Sportul Popular, noiembrie 1946 (Anul 2, nr. 502-529)

1946-11-01 / nr. 502

/ AnuS IB F^r. 502 Ex ©Elljél O Fill l@i SO O Vineri 1 Noe r­­br­­e 1946 is»« o treime sa admitem sa existe echipe car­ile camifteaza sub arme sindicale” a spus dl. Chivu Stoica, vicepreşedintele C. G. M. în cuvântarea sa la conferinţa responsabililor sportivi­ n cadrul mişcării sindicat­e există o­­biceiul, ca din când in când resoar­­tele să întrunească pe to­ti activiştii şi să prelucreze cu ei toate problemele muncii. La aceste şedinţe se fac rapoarte şi se schimbă experienţele muncii in aşa fel încât toţi delegaţii pleacă îmbogăţiţi cu experienţele câştigate. In­ acest scop Comitetul Executiv­ al C. G. M. a con­vocat pe toţi activiştii sportivi din co­misiile locale, cărora le-au adus salutul Comitetului Executiv C. G. M. Cred, că din ceea ce s’a vorbit aici şi din ce se va mai vorbi vom fi cu toţi lămuriţi despre ceea ce însemnează Sportul mun­citoresc, ce însemnează sport de masse­tport sindical. In trecut, sportul constituia o armă pentru canalizarea energiei tineretului la remorca partidelor reacţionare, in direcţia unor regimuri străine de po­por. Azi însă mişcarea sindicală din ţara noastră şi-a luat sarcina de a organiza sportul pe baze noi democratice, care să fie un mijloc de educare al tinere­tului în luptă lui pentru democratie. Este ştiut, că unii muncitori trăesc şi azi încă sub impresia concepţiei în­vechite, că ucenicul ar fi un fel de sclav. Vedem în unele fabrici şi azi pe ucenic umblând la 3 metri înapoia meş­terului umil şi supus tuturor ordinelor. Dacă privim pe aceşti tineri, ne dăm seamă, că aceştia nu vor putea deveni conducătorii de mâine ai clasei munci­toare, dar vor cobori chiar la nivelul de conştiinţă al aceştia şi reacţiunea îl va folosi chiar împotriva clasei munci­toare drept carne de tun, împotriva ţă­ranului, împotriva muncitorului şi îm­potriva vecinilor. C. G. M., Frontul Unic Muncitoresc precum şi partidele noastre democratice au înţeles, că tineretul muncitoresc este una din forţele de bază ale clasei mun­citoare şi de acea ti dă tot sprjinul pen­tru a-i face şi prin sport o educaţie care să facă apt acest tineret să parti­cipe în lupta generală a clasei munci­toare pentru o viaţă mai bună. Cu privire la activitatea sportivă a C. G. M.-ului putem spune, că avem realizări. Din rapoartele scrise şi din controlul de pe teren am constatat, că Sindicatele şi Comitetele de fabrică şi-au asumat sarcina de a mobiliza ti­neretul înspre sport. La această activi­tate se adaugă acţiunea C. G. M.-ului care a obligat pe patroni prin contracte colective să sprijine sportul sindical. Aproape în toate centrele muncitoreşti tineretul s-a încadrat în bună parte în mişcarea sportivă. Dar vreau să subli­niez aici, că şi după 23 August, munca sportivă are la bază aceiaşi concepţie ca şi în trecut. O muncă neclară, în­gustă, cu sporturi de concurs, o muncă de suprafaţă, fără bază de massă con­solidată. Nu trebue să ne preocupe sportul de competiţiune ei trebue să lă­murim întregul tineret, că­ pentru el sportul este o necesitate şi sa-i facem o educaţie sportivă în acest sens. De a­­ceea noi trebue să creăm cât mai­­multe secţii de sport în care să cuprindem tot tineretul. Astfel vom putea ridica un tineret sănătos din care să putem selecţiona elementele cele mai capabile. Dar ce au făcut unii dintre noi după 23 August 1944 ? Din