Sportul Popular, februarie 1947 (Anul 3, nr. 578-601)

1947-02-02 / nr. 579

­ A i / Terefoene R­e­d­a­c­ţi­a 4.07,48 Tipografia 4.84,48 I I Redacţia şi Ad-ţia Domniţa Anastasia 6, Bucureşti i fi Anul 111 nr. 19 Exemplarul 500 lei Duminici 2 Februarie 1947 Taxa poștală plătită In numerar 160.528/1943 Cont Cec Nr. 7659 Azi orei K $9 c* o pe­ paâinoa răii VMMU$ ■ BUDAPESTA straini CUCURiSTI : im Jog. ÎICO si BOB PElfiOViDl Mine la ora 11:30 ' minaţi In'tfess CI9C1HUL în a cărei firmajie apar şi fraţi Incas începând de astăzi şi continuând mâine dintineală, pa­inoanul Venus gâzdueşte două partide in­ternaţionale de mare importár, să pettiitri'aitar­án dl bockeyuhu romănsscl După 5­0 ani de stagnare, matchurile echipe Csepel, vin să iltíoisze o activitate la început de pro­miţător avânt şi sa consfinţească o prietenie sportivă, care să ducă la prietenia popoarelor vecine, N n­um­ai la o săptămână după |\» splendidul turneu all p­ng * pongiştilor cehoslovaci în Bucureşti, o nouă manifestare sportivă internat­onală, de data aceasta Ha hockey, are darul să consfinţească un început promi­ţător pe tărâm internaţional pen­tru sportul popu­lar românesc. Inaugurăm cu matchul de du­pă am­ază, reluarea relatilunilor sport­ve maghiaro-române care în anul 1947 vor cunoaşte o des­­v­ol­tare deosebită prin Campio­natele Balcanice unde Ungaria va participa cu el la sportivilor săi. Dar pentru hockey, pentru a­­cest sport puţin desvoltat însă apt de largă difuzare în tineretul sportiv, evenimentul de astăzi a­­re şi o altă semnificaţie. După 5 ani de zile, v zita e­­chipei Csepeli înseamnă primul match internaţional de hockey în România şi din acest punct de vedere turneul de astăzi de pe patinoarul Venus va fi o atrac­ţie pentru sportivii românii şi o verificare a forţelor jucătorilor noştri, cu atât mai mult cu cât suntem înaintea participării noa­stre la campionatele mondiale de hockey pe ghiaţă de la Bra­ga.Se cuvine aşadar ca publicul nostru să îmbrăţişeze această primă manifestare româno- ma­ghiară acordându-i toată solici­tudinea sa prin participare şi în­curajare, iar jucătorii să demons­treze în mod sportiv că sunt demni de încrederea ce iui se a­­cordă prin trimiterea lor la un campionat mondial. Der­ijur, matchurile cu Csepel ar trebui câştigate.. In aceşt caz ele ar însemna, un tonic reconfortant pentru un drum lung, si un examen sever pe care-l vom da la 15 Februarie. Spor­tivii maghiari in materie de hockey au avantajul unui contact strâns cu străinătatea și în plus patinoarele artificiale pe care le utilizează au im­primat un pa­naj rapid, un joc pus la punct datorită continuităţii antrena­mentului. La noi ? Antrenament în mică măsură şi a­­cesta neregulat, avem însă jucători excepţionali din care unii deşi deza­­vantajaţi de vârstă poart­ă amprenta unei rutine de mare clasă, iar alţii tineri, sunt elemente de mare talent. Iată pentru ce suntem optimişti mai puţin pentru astăzi, mai nmic pentru mâine. Prezentăm pe Csepel In structura sa, Csepel nu se pre­zintă excepţional. Atribuind însă mare valoare hockeyului românesc, echipa maghiară a sosit întărită cu 3 jucători de talie continentală. In special Dr. Margo este un centru a­­tacant foarte periculos pe care jucă­torii noștri mai vechi îl cunosc su­ CSEPEL Bencze Tornyai — tJjfalusi