Sportul Popular, decembrie 1946 (Anul 2, nr. 530-554)

1946-12-01 / nr. 530

Spurin Popular romliiesc situti reprezentanfli sportului democratic­i Alitantei, Brnjariei, Iugoslaviei si Ungariei Anul H Kr' 5SO Exemplarul 500 lei Rumînecă 1 Decembrie 1946 In ediţia de provincie de azi se găseşte Rombol Nr. 25. Cei inte­resaţi o pot găsi la debitul „LU­­VRU“, Bd. Carol Z. IVLEGIII TARILOR PARTICIPANTE IA CONFERINŢA SPORTIVA BALCANICA SOSESC ASTĂZI IN CAPITALA Perspectivele acestei conferinţe. Numele delegaţilor străini care iau parte la lucrări D. Sergiu Petro­vici, Preşedintele O.S.P. conduce delegaţia.­­ Conferinţa are loc la sediul Asociaţiei A.R.L.U.S. "’­­ea de a­ treia conferinţă sportivă balcanică îşi începe mâine lucrările. România gi­zdueşte pentru întâia oară Conferinţa sportivă Balca­nică şi de data aceasta într’un climat total democratic sportul balcanic ** îşi va clădi succesul pe dărzenia tineretului popoarelor prietene unite în lupta pentru biruinţa luminei , îndepărtarea­­ultimelor, vestigii ale întunericului. Tiineretul balcanic, în Unison in­destructibil îşi căleşte forţa fizică şi morală practicând în comun spiritul şi devia­ţietari totdeauna . ostaşii Crietina Sportivă Balcanică ** r'Ă­stăzi­­sosesc delegaţii străini. Mâine , se deschide Conferinţa ( Sportiva ) Balcanica. Capitala irli noastre are căistea să găzduiască, '.entru intâia, dat» jâtajpă războfiu, ©‘ dn­ferin­ță, ;;intersigiiți(Hial­a. Iar obiecta] -­i ' îată biitB] S]rre mândria şi bucuria .astrjţ a spor ti vilor ţara noastră rea­şează astăzi un nare deziderat: re. * :Barca concretă în viaţa internaţi©. ală, şi aceasta ■ datorită în plunul ind acţiunii viguroase de democrati­­­ve a sportului, datorită nouij atmos, sri instaurată In sportul românesc de Ma ganizaţia Sportului Popular, înainte de semnarea tratatelor de ape, înainte ca rdaţiile diplomatice A­ şi reda viaţa normală. România articipă totuşi activ, şi în calitate de usdă ia disc­u­ţii cu caracter interna­nual. Meritul acestui su­sces îl are noul sport popular şi democratic. Pen.­­ru că au fost de­date mare parte din esturile trecutului, pentru că a au des­­olds larg ferestrele ca să lăsăm să pătrundă în sportul românesc aerul proaspăt al democraţiei. România ia parte astăzi la tratarea problemelor portive ale părţii acestea a Europei. —­Gsnfe­rinţa Balcanică ce se inaugu­rează mâine este a treia. Ea aduce în­să ceva nou : participarea Ungariei Competiţiile balcanice, competiţii ale înfrăţirii între popoarele balcanice,­­ ndi să se lărgească, să se transforme î­n competiţii m­ai ample, în care mn- Căţirea balcanică va fi motorul unei ofrăţiri mai mari, a tuturor popot­elor din partea asta a Europei. Aces­ta e sensul şi aceasta e însemnătatea celei de a treia Conferinţi Balcanice De aceea pentru imm ziua aceasta de 1 Decembrie, în care ca o comemora­re festivă a primei uniri a Transilva­nie, la patria mamă, se deschide pen. Îş* întâia oară cu adevărat democrat, Parlamentul ales la 19 Noembrie, şi in care totodată se deschid lucrările Conferinţei Sportive Balcanice este o sărbătoare naţională, a sportului ro­mânesc şi întregii Românii. PERSPECTIVELE CONFERINŢEI BALCANICE Delegaţii a cinci litri se întru­nesc pentru a hotărî activitatea pe anul 1947 şi sporturilor popoa­relor b­alcanice d­in reuniuni co­mune. Dacă anu­l trecut, sarcina a fost grea, anul acesta dele­galii au în faţă complecta biruinţă a demo­craţiei, desiderat unanim expri­mat de fiecare