păcate mulţi au luat profesionişti din trecut şi s’au apu­cat să facă sport într’un spirit comer­cial. Din sport s’a făcut negoţ şi chiar am avut neplăceri din cauza­­ aceasta. Cei cari nu se îngrijesc de ridicarea e­­lementelor noi, le cauta în altă parte, Ie cumpără desvoltând mai departe spi­ritul negustoresc în sport. Faţă de a­­ceste manifestări Comitetul Executiv a luat poziţie, fiindcă un adevărat sport (Continuare in pag. Ill-a) Yvon Pétra profesionist ? PARIS (Sportpress). — Fede­raţia Franceză da Tennis nu mai are nici o veste de la Petra. Primul jucător al Franţei a pri­mit, împreună cu P. Pallizza, autorizaţia de a rămâne în A­­BiErica până la turneul din flexe, inclusiv. Pellizza a tele­grafiat că se va întoarce ’n pa­­trie, dar Petra nu a dat semne de viață. Se pune astfel proble­ma dacă Yvon Petra nu este pe punctul de a trece la profesio­­nijrrî. Se pare că i-au fost fă­cut© interesante oferte ! -----------­-------—------------------------— r.~JL.Difficiştii români an roMMrc sat­esc — Am învins pe Slavia cu­ 9 - 6 şi L. T.­­ Mâine se va disputa material Bucureşti - Praga PRAGA 30 (Sportpress). — Rugby - ştii români plecaţi Vineri din Bucu­reşti, au sosit Duminică la Praga, unde au rămas să se refacă după o­­boseala drumului. Luni au susţinut pri­mul match în localita­tea Kicany la 20 km. de Praga. Adversar le-a fost Slavia, ROMANII OB­ŢINÂND O STRĂLU­CITĂ VICTOR­IU CT­ SCORUL RE 9-6. Luni s-a­­jucat sub titu­latura de Sportul Studen­ţesc. De remarcat că Sla­via a învins de curând o puternică selecţionată de rugby a lui R. A. F. TOT SUB NUMELE DE SPORTUL, RUG­­BIŞTII ROMANI AU JUCAT MARŢI CU LAWNTENNIS CLUB CAMPIONII CEHOSLO­VACIEI DE RUGBY. SUCCESUL A REVE­NIT TOT ROMANILOR LA SCORUL DE 15-5. Vineri, rugbiştii vor ju­ca sub numele de Bucu­reşti cu reprezentativa o­­raşului Praga, iar Sâm­bătă 2 Noembrie vor juca la Brno cu selecţionata oraşului. După 2 Noembrie o selecţionată a oraşului Praga va întreprinde un turneu prin Olanda şi Belgia, obţinut la Praga C. cu 15 - 5 SUCHIANU In prezenţa d-lui Sergiu Petrovici Şedinţa comună a Biroului Executiv O.S.P. cu preşedinţii şi secretarii federaţiilor de specialitate Marţi după amiază a avut loc prima şedinţă comună a Biroului Executiv O.S-P. cu Preşedinţii şi secretarii federaţiilor de speciali­tate. Aceasta a fost prima şedinţă de acest fel convocată de la apariţia legii de funcţionare a Organiza­ţiei Sportului Popular, şi a avut drept scop strângerea legăturilor dintre conducerea superioară şi or­ganele tehnice, de execuţie, pre­cum şi armonizarea muncii în co­mun. D. SERGIU PETROVICI, pre­şedintele Organizaţiei Sportului Popular, deschide şedinţa ară­tând importanţa acestei întru­niri, exprimându-şi dorinţa de a i-a un caracter de regularita­te conferinţelor tehnice. In continuare, d. Arh. GH. LY­­KIARDOPOL, secretarul general adjunct al Organizaţiei, după ce face o paralelă între atribuţiunile federaţiilor în trecutul mai înde­părtat şi atribuţiumiile lor în cadrul legei O.S.P., defineşte cu preciziu­­ne rolul de organe tehnice pe care îl au aceste federaţii. D-sa insistă asupra organizării municii în federaţie, asupra sarcini­lor pe care le au delegaţii r©scur­telor şi rolul lor de stimulenţi ai activităţii. Federaţiile care conduc sporturi practicate şi de femei, vor avea grijă să coopteze în comitet cel puţin o femei, pentru a se da ast­fel o mai mare desvoltare