dacă ar fi I fi _ 1 nrifl rvl n ivAvnof t*a c-l nfj-t-X 4~v»z^vtl nl'l n!î J O.TM1T1A călătorit cu trenul rfiS^.ele to^strp, chiar dacă trenului i se spune rapid* (cel puţin eu cF$t fâişâ). l^t afimja OlpcrU bazat p,e, expe­rienţa câştigată în două zile de drtfrh: Arad — Bucureşti ,şi retur. Dar evenimentul merită osteneala. I^âtcbul ITA^Canmen pre­zenta antecedentele *și âKaranția un^srectacol'decaHtate și în acelaş timp constituia ''derb^P^Samption ait. La amabila invitaţie a grupări ará­dat® ITA, am plecat din Bucureşti. Vineri dimineaţa la 7.25, împreună cu alţi cinci confraţi. Şi de la plecare chiar s’a „lipit” de noi Bogdan de la CFR, care pleca la Arad pentru „nişte chestiuni“. Marele maestru şuetist — în halat şi papuci de lac — ne-a ţi­nut de „vrajă” (expresia’iuti n­e apar­­ţine) Tot timpul. Voiajul (în afară de inevitabila obo­seală) a decurs destul de agreabil şi la Arad am avut plăcuta surpriză de a consta că suntem aşteptaţi de d-nii Berezi şi Gerö din partea grupării gazdă. Aş vrea să insist azi şi să scot în evidenţă ospitalitatea şi desăvârşita sportivitatea a gazdelor cari au înţe­les să faciliteze şi să facă cât mai agreabilă şederea invitaţilor la Arad. Nu este vorba de o curtoazie de mo­ment, ci sportivii în general se bu­cură de toată atenţia La Arad ni s’a spus că adversarii arădanilor, sosiseră Vineri seară. In­­tr’adevăr Carmen fusese cazat, la ho­tel Crucea Albă. STADIONUL ITA : O BIJUTERIE ! .Asupra programului de Sâmbătă di­mineaţă voi reveni. Voi insista însă a­­supra vizitei pe care am făcut-o la sta­dionul IT­A. Este într’adevăr o reali­zare minunată opera . Arh. Sömerkeni Rudolf, instalaţiile fiind realizarea ing. Korfer. Afirmând­­ acestea, nu încerc să flatez pe realizatori, ci este purul adevăr. De la început privirea se o­­preşte asupra ovalului verde perfect neted ca o masă de biliard. Liniile de marcaj, sunt figuri geometrice perfecte. Împrejmuit cu sărmă, cu un culoar de trecere pentru jucători de la cabine pe terenul de joc stadionul este flancat în lungimea lui de două tribune de beton (una încă în construcţie). Tribuna cen­trală este numerotată amintind ANE­­FUL dinainte de război. Invitaţii, oficiali şi presa îşi au lojile speciale, situaţie deasupra tribunei cen­trale. Intrarea la aceste loji este se­parată. Alături de aceste loji se gă­seşte o cabină ,pentru retransmisia la radio, cu telefon automat, de la care se poate transmite rezultatul în oraş şi chiar in ţară. In spiţele uneia din porţi este insta­lat un panou, indicator in spatele că­ruia se află aplicate două discuri cu cifrele. Evoluţia, scorului este marcată, mişcăndu-se discurile cu ajutorul unor sfori. Deasupra acestui panou sunt in­ Astă seară se judecă contestaţia Carm­enu­­lui la Jocul c­u I. T. A. In şedinţa de astă seară a C.C.N. va fi luată în discuţie contestaţia făcută de Carmen la jocul cu ITA. După cum se ştie Carmen a con­testat utilizarea a 4 jucători strain­i de către arădani în mat­­chul de Sâmbătă 28 Septembrie, stalate două ceasuri electrice, unul im­­dicâmd ora zilei celălalt cronometrând repriza. In felul a­cesta repriza va fi totdea­­­una riguros respectată (ca timp) ne­­fiind posibilă scurtarea sau