Tichl II — Vagh — Richer Miklós — Dr. Margo — Kun Richter — Studer — Halasz Marany ficient de bine. El va conduce o linie in care Miklós si Kun sunt realiza­tori excepţionali. Preimul turneu internaţiona de hockey după ş ani turneul va fi comentat de tr­edactorul nos­tru , AUREL NEAGU Tornyai şi Ujfalusi alcătuesc due­tul defensiv maghiar jucând în forţa şi peste care se trece foarte greu. Bencze, portarul echipei, are o şansă proverbială în Budapesta, probabil derivând din inspiraţia sa totdeauna cea mai bună. Linia II-a condusă de Vagh are specific o defensivă la fel de bună ca şi ofensiva. Tentativa Stadiului Român Astăzi replica echipei Csepel o sus­ţine Stadiul Român, a doua şi ulti­ma echipă bucureșteană. Acordând (Continuare în pag. IV-a) PANENCKA (St. Roman) Petre Brătescu US­TM Ion Mihail şi Ion Popa Cu­m ne va boxa mai întâi cam­ionii la „uşoara“? Petre Brăitescu a ajuns astăzi în­­tr’o situaţie s­pecială. Caris,Ion la categori­a uşoară şi challenger ofi­cial al lui Popa la sem­-mijlocie, Brătescu este asaltat în prezent de tentante oferte pentru a boxa cu unul din ceil doi adversari. Este foarte probabil deci că î­ntr’o gală viitoare îl vom vedea spu­nând în campania Iaşi Popa sau Ion Mihail. Tratativele sunt în această privinţă foarte înaintate şi una din întâlniri va deţine în cu­rând capul de afiş al unei gale. Pe cine preferaţi: Ioel Popa — P. Brătescu­ sau Petre Brătescu — Ion Mihail ? Care se va angaja mai întâi? W ­O­O­L­WICH L­ondra (De la corespondentul nostru G. H. Russell. — Clubul Wool­wich, asociaţia sportivă celebră in capitala Angliei, are tradiţii bi­ne cunoscut şi stabilite. Cea mai cunoscută şi cea mai amu­zantă este desigur competiţia anuală rezervată pentru tinerii boxeuri intre şapte şi treisprezece ani, care anual a­­trage un număr impresionant de copii, dornici ele a cunoaşte gloria ringului, şi emoţiile unor întâlniri publice, cu adversari necunoscuţi. Toţi concurenţii vin însoţiţi de pă­rinţii lor, car constitue dealtfel marea majoritate a spectatorilor. Intrarea este absolut gratuită pentru toţi spectatorii, iar matchurile se desfăşoară într-o at­mosferă extrem de familiară. Matchurile durează câte trei reprize a două minute, cu odihnă de un minut, astfel că eforturile pe care le fac con­curenţii nu sunt prea severe, permi­­tâdu-i­ să realizeze întâlniri rapide și •)1 de vio’?.•-?. Si dacă majoritatea ciocnirilor sunt câ?‘igate la punc'.e se ajunge la situa­­;'a aceasta, pentru că arbitrul stopează imediat un match In care superiorita­tea este evidentă a unui adversar, evi­­tându-se categoric situaţia de a­ se nu­măra cele zece feticide secunde, cu toarte că unii dintre aceşti tineri bo­­xeuri, doresc în avântul lor de a în­vinge pe adversarul său prin K. O. O singură decizie nu există: cea prin descalificare,fiindcă nu există boxeuri mai ..fair play" ca aceşti ti­neri pugilişti. Ardoarea întâlnirilor nu exclude bine­înţeles şi o perfectă camaraderie. Aici, când un învingător vine lângă adversa­rul său învins să-i adreseze încura­jări, sau este , felicitat­­pentru perfor­manţa sa, sinceritatea acestor­­ gesturi nici nu se discută. Acest tradiţional turneu şcolar la care participă toate echipele şcolilor londoneze, este dotat cu Cupa Podley, care este deţinut unul de formaţia câştigătoare. Trofeu