popor şi astfel munca lor este uşurată. Organizările se pot face acum în optime condiţiuni şi desigur nu­mărul campionatelor balcanice va fi simţitor mărit. Vom avea astfel prilejul ca în fiecare lună, fiecare ţară să sus­ţină la sporturi diferite jocuri internaţionale. PROGRESUL SPORTULUI BALCANIC Astfel se va realiza incontestabil un progres al sportului balcanic. Concepţia acelora care neagă spirit­­ului balcanic o valoare europeană, nu rămâne într’un viitor apropiat de domeniul utopiei. Rezultatele obţinute chiar anul a­­cesta sunt fără îndoială de valoare europeană. E­­ust că nu toate, însă din cele mai importante. Şi pentru a exem­plifica e îndeajuns să reaminti­ de sprinterii balcanici — şi aci desigur avem toate şansele să ne mândrim — apoi performanţa la prăjină, înnotă- ORDINEA DE II a celei de a treia conferinţe sportive Balcanice I* Cuvânt de deschi­dere ţinut de d. Sergiu Petru J­ei, preşedintele O. S. P. şi şeful delega­ţiei române. 2. Răspunsul delega­ţiei ţarilor participante. 3. 1­­aportul ţărilor despre campionatele organizate în anul li HA» în ordinea organizării lor : Ii nigeria,, Iugoslavia, România și Albania. 4. Stabilirea ramuri­lor de sport care vor fi­gura pe programul jo­curilor din 1017. 5. Stabilirea progra­mului tuturor campio­natelor balcanice din 1047. 6. Diverse propuneri, tori iugoslavi, la sărituri Alexandru Lascu și valoarea tirului, bulgar român. Dar anul acesta, vom avea şi alte probe, va participa dacă nu în toate prob­ele, cel puţin în cele principale Ungaria şi astfel tinerii sportivi din Balcani vor avea prilejul în curând să-şi măsoare forţele cu cei mai re­prezentativi performeuri. Prin aceste jocuri şi campionate balcanice nu se urmăresc numai per­formanţele în­ sine. Sperăm ca din ele, mai presus de orice, să facem o şcoală a sportului balcanic, să realizăm o mândrie spor­tivă a Balcanilor. Cu siguranţă, în vi­torul apropiat. ..ia­­i a unei lumi mai eterne, bune, ostaşii păcii sportivii greci, atleţi emeriţi, vor fi din nou în mijlocul disputelor din stadioanele balcanice, şi-atunci vom avea din nou de câştigat.­ DELEGAŢII STRĂINI ŞI-AU ANUNŢAT SOSIREA Eri s’au primit la Organizaţia Spor­tului Popular telegramele prin care delegaţii Iugoslaviei, Bulgariei şi Al­baniei şi-au anunţat sosirea pentru astăzi. Delegaţii unguri au informat pe cale telefonică data sosirii tot pentru astăzi. CONDUCĂTORII DELEGAŢIILOR din partea Jugoslaviei vor asi­sta la şedinţă cinci delegaţi, sub conducerea d-lui Kreacioi Miro­slav, secretar aercerg­ ai F. L S­­A. V. Delegaţia bulgară este compusă din 4 reprezentanţi ai mişcării (Continuare în pag. 3-a) D- SERGIU PETROVICI Preşedintele O.S.P.-uului I­. ODISIE PARVULESCU Secretar genera® O. S- P. In pragul sezonului de sake Pregătiri în tabăra echipelor bucureştene Viforul Dacia îşi întăreşte secţia de ski, în timp ce Ski Club Bucureşti anunţă un program bogat de activitate ără mult zgomot şi lipsite de fierberea care de obiceiu se remarcă la u­nele sporturi, pregătirile p­­­entru'seXT de' skiselac temeinic, în linişte, aşteptându-se doar primul evidenţiate şi verificate Totuşi calmul a­parent pe care-l observăm ca majoritatea cluburilor de ski are ca substrat o activitate intensă şi susţinută a acelora care şi-au dedicat timpul lor liber misiu­nii de conducători sau organizatori. Cluburile bucureştene nu sunt prea numeroase ; pot fi numărate pe de­getele dea o mână : Ski-Clubul-Bu­­cureşti, Viforul Dacia, A. C. R­, Cam­­ping-Club, ’ Telefoane. S’ar putea a­­d­ăuga la cele de mai sus B. N. R­, Malaxa, AiNEF şi CMEF, Politehnica, Medicina, Dreptul, TCR, care se gă­sesc la primii paşi de organizare, în schimb celelalte au reuşit să se facă remarcate încă din trecut. Ambiţia tuturor este d­e a se pre­zenta în sezonul cai’-'e vin® în condi­­ţiuni superioare anilor trecuţi şi de a-şi mări odată cu aceasta numărul concurenţilor de valoare. Propagarea skiului în rândurile ti­neretului nu se poate face decât prin aceste cluburi, care de cele mai multe ori fac sacrificii apreciabile în acest scop. Trecând peste toate greutăţile de ordin material aceste cluburi — a­­matoare prin­ definiţie — nu urmă­resc decât elementul de propagandă şi comipetiţiuine, care are darul de a apropia tineretul de sportul culmi­lor albe. Pregătirea astei tab­ere de sky la Di­ham In tabăra Vif. Dacia pregătirile depăşesc nota obişnuită. S’au decis încă de anul trecut să organizeze o secţie puternică. Cele câteva elemen­te pe care le-au găsit în rândurile membrilor celorlalte secţii nu mai simt suficiente. Pentru a stimula oa­recum activitatea şi pentru a crea o serie de skiuri de valoare, clubul din Floreasca a făcut apel la câţiva „con­sacraţi”. Astfel şi-au părăsit clubul Gigi Chirulescu şi Gughi Suchianu care vin să întărească şi să imprime o notă de valoare superioară secţiei de ski a Viforului. Asigurăndu-şi prezenţa acestora• galbenii au trecut la pregătirea unei tabere de ski la Diham, unde mem. ’••.V.V.V.V.V. V.V.\ .V.. .v.v. . .\v.v.v. . . ......... ................. j. __ borii clubului, mari şi mici, sau mai bine zis buni şi mai puţin buni se vor pregăti pentru activitatea ofi­cială a sezonului, activitate pe care federaţia de specialitate a anunţat-o destul de bogată. SScy/CE&db a început cu A. B. Grija pentru o cât mai bună comportare şi organizare a deter­minat Ski Clubul să programeze încă din aniii trecuţi cursuri pre­mergătoare sezonului propriu zis şi să creeze în sânul său o atmos­feră plăcută de prietenie şi cama­raderie. Conform tradiţiei, anul acesta !Miihai EPURAM (Continuare în pag. 3-a) prilej pentru a fi ■ COFA PELIKAN aproape de înfăptuire One ar urma sa participe la competiţia care va începe în anul viitor PRAGA (Sportpress).— Comitetul Executiv al F. I. F. A. a acceptat în ultima lor şedinţă care a avut loc luna trecută la Zurich, propunerea fede­raţiei cehoslovace de­ a organiza o competiţie continentală oficială, ca­re ar purta urmele de­functului preşedinte al fe­­deraţiei cehoslovace, pro­­fesor Pelikan. Urmează acum ca Ce­hoslovacia să întocmească şi să elaboreze planul de­tailat al Cupei „Pelikan“ şi de al supune în viitoa­rea sesiune a Comitetului Executiv şi F.I.F.A. care va avea loc în ianuarie 19­. In cercurile oficiale din Praga se vântură două so­luţii. Prima prevede o competiţie în trei ani, cu participarea echipelor na­ţionale. Alta, care este mai fa­vorabil comentată, pre­vede o competiţie anua­lă cu participarea celor mai bune echipe din fie­care ţară. -------- ,.