lungirea ei. Chiar și d. Freund, arbitrul întâl­­nirei a respectat... ceasul, matchul du­rând... doar 10 minute. Am redat doar palidă imagine a sta­dionului, deoarece pe scurt stadionul poate fi pe drept cuvânt socotit o bi­juterie a arhitecturei sportive. Dar a­­supra acestui lucru vor reveni. HOI ITA... ! TOTUSI PESIMISM IN TABARA ARĂDANILOR Aradul a avut Sâmbătă două eveni­mente importante: Matchul ITA-Car­­men şi concursurile naţionale hipice. Oraşul in sărbătoare este pavoazat cu drapele Naţiunilor Unite şi romaneşti. Dealtfel prezenţa d-lui Prim Ministru Dr Petru Groza, este prilej de entu­ziasm pentru localnici. Pe străzi pre­domină uniformele cavaleriştilor veniţi cu prilejul concursurilor. Totuşi matchul de după am.a­i este subiectul de predilecţie al­ discuţiunilor. Peste tot se comentează şansele celor două echipe. Pe vitrinele tuturor ma­gazinelor din oraş şi pe ferestrele ca-(Continuare in pag. Ill-a)­ PANICA IN CAI Justin prinde deşi BUCURESTI - ARAD ETEL Reinlsed te şarjat de priveste cu teama, aci. 1 1 C­e frumoasă este Român­a­ de PIRO ANGEL. 1 din echipa naţională a Albaniei Când am câştigat „Turul Alba­niei de Sud" am crezut că sunt cel mai fericit om din lume. De abia când, după invitaţia Spor­tului Popular, Federaţia Sportivă Squipetară m-a anunţat că trebuie să plec spre România, am simţit că limitele fericirei nu se opresc a graniţele Albaniei. Sunt foarte tânăr. Nu am decât 16 ani şi pentru prima oară în viaţa mea depăşesc hotarele pa­triei mele. Trebuia deci să pără­sesc ţara. Să faci un drum atât de lung, e puţin trist, mai ales când iei calea unei ţări necuno­scute. De abia ajuns însă în Bucureşti, înconjurat de prieteni şi mai ales de sportivi, nu mă mai gândeam decât la Tur, am uitat totul. Am făcut ochii mari, am privit în jur şi câteva etape doar, mi-au fost suficiente să fac constatări uimitoare. Peste tot, în toate etapele, am văzut oraşe mari, curate, civili­zate, dar mai presus de toate peisagii neasemuit de frumoase, in nenumărate clipe mi se părea că mă aflu acasă la mine, la Po­­gradetz, una din cele mai fru­moase regiuni din Albania. Gândindu-mă la cursă, concen­­trându-mă asupra ei, nu am putut, totdeauna, vedea în întregime, frumuseţile ţării româneşti. Dar cu un ochi absent, asvârlit în dreapta sau în stânga ghidonului, am putut fura totuşi câteva. Şi în fundul sacului meu de amintiri tronează­­ o singură imagine: ce frumoasă este România ! ZI DE ODIHNA LA TIMIŞOARA A treia zi de odihnă• Binemerita­­tă şi aşteptată■ Alergătorii au petrecut-o în chip şi fel. Şa­blonul însă a fost la dormit şi reparat bicicletele, program care nu a lipsit nici unuia, la cinema Capitol, pe care l-au vă­zut mulţi membri ai caravanei­ turnantelor, pe care le-a ,,luat" cu 70 km. pe oră! Conducătorii albanezi şi-au avut şi ei programul Sau mai bine zis •.. dorinţele. N’aş vrea să fiu maliţios, dar era o chestie cu •.. . cherchez la Timişoara este suficient de intere- f^mme ! Se pare că au găsit o, s­ara, sântă ca să pasioneze. Totuşi, france- nimn'nul "" rune sau va­­zii, foarte conştiincioşi şi stricţi cu ei înşişi, au luat drumul patului. Ceilalţi au ieşit în oraş. Iugoslavii, care ţin foarte mult la vitamină, au