dorit şi îndrăgit de toţi de­butanţi competiţia in sfera inevitabi­lelor ciocniri şi poate a unor lacrimi strecurate printre gene, desvălue cali­tăţile lor fizice de practicare a unui sport de apărare şi atac care permit organizatorilor entuziasmaţi să se gân­dească la ridicarea elevilor, pe care Ii văd teza purtând tresele unui cam­pion. Ijii isim I to ph terii pliri I n aratele Miiii i iara lui I la 18^ In aşteptarea gongului... Micii IM­SI K­evi își dispută întaetatea A­ratam un numărul de ieri că, în­­tr-un exces de prevedere, fede­raţia de atletism şi-a schiţat programul oficial de activitate pentru sezonul atletic 1947. Un program vast şi destul de bine pus la punct, pe care, din lipsă de spaţiu, nu l-am putut publica în nu­mărul nostru de ieri. Trebue să precizăm, de la început, că programul stabilit de comisia teh­nică a federaţiei, nu cuprinde o seria a­­lergărilor de cross-country din primă­vară, cam­ de obiceiu, au un caracter de antrenament. 21 IUNIE, — DEBUTUL I Activitatea oficială de pistă va de­buta la 21 Iunie, prin organizarea Campionatelor Naţionale sindicale, la Arad. Iată, mai jos, însă, întreg progra­mul, cu explicaţiile de rigoare : 21—22 Iunie, — Arad, — Câmp. Naţ. Sindicale. După Reşiţa, — primul centru mun­citoresc al ţării, — Aradul a căpătat satisfacţia organizării campionatelor sindicale. 28—29 Iunie, — Bucureşti, — Camp. Naţ. Universitare. 12—14 Iulie, — Predeal, — Tradiţio­nalul concurs cu caracter naţional. — Se dispută cu o lună şi jumătate mai devreme ca de obiceiu, această schimbare datorându-se faptului că la sfârşitul lunii August va avea loc la Bucureşti Balcaniada de atletism. 21—27 Iulie, — Cluj, — Comp. Naţ. Seniori şi fete. 4 August, — Concurs Internaţional la Cluj, probabil România — Ceho­slovacia, după care va fi făcută defi­nitiv selecţionrea echipei naţionale. 27 Iulie — 19 August — Cantona­rea lotului de atleţi şi atlete la Cluj, în vederea Jocurilor balcanice. 24 August — 3 Septembrie. — Bu­cureşti — Jocurile Balcanice.­ , 6—7 Septembrie. — Bucureşti, mm Camp. Naţ. Sindicate de Juniori.­­ 14 Septembrie.-Bucureşti. — Maicii Internaţional, adversar nastabilit, 21 Septembrie.-Timişoara. — Canto. Naţ. Juniori. Pentru a doua oară la rând, Timişoara capătă această fa­­voare. 27—29 Septembrie.-Bucureşti. mm Camp. Naţ. Sindicate de Decathloi şi Pentathlon şi Triathlon fete. Competiţii Introduse pentru prima dată la noi. 4—6 Octombrie.-Bucureşti. ,— Camp. Naţ. Decathlon-pentathlon seniori, pentathlon Juniori şi triathlon fete. 19 Octombrie.-Constanţa.­­­* Cam­­pionatele Naţionale sindicale are cross country pentru seniori, Juniori şi fete. Pentru prima oară, Constanţa a primit dreptul de a organiza o competiţie naţională de mare anver­gură, ca răsplată a rodnicei ei acti­vităţi pe tărâm atletic. 9 Noembrie.-Bucureşti. — Crosnul Eliescu cu caracter naţional.­­ SO Noembrie.-Bucureşti. — Câmpie, notele naţionale de cross country mm seniori şi juniori.__________ 4 (Continuare in pag. 3-1i) P­revAzătoarea­ FEDERAŢIA de ATLETISM şi-a alcătuit programul de activitate pentru sezonul 1947 Arad, Constanta, Timişoara, Cluj, Predeal, vor gis­­dui diferitele competitiuni cu caracter national. D-l VIRGIL IO­AN Preşedintele F. R. A. C despre fjri*p»r«?et sîtoîIinjaiei € F.R. 0 MSli niilKLEfU In­ uni­ tate si cifre despre o activitate ce continua st SB desfăşoare aco o aride prea puţini o bcrnuesc red câ suntem cu toţii de acord In a recunoaşte lăudabilii® eforturi făcute de actuala conducere a C. F. R.