sportu­lui femenin. După aceste indica­te sunt sumare, urmează discuţiuni la care iau parte aproape toţi preşedinţii şi secretarii federaţiilor. Se lămuresc o serie de probleme în legătură cu : organizarea orga­nelor în subordine din ţară, afilie­rile şi legitimările, echipamentele şi materialele sportive, etc. EXAMINAREA PROBLEMELOR FINANCIARE D. Av. MARCEL VLAICU, directorul administrativ al Organizaţiei Sportu­­lui Popular dă o serie de preţioase in­­dicaţiuni asupra resurselor financiare ale organizaţiei şi asupra condiţiunilor in care acestea sunt repartizate la fe­deraţii. Recomandăm mai mult spirit de gos­podărie in ceea ce priveşte mânuirea landurilor, care trebuesc folosite numai pentru organizarea tehnică a competi­­ţiunilor. SERGIU PETROVICI M UN MIRACOL AL RENAŞTERII FRANCEZE. Salonul AUTOMOBILULUI - PARIS PARIS, 1946. — Salonul de Automobile, arată încă o dovadă a ceea ce poate fi numit fără înconjur: MIRACOLUL RENAŞTERII FRANCEZE. Franţa stăpânită de clica oligar­hică a marilor trustur­i Franţa chefliilor şi multinaţionalilor gură cască pentru cari Pa­risul se reduce la cabareturile din Montmartre, „Franţa Bizantină" aşa cum o botezase un gân­ditor contemporan a dispărut şi ca cenuşa ei să renască o Franţă nouă, muncitoare, con­­structi­va creatoare. Salonul de automobile 1946 este o creaţie a muncitorilor şi tehnicie­nilor francezi, a oamenilor îmbrăcaţi cu salo­petă, cari ştiu aci să mânuiască strungul tot aşa de bine pa­­rl, mitraliera. Căci renaşterea franceză a început odată cu REZISTENŢA a început odată cu răsvrătirea unanimă împo­triva agresorilor nazişti. CADILLAC reprezintă perfect stilul american cu tendinţa spre mare lux cu bucata, linie dinamică. Maşina miliardarilor. 1500 de dolari Ediţia de provincie de astăzi a ziarului nostru cu un variat material din întreaga ţară poate fi găsită de cei intere­saţi numai la chioşcul de ziare .LUVRU d­in Bd. Regele Carol Nr. 2. Qasmină C­el de al 33-lea Salon parizian al automobilului, motocicletei, bi­­cicletei, şi-a închis porţile. Pro­totipurile în jurul cărora s’a cristalizat atenţia a mii de vizitatori, golesc a­­cum, unul câte unul, hala dela Grand Palais. Ce am putea reţine din acest Salon, botezat „al economiei“, în afara afluen­ţei record, cifrată la peste un milion de intrări nn numai 7 zile? Pe plan tehnic, se observă o puternică tendinţă spre utilizarea aliajelor uşoare şi spre aerodinamizarea siluetelor pentru re­ducerea rezistenţei în mers. Ne ocupăm în altă parte despre ad­mirabilele modele franceze — elegante şi practice—, cât despre maşinile de lux, cele americane par stridente în fr­eest ,,salon al economiei“... Înainte de a întoarce însă ultima filă peste salonul parizian, — primul de la 1933 încoace — să ne fie permis a sub­linia expoziţia aceasta miraculoasă a voinţei franceze, ca şi efortul creatori­­tor ei: inginerii francezi. Ocupată 50 luni, distrusă, pustiită, privată de cele mai bune maşini, deci­mată in elementul uman muncitoresc, Franţa aceasta, quand mêm­e, a reuşit să pună in picioare primul salon post­­bellic. Din „block-out“-ul ocupaţiei, au ieşit planul şi lucrări remarcabile, puse la punct în cursul ultimilor două ani. Să sperăm că Salonul 1947 va fi şi mai demn de cele dinainte de războini, — unde se va putea cumpăra şi vin­de — şi nu numai o expoziţie retros­pectivă asupra activităţii industriei au­­tomobilistice Salonul în cifre Salonul Automobilului 1916 a trăit 8 zile de intensă pasiune pentru pa­­risieni, provinciali şi străini. 