« Este foarte probabil ca a doua soluţie va fi însu­şită şi de federaţia ce­hoslovacă. Cupa Pelikan ar urma să fie organizată dlsi 19« şi foarte probabil că la această competiţie în primul an, din cauza di­ficultăţilor de transport, să nu fie invitate de­cât patru echipe din Franţa şi Cehoslovacia şi câte două echipe din Belgia,­­Olanda şi Austria, , , In şedinţa Comitetului Central O. S. P. de eri seară s’au făcut următoa­re noi numiri în conduce­rea, federaţiilor. If. profesor Psîifelia a fost numit secretar gene­ral la federaţia de nota­ţie. If. Virgil l©a», preşedin­te la federaţia de atletism în locul d-lui Cupon de­misionat. D. prof. Bcwssci, secretar general la fede­raţia de lupte şi haltere. Federaţiile de Tir şi de Vânătoare au fost conto­pite. In Urma demisiei d-lui Tino­fi d. docent univ. dr. CSaforseS Rw&su a fost con­firmat în funcţia de pre­şedinte al regionalei O. S. P. din Cluj. • D. prof. VIRGIL IOAN Comitetul Central O.S. P. a făcut noul numiri în federații — D-l.,Virgil loan numit președintele Federației de atletism — BOXEURIl DELA FL G. M. M. T. V', vor pleca peste graniţă... ..anunţă Sportul Popular Bănăţean D. Tizul şi confretele nostru din Timi­şoara „Sportul Popular Bănăţean"4 pu­blică în ultimul o ştire, în care arată că gruparea KGMMT care are una din cele mai puternice secţii de box din ţară, a fost invitată să întreprindă un turneu în principalele oraşe din Iugoslavia, şi apoi Cehoslovacia. Deocamdată boxeurii se pregătesc an­trenându-se sub conducerea vrednicilor antrenori Ambris și Dulacska. ROMÂNIA VA PROPUNE campionat® balcanice de JUHI OH C&iefă m fetei msfc&­so fi In şedinţa Comitetului Central O­ S.P. de eri, s’au stabilit propunerile ce vor fi făcute de delegaţia ro­mână la Conferinţa balească. Delegaţia noastră va susţine pro­gramarea altor şase campionate P® lângă cele opt deputate anul acesta- Acestea sunt: * Scrimă, Ciclism, Supte steco-ro­­mane, boz, tennis de masă şi toţi nis. VOM PROPUNE PROBE FEMI­NINĂ la ski şi la tir. CE ORGANIZĂRI VA CERE FOMANIA ? Delegaţia noastră va propune Confederaţiei, ca organizarea cam­pionatelor de football, scrimă, a­­tletism sau lupte şi notaţie să fie date Rom­ăniei ît­ anul 1947 v fe nicere să t£­i ni se dea spre organizare : Campionatul de gimnastică, unde nu dispunem de aparate regula­mentare, ski, wollen şi basket, pe care le-am organizat în acest an, şi ciclismul, neavănd jielodrotr, în bună stare. Nu vom putea pretinde în schimb să organizăm noi concursurile de box, şi tennis, acestea fiind spor­turi excedentare din punct de ve­dere financiar, dat fiindcă vom cere organizarea jocurilor de foot­ball, cami deasemenea sunt exce­dentare. SA PARTICIPE ŞI JUNIORII Delegaţia română va vani insă in conferinţă cu o propunere tiea­direpttul senzaţională şi care pre­vede organizarea unor campiona­te tip juniori, băeţî şi fete, la atle­tism şi in noi. Estte lesne de înţeles interesul unor astfel de concepţii organiza­te paralel cu cele ale seniorilor şi cari ar suscita un interes ex­traordinar în rândurile tineretului sportiv din Balcani. Aceste concursuri ar crea o emu­laţie excepţională printre sportivii juniori cari ar vedea, că afirma­rea lor sportivă pe teren interna­ţional ar fi deschisă. Trebue să consemnăm aici şi nu­mele autorului acestei propuneri, dl. H. VEAIED, la care s’a raliat cu unanimitate tot Comitetul Central O.S.P. Propunerea aceasta, odată pusă în practică, ar constitui primul concurs de asemenea amploare din istoria­­sportivă şi răsunetul ei în viaţa sportivă internaţională ar fi de cel mai mare efect. CIOCANUL^U. P® 1 Azi la Menus se va disputa un match în care şansele sunt echilibrate Astăzi după atiţiază se dispută pe arena din Spfaîti matchu­l dintre Cio­canul şi U. D. R. Cei doi «prom­an­tan­ţi vor prilejui as­tăzi o luptă aprigă pentru cucerirea unei victorii atât 7£a necesare. Atât Ciocanulţcât Și U- *. R. CIOCANIE ■ Lăzăreanut Teodorescu Xegrescu Smitlovici IVironk­orski Popa Dartha Naciu Hattjtva­fh Uoltfling Moisescu au ora ÎS. arb. (I. Alex T. (Irigare. Jisig Cocherla Oppetz, fiica Vila Neagrău 11 ar cu daran Bojar Alasitt yft'sjC". Conrad V. D B. nevoie de b­ună puncte: unul pentru a-şi consolida poziţia în clasament şi celelalt pentru a scăpa de eventua­la retrogradare. Bucureştenii, după ce au p­erdut un a­tehui de­ la Tg. Mureş în condiţiu­­niâte cunoscu­­te vor utiliza aceiaşi for­maţie, cu toate că mulţi dintre jucă­tori mai păstrează încă urmele celor întâmplate-Ciocanul se prezintă cu mari şanse, dar nu poate privi foatehul la dina­inte jucat. Pentru că U. D­ R, chiar dacă în ultima vreme a suferit unele, înfrângerii, rămâne totuşi acelaşi ad­versar redutabili din trecut. Albalbaşir, s’au antrenat Intens, Gwttsnan ocupându-se în mod spe­cial Cu toate că Negrescu, Teodorescu şi Lăzăreanu sunt loviţi vor fi totuşi utilizaţi. Nu vor putea da randamen­tul obişnuit dar echipa îşi păstrează astfel compunerea* Echipa muncitorilor de la Reşiţa practică un foot-ball dur dar de bu­nă calitate, şi va pune în dificultate apărarea adversă. Dacă timpul, se va îmbunătăţi şi terenul va deveni practicabil, Cioca­­nul va trebui să se întrebuinţeze pen­tru a învinge. Conducerea acestui match, a fost încredinţată d-lui Alex* T. Grigore care va asigura astfel o bună desfă­şurare. HORWAT A’ JAIP Ciocanul) T­A. O zi ne mai desparte de marele e­­veniment foot-ballistic care este matchul ITA—Juventus. S-a acordat acestui joc o atenţie spe­cială mai ales pentru faptul că echipa arădană este la primul match oficial în Capitală, aducând tot­odată cu ea şi mult invidiatul titlu al învincibilităţii. Pregătirile cari s’au­­făcut pentru cât mai buna desfăşurare a matchului sunt o garanţie suficientă vor spectatorii cari vor inf­unte, vremea şi vor viziona partida c?’.v A/VRF să fie răsplătiţi cu un spctacol de certă valoare Deoarece capacitatea tribunei şi pe­luzei este limitată, spectatorii sunt in­vitaţi a-şi reţine biletele la Agenţia Sporturilor,­ şi la magazinul Victoria Sport. PREZENTAREA ARĂDENILOR Răsunătoare, succese rep­urtate de ITA i-au adus consacrarea aiz­n­­gându-i tot­odată simpatia publi­cului spectator. Echipele buc­ureş­­tene cari au înfruntat-o au trebuit Un student, un muncitor si un funcţionar nu vorbesc despre mafrh sl JUVEN­T ti S SE~ THTBLHESC lîTHftRELE~HATCH' HL­ET« JUVeNTUS ARE 0 MISIUNE SIK Eli IAR ITA ARE BE PASTRAT UN TITLU s SL­IMUIMCRtil ITATII szBusanaua-EZKaiitaai.'vnati tumească să obţină un rezultat d­e egalitate. Iată deci un motiv în plus pen­tre să plece steagul fie să se aml- (Continuare în p­ag. 3-a) Sportul Iugoslav şi Bulgar saluta victoria în alegeri a forţelor democrat® române P­rin două telegrame primite la O­ S.P., Consiliul Central de Fin­i­zicultură şi Sport din Bulgaria şi Institutul de Fizicu­ltur­ă din Belgrad salută victoria în alegeri a forţelor democratice din România: I Iată textul teîegrâgjielor: s,Salutam­­strălucita victorie electorală a bloca­­cului democratic. Victoria Ziavs, este victoria tutu­ror forţelor democratice. Preşedintele Consiliului Central de. fi?' -ultirS si sun­t (ss) FIA' . nFe!ionaci psnitu wfcftar-Ia pop­aTieλ! în fjcr-E“. înregistrăm cu bucurie această nouă dovadă de simpatie faţă de ţara noastr­­ şi sportul popular românesc. Solidaritatea popoarelor balcanice este o stâncă de granit. ---- . .­­ . _ Din partea F. I. S. A. I. (ss) KREAMCICI .

Next