-ului. Realizările din toate punctele de vedere sunt mari, chiar foarte mari, dacă le raportăm la posibilităţile ceasului de faţă. Această instituţie poate fi model pe ţară cu ceea ce a înfăp­tuit. Pe planul muncii, mărirea produc­ţiei, prin intensificarea muncii prin simplificarea operaţiunilor de lucru şi prin găsirea de noi me­tode de prelucrare a materialelor. Pe plan cultural: înfiinţarea m­a­­relui teatru C. F. R., înfiinţarea a numeroase secţii culturale, artis­tice, coruri, ansambluri şi diferite D-l MIRON BL’MXril­J Preşedintele Sindicat. CFR altele. Pe plan sportiv: crearea a nouă terenuri, amenajarea celor ve­chi, înfiinţarea a noul­ei numeroase secţii sportive, angrenarea tineretului în sport şi procurarea materialelor sportive. 1913 : 30 sportivi ; 1947 : 4290 sportivi. Iată cifrele care vorbesc de la sine. In anul trecut! C.F.R.-ul figura In sport prin câteva zeci de sportivi. Astăzi sunt încadraţi In cele 12 secţii, 4200 tineri şi adulţi care în orele libere îşi fortifică trupul. Se acordă o mare atenţie tine­­retulor. In acest sens conducerea resor­tului sportiv, depune eforturi lăudabile prin d. Alexandru Gh., responsabilul sportiv al sindicatului C.F.R., secondat fiind fi.­t. Drăgan C. pentru bieţi şi D-ra Elvira Vasilescu la fete. Domnia sa ne-a pus la dispoziţie toate datele necesare şi multe din ele nu sunt vorme chiar de senzaţional. 23 ECHIPE DE FOOT-BALL In fruntea tuturor secţiilor se situ­ează foot-ball-ul cu 23 echipe, dovedin­­du-şi astfel supremaţia în sport .Ur­­­mează secţia de basket şi volley, cu şase echipe masculin şi patru feme­­­nin, apoi rugby cu două echipe şi câte o secţie de: atletism, sky, ping-pong, alpinism, canotaj, nataţie, aviaţie, lupte, popice, vânătoare şi pescuit. DAR C.F.R.-ul NU DOMINA IN SPORT NUMAI NUMERIC... Q‘, am putea, spune şi prin calitatea sportului practicat (cele peste patruzeci cupe şi diferite trofee, grăesc de la sine). Astfel la foot-ball majoritatea echipe­lor au reuşit să se claseze printre pri­­­mele d­in categoriile respective.­­ De la aceasta face excepţie doar Griviţa C.F.R., care şi-a găsit cadenţa ţara 11. Dar se speră într’o reabilitare numai football-ul a excelat ci şi cele­lalte sporturi cum ar fi basket-ball-ul categorică a ei în primăvară. Dar nu­­actualmente în turneu). Apoi la rugby, C.F.R.-ul are jucători de bază pentru naţionala sindicală. Şi nici chiar atletismul nu este mai prejos. Deasemenea sky-ul până mai ieri con­siderat un sport de lux inaccesibil muncitorilor este acum bine reprezen­tat. In momentul de faţă funcţionează la Predeal o şcoală de sky. Deci după cum vedem, ne putem aş­tepta­­oricând la lucruri mari din par­tea acestor bravi muncitori. ORGANELE SINDICALE IN FRUN­TEA TUTUROR ACŢIUNILOR Remarcăm spiritul de iniţia­tivă şi munca depusă de orga­nele sindicale şi comitetele D-l GOGU ALEXANDRU responsabil sportiv din diferitele secţii ale C. F. R.