3 Octombrie 1946 — 11 Octombrie 1946. La parter şi etaj, în 15 săli festiv pavoazate, 674 exposanţi d­in 5 ţări au depus mărcile lor. Franţa, Anglia, Statele Unite, Ce­hoslovaca şi Italia au concurat. 1.076.00 persoane au vizitat această mare expoziţie, plătind fiecare 35 fr. şi toţi la un loc 3.776.000 fraci. Şi totuşi nu s’a vândut nici o mâ­na s’a cumpărat n­ici un­a ! MOTORULROLLS-ROYCE apte ani trişti pentru Franţa, dar mai trişti pentru Paris, au trecut greu, foarte greu. Parisienii o­­bişnuiţi cu satisfacţiile mereu prezen­te ale lucrurilor de artă, de lux, a tot ce e nou, modern, au renunţat cu dure­re la toate acestea în acel început odios de praf de puşcă şi huruit de motoare venit de dincolo de Rin, din Germania odiosului Hitler. Poate de aceea Salonul acesta al au­tomobilului a Însemnat un reviriment şi pe Champs Elysees, la Grand Pa­lais, a avut loc, cu prilejul deschiderii, un adevărat pelerinaj, începând din „Place de la Concor­de’* un şuvoiu de oameni, femei, bă­trâni, tineri, copii, grăbiţi şi multico­lori, se îndreaptă spre „Grand Palais”. Şi la Paris, în acest început de Oc­tombrie, e destul de răcoare. In parde­­sie, raglane şi în toalete destul de fra­pante, elegantele Parisului sunt ca tot­deauna curioase şi le pasionează în deosebi maşinile. Pe unele cele de mare lux, Cadillac-urile de care vor­besc cu admiraţie, pe altele chiar nu­mai producţia noastră, un Grégoire, un Mathio şi chiar un Simca 5 sau 6. Grand Palais arată aşa ca totdeauna, splendid. Statuile la fel de impresio­nante şi cupola veşnic imensă şi cu­prinzătoare. Agitaţia e mare şi iată-ne că trebue să facem coadă la bilete. 35 franci un bilet ! 7000 lei în banii dvs. Totuşi destul de eftin pentru a ve­dea progresul technicei mondiale. In expoziţie, maşinile, motocicletele şi bicicletele stau expuse în standuri. Pe covoarele luxoase par adevărate diamante. Statele Unite, Anglia, Ce­hoslovacia, Franţa şi-au expus ulti­mele modele. Cele americane se prezintă cu o li­nie excepţional dinamică. Maşinile lungi, spaţioase, absolut caracteristic faptul că toate organele exterioare — aripi, radiator, faruri, osie — sunt în­velite Rarele cromate au un aspect fermecător şi sunt aşezate divers, după fiecare model. Dar iată Inovaţiile franceze. Panhard — Grégoire maşină la înde­mâna oricui de numai 470 kgr., duce 4 persoane şi are o viteză de 100 km. pe oră. Toate maşinile noastre sunt mici, construite pentru a fi la îndemâna tu­­turor. Automobilul electric de numai 2 per­soane, dă un excepţional randament la oraş, consumând de 10 ori mai puţin ca ori­care altă maşină. O dudue nostimă ar vrea s’o cumpe­re. Ii place atât de mult. Dar ce păcat! Toate minunăţiile acestea de construc­ţie franceză nu se vând. Ele vor pleca în străinătate fiindcă Franţa are nevoe de devize. Poate la Bucureşti vor ru­la pe bulevarde. Înainte ca noi să a­­vem această satisfacţie. Iar maşinile acestea americane, Buick, Cadillac-ul extra lux şi formi­dabilul Kaizer-Frazer, cu atâtea Ino­vaţii, fără clanţe, portierele se deschid cu butoane, sau altele au caroseria de... sticlă, costă pentru noi prea scump. Circa 300.000.000 Iei ! Acestea sunt maşinile miliardarilor şi chiar aceştia sunt prea puţini. Poate vreo bicicletă să cumpărăm mai repede. Una de curse cu schimbă­tor cu... 