cumpărat coşuri­­ întregi de piersici­ Mai copilăroşi, albanezii au invadat mesele şi au avatat prăjiturile cofetă­riilor. In acest timp, conducătorii au şi ei programul lor. Domnii Deschamps, Ségard şi Gallien au ieşit după cum­părături. Au găsit ilustrate cu Timi­şoara la librăria din centru şi le pare bine. Vor să popularizeze în Franţa frum­oasele peisagii ale României. Şi atunci au adăugat ilustratele repre­zentând admirabilele costume naţio­nale din ţara Banat­ului. Conducătorii iugoslavi sunt foarte preocupaţi. Au stat toată ziua cu na­sul în clasamente. Le verifică şi le ratifică. Ei prevăd o victorie a lui Po­­redski şi de aceea sunt atenţi la se­cunde... Printre români, Narlwdian e cel mai treaz. Nu se deslipeşte o clipă de bicicleta sa, cu care a intrat până şi în sala de mese• I-e teamă de ... in­vidioşi­ Si Pe urmă a văzut în Goci­­man pe „Stan păţitul“. Dar acesta din urmă are o consolare. I s’a tele­fonat că i s’a găsit bicicleta furată la Bucureşti şi că îi va fi trimisă cu avio­nul. Explozie de bucurie la el- Fericire la individuali, care, din bun simţ na­ţional, îi împrumutau mereu bicicle­tele lor• Nae Chicomban, e căutat din priviri­­Mai ales de francezi, care au aflat că Nae este şi campion de ski al Româ­niei explicăndu-­şi, astfel, de ce are un atât de fin simţ al pantelor şi TURNU SEVERIN 219 I6h 50’ Mâine s ETAPA 8-a Turnu Severin- Craiova Azi­­ ETAPA 7-a Timişoara-Turnu Severin timişoara o 7h nemetea Mare 12 7h 24' Eseas 23 7­h 48’ Topo­svărul 33 8h 6’ Cirisalău 42 8h 24’ Siha 52 8h 44’ Lusor 53 8h 58' Găvojin­a 7­1 9h 20' Sacul 79 9h 38' CARANSEBEȘ 99 sos. 19h 18’ plecarea 13h Concursul atletic Internaţional dela Gotenberg ROTENBERG, 30 (Ofpress). — Cu pri- Istul marelui concurs internaţional dela Gotenberg (Suedia), s’au înregistrat ur­mătoarele rezultate: 100 metri plat: Bailey (Anglia) — 10.3 sec. 200 metrii plat: Bailey (Anglia) — 21.3 sec. 400 metri plat: Wint (Anglia — 47,0 sec. 1000 metri, plat: Gustavssen (S­ue­dia) —2:22,2 ,învingându-l pe Lenart Strand). Aruncarea greutăţii : Huseby (Islanda) — 15,38 metri. Ştafeta mică suedeză (100 +200 + 300­­+,400 metri) : Anglia — 1:54,4. Campionatul de tennis al Lituaniei KAUNAS, 30 (Ofpress). — Titlul de campion de ten­is al Lituaniei a fost cucerit de Anipenis, care l-a învins în finală pe Jodakaitis cu 6:3, 6:3, 6:3. im­presanfa ©• ©r. Pei&M PffesedSssăeie &arats&Bm3*8$i as Mt« msm­­ și a B­iuv Genz­tml %3gs®$&iu Măsemmm Mmmevm ne C^meuvsuvUe s'aw Cucuvăi ăe un smece® d&suv&vsH Lt.­Cot ZBMEI M­­­IUTII UM iT 4 60 PUNCTE încă dela orele 8 dim., un mare nu­măr de spectatori erau adunați în in­cinta arenei Gloria — extrem de fru­mos amenajată — unde urmau să în­ceapă Concursurile Naţionale Hipice. Aceste concursuri în faţa succesului pe care­­au avut, sau bucurat de prezenţa d-lui Dr. RE­­Tfty GROZA Preşedinte­le Consiliului de Etiimniştri, a d-lui General VASILHI. RAŞCALiU şi a d-lui Dr. ing. VIRGIL ECONOM&U, Preşedintele F. R. F. A. ^ (Colu­binare în prrj. 2-a) La orele 9.45 soseşte d. Dr. PETRU GROZA Preş. Consiliului de MIN­IŞTI­II primit cu A.­­ Ci. salută publicul care îl tar.ia-In dreapta, d. cpt. Măinescu execută o săritură excelentă. I

Next