­­ului. Astfel cităm pe d. preşedinte I. Balaş­­(Cotitimitaire în pag. 3-a) CIFRELE VORBESC... Citiţi Ut pag. III-a CONTINUARE LA ZIUA BOXULUI Campionatele naţionale de şta­fetă se desfăşoară mâine la Buş­teni, în organizarea Federaţiei de ski şi cu sprijinul Clubului Spor­tiv al Fabricei de Hârtie. Aceste campionate inaugurează activitatea propriu zisă a forului nostru de specialitate şi întru­nesc la start a celei mai bune for­maţii ale cluburilor din ţară. date la faţa locului: D-nii Tom­a Ultimele pregătiri au fost termi­nate la faţa locului. D-nii Toma Calista şi Bucur, delegaţi cui fede­raţiei aţ­ recunoscut terenul şi au pregătit de pe acum traseul con­cursului. ÎNTRECERE mare la juniori Proba de juniori va prilejui o seria de întreceri disputate între co.­n.po­­ndeliţii echipelor. Cluburile fabricilor din A­zuga şi Buşteni se întrec între ele, în timp ce Amicii Predatului şi Braşovului se ameninţă situaţia. După toate ap­arin fa la Jocul Întâi va fi dis­putat între A­zu­ga şi Buşteni. AMICII PREDEALULUI FAVORIŢI LA SENIORI De data aceasta cam­pion altul senio­rilor va fi disputat Intre Predeal şi Braşov, ceilalţi trebuind să se mulţu­mească cu jocurile următoare în cla­sament. „Anicii­i Predealului“ şi U. A. B.-u­l au cele mai bune formaţii de se­niori, iar campioană va fi u­na dintre aceste două grupări. ORGANIZAREA Campionatele se vor desfăşura pe Zceussa. Pentru juniori traseul este de 4 ori câte 4 km, iar pentru seniori de 4 ori câte 6 km Tragerile la sorţi se fac astăseară la fabrica de Hârtie, unde se va face şi cazarea concurenţilor şi oficialilor ’ ., , Mâine I,m­ensien ­....... * campionatele de patimi aflatit ale Cehoslovaciei FRAGA (Slavia). — La Fraga şi Bratislava s’au disputat campionatele Cehoslovaciei de patinaj artistic. Pro­bele de doamne au avut loc la Fraga şi erau aşteptate cu real interes, concurentele fiind toate elevele cam­pionatului elveţian şi european Gers­­chwiller. ,» Judecătorii au fost în greaua si­tuaţie de a indica pe învingătoarea dintre trei concurente egale. Iată clasamentul: DOAMNE ! 1. Vrzanova, 2. Nekolova, 3. Ser_ chova, 4. Pruchova, 5 Cadkova, 6. Nachodska. De remarcat că concurentele de mai sus sunt în vârstă de 15—17 ani, fiecare fiind de clasă europeană. BARBAŢII 1. Dedic, 2 Fikar, 3. Cap. Dedic este net superior celorlalţi. PERECHII î. Soţii Zach, 2. Donşova.Sadilek, 3 Knitilova.Vasătka. Soţii Zach erau marii favoriţi, a surprins forma slabă a perechii Donşova.Sadilek. JUNIORII Fete: 1. Tumova, 2. König­ova, 3. Lor­eu* cova. Tumova va fi o adversară reducta­bilă a senioarelor, fiind foarte ta­­lentată şi având mult antrenament. Băeţi 1. Sandi, 2. Smok, 3. Siblik. Perechi: 1 7. Prenosllova — Landl, 2 Burla* nova — Bolun Ca o concluzie se poate spune ci la proba de doamne, concurentele ce­hoslovace vor juca în curând un rol hotârfitor la concursurile internaţio­nale. La domni, numai Dedic poate concura. Juniorii sunt talentaţi, dar numai peste 2—3 ani vor apare pe „ghiaţa" internaţională. Klbarczyk de de sky 18 ori campion al Poloniei ZAKOPANE (Slavia). —La Za­,­le patru probe. De remarcat că kopane s’au desfășurat campiona­ Kalbarczyk câștigă pentru a 18-a tele de sky ale Poloniei. oară titlul de campion absolut de Campion absolut a fost declarat­­ sky al Poloniei. Kalbarczyk, care a câștigat toate ce- Preston North End, Liverpool şi Leicester City­, formaţi­i care ne-au Citiţi în nr. de mâine Un sid­eot fittsresan­­ „Ce este antrena­­mentul” Pe marginea lucrărilor