10 viteze sau chiar o motoci­­cletă cu... cauciucuri metalice, cauciu­curile Michelin. Salonul acesta este splendid. Peste 700 modele şi parcă toate ar vrea să le ai. Un vis frumos care pes­te 2—3 ani va fi realizabil. Franţa trece prin momente grele şi acum. Economia ei nu este strălucita, dar ea continuă să fie prezentă în frun­tea oricărei activităţi şi să rămână bastionul occidental de civilizaţie. La anul, Salonul Automobilului ’ 1947 va fi poate şi mai atractiv. Vă invităm de pe acum să-l vizi­tați. ACEASTA PRIMA EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ A PĂCII A UIMIT LUMEA ÎNTREAGĂ a văz­ut salonul dein Paris (dela corespondentul nostru 9 ROBERT OSSI­EN) St­atat — ■ : " Cum este apreciată proza noastră ? Am fost plăcut sprinşi de fap­tul că proza noastră este apreciată nu numai de către cetitori, dar chiarr de către unii confraţi. Admiraţia acestora din urmă (vezi articolele din ultima oră de Luni semnată de Gr. T. şi Ga­zeta Sporturilor de Marţi semnată Tudor Voi­na) s’a tradus prin a ne cita peisagii Întregi sau a ne parafraza. Dacă este nevoe vom prezenta ceti­torilor neîncrezători, textele exemplifi­catoare. Panhard-Grégoire Una din principalele atracţiuni ale salonului, este fără îndoială maşina Panhard, marea decană a Franţei, care a sărbătorit în 1945 centenarul său, iar în 1946, 50 ani de la primul său succes: Paris- Bordeaux-Paris. Panhard realizează prin modelul său expus, Grégoire, reîntoarcerea la motorul cu supape şi la forma redusă. E o maşină de 4 locuri, cu 4 portiere, a cărui greutate este de 475 kgr., ceeace înseamnă că pen­tru construcţie s’a făcut apel într’o mare măsură la metale uşoare. Motorul este un cilindru de 610 cmc şi flat­ twin de 72 şi 75. Poate atinge o viteză de 95—100 km. pe oră, iar consumul este de 5—6 litri la 100 km. Roţile dinainte sunt libere, are frâna hidraulică pe toate 4 roţi. Roţile se fixează în 5 puncte, sunt foarte uşor de demontat şi au cauciucuri 135/400. Maşina este înzestrată la spate cu un cufăr accesibil şi prin inte­rior. Concepută în timpul ocupa­ţiei, maşina a fost mult încercată şi licenţa ei a fost achiziţionată de Anglia prin firma Grantham, iar pentru America de celebrul cons­tructor Henry Kaizer. Panhard-Grégoire este un minu­nat exemplar al concepţiei econo­miei, uşurinței și liniei estetice franceze. DOMNIȘOARA, NU VA TENTEAZĂ ! Rolls-Roy­ce a însemnat totdea­­un fabrearea auto-Rol­ls-Royce-ul una perfecţiunea mobilelor. Fabrica şi-a­sista fabricarea de ma­şini în timpul războiului în folosul aviaţiei. Astfel că noul tip de după război era aşteptat cu mult interes. El a apărut chiar în cursul acestui an. Şi-a păstrat aceiaşi prestanţă dar linia lui a fost adoptată ultimilor ce­rinţe ale technicei moderne. In ce priveşte dimensiunile, fie sunt identice cu cele ale maşinei de dinainte de război. Baza roţilor a fost redusă cu 9 Ins. Consecvenţa acestui fapt este In strânsă legătură cu motorul. Principalul motiv este însă de a da o egală distribuţie a greutăţii. Radatorul a fost şi el avansat pen­tru a da o linie elegantă a părţii din faţă. Distanţa de la centrul roţii din faţă la capul frontal este de 601 ins, iar distanţa de la pedale a scaunul din spate este de 67 ins. Caroseria este montată pe un șasiu cu totul nou, iar barele exterioare sunt legate între ele printr’un X. Carburatorul a fost partea culmi­nantă sau mai bine punctul terminus al