Z.r. J­. S. Farreh Un grup de mun­citori CFR-işti la un curs de Ski. Sportivii români ş 1 forma­ţiile b­ strân­e Echipe care s-au impus prin performanţe sau nume Nu se poate contesta fascinaţia pe care o exercită anumite formaţii euro­pene asupra sportivilor de oriunde. Sunt formaţii care prin performanţele realizate în propriul campionat sau în compania echipelor străine şi-au creiat simpatii şi implicit suporteuri chiar a­­colo unde nu se aşteaptă. La noi ca şi aiurea sunt sportivi cari şi-au ales o echipă „de inimă“ şi a că­rei rezultate îi interesează tot atât de mult ca pe un membru al clubului res­pectiv. Bineînţeles motivele pentru care o e­­chipă a devenit simpatică sunt diverse. Spre exemplu, am avut un prieten ce era aproape bolnav când afla de în­frângerea Atalantei în campionatul i­­talian, dar când l-am întrebat care-i DJEJDJELAVA (Dinamo-Tibilisi) motivul „suferinței" lui mi-a dat un răspuns destul de naiv ,.Fiindcă mi-a plăcut numele“. DESPRE ARSENAL Deseori o echipă are suporteuri pen­­tru că aşa cere tradiţia. Una din forma­ţiile cele mai cunoscute şi simpatizate la noi este Arsenal . Clubul londonez şi-a creiat o reputaţie, ce se păstrează intactă în ciuda unei accentuate crize prin care trece actualmente. Desigur echipa engleză­­a reuşit, prin performan­ţele anterioare, prro epoca creată în footballul european să se impună ca formaţie reprezentând quintezenţa footballului englez. Sistemul în W. M. creat de Chapman şi practicat de Ar­senal, a fost adaptat, de multe formaţii de pe continent şi prin aceasta po­pularitatea clubului englez, s-a accen­tuat : „Tunarii" au astăzi suporteuri la noi, tot atât de pasionaţi ca şi cei cari asistă în fiecare Sâmbătă pe stadionul din Highburg la întâlnirile Arsenalu­lui. . LOCUL IN CLASAMENT vizitat mai au lincă multi admira­­tori în România, totuşi amintirile I. Ş. Continuare în pag. 3-a Tribuna nou I secţia de atletism Am fi foarte bucuroşi să auzim peste câtva timp performanţe va­­labile ale atletismului arătan sta­bilite de tineretul marei industrii textile. Numai să nu cumva atleţii de­­semnaţi printre care performerii de frunte ca ZEN­O DRAGOMIR, PANDREA şi alţii să-şi îndrepte paşii spre Arad. In acest caz, I. T. A. nu ar face nici un serviciu atletismului româ­nesc. D­eplasările peste hotare sunt pentru jucători o tentaţie maximă, întotdeauna dau loc la nopţi de insomnie, crize de nervi, urmări­rea paşapoartelor, trăesc zile sub tensiune exagerată. Campionatele mondiale de hockey de la Praga constituesc din acest punct de ve­­dere o atracţie pentru trri mento­rii de hock­ei şi tv-l­, nu toi­­, care toţi la un Ice alcătuesc un număr redus de aspiranţi. Şi sunt unii bătrâiori, trecuţi care se mişcă gr­eu de tot şi care insistă să plece. Ei nu vor să facă joc tinerilor fiindcă egoismul nu le permite. Să se facă oare voia lor? Boxul din nou somează. Dacă Duminica trecută nu a putut or­ganiza gală din cauza C­ujrp­oma­­­telor Internaţionale de Pinct Peng ale României, pentru mA:"- ' Box nu are nicio scuză . Motivul ni-l imaginăm ! . .. uşor. Banii. Nu s’au înţeles la târguială şi astfel a mai rămas o săptămână de­ discuţii. Până atunci poate se face ceva In schim­b au adus un serviciu hockeyului da­oarece astfel tur­neul Csepel are... exclusivitate. Tot s’a reușit ceva. *

Next