unor lungi lucrări începute în timpul războiului trecut de către Henry Royce. Actualmente Rolls-Royce-ul are o putere de 25—30 cai putere. VICTOR­S A INDUSTRIEI FRANCEZE G. F. A. Un nou GENERAL MOTORS G­enerale Francaise Automobile“ General Motors a reuşit de mult realizează azi în Franţa, ceea ce în Statele­ Unite. Imediat după eliberare, industria franceză trebuia si renască. Forţei a­vil­­are Franţei întărite şi biruitoare din lupta cu nemţii şi colaboraţio­niştii vlahyşti au pornit imediat la lucru. MARCEL PAUL instalat la con­ducerea industriei a ştiut să coordo­neze producţia indiste­ria, s-­ utliszeze raţional materia primă, să-şi apropie specialiştii, să pună de acord producăt­­orii şi astfel să câştige o bătălie eco­nomică din cele mai importante. Cinci mari case de marcă s’au reunit şi au format acest G. F. A. care aco­peră prin producţie, totalitatea nevoi- MATHIS 333 Inginerul Andrean­ a revoluţionat sa­lonul cu maşina Mathias V. L. 333. Fă­când fabula rasă cu ideile clasice, a prezentat un automobil cu 3 locuri şi... 3 roţi. De ce aşa şi nu altfel ? Ingi­nerul Andreán şi-a făcut o socoteală bună: practica zilnică ne arată că în 80'/# din cazuri şoferul se află singur la bord, iar in 9(1°/) din cazuri ma­şina merge cu 2 persoane. Aşa­dar, inovaţia celor „3 roţi“. Cu caroseria „stil avion“, cu greutatea totală de 385 kgr. (Novak o ridică In două mâini !), cu încărcătura de 100 kgr., a­­fară de cei 2 pasageri, — iată carac­teristicile acestei minuni. Pe de altă parte­, utilizarea a numai 3 roţi, reduce din greutate, oferă stabilitate şi con­fort, redu­ce riscurile de răsturnare şi, în sfârşit, iefteneşte unul castul. Dease­­meni, roata mică din spate (I). Împu­ţinează săltaturile cauzate de inegali­tăţile şoselei. Din punct de vedere tehnic , motorul lui Mathis 333 comportă 2 cilindri ori­zontali opuşi de 75/80, fără dezaxer. Puterea în frâne este de 10 CV la 3000 turaţii. Rezervorul de 18 litri asi­gură un parcurs de 500 km. Cilindre de 180 grade, cu o singură explozie de turație. Roata mică din spate este le­gată de un singur braţ, care permite un demontaj normal. în sfârşit, modelul acesta remarcabil permite cu încărcătura totală, reali­zarea unei medii orare de 70 km. şi nu consumă decât 3.300 litri pe 100 km. Rezultat al inventivului spirit fran­cez, dar şi al unor liui­e vânjoase gata să servească ţara şi poporul, ma­şina Mathis 333 este un exemplu de urmat. Prezestrări­­ile V. BANCIULESCU sa AUREL HEAGU lor în automobile atât pentru interior cât şi pentru export. Această forţă, G. F. A., este pusă la dispoziţia tuturor. A trebuit ani de zile de experienţă ca industria automobilistică să ajungă la o soluţie atât de practică. De la micul furgon-camionetă Simka de 250 kgr. şi până la camionul Ber­nard de 18 tone cu motor Diesel cu I roţi, G. F. A., satisface orice cerere. SIMCA cu două modele Simca 5 şi 8, exclusiv maşini de serviciu economice, DE LA HAT şi DELAGE maşini de sport şi maşini de mare lux au câşti­gat certificate de excepţional compor­tament. Toate produsele G. F. A. sunt expuse la acest salon şi in curând ele vor in­vada pieţele europene . Franţa trăeşte astăzi sănătos. Mai mică atenţie articolelor de mare lux şi mai multă pentru industria fran­ceză de pe urma căreia intreg poporul francez va câştiga. Redresarea economică a Franţei se efrcluia­ză în ritm accelerat. IATA SPLENDIDUL MATHIS 333 ­ 1

Next